c) Lateral de vasele femurale

d) Posterior de vasele femurale

1) CS Care din următoarele caractere se găsesc în hernia inghinală directă: e) Medial de ligamentul Cooper
---------------------------------------------------------------------
a) Nu coboară niciodată în scrot 7) CM În stadiul de ischemie a unei hernii strangulate găsim următoarele
b) Este congenitală semne:
c) Este mai frecvent unilaterală
d) Se strangulează foarte frecvent a) Ansa destinsă, pronunţat cianotică
e) Este o hernie de efort b) Tromboza venelor mezoului
--------------------------------------------------------------------- c) Perete îngroşat cu false membrane pe suprafaţă
2) CS Strangularea diverticulului Meckel poartă denumirea de hernie: d) Lichid peritoneal purulent, fecaloid
e) Ansa eferentă palidă, colabată
a) Riсhter ---------------------------------------------------------------------
b) Maydl 8) СМ Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor
c) Littre strangulate:
d) Gheselbah
e) Broсk a) Hernia Littre
--------------------------------------------------------------------- b) Hernia Maydl
3) CS Peretele posterior al canalului inghinal este reprezentat de: c) Hernia Broсk
d) Hernia Gheselbah
a) Fascia transversalis e) Hernia Riсhter
b) Oblicul intern ---------------------------------------------------------------------
c) Tendonul conjunct 9) CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte:
d) Arcada crurală
e) Oblicul extern a) Hernie inghinală congenitală
--------------------------------------------------------------------- b) Hernie ombilicală
4) CS Locul II după frecvenţa strangulării îl ocupă hernia: c) Hernie inghinală prin clivaj
d) Hernie perineală
a) Femurală e) Hernie diafragmală posttraumatică
b) Ombilicală ---------------------------------------------------------------------
c) Inghinală directă 10) CM Hernia Brock sau pseudostrangularea la un purtător de hernie poate
d) Inghinală oblică la bărbaţi avea loc în următoarele situaţii:
e) A liniei albe la copii
--------------------------------------------------------------------- a) Colecistita acută
5) CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie: b) Pancreatita pseudotumorală
c) Ulcerul gastroduodenal perforat
a) Broсk d) Apendicita acută perforativă
b) Gheselbah e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric
c) Maydl ---------------------------------------------------------------------
d) Riсhter 11) CM Tratamentul conservator (bandajul) al unei hernii este indicat:
e) Littre
--------------------------------------------------------------------- a) În caz de refuz categoric al pacientului
6) CS Gâtul herniei femurale tipice se găseşte: b) În orice tip de hernie
c) La bătrîni când starea generală contraindică intervenţia chirurgicală
a) Anterior de arcada crurală d) În herniile ireductibile
b) Medial de vasele femurale e) În herniile inghinale congenitale

1
---------------------------------------------------------------------
a) Rudji
12) CM Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la herniile inghinale oblice: b) Zaţepin
c) Rudji-Parlavecio
a) Sacul herniar constă din procesul vaginalis d) Lexer
b) Sacul se extinde anterio-medial de cordonul spermatic e) Bassini
c) Sacul se află medial de vasele epigastrice inferioare ---------------------------------------------------------------------
d) Sacul se extinde lateral de cordonul spermatic 18) CS În herniile ombilicale cu inelul herniar până la 3 cm mai preferabilă
e) Este mai rar bilaterală decât cea directă este metoda:
---------------------------------------------------------------------
13) СМ Dacă la deschiderea sacului herniar vom depista o ansă de culoare a) Mayo
roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu şi cu sufuziuni în regiunea şanţului b) Bassini
de strangulare vom constata: c) Sapejko
d) Nici una dintre cele indicate
a) Stadiul de congestie e) Lexer
b) Stadiul de ischemie ---------------------------------------------------------------------
c) Stadiul de gangrenă 19) CM Care din urmatoarele reprezinta complicatii ale herniilor?
d) Stadiul de perforaţie
e) Ansă viabilă a) Hernia Brock
--------------------------------------------------------------------- b) Prostatita
14) СМ Selectaţi afirmaţiile corecte privind hernia strangulată: c) Strangularea
d) Flegmonul herniar
a) Toate sunt asociate cu stoparea tranzitului intestinal e) Ireductibilitatea
b) Hernia femurală are o rată de strangulare mai mare decât cea inghinală ---------------------------------------------------------------------
c) Strangularea este rară la copii mai mici de 2 ani 20) CM Semnele clinice constante intr-o hernie strangulata cu strangularea
d) Hernia Brock nu se caracterizează prin ischemie parietala a intestinului (Richter) sunt:
e) În strangularea Maydl suferă cel mai mult ansa intermediară
--------------------------------------------------------------------- a) Este pastrat tranzitul intestinal
15) CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la hernia inghinală prin alunecare b) Varsaturile
pe stânga: c) Tumoră ireductibilă la nivelul zonei herniare respective
a) Porţile herniare sunt mari d) Oprirea tranzitului intestinal
b) Conţine întotdeauna numai intestin subţire e) Febra
c) Colonul sigmoid face parte din sacul herniar ---------------------------------------------------------------------
d) Nu se încarcerează niciodată 21) CM Indicati trei semne ale herniei inghinale congenitale:
e) Uneori ajunge la dimensiuni mari
--------------------------------------------------------------------- a) Lipseste debutul dureros
16) CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior b) Se intîlteste numai la copii
al canalului inghinal. Cel mai frecvent este indicată metoda: c) Portile herniare sunt mari
d) Evolueaza intr-o hernie inghino-scrotala
a) Bassini e) Sacul herniar contine testicul
b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski ---------------------------------------------------------------------
c) Postempski 22) CM Cel mai frecvent herniaza:
d) Kukudjanov
e) Martânov a) Vezica urinara
--------------------------------------------------------------------- b) Epiploonul
17) CS Cel mai frecvent utilizat procedeu de plastie în herniile femurale este: c) Colonul ascendent

2
d) Intestinul subtire
e) Prostata a) Tumoarea herniară este tensionată si dureroasă
--------------------------------------------------------------------- b) Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
23) CM Durerea intr-o hernie necomplicata poate fi: c) Ireductibilitate aparută brusc
d) Durere la nivelul cordonului spermatic
a) Sub forma de greutate sau jena dureroasa e) Vărsaturi
b) Violenta ---------------------------------------------------------------------
c) Colicativa 29) CM Care situaţii nu se încadrează în hernia Maydl ?
d) Se accentueaza la efort fizic
e) Poate fi absenta a) Strangularea retrograda in "W"
--------------------------------------------------------------------- b) Când sacul herniar contine două anse intestinale strangulate
24) CM Diagnosticul diferenţial al herniei inghinoscrotale se face cu: c) Hernierea diverticului Meckel
d) Hernia obturatorie
a) Hidrocelul e) Strangularea parietală a intestinului
b) Varicocelul ---------------------------------------------------------------------
c) Hernia perineală 30) CM Care din urmatoarele tipuri de hernii interesează mai multe anse
d) Tumora testiculară intestinale?
e) Hernia obturatorie
--------------------------------------------------------------------- a) Hernia Littre
25) CM Alegeţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe: b) Hernia Richter
c) Hernia Brock
a) Coboara in scrot d) Hernia Maydl
b) Forma sferica e) Hernia obturatorie
c) Nu coboara in scrot ---------------------------------------------------------------------
d) Mai frecvent apare la tineri 31) CM Care din urmatoarele gesturi pot deveni riscuri si erori intr-o hernie
e) Frecvent este bilaterală strangulată?
---------------------------------------------------------------------
26) CM Examenul clinic al unui bolnav cu hernie inghinala oblica poate a) Palparea tumorii herniare
prezenta: b) Interventia chirurgicală programată
c) Reducerea prin taxis
a) Coboara în scrot d) Tactul rectal sau vaginal
b) Pulsatia arterei epigastrice se afla lateral de sac e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa reducerea
c) Pulsatia arterei epigastrice e situata medial de sac spontană a herniei
d) Expansiune la tuse ---------------------------------------------------------------------
e) Traiectul herniar este perpendicular pe peretele abdominal
--------------------------------------------------------------------- 32) CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibilă?
27) CM Care dintre variantele de hernii enumerate sunt hernii externe?
a) Palparea tumorii herniare
a) Hernia femurală b) Interventia chirurgicală de urgentă
b) Hernia ombilicală c) Reducerea prin taxis
c) Hernia diafragmală d) Bandajul compresiv al porţii herniare
d) Hernia lombară e) Radiografia abdominală de ansamblu
e) Hernia inghino-scrotală ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 33) CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii
28) CM Care sunt semnele unei hernii strangulate ombilicale cu interesarea cuprind:
unei anse intestinale?

3
a) Rezecţia organelor din sacul herniar a) Pancreatita acută
b) Rezecţia sacului herniar b) Apendicita acută
c) Sutura colului sacului herniar c) Pleuropneumonia din dreapta
d) Autodermoplastia d) Trombembolia a. pulmonare
e) Aloplastia e) Sarcina extrauterină (ectopică) întreruptă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
34) CM Sarcinile tratamentului chirurgical în herniile simple reponibile 39) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav
cuprind: de 40-60 ani, dacă după momentul perforaţiei nu a trecut mai mult de 6 ore?

a) Eliminarea sacului a) Sutura simplă a ulcerului

b) Repunerea conţinutului sacului herniar b) Rezecţia primară a stomacului
c) Rezectia partială a epiploonului c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel
d) Rezectia segmentară de intestin d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie
e) Hernioplastia e) Vagotomie tronculară bilaterală + sutură simplă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
35) СS Celulele Brunner elimină un secret bogat în mucus cu un pH între 8,2 - 40) CS Reacţia Gregersen-Adler indică:
9,3 şi sunt situate în preponderenţă în:
a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
a) Cardie b) Hemoragie microscopică superioară
b) Duoden (regiunea bulbului şi porţiunea descendentă) c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
c) Partea fundică a stomacului d) Hemoragie din rect
d) Duoden (porţiunea orizontală inferioară şi ascendentă) e) Hemoragie din varicele esofagiene
e) Partea antrală a stomacului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 41) CS Semnul Bergman indică:
36) CS În etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant îl joacă factorul:
a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
a) Hiperaciditatea b) Hemoragie microscopică superioară
b) Factorul alimentar c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
c) Factorul psihic d) Hemoragie din rect
d) Factorul de apărare e) Hemoragie din varicele esofagiene
e) Factorul ereditar ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 42) CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vărsături cu caracter
37) CS Semnele ce urmează: vomă repetată, puls accelerat, respiraţie epizodic şi tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele,
superficială, accelerată, semne de şoc hipovolemic, temperatură crescută, corespunde:
abdomen sensibil şi destins, lipsa eliminărilor de gaze - corespund perioadei
după perforaţie: a) Stenozei subcompensate
b) Stenozei compensate
a) De pseudoameliorare c) Stenozei decompensate
b) De şoc d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas
c) Peritonită difuză e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas
d) Perioadei care precedează perforaţia ---------------------------------------------------------------------
e) Perioadei de debut al bolii 43) CS Cel mai des se malignizează ulcerul cu sediul:
---------------------------------------------------------------------
38) СМ Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat este necesar de efectuat a) În treimea distală a stomacului
cu următoarele afecţiuni: b) În duoden
c) În cardie

