Grile Serii A, B, C

Propuneri Seria C
1. In cadrul mecanismelor immune din patogenia AB:
a. AEROALERGENI PRODUC O HIPER SENSIBILIZARE LA PERSOANELE

ATOPICE DUPA O EXPUNERE
INDELUNGATA SI ABUNDENTA LA AGENTII ETIOLOGICI
b. interventia stimulilor nonimunologici pot determina aparitia crizei de AB
c. reactia alergica tardiva apare la 8-9 ore
d. reactia de hipersensibilizare caracteristica este cea de tip II
e. receptorii adrenergici sunt distribuiti variabil in plaman
- (Fiziopatologie Specială – Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu ,Editura Karro,

2003, Fiziopatologia sistemului respirator: pp.11-59 –Patogenia astmului
bronsic p.43)
2. Apoptoza este:
a. Un process controlat immunologic

b. Un proces ce nu poate fi initiat de agenti epigenetici externi sau interni
c. O FORMA DE MOARTE CELULARA
d. Caracterizata prin modificari la nivelul organitelor citoplasmatice
e. Initiate de egenti epigenetici interni
- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

Patogenia generală a bolilor: pp.49-80 – Apoptoza p.78)
3. Cresterea permeabilitatii vaselor mici:
a. O intalnim doar in inflamatia acuta

b. ESTE PREZENTA LA TOATE TIPURILE DE INFLAMATIE ,EXCEPTIE FACAND
UNELE INFLAMATII DE TIP PRODUCTIV (SARAGEA )
c. Are drept consecinta acumularea de apa si ioni in tes extravascular ca urmare
a cresterii presiunii coloid osmotice intravasculare
d. Determina acumularea in interstitiu initial a exudatului si apoi a transudatului
e. Este conditionata reflex

Reacţia inflamatorie acută: pp.103-134 - Cresterea permeabilitatii vaselor mici
p.107)
4. Etapa circulatorie din cadrul respiratiei cuprinde:
a. Aportul suficient de oxigen

b. Integritatea funcionala a enzelor respiratorii
c. Compozitia si presiunea aerului atmosferic
d. DEBITUL CARDIAC NORMAL
e. Integritatea morfofunctinala alveolo-capilara
(Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu,Editura “Gr.T.Popa”, U.M.F.Iaşi, 2006-
Fiziopatologia aparatului respirator: pp.203-240)
5. Hipoproteinemiile prin deficit de sinteza pot fi intalnite in urmatoarele cazuri cu

exceptia:
a. Hepatopatii acute sau cronice

b. Comotii cerebrale
c. Afectiuni ale hipofizei
d. Afectiuni diencefalice
e. OSTEOPOROZA
(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

Fiziopatologia metabolismului proteinelor: pp.249-300- Hipoproteinemii p.274)
6. Disproteinemiile :
a. SUNT CARACTERIZATE PRIN MODIFICAREA RAPORTULUI NORMAL INTRE

PRINCIPALELE FRACTII PROTEICE PLASMATICE (ALBUMINE/PROTEINE
<1,5)
b. Sunt strict dobandite
c. Au drept cauza hiperproductia proteica
d. Electroforeza evidentiaza lipsa globulinelor
e. Valorile albuminelor =3,5-5,5 g/100 ml

Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu,Editura “Gr.T.Popa”, U.M.F.Iaşi,
2006 ,Fiziopatologia tulburărilor metabolismului proteic: pp.59-72 –
Disproteinemiile p.64)
7. Moartea clinica:
a. Poate fi reversibila daca nu a durat mai mult de 4 minute la nou-nascut si 10

min la adult
b. ESTE IREVERSIBILA PRIN INSTALAREA MORTII BIOLOGICE
c. Este strict ireversibila
d. O data instalata,metodele de reanimare sunt inutile
e. Dureaza in functie de temperature mediului ambiant pana la cateva zile

Starea de boală: pp.21-29 – Moartea clinica p.29)
8. Agentul efector major al sistemului kininelor este:
a. Kininogenul
b. Factorul Hageman
c. BRADIKININA
d. Histamine
e. Factorul XII

Reacţia inflamatorie acută: pp.103-134 – Sistemul kininelor p.122)
9. Faza prodormala prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a. Este o etapa preclinica

b. ARE O DURATA VARIABILA CE POATE AJUNGE SI PANA LA CATIVA ANI
c. Simptomele clinice sunt nespecifice semnificand imbolnavirea in general
d. Diagnosticul de certitudine nu poate fi precizat
e. Prezinta acumulari patologice ale caror descoperiri au o importanta deosebita
in diagnosticul precoce si tratamenul correct,etiologic
- (Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu,Editura “Gr.T.Popa”, U.M.F.Iaşi, 2006,
Starea de boală: pp.1-6 – Etapele de evolutie ale bolii p.3)
10. Etanolul :
a. Efectele ingestiei acute se manifesta asupra SNC

b. Dupa ingestie este absorbit nealterat din stomac in intestinul subtire.
c. Este distribuit la toate organele si tesuturile organismului in proportie directa
cu nivelul sanguin
d. Metabolitul principal este acetataldehida
e. ALCOOLISMUL CRONIC POATE PRODUCE TULBURARI HEPATICE SI
GASTRICE CARE SUNT REVERSIBILE .

Etiopatogenia generală a bolilor: pp.7-28 – Etanolul pp.14-15)
11. Principalele funcii ale celulelor endoteliale sunt urmatoarele cu exceptia:
a. Bariera fizica
b. Unitate centrala pt semnalele fiziologice
c. Mentinerea hemostaziei
d. PROCESAREA PARTICULELOR BOGATE IN PROTEINE
e. Reglarea tonusului vascular
- (Fiziopatologie Specială – Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu ,Editura Karro,

2003, Fiziopatologia cardiopatiei ischemice: pp.95-108 – Etiopatogeneza
ischemiei miocardice p.101)
12. Infarctul de miocard
a. Se caracterizeaza clinic printr-o durere toracica cu sediul si iradiatii

asemanatoare sindromului anginas
b. Cauza cea mai curenta a cardiopatiei ischemice este reprezentata de
ateroscleroza arterelor coronare care produce rigiditatea,ingustarea si ocluzia
vaselor mari
c. Printer complicatiile grave se numara si socul cardiogen
d. DISTRUGEREA UNUI NUMAR MIC DE CELLULE MIOCARDICE ARE
RASUNET NEGATIV ASUPRA HEMODINAMICII
e. Daca este distrusa o mare parte din miocard sau ca urmare a unor infarcte
repetate se instaleaza insuficenta cardiac
- (Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

Fiziopatologia cardiopatiei ischemice: pp.263-276 – Infarctul de miocard p.275)
13. Principalii factori chemotactici si mitogeni din faza de tranzitie a ATS sunt
urmatorii cu exceptia:
a. PDGF
b. IL-1
c. IL-6
d. Trombina
e. VCAM-1

Fiziopatologia aterosclerozei: pp.390-405 – Faza de tranzitie a aterosclerozei
p.400)
14. Mortalitatea asociata cu ATS este de 2 ori mai crescuta la diabetici comparativ
cu nediabeticii deoarece:
a. Hiperglicemia determină tulburări metabolice subsecvente

b. modificări cantitative şi calitative ale LP serice,
c. HTA ce dublează riscul aterogen, obezitatea
d. Rezistenţa la insulină, hiperinsulinismul sau insulinoterapia
e. HTA CE DUBLEAZĂ RISCUL ATEROGEN , OBEZITATEA

Fiziopatologia aterosclerozei: pp.390-405 – Diabetul zaharat p.393)
15. Despre dioxine se pot afirma urmatoarele cu exceptia :
a. Introduse în organism se dizolvă în ţesutul adipos unde rămân un număr de ani

din cauza marei lor stabilităţi chimice
b. DURATA DE “SEMI-VIAŢĂ” ESTE DE APROXIMATIV 5 ANI
c. Denumirea chimică este: tetraclorodibenzodioxină (TCDD)
d. Din familia dioxinelor mai fac si policlorodibenzodioxinele (PCDD)
e. Sunt , practic, ubicuitare: în aer, sol, apă, alimente (produse lactate, carne,
peşte, scoici)

Etiologia bolilor: pp.30-48 – Dioxine p.38)
16. Prionii prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia :
a. Difera de alţi agenţi patogeni infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi) prin lipsa
componentei acid nucleic
b. Sunt alcătuiţi în mare parte, sau în totalitate din proteina PrPsc
c. Proteina specifică bolii derivă dintr-o proteină normală denumită proteină
prionică celulară (PrPC)
d. Conversia PrPC => PrPSc este selectivă şi necesită prezenţa unei cantităţi
minime de PrPSc preexistente.
e. SUFIXUL SC PROVINE DE LA CUVÂNTUL SCRAPIE , PRIMA BOALĂ
PRIONICĂ DESCRISĂ LA BOVINE

Etiologia bolilor: pp.30-48 – Prionii p.42)
17. Hiperchilomicronemia primara (HLP tip I),clinic se caracterizează prin cu

exceptia:
a. crize repetate de pancreatită acută

b. Hepatosplenomegalie
c. Xantoame multiple şi xantelasme
d. Lipemia retinalis, la examenul oftalmoscopic
e. XANTOAME ERUPTIVE

Fiziopatologia metabolismului lipidelor: pp.362-384 - Hiperchilomicronemia
primara (HLP tip I) p.374)
18. Stresul, ca reacţie defensivă a organismului la solicitări, induce un răspuns

endocrin caracterizat prin cu exceptia:
a. creşterea nivelului de glucagon, cortizol şi catecolamine

b. CRESTEREA NIVELULUI I ŞI REZISTENŢĂ PERIFERICĂ
LA I PRIN
CREŞTEREA CONCENTRAŢIE HORMONILOR DE CONTRAREGLARE ,
ANTIINSULINICI .
c. Catecolaminele stimulează sinteza de cAMP în celula adipoasă, activând
protein-kinaza cAMP dependentă care activează lipaza hormono-dependentă
prin fosforilare.
d. Cortizolul stimulează sinteza unei lipaze cu acţine independentă de cAMP.
e. Scăderea I diminuă transportul intracelular al glucozei scăzând cantitatea de
-glicerofosfat. Acesta favorizează degradarea TG adipocitare cu creşterea
AGL care, în ficat, sunt reesterificaţi în TG endogene

Fiziopatologia metabolismului lipidelor: pp.362-384 – hiperlipoproteinemiile
din stres p.381
19. IC (insuficienţa cardiacă):
a. apare numai ca urmare a cardiopatiilor ischemice şi a valvulopatiilor
b. are ca mecanisme responsabile: scăderea primitivă a contractilităţii
miocardice sau a unor tulburări de relaxare şi distensibilitate a ventriculului
stâng
c. contribuie numai la tulburarea funcţiei sistolice
d. cronică nu poate fi tolerată prin mecanisme de adaptare
e. poate fi IC stangă sau IC dreaptă
(pag 285-Fiziopatologie-Coordonator Veronica Colev Luca. Autori: Magda
Badescu, Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu, ed: Gr. T. Popa, UMF Iasi, 2006)
20. Statinele sunt medicamente care:

a. au efect hipolipemiant prin scăderea TG plasmatice
b. au rol în scăderea fracţiei HDL-colesterol
c. induc creşterea procesului inflamator
d. inhibă 3 hidroxi-3 metilglutaril Co A reductaza
e. reduc sinteza endotelială de NO (oxid nitric)
21. Despre astmul bronşic (AB) se pot afirma următoarele, CU EXCEPŢIA:

a. este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene
b. predispoziţia genetică joacă un rol în această afecţiune
c. în AB creşte CPT datorită hiperinflaţiei pulmonare
d. infecţiile respiratorii de etiologie bacteriană reprezintă cea mai frecventă
cauză în declanşarea AB
e. este o afecţiune respiratorie de tip obstructiv
22. Despre insuficienţa respiratorie se pot afirma următoarele, CU EXCEPŢIA:

a. poate fi acută sau cronică
b. IR cronică are un prognostic destul de bun, însă acutizarea IR cronice are o
semnificaţie prognostică proastă
c. IR cronică se dezvoltă în ore sau zile
d. IR acută complică boli cu debut recent, dar şi boli cronice
e. IR acută are un prognostic rezervat
23. Următoarele afirmaţii despre inflamaţie sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

a. este un mecanism specific de apărare al organismului la o agresiune
b. TNF creşte aderarea celulară, acţionând asupra moleculelor de adeziune
exprimate pe celulele endoteliale şi pe leucocite
c. IL-1 acţionează asupra moleculelor de adeziune exprimate pe celulele
endoteliale (ELAM-1, ICAM-1, VCAM-1)
d. cele mai importante opsonine sunt: IgG, fragmentul C3b al complementului
e. ph-ul acid este un element important al mecanismului oxigen-independent, fiind
generat în cursul fagocitozei
24. Agenţii meteorologici determină:

a. modificări prin creşterea presiunii atmosferice determinand ,,răul de inalţime”
b. modificări prin scăderea presiunii atmosferice determinand boala chesonului
c. tulburări grave când se revine tardiv de la presiunile mari din adâncime la
presiunea normală de la suprafaţă
d. transformarea N2 gazos în sânge şi în alte lichide din organism în cursul
scufundării la adâncime
e. emboliile gazoase formate în urma revenirii bruste la presiune normală nu au
consecinţe nefaste asupra organismului
(pag 33-Fiziopatologie Generala (Editia II)-Magda Badescu, ed. Cantes, 2000)
25. Identificaţi răspunsul FALS:

a. intoxicaţia cu metanol nu determină orbire
b. CO determină hipoxemie prin blocarea Hb
c. expunerea la azbest poate determina azbestoză (fibroză pulmonara), pleurita
scizurală, carcinom bronsic, mezoteliom şi alte cancere
d. TBC este o boală cu determinism predominant exogen
e. HTA este o boală cu determinism mixt
26. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

a. enzimele proteolitice sangvine se găsesc, de regulă în forma inactivă
b. valoarea normală a acidului uric în plasmă este de cca. 2-7 mg/dl
c. fenomenul descris prin creşterea peste valorile normale a ureei in plasmă
se numeşte hiperuremie
d. creatina plasmatică are valori normale intre 0.2-0.8 mg/dl
e. în leziuni musculare, se produce hipercreatinemie cu creatinurie variabilă
27. Identificaţi răspunsul CORECT:

a. perioada de convalescenţă este dominată de procese catabolice
b. perioada de stare se caracterizează prin apariţia simptomelor specifice
bolii respective
c. perioada prodromală durează 1-3 zile, şi este insoţită de simptome nespecifice
d. perioada de incubaţie se mai numeşte şi perioada de invazie
e. vindecarea cu sechelă nu poate contribui la generarea unui alt proces morbid
28. Picnicii pot dezvolta următoarele boli, CU EXCEPŢIA:

a. HTA
b. diabet
c. hTA (hipotensiune arterială)
d. varice
e. hemoroizi
29. Ce afirmaţie despre alcool este FALSĂ:

a. alcoolul etilic poate fi indicat în cazuri de intoxicaţii cu metanol
b. excesul de etanol este cea mai frecventă intoxicaţie întalnită
c. etanolul poate determina leziuni cerebrale ireversibile
d. absorbţia din tractul digestiv este rapidă
e. la copil, intrarea în coma alcoolică are loc în general relativ greu
1. Care mecanism al cresterii permeabilitatii edoteliale are timpul de actiune cel mai
mare?
a. retractia jonctiunilor intercelulare
b. contractia celulelor endoteliale
c. cresterea diapedezei
d. lezarea endoteliala “dependenta de leucocite”
e. lezarea directa a endoteliului
2.Alegeti raspunsul corect despre histamine:

a. histamina este un mediator plasmatic preformat la nivelul ficatului
b. mastociyele tisulare sunt principalul rezervor al histaminei, alaturi de bazofile,
plachete si macrofage
c. histamina potenteaza actiunea algogena a bradikininei
d. plasminogenul este activat in inflamatie indirect prin intermediul histaminei
e. fragmentele C3a si C5b stimuleaza eliberarea histaminei si au ca effect cresterea
permeabilitatii vasculare prin constrictie vasculara
3.Teoria triadei corporale:corp, fizic, eteric, astral are urmatoarele argumente

stiintifice cu exceptia:
a. electrografia Kirlian
b. electronografia
c. efectul citopatic in oglinda
d. conexiuni ale corpului fizic cu cel eteric
e. psihanaliza
Bibliografia: Fiziopatologie Generala, de Magda Badescu
1.Afirmaţia corectă privitoare la tulburările acidului uric este:

a.acidul uric provine din degradarea bazelor pirimidinice ale acizilor nucleici cu ajutorul
enzimei xantin-oxidază
b.hiperuricemia primară este produsă de un defect al enzimei HGPRT
c.pacienţii cu gută răspund la tratamentul cu allopurinol , întrucât acesta este un inhibitor
competitiv al enzimei HGPRT, răspunzătoare de producerea de novo a bazelor azotate
metabolizate ulterior în acid uric
d.în guta cronică concentraţia acidului uric este la limita superioară (5-7g/l) pentru ca în
criza acută de artrită gutoasă să crească până la 15g/l
e.cristalele de acid uric depuse la nivelul articulaţiilor duc la acumularea de neutrofile şi
mastocite în membranele sinoviale , determinând astfel reacţia inflamatorie caracteristică
crizei acute gutoase
2.Dintre proteinele de fază acută pozitive fac parte următoarele cu excepţia:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.alfa-1-antitripsina
d.transferina
e.fibrinogenul
3.Despre metabolismul lipoproteinelor sunt adevărate cu excepţia:
a.în HLP tip IIa creşte cantitatea de colesterol din sânge din cauza unui defect genetic al
receptorului pentru LDL
b.HLP de tip VI este asociată cu o protecţie mai bună anti ateroscleroză.
c.HLP de tip IV se caracterizează prin scăderea catabolismului VLDL
d.HLP de tip V se caracterizează prin creşterea TG exogene(chilomicroni) şi
endogene(VLDL).
e.crizele de pancreatită acută sunt specifice în cazul HLP tip III datorate deficienţei
enzimei lipoproteinlipază
4.Dintre mediatorii inflamaţiei de mai jos produc vasoconstricţie următorii:
a.prostaglandinele
b.PAF
c.NO
d.tromboxanii
e.leucotrienele
5.Referitor la mecanismele adaptării la stres sunt adevărate cu excepţia:
a.se secretă predominant hormoni catabolici de tipul catecolaminelor şi cortizolului

b.mecanismele nervoase sunt controlate prin hipotalamus, formaţiunea reticulată şi
sistemul nervos parasimpatic
c.efectele cardiovasculare includ creşterea presiunii arteriale si redistribuirea sângelui
spre muşhii scheletici
d.nivelul cortizolului plasmatic se menţine crescut în pofida existenţei mecanismului de
feed back negativ în axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenală , ceea ce duce la
creşterea glicemiei şi a catabolismului proteic
e.diminuarea ratei metabolismului bazal e urmarea secreţiei scăzute de tireotropină.
Propuneria Seria A
1. Tahicardia sinusala poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a. efort fizic;
b. stari febrile;
c. hipotiroidie;
d. insuficienta cardiaca;
e. consum ridicat de cafea sau alcool.
2. Aspectul ECG in BRS se caracterizeaza prin:
a. absenta undei Q in D1;
b. unda S largita in D1 si V6;
c. pauze intermitente determinate de absenta undei P si a complexului QRS;
d. absenta undei P;
e. afectiunea nu antreneaza nicio manifestare electrocardiografica.
3. Reactia leucemoida se caracterizeaza prin:

a. este o stare patologica;
b. numar foarte mare de leucocite (sute de mii L/mmc);
c. natura reactiei este maligna;
d. fosfataza alcalina leucocitara (FAL) crescuta;
e. este un fenomen ireversibil.
4. Factori majori de risc pentru ateroscleroza:

a. factori nemodificabili(varsta,sexul masculin,predispozitia familiala) si factori
modificabili(dislipidemia,HTA,fumatul,diabetul zaharat,obezitatea,sedentarismul);
b. sunt numai factori nemodificabili;
c. factori nemodificabili(HTA,varsta,obezitatea);
d. factori modificabili(varsta,sexul feminin,obezitatea);
e. factori nemodificabili(varsta,sexul feminin,predispozitia familiala).
5. Factorii care cresc glicemia sunt urmatorii,cu EXCEPTIA:

a.deficitul de insulina;
b.deficitul de glucagons;
c.diuretice;
d.propranolol;
e.medicatie corticosteroida.
6. Hipoproteinemiile reprezinta scadera proteinelor plasmatice sub nivelul de:

a. 6 g/dl;
b. 2 g/dl;
c. 1 g/dl;
d. 3 g/dl;
e. 50 g/dl.
7. Functiile celulelor endoteliale care alcatuiesc intima peretelui arterial sunt:

a. nutritive pentru peretele arterial;
b. reglatoare ale homostazei primare,coagularii si fibrinolizei;
c. modulatoare ale vasomotricitatii;
d. toate variantele de mai sus sunt corecte;
e. nicio varianta nu e corecta.
8. Afirmaţiile referitoare la inflamaţia acută sunt adevărate cu excepţia:

a. creşterea permeabilitatii vasculare determina trecerea proteinelor plasmatice în
spatiul interstitial;
b. se produce activarea limfocitelor;
c. diapedeza are loc în special la nivelul venulelor;
d. componenta C3b determină opsonizare nespecifica;
e. radicalii liberi de oxigen determina efecte citotoxice.
9. Identificati varianta falsa :

a. insuficienta respiratorie reprezinta incapacitatea sistemului respirator de a face fata
nevoilor de O2 ale organismului;
b. in insuficienta respiratorie de tip 1 apare hipoxemie si normocapnie;
c. in insuficienta respiratorie tip 2 apare hipoxemie si normocapnie;
d. in insuficienta respiratorie de tip 2 apare hipoxemie si hipercapnie;
e. hipoxia anemica se datoreaza scaderii cant de Hb circulanta.
10. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru hipercolesterolemia tip II b:
a. nivelul Tg si al colesterolului scazute;
b. serul este clar;
c. serul este clar cu inel cremos;
d. cresterea LDL si VLDL;
e. scaderea LDL si VLDL.
11.Terminarea procesului morbid se produce prin:
a) Vindecare cu restitutio ad integrum