4
d) În fundul stomacului a) Acoperită (protejată)
e) Pe curbura mica a stomacului b) Oarbă
--------------------------------------------------------------------- c) A peretelui posterior al duodenului
44) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt: d) În porţiunea cardială a stomacului
e) În abdomenul liber
a) Perforaţia ---------------------------------------------------------------------
b) Stenoza 50) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea
c) Malignizarea ulcerului perforat?
d) Penetraţia
e) Hemoragia a) Oppel
--------------------------------------------------------------------- b) Judd
45) CM În ce situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat: c) Braun
d) Heineke-Miculitz
a) Ulcerul gastric acut e) Holle
b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm ---------------------------------------------------------------------
c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani 51) СМ Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului:
d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac
e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani
--------------------------------------------------------------------- b) Duodenal "mut" (fără anamneză)
46) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este: c) În asociere cu hemoragie
d) În caz de suspecţie la malignizare
a) Nu se încadrează în această clasificare e) La tinerii până la 30 de ani
b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare ---------------------------------------------------------------------
c) Tipul I 52) СМ În caz de ineficacitate a tamponamentului esofagogastric cu sonda
d) Tipul II Blakmore la ce metodă nechirurgicală de hemostază apelaţi?
e) Tipul III
--------------------------------------------------------------------- a) Beta-blocante
47) СS Semnul Kussmaul reprezintă: b) Refrigerare gastrică
c) Hepatoprotectoare
a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric d) Sclerozarea varicelor esofagiene
b) Tulburările metabolice din stenoza pilorică decompensată e) Hemotransfuzii
c) Contractura muşchilor în ulcerul duodenal perforat ---------------------------------------------------------------------
d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă 53) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:
e) Adenopatia supraclaviculară pe stânga
--------------------------------------------------------------------- a) Histamină
48) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se b) Tripsină
complică cel mai puţin cu diaree? c) Kalicreină
d) Gastrină
a) Vagotomia selectivă e) Chinine
b) Vagotomia tronculară ---------------------------------------------------------------------
c) Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Balfour 54) СS Cea mai frecventă operaţie de drenaj gastric asociată vagotomiei
d) Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Billroth-I tronculare în chirurgia de urgenţă a bolii ulceroase este:
e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz a) Piloroplastia Judd
--------------------------------------------------------------------- b) Piloroplastia Finney
49) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia: c) Gastroduodenostomia Jaboulay
d) Gastrojejunostomia

5
e) Piloroplastia Heineke-Miculicz a) Voma cu miros fetid
--------------------------------------------------------------------- b) Hematemeza
55) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând: c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
d) Pierdere ponderală
a) Malignizarea e) Melena
b) Stenoza ---------------------------------------------------------------------
c) Hemoragia 61) СМ Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau
d) Penetraţia lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri malignizează, dă metastaze şi
e) Perforaţia poate fi situat în următoarele organe:
---------------------------------------------------------------------
56) CS Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este: a) Pancreas
b) Duoden
a) Leucopenie cu deviere spre stânga c) Splină
b) Hipocloremie d) Colecist
c) Anemie moderată e) Stomac
d) Leucocitoză moderată (12.000 - 14.000) cu creştere în dinamică
e) Creşterea hematocritului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 62) СМ În ulcerul duodenal mai frecvent se întâlnesc următoarele complicaţii:
57) CS Durerea în ulcerul duodenal este:
a) Malignizarea
a) Permanentă b) Stenoza
b) Are caracter colicativ c) Hemoragia
c) Dependentă de alimentaţie d) Penetraţia
d) Calmată de spălături gastrice e) Perforaţia
e) Cedează în cursul nopţii ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
58)СМ Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în 63) CS Cea mai informativă investigaţie a secreţiei gastrice este:
aplicarea următoarelor procedee:
a) Testul Hollender
a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi b) pH-metria
b) Terapie hormonală (corticosteroizi) c) Testul Kay
c) Pituitrină i/v d) Examenul radioscopic
d) Sonda Blackmore e) Esofagogastroduodenoscopia
e) Coagularea endoscopică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 64) CS Care situaţii încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson I:
59) СМ În dependenţă de situarea procesului ulceros deosebim următoarele
tipuri de stenoze, exceptând: a) Ulcerele prepilorice
b) Ulcerele corporeale pe marea curbură
a) Stenoza cardiei c) Ulcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
b) Stenoza bulbului duodenal d) Ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale, având aciditate subnormală
c) Stenoza pilorică e) Ulcerele micii curburi asociate cu ulcere prepilorice şi nivel secretor mare
d) Stenoza postbulbară ---------------------------------------------------------------------
e) Stenoza fundică 65) СМ Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă
--------------------------------------------------------------------- sunt adevărate:
60) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se opreşte mai uşor decât la

6
tineri
b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia în a) Vagotomia supraselectivă
urma rupturii varicelor esofagogastrice b) Hemostaza endoscopică
c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală c) Ligatura de trunchi celiac
d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea d) Sonda Sengstaken-Blackmore
e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală e) Administrarea de pituitrină i/v
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
66) СМ Apariţia sindromului Mallory-Weiss este favorizată de următorii 71) CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru,
factori: înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială,
simptomul Eleker, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după
a) Abuz de alcool şi alimente perforaţie:
b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale
c) Vomă repetată violentă a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie
d) Tuse insistente b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal
e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor c) Prima (primele 4-6 ore)
--------------------------------------------------------------------- d) A doua (următoarele 4-6 ore)
67) CS Vomele sunt mai frecvente în: e) A treia (peste 12 ore după debut)
---------------------------------------------------------------------
a) Stenoza compensată 72) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la
b) Stenoza decompensată aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg, corecţia
c) Ulcer duodenal penetrant în pancreas dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile
d) Ulcer perforant duodenal asociat cu hemoragie pentru intervenţie chirurgicală sau când bolnavul şi rudele refuză categoric
e) Stenoza subcompensată operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:
---------------------------------------------------------------------
68) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este: a) Billroth (1881)
b) Pierandozzi (1960)
a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă c) Dragstedt (1960)
b) Anamneza şi starea clinică d) Taylor (1946)
c) Fibrogastroscopia e) Braun (1892)
d) Reacţia Gregersen-Adler ---------------------------------------------------------------------
e) Tomografia computerizată 73) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica
--------------------------------------------------------------------- chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului:
69) CS În cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneză îndelungată de ulcer
duodenal refractar la terapia medicamentoasă cu prevalarea testului Kay, cea a) Clinic
mai indicată operaţie este: b) De laborator
c) Radiologic
a) Vagotomia supraselectivă d) Endoscopic
b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi operaţie de drenaj gastric e) Laparoscopic
c) Vagotomia selectivă cu gastroduodenostomie Jaboulay ---------------------------------------------------------------------
d) Vagotomia tronculară cu anastomoză gastrojejunală 74) CS Fibroesofagogastroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care
e) Rezecţia gastrică 2/3 sângerează, mucoasa gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi
--------------------------------------------------------------------- mai întâi?

a) Ligatura varicelor esofagiene

70) СМ Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în b) Rezecţia esofagului inferior cu anastomoza esofagogastrică (operaţia
hemoragia superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene rupte? Tanner)

7
c) Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrină i/v a) Poziţia necorespunzătoare a ansei anastomozate
d) Deconexiune azigoportală b) O hernie transmezocolică datorită unei fixări incorecte a breşei mezocolice
e) Anastomoză splenorenală c) Cicatrizarea anastomozei
--------------------------------------------------------------------- d) Anastomozita
75) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne: e) Gastroplegia
---------------------------------------------------------------------
a) Creşterea secreţiei bazale nocturne 80) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce
b) Constipaţie după rezecţia gastrică Billroth-I, avînd ca cauză factorul microbian, trauma
c) Vărsături abundente, frecvente şi cu caracter acid ţesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic etc. Semnele
d) Hemoragii digestive superioare frecvente majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele:
e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne
--------------------------------------------------------------------- a) 1-2 zi
76) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în: b) 2-3 zi
c) 4 - 5 zi
a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de d) 6 - 7 zi
susţinere din partea curburii mici e) 7 - 10 zi
b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală ---------------------------------------------------------------------
c) Anastomoză gastrojejunală în "Y" 81) СМ Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori:
d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală
e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală a) Distensia gastrică fundică şi antrală
--------------------------------------------------------------------- b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelor
77) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei c) Masticaţia şi salivaţia
gastroduodenale şi a tranşei suturate: d) Deglutiţia
e) Insulină
a) Dureri pronunţate în epigastru ---------------------------------------------------------------------
b) Vomă şi greţuri 82) CS Dispariţia matităţii hepatice se depistează în majoritatea cazurilor de
c) Febră şi frison ulcer perforat şi poate fi confundată cu unul din următoarele semne:
d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în
stomac a) Mandel-Razdolskii
e) Contractură musculară în epigastru b) Celoditi
--------------------------------------------------------------------- c) Kulencampf
78) СМ Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din d) Vighiato
lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă e) Iudin
(acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; ---------------------------------------------------------------------
plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată 83) CS Cel mai informativ procedeu în depistarea ulcerului perforat este:
în:
a) Gastrografia cu contrast în ortostatism
a) Nici una din ele b) Pneumogastrografia
b) În ambele cazuri c) Radiografia de ansamblu
c) În cele din tractul digestiv d) Laparoscopia
d) În cele intraabdominale e) Gastrografia cu contrast în decubit lateral
e) În hemoragiilie din ulcerele acute ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 84) СМ În tratamentul ulcerului gastric perforat în funcţie de situaţia
79) CS Cea mai frecventă cauză a tulburărilor mecanice de evacuare după morfopatologică reală se utilizează următoarele procedee:
rezecţia gastrică este:
a) Rezecţie gastrică primară

8
b) Suturarea ulcerului a) Tromboflebita
c) Vagotomie tronculară şi suturarea ulcerului b) Fistula de bont duodenal
d) Vagotomie selectivă proximală şi suturarea ulcerului c) Sepsisul
e) Rezecţie cuneiformă a stomacului d) Hernia retroanastomotică
--------------------------------------------------------------------- e) Hemoragia
85) СМ Tratamentul chirurgical în sindromul Mallory-Weiss se aplică când ---------------------------------------------------------------------
epuizează cel conservativ, şi se reduce la următoarele procedee: 90) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie,
şi înseamnă:
a) Suturarea mucoasei şi submucoasei
b) Ligaturarea a.coronare (g.sinistra) a) Durere acută pe toată aria abdomenului
c) Rezecţia gastrică distală b) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă
d) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea a.coronare c) "Abdomen de lemn"
e) Rezecţia gastrică proximală d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas
--------------------------------------------------------------------- e) Durere simţită ca "lovitură de pumnal"
86) CS Ulcerul gastric se operează: ---------------------------------------------------------------------
91) CS Pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant sangvin)
a) Imediat după ce a fost depistat caracterizează:
b) După prima hemoragie
c) La primele semne de malignizare a) Hemoragia digestivă ocultă
d) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luni b) Hemoragia digestivă superioară mică
e) Numai în caz de perforaţie c) Hemoragia digestivă superioară medie
--------------------------------------------------------------------- d) Hemoragia digestivă superioară masivă
87) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 un. insulină la 10 e) Hemoragia digestivă cataclizmică
kg masă a corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.) de ---------------------------------------------------------------------
suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secreţiei: 92) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt:

a) Nocturne a) Hiperaciditatea
b) Bazale b) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenale
c) Intestinale c) Factorul psihic (stres)
d) Cefalice d) Hipermotilitatea gastro-duodenală
e) Hormonale (gastrice) e) Prezenţa Helicobacter pylori
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
88) CS Semnele ce urmează: parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge - 93) CM Pneumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în:
alcaloză metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie,
azotemie extrarenală, la un bolnav care prezintă caşexie, vome rare, abundente, a) Perforaţia apendiculară
mărturisesc de: b) Perforaţia gastroduodenală
c) Perforaţia colonului
a) Ocluzie intestinală tardivă d) Perforaţia colecistului
b) Sindromul Zollinger-Ellison e) Perforaţiile vezicii urinare
c) Şoc hemoragic ---------------------------------------------------------------------
d) Insuficienţă renală cronică 94) CM Examenul obiectiv în ulcerul gastroduodenal necomplicat relevă:
e) Stenoză pilorică decompensată
--------------------------------------------------------------------- a) Clapotaj epigastric
89) CS Cea mai frecventă complicaţie, care poate apărea după rezecţia gastrică b) Tumoră epigastrică
cu montaj în Billroth-II este: c) Durere epigastrică la palpare
d) Defans muscular

9
e) În fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ recomandate utmătoarele remedii:
---------------------------------------------------------------------
a) Sânge proaspăt
95) CM Perforaţia ulcerului se poate produce: b) Masă trombocitară
c) Sânge conservat
a) În peritoneul liber d) Albumină
b) În cavităţile peritoneale închise de aderenţe e) Plasmă proaspăt congelată
c) Într-un organ vecin ---------------------------------------------------------------------
d) La tegumente 101) CM Aplicarea sondei Blackmore se efectuează în caz de:
e) În spaţiul retroperitoneal
--------------------------------------------------------------------- a) Ulcer gastric subcardial hemoragic
96) CM Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat în faza a III-ea de evoluţie b) Hemoragie din varicele esofagiene
este dominat de: c) Sindromul Mallory-Weiss
d) Esofagită peptică
a) Abdomen "de lemn" e) Reflux gastro-esofagian
b) Distensie abdominală ---------------------------------------------------------------------
c) Hemoragie digestivă superioară
d) Şoc septic
e) Dureri în hipocondrul drept 102) CM Care dintre afecţiunile de mai jos se pot complica cu ulcer de stres?
---------------------------------------------------------------------
97) CM Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în: a) Arsurile grave
b) Fibroza pulmonară
a) Ulcerul gastric calos perforat c) Politraumatismele severe
b) Ulcerul acut medicamentos perforat d) Ingestia cronică de aspirină
c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită severă şi şoc toxico-septic e) Sepsisul
d) Ulcerul de stres perforat ---------------------------------------------------------------------
e) Sindromul de concomitenţă hemoragie-perforaţie 103) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu
--------------------------------------------------------------------- exepţia:
98) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este:
a) Ulcerelor prepilorice
a) Creşte debitul de HCl şi pepsină b) Ulcerelor acute
b) Stimulează eliminarea gastrinei antrale c) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormală
c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinic d) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
d) Scade secreţia de HCl e) Ulcerelor micii curburi în unghiul gastric
e) Nu influentează secreţia de HCl ---------------------------------------------------------------------
104) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de
--------------------------------------------------------------------- corecţie chirurgicală în ulcerul gastric Johnson I?
99) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:
a) Rezecţia gastrică 2/3
a) Sutura ulcerului hemoragic b) Rezecţia mediogastrală
b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie c) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulcerului
c) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastie d) Vagotomia selectivă şi piloroplastia
d) Rezectia gastrică "la excludere" e) Antrumectomia şi vagotomia tronculară
e) Antrumrezectia Rechel-Polya ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 105) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric:
100) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt

10
a) Prezenţa nişei c) Hiperpotasemie
b) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazin d) Hiperazotemie
c) Rigiditatea pliurilor e) Alcaloză metabolică
d) Convergenţa pliurilor către leziune ---------------------------------------------------------------------
e) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore 111) CM Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include:
---------------------------------------------------------------------
106) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza a) Durere epigastrică violentă
piloroduodenală? b) Contractură musculară abdominală
c) Hiperestezie cutanată
a) Prezenţa nişei în unghiul gastric d) Pneumoperitoneul
b) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazin e) Antecedente ulceroase
c) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ore ---------------------------------------------------------------------
d) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 ore 112) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica:
e) Refluxul duodeno-gastric
--------------------------------------------------------------------- a) Sutura simplă
107) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de: b) Rezecţia cuneiformă a stomacului
c) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie
a) Leziune unică hemoragică gastrică d) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat
b) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului e) Rezecţie "la excludere"
c) Erozii gastrice hemoragice ---------------------------------------------------------------------
d) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice 113) CM Sutura simplă a ulcerului este indicată în:
e) Erozii duodenale hemoragice
--------------------------------------------------------------------- a) Ulcerul gastric calos
b) Ulcerele perforate acute medicamentoase
108) CM Vagotomia gastrică selectivă presupune: c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxică
d) Asocierea hemoragie-perforaţie
a) Secţionarea nervilor vagi pe cale toracică e) Ulcerul perforat de stres
b) Păstrarea ramurilor vagale pentru ficat ---------------------------------------------------------------------
c) Asocierea unei metode de drenaj gastric 114) CM Un pacient de 24 de ani cu anamneză ulceroasă, care prezintă durere
d) Păstrarea ramurilor Letarjet epigastrică violentă, este examinat peste o oră de la debutul bolii. Care alte
e) Păstrarea ramurilor criminale Grassi semne clinice pledează pentru o perforaţie în peritoneul liber?
---------------------------------------------------------------------
a) Apărare musculară în epigastru şi fosa ilacă dreaptă, care se generalizează
109) CM Indicaţiile către tratamentul chirurgical în ulcerul duodenal sunt: b) Febră
c) Tahicardie
a) Perforaţia d) Respiraţie superficială
b) Stenoza e) Vome multiple
c) Ulcerul evolutiv în acutizare ---------------------------------------------------------------------
d) Hemoragia ulceroasă Forrest IIB 115) CS Durerea în ocluzia intestinală prin strangulare poate fi:
e) Hemoragia ulceroasa Forrest IA cu hemostază endoscopică nereusită
--------------------------------------------------------------------- a) Continuă, puternică, dramatică
110) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se b) Continuă şi întreruptă
caracterizează prin: c) Doar o senzaţie de vagă durere difuză
d) Intermitentă sub formă de "colici de luptă"
a) Acidoză metabolică e) O durere violentă la debut, urmată de acalmie
b) Hipokaliemie, hipocloremie ---------------------------------------------------------------------

11
116) CS Semnul Schlange se caracterizează prin: a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric
b) Rezistenţa elastică a peretelui abdominal
a) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate c) Balonare asimetrică a abdomenului
b) Zgomotul picăturii în cădere d) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate
c) Timpanism pronunţat de asupra asimetriei e) Zgomotul picăturii în cădere
d) Prezenţa ampulei rectale lărgite şi goale ---------------------------------------------------------------------
e) Prezenţa hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente care se aud la 122) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt
distanţă următoarele:
---------------------------------------------------------------------
117) CS În ocluzia intestinală o distensie generalizată a anselor intestinale la a) Înlaturarea cauzei ocluziei
examenul radiologic mărturiseşte despre: b) Antibioterapia
c) Restabilirea peristaltismului intestinal
a) Ocluzie dinamică d) Reducerea distensiei intestinale
b) Volvulusul sigmoidian e) Reechilibrarea hidroelectrolitică
c) Hernia inghinală strangulată ---------------------------------------------------------------------
d) Sindromul Bouveret 123) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vărsături, formaţiune
e) Ocluzie provocată de cancerul de cec tumorală alungită paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la
--------------------------------------------------------------------- un copil, sugerează diagnosticul de:
118) СМ Despre eficacitatea tratamentului complex al ileusului dinamic ne
mărturiseşte, în primul rând: a) Apendicită acută pelviană
b) Enterocolită acută
a) Lipsa febrei c) Dezinterie
b) Starea tegumentelor d) Invaginaţie intestinală
c) Diureza e) Volvulus de intestin subţire
d) Restabilirea peristaltismului ---------------------------------------------------------------------
e) Normalizarea leucocitozei 124) CS Cea mai frecventă cauză a ileusului la un bolnav laparotomizat este:
---------------------------------------------------------------------
119) CS Ocluzia pe intestinul subţire este prezentată radiologic prin: a) Invaginaţia
b) Ileusul biliar
a) Haustraţii c) Bridele, aderenţele
b) Multiple imagini hidroaerice d) Corpii străini postoperatorii
c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate periferic e) Stenoza intestinală postoperatorie
d) Aspect de "anvelopă de bicicletă" ---------------------------------------------------------------------
e) Pneumoperitoneum 125) CS Pentru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic
--------------------------------------------------------------------- semn este:
120) CS Simptomul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi
cea extracelulară este: a) Semnul Bayer
b) Vărsăturile abundente
a) Hipotonia arterială c) Oprirea completă a tranzitului de materii şi gaze
b) Setea chinuitoare d) Semnul Konig
c) Tahicardia e) Semnul Bouveret
d) Meteorismul pronunţat ---------------------------------------------------------------------
e) Oliguria 126) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" mari, puţine la număr şi
--------------------------------------------------------------------- localizate lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000 sunt caracteristice
121) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin: mai mult pentru:

12
a) Volvulusul sigmoidian c) Compresiune
b) Ocluzia prin obstrucţie a intestinului gros d) Obstrucţie
c) Oclizia intestinului subţire e) Spazmarea musculară a intestinului
d) Hernia inghinală strangulată ---------------------------------------------------------------------
e) Infarctul intestinomezenteric 132) СМ La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală
--------------------------------------------------------------------- contribuie următoarele fenomene:
127) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este:
a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraiacent
a) Vagă b) Staza gastrică
b) Continuă c) Transudarea lichidului în peretele intestinului
c) Colicativă (paroxistică) d) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent
d) Tranzitorie e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală
e) Arzătoare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 133) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui
128) СМ Semnele clinice ale dehidratării extracelulare sunt următoarele: segment al ileonului. Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa
aferentă) va trece la depărtarea de la marginea vizibilă a necrozei:
a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelor
b) Limba uscată şi saburată a) 10 - 15 cm
c) Sete chinuitoare b) 20 - 30 cm
d) Greţuri şi vomă c) 5 - 10 cm
e) Hipotonie arterială, tahicardie d) 30 - 40 cm
--------------------------------------------------------------------- e) 15 - 20 cm
129) CS În pleurizii, fracturi vertebrale, hematom retroperitoneal se întâlneşte ---------------------------------------------------------------------
ileusul dinamic: 134) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei
intestinale şi se manifestă prin:
a) Toxic
b) Reflexogen a) Zgomotul picăturii în cădere
c) Metabolic b) Balonare asimetrică
d) Neurogen c) Peristaltismul vizibil la inspecţie
e) Spastic d) Distensia mărită a cecului
--------------------------------------------------------------------- e) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric
---------------------------------------------------------------------
130) CS În caz de necesitate limita rezecţiei ansei necrotizate distal (caudal) în 135) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici cu sediu
ocluzia intestinului subţire va trece la următoarea distanţă de la marginea central sunt caracteristice pentru:
vizibilă a necrozei:
a) Sindromul Bouveret
a) 30 - 40 cm b) Ocluzia prin cancer al sigmoidului
b) 10 - 15 cm c) Ocluzia intestinului subţire
c) 15 - 20 cm d) Pancreatita acută
d) 5 - 10 cm e) Stenoza pilorică
e) 40 -50 cm ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 136) СМ Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului
131) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin: subţire sunt:

a) Invaginaţie a) Proba Schwartz

b) Volvulus b) Ultrasonografia abdominală

13
c) Irigoscopia d) Reechilibrarea hidroelectrolitică
d) Laparoscopia e) Profilaxia complicaţiilor supurative
e) Radiografia abdominală de ansamblu ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 142) СМ In care ocluzii intestinale, de la debut, se afectează vascularizarea
segmentului implicat in proces?
137) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează:
a) Volvulus
a) Pierderii proteinei extracelulare b) Invaginaţia
b) Pierderii proteinei intracelulare c) Corpi străini intralumenali
c) Pierderii lichidului sectorului extracelular d) Strangularea
d) Pierderii ionilor de potasiu e) Leziuni parietale inflamatorii specifice
e) Hipocloremiei ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 143) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează:
138) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este:
a) Ocluziile prin corpi străini intraperitoneali
a) Proba Schwartz b) Ocluziile prin volvulus
b) Irigografia c) Ileusul biliar
c) Radiografia de ansamblu a abdomenului d) Hernia strangulată
d) Tomografia computerizată e) Ocluziile prin trihobezoari
e) Laparoscopia ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
139) CS Semnul Bayer se manifestă prin: 144) CM Fiind o ocluzie intestinală joasă, volvulusul sigmoidian:

a) Balonarea simetrică a abdomenului
b) Balonarea asimetrică pe flancul lateral drept
c) Zgomote hidroaerice pe flancul stîng
d) Balonarea asimetrică cu axa orientată dinspre fosa iliacă stângă spre
hipocondrul drept
e) Eliminări sangvinolente din rect
---------------------------------------------------------------------
140) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vărsături insistente,
alterarea stării generale, decesul rapid al bolnavului şi se întâlneşte în:
a) Este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive
b) Debutează brusc cu dureri în fosa iliacă stângă şi distensie abdominală
asimetrică
c) Tranzitul intestinal este întrerupt de la debutul bolii
d) Examenul radiologic al abdomenului arată o imagine aerică cu aspect de
"anvelopă de bicicletă"
e) Provoacă vome frecvente
---------------------------------------------------------------------
145) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic?

a) Infarctul mezenteric a) Fitobezoarii

b) Cancerul cecului b) Colica nefretică
c) Ileusul biliar c) Peritonita
d) Ileusul postoperator d) Volvulusul sigmoidian
e) Hernia strangulată e) Abcesul retroperitoneal
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
141) СМ Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este alcătuit din mai multe 146) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie
componente. Indicaţi cele 2 compartimente ce se efectuează pre-, intra- şi intestinală sunt:
postoperator:
a) Reechilibrarea hidroelectrolitică şi susţinută la valori normale ale
a) Suprimarea cauzei constantelor biologice
b) Restabilirea funcţiei intestinului b) Antibioticoterapia
c) Reducerea distensiei intestinale c) Interzicerea mobilizării bolnavului

14
d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămână d) Tuşeul rectal
e) Stimularea peristaltismului intestinal e) Irigografia
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
147) CM In ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se 152) CM Ileusul biliar:
acumuleaza:
a) Este o complicaţie a litiazei biliare
a) 70% din aerul inghiţit b) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţie
b) 100% in urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor c) Se poate manifesta prin aerobilie
biochimice ale sucurilor digestive d) Se confirmă prin irigografie
c) 70% in urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene e) Este o atonie a vezicii biliare
d) 30% in urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive ---------------------------------------------------------------------
e) 30% in urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene si reacţiilor 153) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin:
biochimice ale sucurilor digestive
--------------------------------------------------------------------- a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii si gaze
148) CM Decompresia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica este b) Febră
utila pentru că: c) Vărsături precoce
d) Starea generală se mentine buna timp indelungat
a) Reduce ischemia intestinului e) Pneumoperitoneum
b) Îndepărtează toxinele luminale ---------------------------------------------------------------------
c) Previne sindromul Mendelson 154) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ?
d) Alterează pierderile ionilor de clor
e) Reduce pierderile de apă a) Ocluzia intestinală stercorală
--------------------------------------------------------------------- b) Ocluzia prin strangulare
149) CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru o ocluzie intestinală c) Ileusul biliar
precoce inaltă mecanică: d) Ocluzia aderenţială
e) Ileusul postoperator
a) Nivele hidroaerice Kloiber ---------------------------------------------------------------------
b) Pneumoperitoneum 155) CS Indicaţi presiunea intraintestinală in normă:
c) Prezenţa arcadelor si tuburilor de orgă
d) Prezenţa plicelor semilunare a) 2-4 cm H2O
e) Prezenţa plicelor Chercring b) 6-8 cm H2O
--------------------------------------------------------------------- c) 10-12 cm H2O
150) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid: d) 14-16 cm H2O
e) 18-20 H2O
a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii si gaze ---------------------------------------------------------------------
b) Febra 156) CS Care este cea mai frecventă cauză de ocluzie intestinală la batrîni:
c) Sânge la tuşeul rectal
d) Prezenţa semnului Hocvag-Grecov a) Fecaloamele
e) Asimetria abdomenului b) Neoplasmul de colon stîng
--------------------------------------------------------------------- c) Invaginaţia
151) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia d) Neoplasmul de colon drept
intestinală joasă : e) Volvulusul de intestin subţire
---------------------------------------------------------------------
a) Radiografia pe gol 157) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil
b) Proba Schwartz pentru microbi si toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic:
c) Rectoromanoscopia

15
a) 10-15 cm H2O b) Icterului mecanic
b) 20-25 cm H2O c) Icterului hemolitic
c) 30-40 cm H2O d) Cirozei ficatului
d) 50-60 cm H2O e) Nu corespunde nici unei dintre situaţii
e) 65-70 cm H2O ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 163) CS Un tub simplu cu multe orificii parietale coboară din coledoc în
158) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului duoden prin papilă, pe când celălalt capăt se exteriorizează prin incizia
poate absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz: coledocului, este procedeul:

a) În apropierea ligamentului Treiţ a) Calmers

b) În zona de trecere a jejunului în ileon b) Dogliotti
c) În zona ileocecală c) Duval
d) În zona unghiului lienal al colonului d) Cattele-Champeau
e) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene e) Voelker
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
159) CS Ce metodă de examinare paraclinică ne va preciza nu numai nivelul 164) CM Calculul din calea biliară principală depistat până la operaţie se
ocluziei intestinale, dar şi cauza ei: înlătură prin:

a) Radiografia simplă de ansamblu a abdomenului a) Incizia coledocului supraduodenal

b) Proba Schwartz b) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală
c) Laparoscopia c) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie
d) Irigografia d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie
e) Ultrasonografia e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
160) СМ Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare 165) CS Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informează
principale cu sindrom coledocian major, şi se compune din: mai amplu asupra formei morfopatologice a colecistitei, stării organelor vecine,
inclusiv a peritoneului:
a) Durere colicativă în hipocondrul drept
b) Veziculă biliară destinsă a) Ultrasonografia
c) Febră b) Tomografia computerizată
d) Icter c) Colecistocolangiografia transparietală
e) Scădere ponderală importantă d) Laparoscopia
--------------------------------------------------------------------- e) Colangiopancreatografia retrogradă
161) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este: ---------------------------------------------------------------------
166) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimală şi mai puţin agresivă
a) Tumorile capului pancreasului metodă de investigare în stabilirea originii icterului este:
b) Coledocolitiaza
c) Strictura căilor biliare a) Colecistografia perorală
d) Tumorile căilor biliare b) Colecistografia intravenoasă
e) Papilita stenozantă c) Ultrasonografia
--------------------------------------------------------------------- d) Colangiopancreatografia retrogradă
162) CS La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbţie e) Colangiografia tranparietohepatică
aproape de cea normală, dar cu lipsa izotopilor în colecist, căile biliare şi în ---------------------------------------------------------------------
intestin. Aceasta corespunde: 167)
CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul
a) Icterului parenchimatos spre:

16
 c) La nivelul coledocului
a) Coledocolitiază d) La nivelul ductului hepatic
b) Colecistită acută e) Infundibulului sau cisticului
c) Fistulă bilio-digestivă ---------------------------------------------------------------------
d) Fistulă bilio-biliară 173) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de
e) Infecţie cu salmonella a veziculei biliare investigare în stabilirea originii icterului este:
---------------------------------------------------------------------
168) CS Un bolnav care prezintă următoarele semne: durere moderată în a) Colecistografia perorală
rebordul costal drept, febră moderată, icter pronunţat cu nuanţă roşietică, b) Colecistografia intravenoasă
dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderată, fără c) Ultrasonografia
anemie, suferă de: d) Colangiopancreatografia retrogradă
a) Colecistită acută e) Laparoscopia
b) Colangită ---------------------------------------------------------------------
c) Coledocolitiază 174) CS Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a
d) Icter parenchimatos (hepatic) căruia este situată în coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul:
e) Cancer al pancreasului cefalic
--------------------------------------------------------------------- a) Lane
169) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine b) Kehr
colesterină, acizi biliari şi fosfolipizi? c) Cattele-Champeau
d) Voelker
a) Bila primară e) Duval
b) Bila secundară ---------------------------------------------------------------------
c) Bila finală 175) СS Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capătul distal prin papila
d) Nici una Water în duoden, iar cel proximal situat în ductul hepatic este procedeul:
e) Toate trei
--------------------------------------------------------------------- a) Holstedt
170) СМ La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile şi, deci nu sunt indicate, b) Voelker
următoarele investigaţii: c) Baylis-Smirnov-Eristavi
a) Ultrasonografia d) Lane
b) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie e) Duval
c) Colangiofrafia transparietohepatică ---------------------------------------------------------------------
d) Colangiopancreatografia retrogradă 176) СS Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de
e) Colecistografia perorală origine canceroasă este:
---------------------------------------------------------------------
171) СМ Drenajele transpapilare sunt următoarele: a) Icterul pronunţat pe fonul durerilor
b) Scaun aholic şi urină întunecată
a) Cattele-Champeau c) Apariţia icterului precedat de colică
b) Voelker d) Prurit pe fonul icterului
c) Praderi-Smith e) Febră intermitentă
d) Calmers ---------------------------------------------------------------------
e) Duval 177) CS Cel mai informativ şi miniinvaziv procedeu în diferenţierea icterului
--------------------------------------------------------------------- mecanic de cel parenchimatos este:
172) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul:
a) Colangiografia retrogradă
a) Căilor biliare intrahepatice b) Scanarea cu izotopi de aur
b) Corpului veziculei biliare c) Colecistografia perorală