b) Vindecare cu sechela
c) Terminarea bolii prin moarte
d) Toate variantele de mai sus
e) Toate variantele sunt gresite
12.Hipoproteinemiile prin pierderi de proteine apar in urmatoarele situatii cu exceptia :
a) hemoragii acute sau cronice repetitive

b)boli renale (sindrom nefrotic)
c)mielom multiplu
d)tulburari digestive cronice (enterite si enterocolite repetate sau cronice, dizenterii
prelungite)
e)leziuni cutanate intinse, arsuri (plasmoragii)
13.Creatinina plasmatica are valori de :
a)0-50 mg/24h
b)0,7-1,4 mg/dL
c)15-45 mg/100mL
d)6,5-8,5 g/100mL
e) 1,4-6 mg/100mL
14.Afectiunile induse de stres pot fi:

a) Boli cardiovasculare;
b) Boli digestive;
c) Deficiente imune;
d) Neoplazii;
e) Toate variantele de mai sus.
15.Leucocitele ajung in focarul inflamator urmand o succesiune de etape. Alegeti

succesiunea corecta:
a)migratia, eliberarea produsilor leucocitari, fagocitoza, diapedeza, marginatia,
rostogolirea si aderarea la peretele vascular
b)marginatia,rostogolirea si aderarea la peretele vascular, diapedeza, migratia, fagocitoza,
eliberarea produsilor leucocitari
c)eliberearea produsilor leucocitari, fagocitoza, migratia, diapedeza, marginatia,
d)diapedeza, eliberarea produsilor leucocitari, fagocitoza, migratia, marginatia,
e)marginatia, rostogolirea si aderarea la peretele vascular, migratia, diapedeza,
fagocitoza, eliberarea produsilor leucocitari
16.Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice hipoxiei, cu exceptia:

a)Tahicardie
b)Confuzie
c)PaO2<50 mmHg
d)Hemoptizie
e)Hipertensiune arteriala
17)Hiperexcitabilitatea ventriculara sta la originea cu exceptia:

a)extrasistolelor
b)aritmiei sinusale
c)flutterului atrial
d)fibrilatiei ventriculare
e)tahicardiilor paroxistice
18)Care din urmatoarele reprezinta un factor de risc in aparitia HTA?

a)ereditatea
b)sexul
c)fumatul
d)sedentarism
e)toate variantele
19)La afectarea functiei sistolice poate contribui :

a)postsarcina
b)presarcina
c)contractilitatea
d)toate raspunsurile de mai sus
e)relaxarea
20)In disfunctia respiratorie restrictiva:
a)Creste hiperinflatia pulmonara
b)Creste complianta pulmonara
c)Scade CV cu mentinerea in limite normale a indicelui Tiffeneau
d)Creste CV o data cu cresterea indicelui Tiffeneau
e)Creste VR
21)Una din urmatoarele afirmatii referitoare la ateroscleroza este falsa:

a) In faza precoce a aterogenezei are loc patrunderea monocitelor sanguine in spatiul
subendotelial
b) Formarea striurilor lipidice incepe imdeiat dupa nastere
c) Ariile predispuse dezvoltarii placii de ateroscleroza se caracterizeaza printr-o
permeabilitate crescuta a endoteliului pentru proteine si LP plasmatice (albumina,
fibrinogen, LDL)
d) HTA creste rata de oxidare a LDL colesterol
e) NO stimuleaza proliferarea celulelor musculare netede
22. Hiperaminoacidemiile NU se produc prin:

a) aport exogen crescut
b) distructii proteice mari
c) afectul anabolic crescut al STH si hormonilor estrogeni
d) eliminari renale scazute
e) incapacitatea ficatului de a sintetiza proteine.
23. Modificarile celulare care se produc in inflamatia acuta sunt, cu o exceptie:

a) marginatia, rostogolirea si aderarea leucocitelor la nivelul lumenului vascular.
b) diapedeza, prin care neutrofilele strabat endoteliul
c) migratia leucocitelor in tesutul interstitial spre stimulul chemotactic
d) fagocitoza
e) eliberarea produsilor leucocitari.
24. LCR-ul xantocromic se datoreaza:

a) icter grav (raspunsul corect)
b) cresterea cantitatii de proteine
c) ca urmare a unei greseli de tehnica prin inteparea unui vas
d) prezenta bacteriilor
e) scleroza in placi
25. Bradikinina are urmatoarele actiuni:

a) activeaza C3
b) vasoconstrictie venulara(raspunsul corect)
c) degranularea si intensificarea proceselor oxidative
d) chemotaxie
e) eliberarea de neutrofile in circulatie
26.Faza terminala a aterosclerozei se asociaza cu:
a.ruperea placilor ATS
b.caracterizate de un raport CMN/celule spumoase ,crescute
c.rupture placii poate fi doar superficiala
d.leziunile ateromatoase nu se evidentiaza pe arterele coronare dupa varsta de 15-20 ani
e.in acest stadiu ,nu are loc ingustarea lumenului arterial la maxim.
27.Hiperglicemia poate produce urmatoarele efecte endoteliale :

a)dereglarea vasorelaxarii ,dependente de endoteliu (prin secretia scazuta de NO)
b)scaderea exprimarii matricei endoteliale
c)intensifica generarea de PDGF
d)creste adezivitatea plachetara
e)cresterea ratei de oxidare a LDL-Col
28. Aterogeneza :
a)LDL in stare nativa sunt capabile sa determine aterogeneza in vitro
b)plachetele ce adera la endoteliu lezat si neactivate elibereaza un factor mitogen,
platelet-derived growth factor
c)celule endoteliale pot fi absente uneori la nivelul la nivelul placii de arteroscleroza, dar
nu favorizeaza formarea trombusului
d)celule endoteliale de la nivelul placii de arteroscleroza, se adapteaza in prezenta
celulelor scuamoase
e) rezultatul perturbarii relatiilor normale dintre sange si peretele arterial
29. Inflamatia acuta:

a)se asocieaza cu prezenta limfocitelor si macrofagelor, cu proliferarea vaselor sanguine
si a tesutului conjunctiv in focarul inflamator
b) se dezvolta ca raspuns la anumiti agenti cum ar fi micobacteriile si fungii
c)se caracterizeaza prin exudarea de lichid si proteine plasmatice, precum si prin migrarea
leucocitelor, in special neutrofile, in tesuturi
d) modificarile majore din inflamatia acuta sunt vasculare si celulare.
e) in cazul modificarilor vasculare, la nivelul focarului inflamator apar fenomene de
autoliza si se intensifica catabolismul proteinelor.
30. Hipolipoproteinemiile ereditare sunt:

a) deficienta LCAT
b) abetalipoproteinemia
c) Boala Tangier
d) toate de mai sus
e) nici un raspuns nu este corect
31. VLDL contine urmatoarele apoproteine, cu exceptia:

a) B 100
b) A I
c) B 48
d) E
e) C III
32.Terminarea procesului morbid se produce prin:

a. vindecare cu restitutio ad integrum ce presupune formarea de leziuni neevolutive
b.vindecare cu sechele cu restabilirea integritatii functionale si morfologice a tuturor
tesuturilor si organelor
c.terminarea bolii prin moarte –incetarea tuturor functiilor biologice
d.moarte subita care survine la saptamani-luni de la debutul simptomelor
e.moarte clinica, reversibila daca a durat mai mult de 5 ore pentru adult si 6-8 ore pentru
nou-nascut
33. Printre agentii etiologici endogeni se numara:

a.socul traumatic
b.caldura
c.energia electrica
d.factori alimentari
e.mutatii genetice
34.Boala Wilson:
a.este o boala determinata de insuficienta de transport plasmatic a calciului
b.determina aparitia depozitelor de Cu in splina si intestine
c.ficatul nu poate sintetiza ceruloplasmina din cauza unui deficit genetic
d.apare o crestere importanta a bilirubinei libere care difuzeaza in SNC
e.fierul se depune la nivelul ficatului si al corneei aparand inelul Keiser-Fleisher
35.Este aminoacidurie secundara :

a.cistinuria
b.alcaptonuria
c.cistinoza
d.Sindromul Fanconi
e.Boala Hartnup
36.Metabolitii acidului arahidonic:

a.calea ciclooxigenazei—tromboxan—vasodilatatie
b.calea lipooxigenazei—PG—vasodilatatie
c.calea ciclooxigenazei—PG—vasodilatatie
d.calea lipooxigenazei—leucotriene—vasodilatatie
e.calea ciclooxigenazei—tromboxan si PG—vasoconstrictie
37. raspunsul sistemic de faza acuta in inflamatie include:

a.modificari de comportament- bulimie, agitatie, stare de somnolenta fizica
b.febra prin modificarea set point-ului hipotalamic al temperaturii corporale la un nivel
mai inalt
c.leucocitoza cu eozinofilie si neutropenie
d.mecanismul coagularii-inhibat
e.sinteza proteinelor de faza acuta: pozitive-care scad in cursul reactiei inflamatorii si
negative care cresc in inflamatie
38. Ritmul respirator prezent la diabetici este:

a. Respiratie apneustica cu oprire a respiratiei in inspir punctata de scurte
perioade de expir
b. Respiratia Kussmaul care reprezinta un efort inspirator spasmodic, de
obicei maxim, surt si terminat abrupt
c. Respiratie Biot- respiratia neregulata cu pauze
d. Respiratia Cheyne-Stokes cu cicluri de crestere graduala a volumului
curent urmate de o scadere a volumului curent si o perioda de apnee
e. Respiratia Kussmaul –respiratia adanca si rapida
39. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre hipoxia anemica:

a. Se produce atunci cand presiunea partiala a oxigenului in sangele
arterial este scazuta
b. Se produce prin stagnarea sau incetinirea circulatiei sangvine cu
reducerea cantitatii de oxihemoglobina necesara tesuturilor
c. Tesuturile nu pot utiliza oxigenul chiar daca acesta ajunge la tesuturi in
cantitati adecvate
d. Concentratia hemoglobinei functionale este redusa ca in deficitele de
fier, vitamina B12 sau acid folic
e. Include intoxicatia cu cianuri cu blocarea citocromului p450
40. Tulburarile care scad capacitatea de difuziune a plamanilor sunt urmatoarele

cu o exceptie:
a. Scaderea suprafetei de schimb precum rezectia unei parti sau a unui
plaman, tuberculoza, cancer
b. Cresterea grosimii membranei respiratorii ca in edemul pulmonar
c. Cresterea grosimii membranei respiratorii ca in silicoza sau alte
conditii patologice fibrotice
d. Tulburarea raportului ventilatie-perfuzie
e. Scaderea suprafetei de schimb in edemul pulmonar produs prin
insuficienta cardiaca dreapta
41.Factorii care au rol in dezvoltarea BPOC sunt urmatorii cu o exceptie:

a.fumat
b.alergeni
c.poluarea
d.profesii care determina inhalarea de particule straine de praf sau gaze industriale
e.deficit de alfa-antitripsina
42. Afirmatia adevarata despre tipurile de emfizem din BPOC este:

a.emfizemul centriacinar afecteaza alveolele periferice initial, apoi se extinde la
bronsiolele centrale
b.emfizemul centriacinar este mai frecventa la persoanele cu deficit de alfa1-antitripsina
c.emfizemul panacinar afecteaza bronsiolele in partea centrala a lobulului respirator, cu
pastrarea initiala a ductelor si sacilor alveolari
d.emfizemul centriacinar este cel mai frecvent tip de emfizem
e.emfizemul panacinar este prezent la fumatori
43. Alegeti raspunsul eronat in privinta astmului bronsic :