17
d) Colecistocolangiografia intravenoasă prin incizia coledocului, este procedeul:
e) Colecistografia transparietohepatică
--------------------------------------------------------------------- a) Dogliotti
b) Cattele-Champeau
178) СМ Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt c) Voelker
caracteristice următoarele semne clinice: d) Calmers
e) Duval
a) Murphy ---------------------------------------------------------------------
b) Korte 183) CM Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia
c) Mandel-Razdolschi laparoscopică?
d) Blumberg
e) Ortner a) Dureri postoperatorii minime
--------------------------------------------------------------------- b) Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile
179) СS Cea de a treia cauză după frecvenţă a icterului mecanic este: c) Aspect cosmetic al cicatricilor
d) Reîncadrare în muncă după 6 săptămâni
a) Coledocolitiaza e) Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni
b) Strictura căilor biliare ---------------------------------------------------------------------
c) Cancerul primar al căilor biliare 184) CM Icterul în litiaza coledociană:
d) Compresia extrinsecă a căilor biliare a) Este precedat de prurit
e) Stenoza papilei Water b) Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii
--------------------------------------------------------------------- c) Se însoţeste de scaune acolice
d) Este precedat de durere
180) СS Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin e) Se asociază cu febră
ductul cistic spre duoden este procedeul: ---------------------------------------------------------------------
185) CM În colecistita acută litiazică durerea este însoţită de:
a) Robson-Vişnevski
b) Lane a) Dispariţia matităţii prehepatice
c) Holstedt b) Stare de şoc alergic
d) Praderi-Smith c) Sindrom inflamator
e) Kehr d) Limitarea mişcărilor respiratorii
--------------------------------------------------------------------- e) Subicter al sclerelor
181) СS Coledocotomia ideală presupune: ---------------------------------------------------------------------
186) CM În colecistita acută litiazică durerea:
a) Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura
coledocului fără drenare a) Are caracterul colicii biliare
b) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura b) Iradiază în "centură"
primară a coledocului fără drenare c) Debutează ca o colică biliară
c) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea d) Se cupează cu tratament antispastic
externă a coledocului e) Este precedată de icter
d) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura ---------------------------------------------------------------------
primară a coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden 187) CM Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept)
e) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea caracterizează:
coledocului după sutura primară prin d.cysticus
--------------------------------------------------------------------- a) Ulcerul perforat
182) СS Drenul în formă de "T", unul din capetele tubului din interiorul b) Ciroza hepatică
coledocului coboară prin papilă în duoden, pe când celălalt tub se exteriorizează c) Colangita

18
d) Litiaza coledociană 193) СМ Pancreasul produce următorii fermenţi:
e) Pancreatita acută
--------------------------------------------------------------------- a) Alfa-amilaza
188) CM O veziculă biliară mare, palpabilă în prezenţa icterului prezintă: b) Lipaza, fosfolipaza A şi B
c) Pepsina
a) Litiaza coledociană d) Tripsina, chimotripsina
b) Ampulonul vaterian e) Elastaza, colagenaza
c) Neoplasmul hepatic ---------------------------------------------------------------------
d) Neoplasmul colecistului 194) CS Forma supurativ-necrotică a pancreonecrozei corespunde fazei de
e) Neoplasmul de pancreas cefalic evoluţie a procesului patologic în pancreas:
---------------------------------------------------------------------
189) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice: icter+frison- a) De edem
febră+dureri în hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice? b) De necroză grăsoasă
c) De necroză hemoragică
a) Litiază veziculară d) De liză şi sechestrare
b) Colecistită calculoasă acută e) De formare a chistului pancreatic
c) Cancer de cap de pancreas ---------------------------------------------------------------------
d) Coledocolitiază 195) CS Din substanţele nocive, apărute în evoluţia pancreatitei acute, una se
e) Ulcer duodenal penetrant în lig.hepatoduodenal formează în pancreasul ischemic şi determină şocul pancreatic:
---------------------------------------------------------------------
190) CM Marcaţi semnele clinice care alcătuiesc sindromul coledocian:
a) Chininele
a) Icterul b) Heparina
b) Durerea în rebordul costal drept c) Serotonina
c) Frison-febra d) Kalicreina
d) Diareea e) Histamina
e) Contractura musculară abdominală ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 196) CS Cel mai important compartiment în complexul terapeutic în
191) CM Care dintre semnele enumerate vor fi prezente într-un icter de pancreatita acută precoce este:
etiologie benignă?
a) Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea microcirculaţiei
a) Icterul progresiv b) Tratamentul şocului şi restabilirea homeostaziei
b) Icterul tranzitor c) Suprimarea secreţiei pancreatice şi inactivarea fermenţilor proteolitici
c) Icterul se instalează fără a fi precedat de colică d) Diminuarea toxemiei
d) Colica precede icterul e) Prevenirea complicaţiilor
e) Este prezentă distensia colecistului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 197) CS Scopul principal în tratamentul pancreatitei acute hemoragice severe
192) CM Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene şi până la operaţie este:
colecistitei acute gangrenoase?
a) Combaterea durerii
a) Icterul hepatocelular b) Dezintoxicarea organismului
b) Frisonul-febra c) Lichidarea spasmului şi ameliorarea microcirculaţiei
c) Colecist palpabil d) Substituirea volumului plasmei circulante
d) Dureri în hipocondrul drept e) Suprimarea secreţiei pancreatice
e) Apărare musculară în hipocondrul drept ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 198) СМ Metodele non-agresive de diagnosticare a pancreatitei acute sunt

19
următoarele: d) Sonoritate situată transversal în abdomenul superior
e) Rezistenţa musculară şi durere în proiecţia pancreasului
a) Radiografia de ansamblu ---------------------------------------------------------------------
b) Tomografia computerizată 204) СМ Tratamentul optimal indicat în chistul pancreatic supurat este:
c) Ultrasonografia
d) Colangiopancreatografia retrogradă a) Chistogastrostomia
e) Termografia b) Pancreatectomia
--------------------------------------------------------------------- c) Chistojejunostomia
199) CS Cel mai optimal volum de operaţii în pancreatita supurativ-necrotică d) Antibiotice
este: e) Drenajul extern al chistului
---------------------------------------------------------------------
a) Blocajul peripancreatic cu novocaină şi antifermenţi 205) CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru pancreatita acută?
b) Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale
c) Rezecţia pancreasului a) Pneumoperitoneum
d) Abdominizarea pancreasului b) Ansa "santinelă"
e) Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale c) Aerocolie pronunţată a colonului transvers
--------------------------------------------------------------------- d) Distensie gazoasă abdominală difuză
200) CS Semnul Courvoisier-Terrier poate aparea în: e) Imagini hidroaerice multiple centrale
---------------------------------------------------------------------
a) Litiaza coledocului 206) CS Elementele endocrine ale pancreasului se prezintă sub forma unor
b) Cancerul corpului pancreasului insule, situate în:
c) Colangiocarcinomul de hil hepatic
d) Cancerul de pancreas cefalic a) Ţesutul parenchimatos
e) Neoplasmul vezicular b) Intestiţiul conjunctiv din spaţiile interlobulare
--------------------------------------------------------------------- c) Ţesutul adipos pancreatic
201) CM Care este amploarea operaţiei în chistul pancreatic? d) Septurile fibroase ale glandei
e) Spaţiul retroperitoneal la nivelul cozii pancreasului
a) Drenarea externă a pseudochistului ---------------------------------------------------------------------
b) Pancreatectomie 207) CS Cea mai răspândită şi susţinută de majoritatea cercetătorilor teorie în
c) Gastrochistostomie originea pancreatitei acute este:
d) Jejunochistostomie
e) Colecistochistostomie a) Teoria canalară
--------------------------------------------------------------------- b) Teoria alergică (autoalergie)
202) CS Care semn indică un prognostic grav în pancreatita acută: c) Teoria fermentativă
d) Teoria vasculară
a) Hiperamilazemia e) Teoria infecţioasă
b) Hipocalcemia ---------------------------------------------------------------------
c) Hiperglicemia 208) CS Semnul Gobiet în pancreatita acută înseamnă:
d) Hiperamilazuria
e) Leucocitoza a) Rezistenţa musculară în proiecţia pancreasului
--------------------------------------------------------------------- b) Cianoză în regiunea periombilicală
203) CS Semnul Korte în pancreatita acută înseamnă: c) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale
d) Sonoritate elevată situată transversal în abdomenul superior
a) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale e) Dureri la percuţie sub rebordul costal din stânga
b) Silenţium abdominal ---------------------------------------------------------------------
c) Durere în regiunea scapulo-humerală stângă 209)

20
СМ Care din elementele de mai jos sunt cele mai frecvente şi valoroase în ---------------------------------------------------------------------
diagnosticul pancreatitei cronice? 214) СМ Care dintre semnele de mai jos au valoare în diagnosticul precoce al
pancreatitei acute?
a) Hiperamilazemia şi/sau hiperamilazuria
b) Scăderea ponderală a) Zonele de cianoză periombilicală
c) Vărsăturile b) Creşterea tranzitorie a tensiunii arteriale
d) Durerea c) Dispnee cu polipnee
e) Tumora epigastrică dură, fixă, boselată d) Febră de tip hectic
--------------------------------------------------------------------- e) Discordanţa dintre gravitatea semnelor generale şi starea obiectivă a
210) CS Cea mai exactă metodă de diagnostic în pancreatita acută complicată pacientului
de peritonită fermentativă este: ---------------------------------------------------------------------
215) CS Semnul Grey-Turner în pancreatita acută semnifică:
a) Radiografia baritată a tractului digestiv
b) Ultrasonografia a) Tegumente abdominale marmorate
c) Scintigrafia b) Echimoză şi cianoză a părţilor laterale ale abdomenului
d) Laparoscopia c) Durere în unghiul costovertebral stâng
e) Pancreatocolangiografia retrogradă d) Ansă "santinelă" pe o radiografie abdominală simplă
--------------------------------------------------------------------- e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
211) CS Cea mai eficace metodă de inactivare a fermenţilor proteolitici în caz ---------------------------------------------------------------------
de pancreatită acută este: 216) CS Pentru suprimarea secreţiei pancreatice se întreprind un şir de măsuri
curative. Cel mai puţin indicat, din cauza efectelor secundare este:
a) Diureza forţată
b) Administrarea antienzimelor în doze mari şi pe cale diversă a) Aspiraţia nazogastrală
c) Lavajul laparoscopic al cavităţii abdominale b) Hipotermia locală extra- şi intragastrică
d) Limfosorbţia, limfostoma c) Masa 0
e) Transfuziile directe de sânge d) Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori оn zi
--------------------------------------------------------------------- e) 5-Fluoruracil
212) СМ În cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate ---------------------------------------------------------------------
următoarele procedee operatorii: 217) CS Semnul Cullen în pancreatita acută semnifică:

a) Chistogastrostomia a) Tegumente abdominale marmorate

b) Chistoduodenostomia b) Echimoza şi cianoza periombilicală
c) Chistojejunostomia c) Durere în punctul costovertebral stâng
d) Chistectomia d) Ansă santinelă pe o radiografie abdominală simplă
e) Duodenopancreatectomia cefalică e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng
--------------------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------
218) СМ În pancreatita acută radiografia abdominală de ansamblu care
cuprinde şi lojile pulmonare ne poate arăta următoarele:
213) CS Când pancreatita cronică este determinată de stenoza papilei Water,
cea mai indicată operaţie este:
a) Meteorism cu distensie gazoasă a colonului transvers
a) Rezecţia cefalică a pancreasului (Duval) b) Exudat pleural în sinusul costo-diafragmal stâng
b) Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow) c) Atelectazii în plămânul stâng
c) Pancreatojejunostomia caudală (Duval) d) Pneumoperitoneum
d) Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopică e) Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stângi
e) Papilectomia ---------------------------------------------------------------------

21
219) CS În faza I (de edem) tratamentul pancreatitei acute cel mai optim este: c) Deviere spre stânga
d) Anemie
a) Tratament conservativ complex şi în cazuri necesare laparoscopie cu e) Limfopenie
evacuarea exudatului şi drenarea abdomenului şi bursei omentale ---------------------------------------------------------------------
b) Laparotomie cu asanarea căilor biliare şi drenare 225) CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian şi ameliorarea
c) Laparotomie, decapsularea pancreasului microcirculaţiei se administrează următoarele manipulaţii şi medicamente, cu
d) Laparotomie, blocaj peripancreatic excepţia:
e) Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului
--------------------------------------------------------------------- a) Blocajul epidural în segmentul T7 - T8 cu lidocaină 3%
220) CS Un pancreas sănătos secretă suc pancreatic în 24 ore în mediu (ml): b) Morfină 1% i/m fiecare 4 ore
c) Novocaină 1% - 10 ml i/v
a) 1500 - 2500 d) Baralgină 2,0 i/m fiecare 6-8 ore
b) 600 - 700 e) Reopoliglucină + heparină + eufilină i/v
c) 300 - 400 ---------------------------------------------------------------------
d) 1000 - 1500 226) СМ Complicaţiile precoce în pancreatita acută sunt următoarele:
e) 400 - 500
--------------------------------------------------------------------- a) Peritonita fermentativă
221) CM Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin: b) Şocul pancreatic
c) Fistula digestivă
a) Prezenţa durerii d) Atelectazia în segmentele bazale ale plămânului stâng
b) Prezenţa pneumoperitoneului e) Encefalopatia
c) Prezenţa stării de şoc ---------------------------------------------------------------------
d) Iradierea durerii
e) Prezenţa oliguriei 227) СМ În pancreatita acută prognosticul este mai grav când vărsăturile sunt:
---------------------------------------------------------------------
222) СМ Pancreasul produce următorii hormoni: a) Cu caracter de "zaţ de cafea"
b) Bilioase repetate
a) Gastrina c) Chinuitoare, fără uşurinţă
b) Insulina d) Hemoragice
c) Somatostatina e) Repetate, voluminoase
d) Glucagonul ---------------------------------------------------------------------
e) Polipeptida pancreatică 228) CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută
--------------------------------------------------------------------- sunt:
223) CS În 85-90% cazuri pancreatita acută cuprinde forma:
a) Accesibilitatea în urgenţă
a) Interstiţială (edematoasă) b) Confirmarea suspiciuniii clinice în toate cazurile
b) Necrotică c) Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreas
c) Hemoragică d) Diagnosticul rapid al litiazei veziculare
d) Infiltrativ necrotică e) Caraterul non-invaziv
e) Supurativ necrotică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 229) CM Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute?
224) СМ Pentru pancreatita acută sunt caracteristice următoarele modificări ale
sângelui: a) Proces inflamator acut al pancreasului exocrin
b) Tulburările psihice pot domina tabloul clinic
a) Leucocitoză (15-20.000) c) Revărsat pleural stâng
b) Monocitoză d) Ansa "santinelă"

22
e) Pneumoperitoneum e) Refrigerarea gastrică scade secreţia enzimelor prin creşterea tonusului vagal
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
230) CM Şocul precoce în pancreatita acută severă este declanşat de: 235) CM Laparoscopia de urgenţă este indicată în pancreatita acută biliară
pentru:
a) Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randall
b) Hiperhistaminemia a) Diagnostic şi evitarea laparotomiei
c) Hiperlipazemia b) Colecistectomie
d) Contaminarea microbiană c) Drenarea cavităţii peritoneale în peritonita fermentativă
e) Eliberarea de chinine vazoactive d) Recoltarea exudatului peritoneal
--------------------------------------------------------------------- e) Drenarea coledocului
231) CM În cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plăgilor ---------------------------------------------------------------------
pancreasului caudal cunoaşte următoarea gamă de procedee: 236) CS Plaga parietală simplă, care are un orificiu de intrare şi unul de ieşire
poartă numele de:
a) Sutura
b) Hemostaza a) Plagă penetrantă
c) Duodenopancreatectomia b) Plagă penetrantă, dar neperforată
d) Rezecţia pancreasului c) Plagă perforantă
e) Drenarea bursei omentale d) Plagă în seton
--------------------------------------------------------------------- e) Plagă oarbă
232) CM Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul de ---------------------------------------------------------------------
urgenţă al pancreatitei acute? 237) CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după
traumă, cea mai optimală operaţie este:
a) Examenul radiologic simplu
b) Colangio-wirsungografia endoscopică a) Suturarea defectelor
c) Ecografia abdominală b) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"
d) Tomografia computerizată c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"
e) Scintigrafia d) Jejunostomia terminală
--------------------------------------------------------------------- e) Jejunostomia tip Maydl
233) CM Complicaţiile unui pseudochist pancreatic pot fi: ---------------------------------------------------------------------
238) CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt
a) Ruptura în cavitatea peritoneală multiple, cauza principală fiind:
b) Hemoragie intrachistică
c) eroziunea aortei a) Plăgile prin armă de foc
d) Stenoza digestivă b) Plagile prin armă albă
e) Abcedarea c) Catatraumatismele
--------------------------------------------------------------------- d) Accidentele de circulaţie
e) Traumatismele sportive
---------------------------------------------------------------------
234) CM Care dintre afirmaţiile privind tratamentul medical al pancreatitei 239) CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minimă
acute sunt adevărate? (10%), deoarece cauza principală a traumatismelor în zilele noastre o constituie:

a) Morfina este utilizată pentru combaterea durerii a) Accidentele rutiere

b) Novocaina are efect hiposecretor b) Plăgile prin armă de foc
c) Efectul antisecretor al medicaţiei este potenţiat de suprimarea alimentaţiei c) Plagile primn armă albă
enterale d) Catatraumatismele
d) Antibioticoterapia este indicată de la debutul afecţiunii e) Traumatismele sportive

23
--------------------------------------------------------------------- d) Laparoscopia
240) CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este e) Tomografia computerizată
determinat de următorii factori: ---------------------------------------------------------------------
245) CS In traumatismele transversale ale pancreasului cu leziunea
a) Răspândirea conţinutului duodenal în spaţiul retroperitoneal Wirsungului în regiunea corpului organului, cea mai indicată operaţie este:
b) Agresivitatea redusă a conţinutului duodenal
c) Evoluţia iniţială a procesului într-un flegmon retroperitoneal a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
d) Lipsa peritonitei difuze în primele ore de la traumatism b) Rezecţia porţiunii distale a organului
e) Virulenţa scăzută a infecţiei din duoden c) Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentale
--------------------------------------------------------------------- d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
e) Pancreatectomia
---------------------------------------------------------------------
241) CS La un pacient cu plagă prin armă de foc s-a constatat lezarea ficatului, 246) CS Semnul Kehr în leziunile splinei înseamnă:
leziuni ale intestinului subţire şi ale mezoului acestuia. Denumirea corectă a
traumatismului dat este: a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng
b) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng
a) Traumatism complex multiplu (multivisceral) c) Matitate fixă în hipocondrul stâng
b) Traumatism simplu d) Matitate deplasabilă pe flancuri
c) Plagă în seton e) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism
d) Traumatism asociat ---------------------------------------------------------------------
e) Plagă transfixiantă 247) СМ Semnele intraoperatorii precoce ale leziunilor retroperitoneale ale
--------------------------------------------------------------------- duodenului sunt :
242) СS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezouri
constatat următoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă
splinei. Această traumă poartă denumirea de: c) Semne de peritonită fibrinoasă-purulentă difuză
d) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal
a) Traumă închisă nepenetrantă e) Hematom retroperitoneal
b) Politraumatism ---------------------------------------------------------------------
c) Traumatism asociat 248) CM Care dintre următoarele indică lavaj peritoneal pozitiv?
d) Traumatism simplu
e) Traumatism combinat 3
a) 250 leucocite/mm
---------------------------------------------------------------------
3
243) CS Diagnosticul rupturii porţiunii retroperitoneale a duodenului este b) 600 leucocite/mm
foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai important este: c) 2 ml de bilă la aspiraţia iniţială
3
d) 150.000 eritrocite/mm
a) Blumberg
e) Lipsa amilazei în lichidul peritoneal
b) Mandel-Razdolski
---------------------------------------------------------------------
c) Grassman-Kulenkampf
249) СМ Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise
d) Bernştein
(6-12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice
e) Vighiato
sunt:
---------------------------------------------------------------------
244) СМ Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:
a) Laparoscopia
b) Radiografia abdominală de ansamblu
a) USG
c) USG
b) Laparocenteza
d) Laparocenteza
c) Radioscopia de ansamblu
e) Tomografia computerizată