a. Este o boala cronica inflamatorie manifestata prin bronhoconstrictie
brusca, intermitenta, generalizata si ireversibila
b. Implica interactiunea dintre factori genetici si de mediu
c. Cea mai frecventa cauza a exacerbarilor astmatice reprezinta infectiile
respiratorii
d. In timp intervine un proces de remodelare a cailor aeriene
e. Exista o tulburare a echilibrului dintre fenotipul Th1-imunitatea
celulara si Th2-imunitatea umorala
44.Care afirmatie referitoare la functia respiratorie in AB este adevarata:

a.tulburarea fiziopatologica in AB o reprezinta cresterea diametrului cailor
respiratorii-obstructia bronsica
b.bronhodilatatia din AB este mediata neurologic sau imunologic
c.volumul rezidual si capacitatea reziduala functionala cresc cu peste 50%
fata de normal
d.parametrii de referinta pentru obstructia bronsica sunt reprezentati de
VEMS crescut cu peste 20%fata de normal si debitul expirator de varf-PEF sub
150l/sec
e.nu are loc alterarea mecanicii pulmonare si a volumelor pulmonare
45.Complicarea palcii aterosclerotice apare prin:

a.ruperea placilor aterosclerotice cu depozit lipidic mic (<40% din volumul total al
placii)
b.tromboza masiva cu obliterarea vasului
c.ruperea placilor aterosclerotice caracterizate prin cresterea raportului celule
musculare netede/celule spumoase
d.ruptura superficiala a placii cuprinzand tot startul de colagen
e.ruptura profunda a placii, cand are loc doar denudarea endoteliului
46.Hiperalfalipoproteinemia (HLP tip VI) se caracterizeaza prin:

a.cresterea moderata a longevitatii si scaderea riscului aterogen prin crestrea
HDL-col cu rol protector aterosclerotic
b.crestrea TG exogene-Ch si endogene-VLDL cu aparitia de xantoame mici
diseminate pe toata suprafata corpului si crize de pancreatita acuta
c.scaderea catabolismului VLDL
d.aparitia de xantoame cutanate mari si nodulare localizate la cot si genunchi
e.ateroscleroza precoce coronariana, carotidiana pe aorta abdominala si arterele
periferice
47.Ischemia miocardica se instaleaza astfel:

a.prin cresterea fluxului coronarian
b.prin scaderea contractilitatii miocardului
c.prin scaderea tensiunii parietale
d.prin cresterea metabolismului bazal
e.scaderea caii de difuziune a oxigenului in miocard
48.Despre reflexele din cardiopatia ischemica se poate afirma :

a. reflexe viscero-senzitive sunt exprimate prin senzatia de constrictie cardiaca
b.reflexul viscero-simpatic determina perceptia psihica a durerii
c.reflexul viscero-motor determina iradierea durerii in regiunea cervicala, sternala,
maxilara
d.prin tractul spino-talamic excitatia este transmisa la talamus si sistemul limbic si
determina aparitia transpiratiei si a tulburarilor vasomotorii
e.reflexul viscero-simpatic determina aparitia transpiratiei, a tulburarilor vasomotorii
49.Despre insuficienta cardiaca :

a.reprezinta incapacitatea inimii de a asigura debitul cardiac corespunzator
nevoilor metabolice-energetice si functionale ale oragnismului in conditii de
reapus si efort
b.reprezinta o afectiune cardiaca acuta sau cronica rezultata din reducerea sau
intreruperea aportului sangvin la miocard
c.neconcordanta intre functia inimii si nevoile organismului se traduce prin
scaderea presiunii in amonte de inima insuficienta
d. neconcordanta intre functia inimii si nevoile organismului se traduce prina
debitului destinat circulatiei periferice
d.este cauzata de ateroscleroza
50.Afirmatia adevarata in etiologia IC:

a.tulburari hemodinamice din cardiomiopatii si miocardite
b.suprasolicitarea cordului prin cresterea metabolismului in tamponada cardiaca
c.obstacole in umplerea ventriculara in insuficienta mitrala
d.defecte de umplere ventriculara in stenoza mitrala
e.supraincarcarea de presiune in hipertensiunea arteriala
51.Mecanismele insuficientei cardiace:

a.scaderea primitiva a contractilitatii ventriculare ceea ce antreneaza o dilatare a atriului
b.scaderea primitiva a distensibilitatii ventriculare cu alterarea functiei diastolice
c.cresterea primitiva a contractilitatii ventriculare ceea ce antreneaza o dilatare a atriului
d.cresterea primitiva a distensibilitatii ventriculare cu alterarea functiei sistolice
e.scaderea primitiva a distensibilitatii ventriculare cu alterarea functiei sistolice
52.Factorii implicati in reglarea tensiunii arteriale sunt urmatorii:

a.factori nervosi constrictori: α1 adrenergici, β adrenergici
b.factori nervosi constrictori: angiotensina II, catecolamine
c.factori umorali dilatatori: NO, tromboxan A2
d.factori umorali dilatatori: β adrenergici
e.factori umorali dilatatori: prostaglandine, NO
53. In clasificarea dupa criteriul etiologic a HTA secundare se numara urmatoarele cu o

exceptie:
a.HTA renopriva din nefropatia bilaterala acuta sau cronica
b. HTA renovasculara
c.HTA de cauza endocrina in contextul afectarii corticosuprarenalei
d.HTA cauzata de contraceptivele orale
e.HTA prin aport alimentar de sare
54.Mediatorul vasodilatator este:

a.angiotensina II
b.vasopresina
c.peptidul natriuretic atrial
d.tromboxan A2
e.Cortizolul
55.Care dintre afirmatii este adevarata:

a.un aport de sare nu antreneaza HTA atunci cand capacitatea de excretie
renala de Na devine insuficienta
b.HTAe poate fi cauzata de defectul genetic de la nivel renal reprezentat de
deficit de sinteza a substantelor presoare
c.HTAe poate fi cauzata de defectul genetic de la nivel renal privind
excesul de sinteza a substantelor depresoare
d.tulburarea controlului neuroumoral al tonusului vascular determina
HTAe
e.in HTAe scade tonusul vascular
56.)Hipertrofia atriala dreapta(HAD) se caracterizeaza electrocardiografic prin:

a) axa deviata la stanga
b)durata undei P peste 0,10-0,11 sec
c)unda P ascutita "P pulmonar"
d)unda P cu aspect bifid "P mitral"
e)indicele Sokolov-Lyon mai mare de 35mm
57.)Hiperchilomicronemia primara (HLP tip I) se caracterizeaza clinic prin urmatoarele ,

CU EXCEPTIA:
a. Hepatosplenomegalie prin acumulare de chilomicroni in aceste organe
b. Lipemia retinalis ( aspectul palid al vaselor din retina)
c. Xantoame multiple si xantelasme
d. Ateroscleroza pe aorta abdominala si pe arterele periferice
e. Crize repetate de pancreatita acuta
58.)Histamina actioneza la niveluol vaselor mici, determinand:

a. vasodilatatia venulelor
b.vasoconstrictia arteriolelor
c.vasodilatia arteriolelor
d. degranularea celulelor implicate in procesul inflamator
e. nici un raspuns corect
59.)Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele mecanisme, exceptand:

a.hiperinflatie
b.creste volumul rezidual
c.creste capacitatea pulmonara totala
d.creste elasticitatea pulmonara
e.distrugerea septurilor interalveolare
60.) Fumatul este implicat in aterogeneza prin urmatoarele mecanisme:

a.scaderea HDL-colesterolului
b.scade agregarea plachetara
c.scade oxidarea LDL-colesterolului
d.actiune vasodilatatoare
e.cresterea HDL-colesterolului
61.Modificarile pe EKG ce indica o hipertrofie ventriculara stanga sunt urmatoarele, cu o

exceptie :
a. R in DI + S in DIII >25 cm
b. S in V1 + R in V5 > 35 cm
c. R in aVL < 12cm
d. Modificari ST-T in precordiale stangi
e. Axa electica deviata la stanga
62.Hiperlipoproteinemia primara de tip VI:

a. reprezinta o hiperTG cu cresterea chilomicronilor
b. reprezinta o hipercolesterolemie cu cresterea fractiei HDL
c. plasma prezinta un inel cremos la suprafata
d. prezinta drept complicatii ATS, IMA, xantoame
e. lipidograma : hiper beta
63. Îngustarea căilor bronșice se produce prin:

a. hiposecreție de mucus
b. vasoconstricția vaselor bronșice
c. hipersecreție de mucus
d. descuamarea celulelor conjunctive
e. dilatarea vaselor bronșice
64. Hipoxemia se produce prin:

a. creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b. hiperventilația alveolară
c. scăderea producției de globule roşii
d. alterarea raportului ventilație - perfuzie
e. scăderea presiunii arteriale
65.In procesul inflamator, proteinele de faza acuta (APP) sunt pozitive, cu exceptia:
a. haptoglobina
b. alfa1-antitripsina
c. ceruloplasmina
d. albumina
e. proteina C reactiva (CRP)
66.Albumina:
a. este sintetizata exclusiv in rinichi, reprezentand 50-60% din proteinele serice
totale
b. este sintetizata in ficat
c. este sintetizata in rinichi si ficat
d. concentratia serica este de 4-5 g/100ml
e. raspuns corect b si d
67.Care este proteina ce are ca rol esential mentinerea presiunii coloid osmotice la nivelul
vaselor:
a. cisteina
b. transferina
c. homosiderina
d. albumina
e. fibrinogenul
68. Cresterea VSH este marker principal in:

a. scaderea pesiunii arteriale
b. anemie
c. hemoragie
d. prezenta unui focar inflamator
e. infectie
69. Bolile pulmonare restrictive sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. fibroza chistica
b. fibroza pulmonara
c. embolia pulmonara
d. emfizem pulmonar
e. hipertensiune pulmonara
70. Inflamatia acuta are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. este nespecifica
b. are loc fara consum de energie
c. este dependenta de diapedeza normala a leucocitelor
d. mediatorii inflamatiei sunt preformati sau de novo
e. in focarul inflamator este prezenta o acidoza metabolica
71. Lipoproteina caracteristica HLP de tip 4 este:

a. chilomicroni
b. LDL
c. HDL
d. VLDL
e. IDL
72. Factorii de risc in producerea ATS nemodificabili sunt:

a. DZ de tip 2
b. varsta
c. hipercolesterolemia
d. obezitatea
e. HTA
73.HDL are efect antiaterogen prin urmatoarele procese, cu EXCEPTIA:

a. realizeaza transportul colesterolului de la celulele periferice la ficat
b. inhiba degradarea macrofagelor de catre particulele LDL oxidate
c. inhiba fibrinoliza
d. stimuleaza sinteza de PGI2 endoteliale
e. inhiba sinteza de glucozaminoglicani sulfatati
74. Citokinele :
a. cele mai importante citokine implicate in inflamatie sunt : IL-2, IL-5, IL-8
b. efectele lor se realizeaza pe doua cai: efect autocrin si efect endocrin
c. au implicatie redusa in modularea raspunsului imun si a inflamatiei
d. sunt resposabile de aparitia febrei
e. TNF determina agregarea si activarea macrofagelor
75. In raspunsul la sters se elibereaza urmatorii hormoni cu exceptia:

a.STH
b.prolactina
c.tireotrop
d.endorfine
e.ACTH
76. Faza acuta a sindromului general de adaptare solicita:

a. axul adrenergic
b.axul hipofiza ant - ACTH - glucocorticoizi
c.secretia de STH
d. secretia de mineralocorticoizi
e. secteria de glucocorticoizi
77. Miocardul siderat:

a. este o disfunctie ventriculara stanga tranzitorie, postischemica
b. este o anomalie ireversibila
c. este o disfunctie ventriculara stranga de repaus
d. are un flux coronar anormal
e. are evolutie exclusive spre necroza
78. Leucotrienele cu effect vasoconstrictor si bronhoconstrictor sunt:

a. B4, C4
b. B4, C4, D4
c. C4, D4, E4
d. B4, E4
e. B4, C4, E4
79. Efectele acidozei sunt, cu exceptia:

a. mentine vasodilatatia
b. creste permeabilitatea vasculara
c. chemotactism pentru neutrofile
d. degranularea si secretia de enzime lizozomale
e. excitarea terminatiilor nervoase, determinand durere
80. Sunt proteine de faza acuta pozitive, cu exceptia:

a. fibrinogen
b. prealbumina
c. haptoglobina
d. ceruloplasmina
e. proteina C reactiva
81. Apoproteina B100 este:

a. cofactor al lipoproteinlipazei
b. specifica pentru chilomicromi
c. receptor pentru LDL
d. specifica pentru HDL
e. singura apoproteina care intra in constitutia VLDL
82. Implicarea fumatului in aterogeneza se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. actiune vasoconstrictoare
b. scade HDL-colesterolului
c. stimuleaza oxidarea LDL-colesterolului
d. activeaza endoteliul
e. stimuleaza agregarea plachetara
103.Ce
83. NU
93. SE POATE
Leucocitoza
În derivațiile AFIRMAcreşterea
reprezintă
standard: despre V.S.H.?
numărului total de leucocite peste:
a) Este metoda
1.000/mm
Unda P este 2
ocare
(la face parte
nou-născut)
deflexiune din schema
pozitivă cu pantelede investigare
simetrice,avârful
unei disproteinemii
rotunjit,
b)Este
b)1.000/mmun test
rezultând 2
din nespecific
(la adult) pentru
suprapunerea inflamația
celor simplă
două componente de depolarizare auriculară
c) Scade
100.000/mm
b)Unda Q fiziologic (lalaadult)
are o2 durată femei
de 0,3 în –perioada
0,5 secunde catamenială și în ultimele luni de
c) sarcină
d)10.000/mm
Unda R are o(la
2
adult)
amplitudine variabilă, 10 – 15 – 18 mm (etalonare standard, 1
d)Creșterea
e) mV
Nici=o 1valoare patologică
cm) enumerată se constată
mai susînnu TBC,este R.A.A.,
corectă septicemii și neoplazii
e) Printre factorii
d)Segmentul S-T eritrocitari
se alungește care influențează V.S.H.-ul sunt: anemia
în hipercalcemii
84. accelerează
Despre viteza
limfocitoză de
e)Unda U este mică, întotdeauna pozitivăNUsedimentare,
SE POATE policitemia
AFIRMA: scade V.S.H.-ul
cu amplitudinea de 12 mmsub valorile
În normale
94. a) Se referă la creșterea
modificările atriale, pentru numărului undade P, limfocite peste 2500/mm
toate afirmațiile sunt adevărate, CU
104.
b)Se Despre
poate
EXCEPȚIA: inflamație
produce în NU
doua SE POATE
varietăți: AFIRMA:
relativă și absolută
a)
c) Este
a) Cea mai
Unda unP nurăspuns
frecventă direct
este urmată cauză al
dețesuturilor
de limfocitoză
complexul vii laseveră
QRS noxe și stimuli
este lezionali
leucemia externi sau
limfocitară
interni
cronică, care se asociază cu o scădere a globulelor
b)Lipsește în toate derivațiile în asistolie auriculară, fibrilație și flutter auricular albe
b)Se
și înpoate
blocclasifica
d)Limfocitoza relativă
sino-atrial în inflamație
= numărul acută, total alcronică sau granulomatoasă
limfocitelor circulante este
c) Mediatorii chimici ai inflamației pot
c) Este negativă în D1 și aVL în caz de situs inversus datorită
neschimbat, dar numărul de globule provenii
albe este din plasmă
scăzut sau neutropeniei
din celule
d)Poate
d)Este fi
e) Limfocitoza determinată
aplatizată absolută de agenți
în toate=derivațiile biologici,
numărul limfocitelor fizici
în bradicardie, sau chimici
circulante este tulburări
vagotonie, crescut de
85. e) Refacerea
Aspecte structurii
patologice în și funcțiilor
examenul
conducere atriale, pericardite și în mixedem afectate
frotiului de nu necesită
măduvă, CU procese reparative, care
EXCEPȚIA:
a) se asociază
e) Hipoplazia
Este neregulată inflamației
medulară (scăderea
sau prezintă numărului
variații periodicede celule)
ale formei și amplitudinii în
b)Măduvă limfocitară în leucemia
extrasistole supraventriculare și în modificările limfocitară cronică (metaplazie
poziției limfoidă
pacemakerului
105. Leucocitele ajung în focarul infecțios urmând o serie de etape, CU
medulară)
95. c)
SePopulația
EXCEPȚIA:
poate numi celulară
amplitudine este deanormală
50.000 – când 80.000 / mm2
există:
d)Măduvă
a) O Marginația,
a) creștere cuevidentă
neutrofile
rostogolirea nesegmentate
și adrerarea
a amplitudinii în stări infecțioase
(la nivelul
complexului acute.
lumenului
QRS, fără vascular)ale
modificări
e) Aplazie
b) Diapedeza,
undei T medulară prin a tuturor
care seriilor
străbate (seria
endoteliu granulocitară, seria eritrocitară,
c) celule
Migrațiareticulare,
în țesutullimfocite,
interstițialmegacariocite)
spre stimulul
b)O diminuare evidentă a amplitudinii complexului QRS, fără modificări ale chemotactil
86. d)
Valoarea P normală, din cele enumerate mai jos, pentru numărul leucocitelor din
Endocitoza
undei
sângele
e) periferic,
Eliberarea
c) O creștere / diminuare este: evidentă
produșilor leucocitaria amplitudinii complexului QRS
2
a) Peste 80.000/mm
concomitent cu cea –aforme
undelor leucemice
P și T
2
106.b)PesteDin 15.000/mm
cele enumerate
d)Creștere / 0diminuare a undei – forme
mai leucemice
jos, Pcare NU este o funcție APP?
2
c)
a) Între
e) Funcția 5.000
Creșterea – 10.000/mm
antiproteazică
sau diminuarea undei – forme P șialeucemice
T, alungirea segmentului S-T și dispariția
2
d)Între
undei15.000
b)Epurarea – 30.000/mm
U constituenților din–lizaforme leucemice
celulelor
e)
c) Peste
Refacerea80.000 /mm2 – forme aleucemice
celulară
87. Despre
Despre neutrofile
96. d)Neutralizarea
hipertrofie SENUPOATE
receptorului SE POATE FcR AFIRMA:AFIRMA:
a)
e) Celule fagocitate
a) Interacțiunea
Axa electrică celulară deviată la dreapta, pesteși100⁰
echipate enzimatic energetic
b)Se
b)Raportdegranulează
R/S supraunitar punândînînVlibertate heparina
1 și / sau unde S profunde în V2, V3
107.c) Se degranulează
Principalul punând
reglator
c) Unde R înalte de peste 20 mm al în libertate
genelor APP serotonina
este:
d)Îndeplinesc
a) IL-6
d)Modificări o funcție de
secundare de apărare
fază terminală (segment ST și ună T) în V5, V6
e) Au
b)SSA receptori de
e) Unda S de amplitudine mare suprafață pentruîn DIgG
1, aVL și mai puțin în V5 ,V6
88. c) IL-8normale pentru leucocite:
Valori
97. d)C
a) 8.000
Blocul
5 – 12.000 / mm2de– nou-născut
atrioventricular grad I SE CARACTERIZEAZĂ prin:
e)
a) LFA-1
b)4.000 – 5.000cu
Ritm sinusal, / mm 2
– nou-născut
alungirea intervalului P-R sau P-Q peste 0,2 secunde
2
c) 12.000 – 20.000 / mm – adult
b)Impulsurile sinusale sunt conduse catre ventriculi din ce in ce mai greu pâna
108.d)8.000Agenții
când chemotactici
– 12.000
zona / mm2 –intră
joncțională endogeni
adult sunt, CU
în perioadă EXCEPȚIA:
refractată absolută
a)
e) Componentele
4.000 – 9.000 / sistemului
mm 2
- adult
c) Zona joncțională emite 40-50 stimuli / minut complement
89. b)Citokinele
În mod normal,
d)Ritm neutrofilele
supraventricular cu axapot electrică
prezenta:deviată la stânga
c)
a) Sistemul
Nucleu cu kininic
2 lobi (35,3%)
e) Tulburarea este datorată pierderii refractare absolute și relative a
d)Fragmente
b)Nuclei cu 5rezultate
lobi (2%)prin digestia
țesutuluinexcito-conductor din zona parțială a colagenului
joncțională.
c) Proteaze
e) Nucleu cucare 4 lobiclivează
(20,6%) C5
d)Nuclei cu 3 lobi (41%)
98. Hemiblocurile stângi anterioare NU SE CARACTERIZEAZĂ prin:
109.e) Sistemul
a) Nuclei
Apar complement
cu 2tulburarea
daca lobi (39,8%) de participă
conducerelaeste inflamație
localizată prin,
peCU EXCEPȚIA:
filetul antero-superior al
90. a) Citoliză
Afirmația FALSĂ
ramului stâng anterior este:
b)Anafilatoxie
a) Examenul frotiului
b)Întârzierea conducerii de prin
măduvă rețeauaevidențiază
Purkinjehiperplazia
este numaigranulocitară
de 0,01 – 0,02
c) Chemotaxie
b)Splenograma
secunde evidențiază hiperplazia cu predominență celulelor seriei
d)Coagularea
interesateRSsângelui
c) Aspectul în V6 este datorată puternicei deviații axiale
e)
c) Lezionarea celulară
d)Asincronismulevidențiază
Adenograma de activitate hiperplazia
al VS determină cu predominență
o deviație celulelor
dreaptă a seriei
axei QRS
110.PAF NU DETERMINĂ:
interesate QRS cu durată de 0,10 – 0,11 secunde
e) Complex
99. a) Stimulare
d)Explorarea
Despre sindromulplachetară
imunologică: în leucoza cronică
Wolff-Parkinson-White NU se SEcercetează
POATE AFIRMA:calitațile
b)Vasoconstricție
funcționale ale leucocitelor
a) Electrocardiografic, sindromul se caracterizează prin scurtarea intervalului P-
c)
e) Vasodilatație
Examene
R citochimice din sângele periferic evidențiază o hipercelularitate cu
Seria B:
Curs 1 STAREA DE BOALĂ