24
--------------------------------------------------------------------- constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-60%) se situează:
250) CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor
parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Сele mai frecvente sunt a) Duodenul
leziunile: b) Intestinul subţire
c) Colonul
a) Pancreasului d) Vezica urinară
b) Splinei e) Stomacul
c) Ficatului ---------------------------------------------------------------------
d) Rinichilor 256) CM Indicaţiile absolute către laparotomia de urgenţă sunt:
e) Suprarenalelor
--------------------------------------------------------------------- a) Plăgile penetrante cu evisceraţia epiploonului
251) CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar b) Plăgile nepenetrante abdominale
şi foarte informativ este procedeul: c) Plăgile abdominale parietale
d) Plăgile penetrante abdominale asociate cu hemodinamică instabilă
a) USG e) Plăgile penetrante abdominale cu eliminări de conţinut bilios
b) Laparoscopia ---------------------------------------------------------------------
c) Radiografia abdominală de ansamblu 257) CM În ce situatii în cazul plagii penetrante a toracelui este indicata
d) Laparocenteza toracotomia?
e) Tomografia computerizată
--------------------------------------------------------------------- a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală
252) СМ În leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viză b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală
fiziologică se efectuează pe dren: c) Hemoragie continue > 100 ml/oră
d) Hemoragie continue > 250 ml/oră
a) Kehr e) Toracotomia nu este indicată
b) Dogliotti ---------------------------------------------------------------------
c) Duval 258) CM Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este determinată
d) Cattele-Champeau de tuse, vome, efort fizic si survine:
e) Baylys-Smirnov-Eristavi
--------------------------------------------------------------------- a) În primele 2-3 zile de la traumatism
253) CS Cele mai frecvente leziuni ale pancreasului sunt cele: b) În primele 2 săptamini de la traumatism
a) Deschise univiscerale c) Peste 24 ore de la traumatism
b) Deschise asociate d) Concomitent cu momentul traumei
c) Închise univiscerale e) În primele 24 ore de la traumatism
d) Închise complexe multiviscerale ---------------------------------------------------------------------
e) Combinate 259) CM Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul leziunii
--------------------------------------------------------------------- ficatului:
254) CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals şi este întâlnit în:
a) Traumatismele vertebro-medulare a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
b) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural b) Laparocenteza
c) Hematoame retroperitoneale c) Laparoscopia
d) Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom d) Tomografia computerizată
preperitoneal sau supraaponevrotic e) USG
e) Hematomul peretelui abdominal anterior ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 260) СM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă
simptomatică:
255) CS Leziunile organelor cavitare în trauma închisă a abdomenului

25
a) Tahicardie a) Dureri abdominale
b) Leucocitoză elevată cu deviere spre stânga b) Contractură musculară
c) Abdomen balonat, dureros c) Imobilitatea peretelui abdominal
d) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale d) Vărsături fecaloide
e) Vărsături frecvente bilioase e) Subfebrilitate
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
261) СМ În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse 266) CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300
procedee. Numerotaţi 2 dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare g şi respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd:
localizare:
a) Schimbările microcirculaţiei
a) Tuşeul vaginal şi rectal b) Pareza intestinală
b) Ultrasonografia abdominală c) Dereglările macrocirculaţiei
c) Laparoscopia d) Alcaloza respiratorie
d) Puncţia abdominală e) Dereglările funcţiei renale
e) Radiografia abdominală în ortostatism ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 267) СМ După lavajul abdomenului în peritonita difuză purulentă, cavitatea
peritoneală se drenează, respectând următoarele principii:
262) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă în:
a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces
a) Durere vie la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie
b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte c) În perioada postoperatorie se va petrece lavajul fracţionat al spaţiilor drenate
c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia trunchiului d) Se introduc antibiotice
d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore
e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 268) CS Deschiderea abcesului periapendicular se efectuează:
263) СМ Durerea în peritonită are următoarele caracteristice:
a) Extraperitoneal conform manevrei Pirogov
a) Poate fi mascată de administrarea de opiacee b) Prin accesul McBurney
b) Întotdeauna se instalează brusc c) Prin laparotomie medie inferioară
c) Se poate asocia cu senzaţia de sete d) Prin laparotomie medie mediană
d) Se poate generaliza pe întreg abdomenul e) Prin lumbotomie
e) Întotdeauna corespunde organului afectat ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 269) S Într-o peritonită difuză la debut examenul clinic relevă:
264) CS La un bolnav cu apendicită acută, după debutul căruia a trecut 24 ore,
se depistează semne de peritonită în fosa iliacă dreaptă şi în bazinul mic a) Meteorism abdominal
(regiunea suprapubiană). Este cazul de peritonită: b) Echimoză periombilicală
c) Desenul muşchilor drepţi abdominali vizibili
a) Localizată limitată d) Abdomenul imobil cu mişcările respiratorii absente
b) Localizată nelimitată e) Semnul Kussmaul
c) Generalizată difuză ---------------------------------------------------------------------
d) Generalizată totală 270) СМ Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă
e) Abces al Douglasului importanţă îi revine combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate
--------------------------------------------------------------------- următoarele proceduri:
265) СМ Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ
următoarele: a) Blocajul novocainic, blocaj epidural
b) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulină

26
c) Decompresia tubului digestiv d) "Semnul tusei"
d) Stimularea inervaţiei simpatice e) Grassman-Kulencampf
e) Stimularea peristaltismului intestinal ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
271) СМ Dereglările microcirculaţiei sunt mai evidente în faza a II şi a III a 276) CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore după
peritonitei purulente şi sunt determinate de următorii factori: perforaţie având următoarele semne: limba uscată, saburată, Ps - 120 b/min., TA
- 90/40 mm Hg, respiraţii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus,
a) Hipokaliemie abdomen balonat, dureros pe toată aria, silenţium abdominal, Le - 25.000.
b) Diminuarea hematocritului Peritonita se află în faza:
c) Acidoza metabolică intracelulară
d) Dereglări proteinice a) Faza reactivă
e) Dereglări hidrosaline b) Faza toxică
--------------------------------------------------------------------- c) Faza terminală
272) CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore după îmbolnăvire d) Faza de formare a abcesului
constatăm: limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70, e) Faza iniţială a bolii
dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare "abdomenul de lemn", ---------------------------------------------------------------------
leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei: 277) СМ Pledează pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie
gastroduodenală:
a) Faza reactivă
b) Faza toxică a) Prezenţa antecedentelor biliare
c) Faza terminală b) Amilazuria scăzută
d) Faza complicaţiilor septice c) Pneumoperitoneul
e) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice d) "Semnul tusei"
--------------------------------------------------------------------- e) Vărsăturile fecaloide
273) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare ---------------------------------------------------------------------
toxicoseptică se indică: 278) СМ Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate
lipsi în următoarele cazuri:
a) Rezecţia gastrică 2/3
b) Suturarea solitară a ulcerului a) La bătrâni
c) Suturarea ulcerului după Oppel-Policarpov b) La copii
d) Exizia ulcerului, piloroplastie c) Dacă au fost administrate antibiotice
e) Rezecţia economă de stomac d) La caşectici
--------------------------------------------------------------------- e) Dacă au fost administrate opiacee
274) CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii abdominale este: ---------------------------------------------------------------------
279) CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe
a) Perforaţia organelor cavitare compartimente, rolul principal revenind:
b) Calea hematogenă
c) Ruptura în peritoneu a unei hidronefroze a) Intervenţiei chirurgicale
d) Calea limfogenă b) Terapiei cu antibiotice
e) Nici una din cele indicate c) Corecţiei modificărilor grave metabolice
--------------------------------------------------------------------- d) Restabilirii funcţiei tractului digestiv
275) СМ Pentru peritonita difuză generalizată prin perforaţie sunt caracteristice e) Profilaxiei complicaţiilor
următoarele semne: ---------------------------------------------------------------------
a) Blumberg 2
280) CM Având o suprafaţă de circa 2 m , peritoneul are următoarele funcţii:
b) Mendel-Razdolskii
c) Păstrarea matităţii hepatice
a) De răspândire a infecţiei

27
b) De fixare a organelor intraabdominale d) Matitate abdominală deplasabilă in fazele tardive
c) De protecţie antiinfecţioasă e) Mobilitate activă a peretelui abdominal
d) De rezorbţie ---------------------------------------------------------------------
e) De secreţie 286) CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul
--------------------------------------------------------------------- intervenţiei chirurgicale este:
281) СМ Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea
origine: a) Laparotomia largă
b) Suprimarea sursei de contaminare
a) Tuberculoasă c) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului
b) Canceroasă d) Toaleta cavităţii peritoneale
c) Parazitară e) Drenarea cavităţii peritoneale
d) Bilioasă ---------------------------------------------------------------------
e) Urinară 287) CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
---------------------------------------------------------------------
282) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se a) Difuze
întâlnesc următoarele semne: b) Primare
a) Durere epigastrică c) Localizate
b) Contractură musculară d) Secundare
c) Creşterea matităţii hepatice e) Criptogene
d) Pneumoperitoneum ---------------------------------------------------------------------
e) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas 288) CM Dintre explorările imagistice în peritonită :
---------------------------------------------------------------------
283) CM Intervenţia chirurgicală în peritonita difuză purulentă include a) Radiografia abdominală simplă relevă pneumoperitoneul în orice perforaţie
următoarele etape consecutive: a tubului digestiv
b) Radiografia abdominală simplă arată distensie gazoasă pronunţată a
a) Suprimarea sursei peritonitei intestinului
b) Profilaxia insuficienţei poliorganice c) Ecografia abdominală pune în evidenţă revărsatul lichidian
c) Sanarea cavităţii peritoneale d) Tomografia computerizată este o investigaţie de primă intenţie
d) Drenarea cavităţii peritoneale e) Scintigrafia este absolut necesară preoperator pentru localizarea cauzei
e) Profilaxia complicaţiilor postoperatorii precoce ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 289) CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:
284) CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are
următoarele caracteristici: a) Normalizarea caracteristicilor pulsului
b) Tahicardia
a) Debut lent, insidios c) Scăderea în continuare a presiunii venoase centrale
b) Debut ca "lovitura de pumnal" d) Creşterea debitului urinar la oră
c) Intensitate medie e) Ameliorarea stării generale a bolnavului
d) Provoacă dispnee ---------------------------------------------------------------------
e) Şocogenă
---------------------------------------------------------------------
285) CM Examenul obiectiv local al abdomenului constată semne foarte
importante pentru diagnosticul de peritonită. Sugestive în acest sens sunt: 290) CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze:

a) Durerea provocată, localizată sau difuză a) Nu este întotdeauna necesar

b) Apărarea sau contractura musculară difuză b) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei
c) Timpanism abdominal difuz c) Se pot folosi antiseptice