Nivel scăzut de dificultate
1. Etapele de evoluţie a bolilor sunt următoarele cu o excepţie:
A. perioada de latenţă sau de invazie;
B. faza prodromală;
C. perioada de stare;
D. perioada de latenţă sau de incubaţie;
E. convalescenţa;
Răspuns: A (pag. 2)
2. Care din următoarele afirmaţii referitoare la homeostazie este falsă:
A. reprezintă menţinerea diferitelor constante fiziologice ale mediului intern la valori
normale;
B. reprezintă ansamblul de procese prin care starea de echilibru a mediului intern este
alterată;
C. cât timp este menţinută homeostazia, este menţinută şi starea de
normalitate( sănătate);
D. atunci când intervin dezechilibre rezultă starea de anormalitate (de boală);
E. implică un număr mare de mecanisme de control şi reglare;
Răspuns:B (pag. 1)
3. Referitor la caracteristicile stării de boală, afirmaţia falsă este:
A. orice boală este caracterizată prin fenomene locale şi fenomene generale;
B. cauzalitatea este o trăsătură comună tuturor bolilor;
C. reacţiile de răspuns ale organismului faţă de acţiunea agentului patogen pot fi
commune atât stării de boală cât şi stării de sănătate;
D. în bolile monocauzale, acelaşi agent patogen poate provoca mai multe boli;
E. o altă caracteristică comună tuturor bolilor este reprezentată de creşterea capacităţii
de adaptare;
Răspuns: D (pag. 4)
4. Bolile monocauzale sunt caracterizate prin:
A. recunosc un singur factor etiologic determinant;
B. necesită asocierea mai multor condiţii pentru producerea lor;
C. factorul cauzant produce întotdeauna boala;
D. nu depind de timpul de expunere a bolnavului la agentul patogen;
E. acelaşi agent patogen nu poate provoca mai multe boli;
Nivel mediu de dificultate
5. Perioada de latenţă a bolilor se caracterizează prin:

A. debutează cu febră;
B. durează foarte puţin;
C. se numeşte perioada de incubaţie;
D. durează de la apariţia manifestărilor specifice bolii până la începutul declinului
lor;
E. durează până la vindecarea completă;
Răspuns: C (pag. 2)
6. Perioada prodromală se caracterizează prin :
A. durează aproximativ 7 zile;
B. începe cu primele semne manifeste de boală;
C. începe în momentul acţiunii agentului patogen;
D. este asimptomatică;
E. se caracterizează prin prezenţa febrei;
Răspuns: E (pag. 2)
7. Perioada de stare se caracterizează prin:
A. apariţia simptomelor caracteristice bolii respective;
B. durează 1-3 zile;
C. în această perioada diagnosticul nu poate fi precizat;
D. se mai numeşte perioadă de invazie;
E. în această perioadă bolnavul prezintă simptome clinice nespecifice;
8. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă:
A. perioada de convalescenţă durează până la vindecarea completă;
B. perioada de latenţă durează câteva zile în bolile virale;
C. perioada de latenţă durează câteva secunde în traumatisme;
D. perioada de stare durează foarte puţin deoarece apare declinul manifestărilor
specifice bolii;
E. perioada de latenţă durează caţiva ani în lepră;
Nivel ridicat de dificultate
9. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă:

A. în bolile cronice pot să apară remisiuni sau perioade de acutizări temporare;
B. reactivitatea individuală determinată de fondul biologic reprezintă un factor
important în evoluţia acută sau cronică a unei boli;
C. formele fulgerătoare şi supraacute sunt grave şi se termină de obicei prin moarte;
D. în perioada de convalescenţă, organismul devine vulnerabil la alte boli sau
complicaţii ale bolii iniţiale;
E. Moartea biologică este urmată de moartea clinică ireversibilă, care durează în
funcţie de temperatura mediului ambiant;
Răspuns: E (pag. 3)
10. Referitor la bolile plurifactoriale, este falsă afirmaţia:

A. necesită asocierea unor multiple condiţii pentru producerea lor;
B. se pot descrie tipuri de boli similare determinate de agenţi etiologici diferiţi;
C. ateroscleroza poate fi încadrată în această categorie;
D. streptococul beta hemolitic de tip A poate fi încadrat în această categorie;
E. bolile ereditare sau congenitale pot fi încadrate în această categorie;
Răspuns: D(pag. 4)
Curs 2 ETIOLOGIA BOLILOR

Nivel scăzut de dificultate:
1. Factorii biologici sunt reprezentaţi de:
A. medicamente;
B. factorii de mişcare;
C. toxicele exogene;
D. microbii;
E. energia radiantă.
2. Din clasificarea generală a bolilor nu fac parte:
A. boli cu determinism mixt;
B. boli cu determinism pur exogen;
C. boli cu determinism pur genetic;
D. boli infecto-contagioase;
E. boli cu determinism predominant exogen;
3. În categoria factorilor fizici se încadrează următoarele elemente cu o

excepţie:
A. agenţi termici;
B. factori alimentari (prin exces ori prin lipsă);
C. factori meteorologici;
D. agenţi mecanici;
E. factori de mişcare.
Răspuns: B (pag. 1)
4. Alimentele pot reprezenta factori etiologici de boală în următoarele situaţii

cu excepţia:
A. carenţa în aminoacizi esenţiali
B. exces de glucide
C. alterarea alimentelor
D. citricele si legumele
E. deficit de vitamine
Nivel mediu de dificultate:

5. Din bolile cu determinism mixt fac parte:
A. bolile psihice;
B. traumatismele majore;
C. sindromul Down;
D. bolile infecto-contagioase;
E. intoxicaţiile acute;
Răspuns: A(pag. 1)
6. Referitor la derivaţii din cannabis:
A. sunt marijuana şi haşişul;
B. sunt heroina şi cocaina
C. efectul undei doze este de 12 ore;
D. se absorb 5-10% prin fumat şi 50% prin ingestie;
E. acţionează pe receptorii de la nivelul sistemului nervos periferic;
Răspuns: A(pag 3)
7. Dioxinele:
A. pătrund în organism şi se dizolvă în ţesutul adipos unde rămân un număr de ani din
cauza marei stabilităţi chimice;
B. au o durată de “semi-viaţă” de 5 saptămâni;
C. sunt întâlnite doar în alimente;
D. expunerea pe termen lung produce leziuni cutanate şi tulburări endocrine;
E. nu sunt substanţe cancerigene.
8. Haşişul are următoarele efecte pozitive:
A. scade presiunea intraoculară;
B. nu creează dependenţă;
C. dă o stare de euforie;
D. scade incidenţa schizofreniei;
E. reglează tensiunea arterială;
Răspuns: A (pag. 3-4)
Nivel ridicat de dificultate:

9. Care afirmaţie este falsă in legatura cu nicotina?
A. este un insecticid de contact;
B. eliminarea nicotinei se realizează renal, pulmonar şi prin transpiraţie;
C. pătrunde în organism pe cale transcutanată, transmucoasă şi respiratorie;
D. la nivelul sistemului nervos produce o stare de excitaţie psihică;
E. prima etapă de metabolizare este oxidarea la cotinina;
Răspuns: B(pag 4)
10. Chinidina produce:
A. ulceraţii digestive;
B. depresie respiratorie;
C. anemie hemolitică;
D. trombocitopenie;
E. aritmii grave.
Răspuns: D (pag 7)
Curs 3 PATOGENIA BOLILOR

1. Care dintre hormonii enumeraţi mai jos este considerat hormonul de
stres:
A. ACTH;
B. CRF;
C. STH;
D. CSR;
E. TSH.
Răspuns: A(pag 3)
2. Adaptarea celulară determină următoarele modificări cu excepţia:
A. Atrofia;
B. Hipertrofia;
C. Hiperplazia;
D. Neoplazia;
E. Metaplazia.
Răspuns: D(pag 8)
3. Moartea celulară programată se caracterizează prin:
A. Liza organitelor citoplasmatice;
B. Ruperea membrane plasmatice;
C. Eliberarea în exterior a enzimelor lizozomale;
D. Păstrarea integrităţii membrane plasmatice;
E. Realizează răspuns inflamator.
Răspuns: E(pag 9)
4. Următorii termeni au fost introduşi de Hans Selye, în cadrul teoriei

SGA, cu o excepţie:
A. factori stresori;
B. distres;
C. eustres;
D. manifestări nespecifice;
E. somatizarea unui afect.
Răspuns: E (pag 1)

5. Sindromul de agresiune informaţională se manifestă prin următoarele
fenomene cu excepţia:
A. Oboseală;
B. Iritabilitate;
C. Delir;
D. Anxietate;
E. Insomnie.
Răspuns: C (pag 6)
6. Stadiul de epuizare din SGA se caracterizează prin:

A. Stare prelungită de contraşoc;
B. Corespunde maturităţii;
C. Prăbuşirea rezistenţei specifice şi nespecifice;
D. Reacţia de alarmă;
E. Fenomene de şoc.
Răspuns: C (pag 2)
7. Agenţii psihici somatici care pot acţiona ca factori stresanţi sunt

următorii, cu excepţia:
A. Zgomotul;
B. Izolarea;
C. Frica;
D. Anxietatea;
E. Pericolul;
Răspuns: B (pag 1)
8. Agenţii psihici sociali care pot acţiona ca factori stresanţi sunt

următorii cu excepţia:
A. Infecţiile;
B. suprasolicitarea informaţională;
C. Emigrarea;
D. Izolarea ;
E. Frica .
Răspuns: A(pag 1)
Nivel ridicat de dificultate:
9. În evoluţia unui SGA se produc următoarele manifestări cu excepţia :
A. hipertrofia corticosuprarenalei;
B. hemoragii şi ulceraţii gastrointestinale;
C. involuţie timico-limfatică;
D. hiperglicemie;
E. leucopenie cu eozinopenie;
Răspuns: E(pag 2)
10. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată:

A. Iritaţia vegetativă poate declanşa crize colicative;
B. În SGA se secretă ACTH;
C. Eustresul reprezintă stresul nociv pentru organism;
D. Stadiul de epuizare corespunde în plan ontogenetic bătrâneţii;
E. Somatizarea unui afect reprezintă totalitatea fenomenelor care însoţesc o stare
afectivă.
Răspuns: C(pag 1)
Curs 4 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI

PROTEINELOR
Nivel scăzut de dificultate:
1. Dintre aminoacizii esenţiali NU face parte:
A. Metionina;
B. Valina;
C. Prolina;
D. Leucina;
E. Lizina.
Răspuns: C(pag 1)
2. Din fracţiunea β-globulinelor obţinute prin electroforeză face parte:
A. Haptoglobina;
B. Hemopexina;
C. Angiotensinogenul;
D. Eritropoetina;
E. Kininogenul.
Răspuns: B(pag 2-3)
3. Marasmul este caracterizat de:
A. este o denutriţie proteică şi mai puţin caloric;
B. apar leziuni tegumentare;
C. apar edeme masive şi ascită;
D. nici una de mai sus;
E. toate de mai sus.
Răspuns:D(pag 4)
4. Următoarele sunt imunodeficite primare, cu excepţia:
A. Deficitul de imunoglobuline cu IgM crescute (şi IgD);
B. Deficitul selectiv de Ig A;
C. Deficitul în subclase de Ig G;
D. Sindromul de hiperimunoglobulinemie E (sindromul Job);
E. Hipogamaglobulinemia tranzitorie a noului născut.
Răspuns:D (pag 7)
5. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevărată?
A. În bronhopneumopatiile grave α2 globulinele şi fibrinogenul scad
B. În bronhopneumopatiile grave α2 globulinele şi fibrinogenul cresc, dar VSH este
adesea nemodificat
C. În meningitele purulente globulinele α1 şi α2 scad
D. În endocarditele bacteriene subacute predomină creşterea α2-globulinele.
E. În endocardita reumatică recidivantă predomină creşterea gamaglobulinelor.
Răspuns:B(pag 5-6)
6. În mielomul multiplu întâlnim:
A. aspectul de “craniu mâncat de molii”
B. proteinuria de tip Bence Jones (producerea de lanţuri uşoare în exces)
C. VSH mult accelerat alături de anemie, hipercalcemie şi hiperproteinemie
D. Nici una de mai sus
E. Toate de mai sus
Răspuns:E(pag 8-9)
7. Dintre factorii declanşatori ai atacului de Gută fac parte:
A. microtraumatismele articulare sau infecţii
B. abuzurile alimentare cu carne, viscera, alcool, grasimi animale
C. stresurile psihice
D. diverse medicamente (ACTH, antibiotic, saluretice)
E. toate de mai sus
Răspuns:E(pag 12)
A. Macroglobulinemia Waldenström implică celule limfocitoid-plasmocitare
B. În amiloidoză nodulii limfatici Waldeyer sunt frecvent mariţi de volum
C. În boala lanţurilor grele se incriminează fie o hiperreactivitate a limfocitelor B,
fie persistenta unor factori care stimulează funcţiile limfocitului B
D. Lipsa sau suprasolicitarea HGPRT nu este implicată în producerea Gutei.
E. Nici una de mai sus
Răspuns:A(pag 9-10)
Nivel crescut de dificultate:

9. Boala (sindromul) Lesch-Nuhan poate determina următoarele manifestări
cu excepţia:
A. Crize epileptiforme
B. spasticitate, retardare intelectuală
C. malformaţii congenitale
D. anemie feriprivă
E. Automutilare
Răspuns:D(pag 12-13)
A. Cistinuria are ca efecte poliuria, polidipsia, fenomene de glicozurie şi încetinirea
creşterii
B. Cistinoza se caracterizează prin depunerea în ţesuturi a cristalelor de cistină
C. Boala Hartnup este caracterizată prin prezenţa simultană a hiperaminoaciduriei
generalizate, a glucozuriei şi a hiperfosfaturiei
D. Sindromul Fanconi se caracterizează prin eliminarea urinară crescută de acizi
monoaminomonocarboxilici (mai ales triptofan)
E. Boala urinii cu miros de arţar determină colorarea urinii pacientului în brun sau
negru.
Răspuns:B(pag 4-15)
Curs 5 FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI ACUTE

1. Stimularea terminaţiilor nervoase senzitive produce:
A. Vasoconstricţia vaselor mici;
B. Creşterea calibrului vaselor mici şi a permeabilităţii vasculare;
C. Intensificarea procesului inflamator acut;
D. Creşterea debitului sangvin;
E. Apariţia edemului.
Răspuns: E(pag 2)
2. Ce tip de selectină aderă de suprafaţa celulelor endoteliale?
A. Selectina A;
B. Selectina E;
C. Selectina P;
D. Selectina L;
E. Selectina M.
Răspuns: D(pag 5)
3. Mediatorii celulari sintetizaţi “de novo” sunt, cu excepţia:
A. Citokinele;
B. Leucotrienele;
C. Serotonina;
D. Factorul activator plachetar (PAF);
E. Radicalii liber de oxigen (ROS);
Răspuns: C(pag 12)

4. Plasmina are următoarele efecte, cu excepţia:
A. Digestia fibrinogenului şi fibrinei (fibrinoliză);
B. Activarea cascadei complementului;
C. Activarea factorului XII (Hageman) prin declanşarea activării sistemului
kininelor;
D. Activarea C1 pentru a forma esteraza C1 pe calea clasică a secvenţelor
complementului;
E. Clivarea C3 pentru a produce fragmente C3a anafilatoxinice, chemotactice,
vasodilatatoare şi de creştere a permeabilităţii.
Răspuns: B(pag 14)

5. Staza sangvină are urmatoarele consecinţe, cu excepţia:
A. Favorizează coagularea intravasculară;
B. Contribuie la constituirea exudatului inflamator;
C. Acumularea în interstiţiu iniţial a transudatului şi apoi a exsudatului;
D. Facilitează marginaţia leucocitelor la endoteliul vascular;
E. Generează o stare de hipoxie ce perturbă metabolismul celular.
Răspuns: C(pag 3)
6. Integrinele au următoarele caracteristici:

A. Nu sunt prezente în mod normal pe suprafaţa membranei leucocitare;
B. Activate suferaămodificari conformaţionale care le oferă afinitate crescută faţă
de alte molecule de adeziune endotelială;
C. Aderă la liganzii corespunzători chiar dacă leucocitele nu sunt stimulate de
agenţi chemotactici;
D. Sunt molecule de adeziune ce fac parte din grupul selectinelor;
E. Receptorii leucocitari fac parte din grupul Sialyl LewisX.
Răspuns: B(pag 5)
7. În ceea ce priveşte sistemul kininelor:

A. Produsul final este reprezentat de kinină;
B. Acţionează într-o anumită secvenţă care începe de la factorul X (Stuart-
Power);
C. Activarea factorului XII (Hageman) are ca efect declanşarea cascadei
coagulării;
D. Activarea factorului XII (Hageman) are efect vasoactiv (dilată vasele mici şi
pe cele cerebrale);
E. Au acţiune de lungă durată în organism.
Răspuns: C(pag 13)

8. Radicalii liberi de oxigen (ROS) sunt implicaţi în următoarele procese, cu
excepţia:
A. Lezarea celulelor endoteliale şi creşterea permeabilitătii vasculare;
B. Inactivarea antiproteazelor cum ar fi α1- antitripsina;
C. Imobilizează neutrofilele la locul inflamaţiei;
D. Lezarea altor celule (celule tumorale, eritrocite);
E. Peroxidarea lipidelor.
Răspuns: C (pag 18)

Nivel crescut de dificultate
9. Mecanismul denumit raspuns imediat tranzitor se referă la:
A. Retracţia joncţiunilor intercelulare în urma acţiunii citokinelor asupra
venulelor;
B. Retracţia jonctiunilor intercelulare în urma acţiunii histaminei, bradikininei şi
a leucotrienelor asupra venulelor;
C. Contracţia celulelor endoteliale în urma acţiunii histaminei, bradikininei şi a
leucotrienelor asupra venulelor cu diametrul intre 20-60 µm;
D. Lezarea directă a endoteliului în urma acţiunii radiaţiilor UV asupra venulelor,
capilarelor, arteriolelor;
E. Este asemanator raspunsului imediat susţinut şi apare prin necroză şi detaşarea
celulelor de endoteliu.
Răspuns: C (pag 4)
10. Citokinele sunt polipeptide ce modulează funcţia a diferite celule prin:
A. La nivel endotelial IL-8 determină o serie de modificări reunite sub numele de
“activare endotelială”;
B. Sunt în mare parte responsabile de apariţia febrei în faza acută a inflamaţiei;
C. Prin intermediul IFN-γ se induce sinteza oxidului nitric;
D. Efectele cele mai importante se realizează prin acţiunea la nivelul celulelor din
ţesuturi şi a limfocitelor;
E. Efectele lor se pot realiza şi prin efect merocrin.
Răspuns: B(pag 17)
Curs 6 APARATUL RESPIRATOR

1. Respiraţia include ansamblul de procese prin care în final se asigură oxigenul
necesar celulelor. Unul din următoarele procese nu se încadrează:
A. Respiraţia pulmonară;
B. Dilatarea bronhiilor;
C. Transportul gazelor respiratorii;
D. Toate procesele de oxidare de la nivelul celulelor ;
E. Respiraţia tisulară.
Răspuns: B(pag 1)
2. Din punct de vedere etiopatogenic dispneea poate fi de urmatoarele tipuri cu
excepţia:
A. dispnee oraganică;
B. dispnee pulmonară;
C. dispnee metabolică;
D. dispnee neurogenă;
E. dispnee cardiacă.
Răspuns: B (pag 8+9)
3. Care dintre următoarele mecanisme nu realizează protecţia aparatului
respirator:
A. IgA;
B. Strănutul;
C. Apneea reflexă de deglutiţie;
D. Surfactantul;
E. Ph acid.
Răspuns: E (pag1+2)
4. Hipoxia hipoxică reprezintă:

A. Insuficienţa respiratorie prin tulburări ale aportului de oxigen;
B. Insuficienţa respiratorie prin tulburări ale transportului gazelor în sânge;
C. Insuficienţa respiratorie prin tulburarea procesului de utilizare a
oxigenului de către ţesuturi;
D. Toate de mai sus;
E. Nici un raspuns de mai sus.
Răspuns: A(pag 2)
5. Respiratia Cheyene – Stokes este prezenta in:

A. Insuficienţa cardiacă severă, în special la persoanele vârstince;
B. Astm bronşic;
C. Dispnee;
D. Emfizem pulmonar;
E. Bronşită cronică.
Răspuns: A(pag 9)
6. Cianoza apare la o concentraţie a Hb reduse:
A. Mai mică de 5 g/dl;
B. Mai mare de 5 g/dl;
C. De valoare normală;
D. Mai mare de 5 mg/dl;
E. Sub 0,2 mg/dl.
Răspuns: B(pag 10)
7. Reflexul de tuse este caracterizat de următoarele, cu excepţia:
A. Expir forţat după inspir profund;
B. Este inhibat de antitusive;
C. Este stimulat de expectorante;
D. Se poate complica cu sincopă;
E. Se poate complica cu sindrom Mendelsohn.
Răspuns: E(pag 1)
8. În producerea AB, mediatorii secunzi derivaţi din metabolismul acidului
arahidonic pe calea ciclooxigenazei sunt următorii, cu excepţia :
A. Prostaglandine;
B. Leucotriene ;
C. Prostacicline;
D. PAF;
E. Tromboxan.
Răspuns: B(pag 12)

Nivel ridicat de dficultate
9. Care din următoarele modificări nu le întâlnim în bronşita cronică:
A. hiperplazia celulelor mucipare;
B. infiltraţie limfocitară variată;
C. edem şi fibroză peribronşică;
D. hipotrofia musculaturii netede;
E. metaplazia scuamoasă a mucoasei bronşice.
Răspuns: D(pag 14)

10. Disfuncţiile ventilatorii restrictive sunt caracterizate de:
A. Rezistenţă crescută la flux a căilor aeriene;
B. Creşterea complianţei;
C. Creşterea distensibilităţii plămânilor;
D. Creşterea VC;
E. Reducerea marcată a amplitudinii mişcărilor ventilatorii.
Răspuns: E(pag 4)
Curs 7 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI

LIPIDIC ŞI ATEROSCLEROZA
1. Boala Tangier se caracterizează prin:
a. absenţa HDL cu generare de resturi de chilomicroni;
b. scăderea de HDL cu generare de resturi de chilomicroni;
c. scăderea de chilomicroni;
d. scăderea TG;
e. absenţa TG;
Răspuns:A(pag 8)
2. Serul lactoscent cu inel cremos corespunde unei hipolipoproteinemii de tip:
a. tip 5;
b. tip 1;
c. tip2b;
d. tip 2a;
e. tip3.
Răspuns:A (pag 7)
3. Care dintre afirmaţiile de mai jos, legate de ateroscleroză NU este adevărată:
a. este principala cauză de mortalitate în lumea civilizată;
b. cel mai frecvent sunt afectate venele cave;
c. este o afecţiune a vaselor de sânge, caracterizată prin îngroşarea şi îndurarea
peretelui arterial;
d. e caracterizată prin depunere de lipide şi elemente fibroase sub forma plăcilor de
aterom;
e. se dezvoltă treptat.
Răspuns: B(pag 1)
4. Unul dintre factorii de mai jos nu este un factor de risc major al ATS:
a. Fumat;
b. HTA;
c. lipoproteina a;
d. obezitatea;
e. Col. Plasmatic > 250 mg/dL şi LDL-C > 190 mg/dL.
Răspuns:D(pag 1)

5. HMG-CoA- reductaza are următorul rol în metabolismul lipidelor:
a. esterifică colesterolul;
b. transformă colesterolul esterificat în colesterol liber;
c. transferă colesterolul de pe HDL pe IDL;
d. controlează sinteza endogenă de colesterol;
e. reesterifică excesul de colesterol din celule şi îl depozitează sub formă de esteri de
colesterol.
Răspuns:D(pag 2)
6. Hiperlipoproteinemiile de tip 1 se caracterizează prin hepato-spleno-megalie
deoarece:
A. liza incompletă a TG şi fosfolipidelor eliberează AG şi lizolecitină capabilă să
iniţieze autodigestia pancreasului;
B. acumulare de chilomicroni în sistemul fagocitelor mononucleate din aceste
organe;
C. creşterea nivelului de TG exogene şi endogene datorită unui defect genetic în
catabolismul lipoproteinelor bogate în TG;
D. acumulare de chilomicroni în histiocite;
E. acumulare în plasmă a particulelor rezultate din catabolismul parţial al LDL şi
chilomicronilor.
Răspuns:B(pag 8)
7. Despre homocisteină(HC) NU este adevărat că:
A. se formează prin dimetilarea metioninei provenite din dietă;
B. cistationin  sintază are drept cofactor vitamina B6;
C. HC care este metabolizată în cisteină;
D. creşte odată cu înaintarea în vârstă;
E. homocisteinuria este absentă.
Răspuns:C(pag 3)
8. Factorii antiaterogeni au următoarele atribuţii cu excepţia:

A. NO protejează LDL faţă de peroxidarea lipidică mediată de macrofage;
B. Acizii graşi polinesaturaţi modifică lanţul metabolic derivat de la acidul
arahidonic;
C. HDL poate acţiona atât prin chelarea Cu şi Fe cât şi printr-un mecanism
enzimatic;
D. o creştere cu 10 mg % a HDL dublează riscul aterosclerozei;
E. HDL inhibă proliferarea CMN.
Răspuns:D(pag 4)
Nivel ridicat de dificultate

9. Boala Cushing se însoţeşte din punct de vedere clinic de o
HLP(hiperlipoproteinemie) asemănătoare cu cea din mixedem deoarece:
A. hormonii tiroidieni au efect permisiv pentru catecolamine asupra lipazei
adipocitare;
B. este favorizată creşterea AGL plasmatici şi transformarea lor hepatică în Tg
endogene;
C. este favorizată beta-oxidarea AGL la nivel hepatic;
D. este accelerat procesul de ateroscleroză;
E. are loc o creştere tranzitorie a catecolaminelor.
Răspuns:D(pag 12)
10. În faza terminală a aterosclerozei:

A. apar striurile lipidice;
B. are loc necroza celulelor spumoase;
C. celulele musculare proliferate dobândesc proprietăţi asemănătoare macrofagelor ;
D. are loc migrarea şi proliferarea celulelor musculare netede în intimă;
E. se formează complexe imune LDL- Ac anti LDL.
Răspuns:E(pag 8-9)
Curs 8 CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

1. Hipoxia poate avea asupra miocardului următoarele efecte:
A. spasm coronarian în condiţii de repaus ;
B. modificări biochimice şi anatomice ireversibile după un timp scurt (3-5
minute) ;
C. instalarea metabolismului anaerob;
D. creşterea rezervelor energetice celulare;
E. alcaloza.
Răspuns: C (pag 2)
2. Angina pectorală:
A. poate aparea vasospasm coronar în angina Prinzmetal;
B. este o expresie a anoxiei;
C. poate fi sau nu dureroasă ;
D. a,b corecte ;
E. toate răspunsurile sunt incorecte.
Răspuns: B(pag 4)
3. Aportul de oxigen la miocard poate scădea în următoarele situaţii :
A. TBC pulmonar ;
B. reumatism articular acut ;
C. febră ;
D. embolii coronariene ;
E. în somn.
Răspuns: D(pag 5)
4. Infarctul de miocard :
A. este nedureros;
B. este o consecinţă a ischemiei;
C. poate apărea în şocul pneumogen;
D. poate fi consecinţa unor leziuni obstructive a venei porte ;
E. în mod caracteristic apare alcaloza lactic.
Răspuns: B(pag 8)

5. Identificati afirmaţia corectă cu privire la cardiopatia ischemică:
A. aportul sanguin la miocard este nealterat ;
B. angina pectorală instabilă apare numai în infarctul miocardic;
C. anoxia determină în mod direct angina dureroasa;
D. este o afecţiune cardiacă strict acută;
E. în funcţie de afectarea segmentelor medulare D1-D4 se pot produce grade
diferite de hipoxie cardiacă.
Răspuns: C(pag 4)
6. Propranololul are asupra miocardului următoarele efecte:
A. creşterea tensiunii arteriale ;
B. apariţia insuficienţei mitrale ;
C. acţiune inotropă pozitivă ;
D. creşterea frecvenţei cardiace ;
E. acţiune inotropa negativă.
Răspuns: E(pag 6)
7. Identificaţi afirmaţia incorectă :
A. extracţia O2 din sânge pentru miocard este de peste 70% ;
B. scăderea rezervei coronariene ca consecinţă a proceselor aterosclerotice
poate duce la apariţia anoxiei miocardice în condiţii de efort ;
C. stenoza aortică poate duce la scăderea perfuziei coronariene ;
D. reducerea lumenului cu 50% a vaselor coronare duce la apariţia durerii
anginoase atât în efort, cât şi în repaus ;
E. există cinci forme de manifestare pentru cardiopatia ischemică.
Răspuns: D(pag 5)
8. Spasmul coronarian apare datorită:
A. stimulării alfa receptorilor adrenergici;
B. vasoconstricţiei coronariene;
C. infarctului miocardic acut;
D. a,b corecte;
E. toate răspunsurile incorecte.
Răspuns: D(pag 5)
Nivel crescut de dificultate:
9. Stenozele coronariene pot conduce la ischemie miocardică atunci când:

A. stenoza atinge 50-80% din lumenul vasului cu păstrarea rezervei
coronariene;
B. pacientul se află în repaus prelungit;
C. fluxul sanguin este neafectat ;
D. creşte perfuzia coronariană;
E. în contextul unei rezerve coronariene epuizate se asociază o agregare
eritrocitară intraarteriolară.
Răspuns: E (pag 5)
10. În angina pectorală:
A. durerea poate iradia spre extermitatea cefalică în contextul administrării de
nitroglicerină;
B. se produce o creştere a fluxului coronar;
C. durerea este patogenic distinctă comparativ cu cea din claudicaţia
intermitentă;
D. durerea are un caracter centrifug;
E. nu are loc proiecţia durerii viscerale în dermatoamele invervate de aceleaşi
segmente medulare ca şi organul dureros.
Răspuns: D(pag 7)

Grile Serii A, B, C

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Serii A, B, C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propuneri Seria C

1. In cadrul mecanismelor immune din patogenia AB:

a. AEROALERGENI PRODUC O HIPER SENSIBILIZARE LA PERSOANELE

- (Fiziopatologie Specială – Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu ,Editura Karro,

a. Un process controlat immunologic

- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

3. Cresterea permeabilitatii vaselor mici:

a. O intalnim doar in inflamatia acuta

- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

a. Aportul suficient de oxigen

(Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

5. Hipoproteinemiile prin deficit de sinteza pot fi intalnite in urmatoarele cazuri cu

a. Hepatopatii acute sau cronice

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

a. SUNT CARACTERIZATE PRIN MODIFICAREA RAPORTULUI NORMAL INTRE

(Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

a. Poate fi reversibila daca nu a durat mai mult de 4 minute la nou-nascut si 10

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

8. Agentul efector major al sistemului kininelor este:

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

9. Faza prodormala prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

a. Este o etapa preclinica

- (Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

a. Efectele ingestiei acute se manifesta asupra SNC

(Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

11. Principalele funcii ale celulelor endoteliale sunt urmatoarele cu exceptia:

- (Fiziopatologie Specială – Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu ,Editura Karro,

12. Infarctul de miocard

a. Se caracterizeaza clinic printr-o durere toracica cu sediul si iradiatii

- (Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca,Autori: Magda Bădescu,

- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

a. Hiperglicemia determină tulburări metabolice subsecvente

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

15. Despre dioxine se pot afirma urmatoarele cu exceptia :

a. Introduse în organism se dizolvă în ţesutul adipos unde rămân un număr de ani

- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

16. Prionii prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia :

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

17. Hiperchilomicronemia primara (HLP tip I),clinic se caracterizează prin cu

a. crize repetate de pancreatită acută

- (Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

18. Stresul, ca reacţie defensivă a organismului la solicitări, induce un răspuns

a. creşterea nivelului de glucagon, cortizol şi catecolamine

(Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu,Editura Cantes, 2000,

20. Statinele sunt medicamente care:

21. Despre astmul bronşic (AB) se pot afirma următoarele, CU EXCEPŢIA:

22. Despre insuficienţa respiratorie se pot afirma următoarele, CU EXCEPŢIA:

23. Următoarele afirmaţii despre inflamaţie sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

24. Agenţii meteorologici determină:

25. Identificaţi răspunsul FALS:

26. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

27. Identificaţi răspunsul CORECT:

28. Picnicii pot dezvolta următoarele boli, CU EXCEPŢIA:

29. Ce afirmaţie despre alcool este FALSĂ:

2.Alegeti raspunsul corect despre histamine:

3.Teoria triadei corporale:corp, fizic, eteric, astral are urmatoarele argumente

Bibliografia: Fiziopatologie Generala, de Magda Badescu

1.Afirmaţia corectă privitoare la tulburările acidului uric este:

2.Dintre proteinele de fază acută pozitive fac parte următoarele cu excepţia:

3.Despre metabolismul lipoproteinelor sunt adevărate cu excepţia:

4.Dintre mediatorii inflamaţiei de mai jos produc vasoconstricţie următorii:

5.Referitor la mecanismele adaptării la stres sunt adevărate cu excepţia:

a.se secretă predominant hormoni catabolici de tipul catecolaminelor şi cortizolului