28
d) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenul
e) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale a) Inflamaţia a.mezenteriale inferioare
--------------------------------------------------------------------- b) Tromboflebita v.lienale
291) CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în: c) Tromboflebita a.apendiculare
d) Tromboflebita vv.hepatice
a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase e) Tromboflebita v.porte
b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor ---------------------------------------------------------------------
c) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă
d) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase
e) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante 297) CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase?
---------------------------------------------------------------------
292) CS Alegeţi proba clinică ce permite de a explora concomitent sistemul a) Obezitatea
venos superficial şi profund: b) Insuficienţa valvulară
c) Insuficienţa cardiacă
a) Proba Pratt-I d) Dilatarea venelor
b) Proba celor 3 garouri e) Creşterea presiunii venoase
c) Proba Pertes ---------------------------------------------------------------------
d) Proba Brodie-Troianov-Trendelenburg 298) CS Acţiunea anticoagulanţilor în tratamentul tromboflebitelor e bazată pe:
e) Proba Sheinis
--------------------------------------------------------------------- a) Liza fibrinei
293) CS Alegeţi proba clinică ce permite depistarea localizării comunicantelor b) Stoparea creşterii trombului (chiagului)
incontinente: c) Fragmentarea chiagului
d) Schimbarea Z - potenţialului peretelui vascular
a) Proba Delbet e) Diminuarea activităţii dezoxiribonucleazei
b) Proba Pratt-I ---------------------------------------------------------------------
c) Proba Sicard 299) СМ Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se
d) Proba Pratt-II reduce la:
e) Nici una din cele enumerate
--------------------------------------------------------------------- a) Administrarea heparinei
294) CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază: b) Masaj la extremităţile inferioare
c) Exerciţii fizice curative
a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna d) Aplicarea fibrinolizinei
b) Funcţia valvulelor venelor profunde e) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare
c) Permebialitatea venelor profunde ---------------------------------------------------------------------
d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale 300)
e) Funcţia venelor comunicante СМ Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:
---------------------------------------------------------------------
295) CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale: a) Claudicaţia intermitentă
b) Edemul periferic spre sfârşitul zilei
a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase c) Convulsii nocturne a muşchilor gambei
b) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor d) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară
c) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase e) Simptomul "ischemiei plantare"
d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase ---------------------------------------------------------------------
e) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase 301) СМ În tromboflebita acută a venelor superficiale local se aplică unguent
--------------------------------------------------------------------- de:
296) CS Pileflebita este:

29
a) Sintomicină c) Formaţiunea tumorală este imobilă
b) Levosină d) Derma deasupra tumorii nu este schimbată
c) Solcoseril e) Lipseşte adenopatia axilară
d) Troxevazină ---------------------------------------------------------------------
e) Wişnevski 307) СМ Care din funcţiile enumerate mai jos сorespund glandei mamare?
---------------------------------------------------------------------
302) CS Tromboflebita acută a venelor superficiale mai des se complică cu: a) Erotică
b) De protecţie
a) Pileflebită c) Alimentară
b) Infarct miocardic d) Estetică
c) Tromboză mezenterială acută e) Hormonală
d) Tromboflebită a venelor profunde ---------------------------------------------------------------------
e) Trombembolia a.pulmonare 308) СМ Mastita acută infiltrativă se caracterizează prin următoarele semne
--------------------------------------------------------------------- clinice:
303) CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de:
a) Febră înaltă cu frisoane
a) Ateroscleroză b) Dureri insuportabile
b) Poliglobulie c) Turgestenţa sânului
c) Neoplasmele viscerale d) Fluctuenţa
d) Leziunea venoasă parietală e) Insomnia
e) Staza venoasă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 309) СМ Adenofibromul mamelei este caracterizat de următoarele semne:

a) Mărimea unei alune (mici)

304) CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare b) Suprafaţa regulată şi rotundă
constă în administrarea: c) Durere la palpare şi mobilitatea limitată
d) Vârsta pacientei 20-30 ani
a) Vitaminei K e) Creşte în volum în perioada de lactaţie
b) Trombovarului ---------------------------------------------------------------------
c) Heparinei 310) CS Termenul politelia înseamnă:
d) Antispasticelor
e) Aspirinei a) Hipertrofia ţesutului glandular
--------------------------------------------------------------------- b) Apariţia glandelor mamare auxiliare
305) СМ În tratamentul mastitei infiltrative se utilizează următoarele procedee: c) Lipsa mameloanelor
d) Dezvoltarea incompletă a mamelei
a) Antibiotice e) Surplusul de mameloane
b) Anticoagulanţi ---------------------------------------------------------------------
c) Scurgerea sânului
d) Incizia radială în regiunea plastronului
e) Blocaj retromamar
--------------------------------------------------------------------- 311) СM Adenofibromul se deosebeşte de mastopatia nodulară prin
306) СМ Adenofibromul mamelei se deosebeşte de cancerul acesteia prin următoarele semne:
următoarele semne:
a) Se întâlneşte la femei la vârsta de 20-30 ani
a) Formaţiunea tumorală este bine delimitată b) Durerile se acutizează până la şi în timpul ciclului menstrual
b) Histologic elementele componente păstrează totdeauna o structură tipică c) Are suprafaţa regulată, rotundă, bine delimitată

30
d) Durerile iradiază în umăr şi în gît 317) CS Cea mai frecventă formă a sifilisului mamar este:
e) Tumoarea poate creşte în volum în timpul lactaţiei sau sarcinei
--------------------------------------------------------------------- a) Şancrul sânului
312) CS Apariţia glandelor mamare auxiliare poartă denumirea: b) Sifilisul primar
c) Sifilisul secundar
a) Micromastia d) Mastitele sifilitice acute
b) Amastia e) Mastitele sifilitice terţiare
c) Politelia ---------------------------------------------------------------------
d) Polimastia
e) Hipertelia
---------------------------------------------------------------------
313) CS În tratamentul mastitei acute abcedante cel mai important procedeu 318) CS Care este semnul major in mastita acută abcedantă:
este:
a) Febră cu frisoane
a) Antibioterapia b) Dureri insuportabile
b) Blocajul retromamar cu antibiotice şi novocaină c) Insomnia
c) Anticoagulanţii d) Fluctuenţa
d) Terapia infuzională pentru susţinerea homeostaziei e) Imposibilitatea alăptării copilului
e) Incizia radială deasupra abcesului ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 319) СМ In mastita lactogena, din punct de vedere etiologic, sunt corecte
314) СМ Care din cauzele indicate mai jos nu joacă un rol primordial în urmatoarele afirmaţii:
etiopatogenia afecţiunilor mamelei?
a) Este favorizată de microtraumatismele produse de sugar
a) Modul de trai b) Golirea incompletă a sânului favorizează staza şi infecţia
b) Alimentarea c) Calea de intrare a microbilor este regiunea pericanalară
c) Viaţa sexuală d) Adenopatia axilară satelită este constantă
d) Dereglările hormonale e) Infectarea este provocată mai frecvent de stafilococi şi streptococi, mai rar de
e) Condiţiile habituale colibacil, gonococi, anaerobi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
315) CS Cea mai frecventă formă a tuberculozei mamare este: 320) CM Care este tratamentul formei difuze a mastopatiilor pâna la 40 ani:

a) Pseudoneoplazică a) Electroforeza cu novocaină

b) Superficială b) Metiltestosteron 20-30 mg in zi in perioada intermenstruală
c) Desiminată c) Microiodit de kaliu in soluţie de 0,25% câte 10 ml in zi timp de 1 an de zile
d) Galactoforita tuberculoasă d) Analgetice
e) Confluentă e) Testosteron propionat în soluţie de 5% - 25 mg i/m
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
316) CS În cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai important 321) CM Insemnaţi corect volumul tratamentului conservativ în primele 2 faze
semn este: ale mastitei lactogene acute:

a) Durerea a) Antibioticoterapia şi blocada retromamară

b) Fluctuenţa b) Terapia cu anticoagulanţi
c) Turgescenţa c) Punga cu gheaţă
d) Dereglări digestive sau infecţioase la sugar d) Ultrasunet cu frecvenţa inaltă
e) Transpiraţiile reci e) Puncţia zonei afectate cu administrarea locală a antibioticilor
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------

31
322) CM Care sunt semnele de baza a mastopatiilor:
a) Leucocitoză în creştere treptată
a) Durerea cu iradiere în umăr şi gât b) Tumoare de dimensiuni diferite, dureroasă, cu contururi difuze, care apare la
b) Fluctuaţia a 3-5 zi după debutul bolii
c) Eliminări din mamelon c) Dureri surde în fosa iliacă dreaptă care se înteţesc în timpul mersului
d) Induraţia sânului d) Fenomenul de fluctuenţă în fosa iliacă dreaptă
e) Temperatura subfebrilă e) Febră moderată cu predilecţie serală
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
323) CM Ce eliminări se observă din mamelon în mastopatii: 328) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă în:

a) Colostrale a) Durere vie la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte

b) Seroase b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte
c) Purulente c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia trunchiului
d) Sangvinolente d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru
e) Nu sunt eliminări e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
324) CS Care din urmatoarele funcţii nu corespund glandei mamare? 329) CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai
frecvente în apendicita acută:
a) Erotică
b) Alimentară a) Subhepatică
c) Hormonală b) La bătrâni
d) De producţie c) Retrocecală
e) Estetică d) Mezoceliacă
--------------------------------------------------------------------- e) Pelviană
---------------------------------------------------------------------
330) СМ În cazuri de apendicită acută cu peritonită extinsă se cere
diferenţierea cu următoarele afecţiuni:
325) CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este:
a) Ocluzia intestinală
a) Triada Dieulafoy b) Calculul renal
b) Semnul Kocher c) Tromboza vaselor mezenterice
c) Semnul Bartomie-Mihelson d) Pancreatita acută
d) Semnul Sitcowschi e) Peritonita pneumococică
e) Semnul Blumberg ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 331) CS Cea mai sigură metodă de tratament a bontului apendicular după
326) СМ Care dintre următoarele afirmaţii privind apendicita acută este apendicectomie este:
adevărată:
a) Ligatura cu catgut
a) Durerea în fosa iliacă dreaptă este un semn caracteristic b) Înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" şi "Z"cu fire
b) Febra este un semn caracteristic la bătrâni nerezorbabile
c) Leucocitoza este întotdeauna prezentă c) Înfundarea în bursă fără ligatură
d) Pulsul este accelerat d) Ligatura cu catgut şi înfundarea în bursă cu catgut atraumatic
e) Poate evolua sub formă gangrenoasă e) Ligatura cu catgut şi înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
327) СМ Plastronul apendicular în faza infiltrativă prezintă următoarele semne
clinice:

32
 b) Contractură musculară slabă
332) CS Alegeţi varianta corectă a ordinii de apariţie a simptomelor în c) Durere provocată de palpare în fosa iliacă dreaptă
apendicita acută: d) Tendinţa spre distrucţie pe fonul unui tablou clinic sărac
e) Leucocitoză moderată, temperatură puţin elevată şi meteorism pronunţat
a) Febră, anorexie, greaţă sau vărsături, sensibilitate dureroasă la palpare în ---------------------------------------------------------------------
fosa iliacă dreaptă, leucocitoză, durere, de obicei epigastrică sau ombilicală 337) СМ Pot simula apendicita acută ascendentă (retrocecală) următoarele
b) Anorexie, greaţă sau vărsături, febră, leucocitoză, durere, de obicei afecţiuni:
epigastrică sau ombilicală, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă
dreaptă a) Colecistita acută
c) Durere, de obicei epigastrică sau ombilicală, anorexie, greaţă sau vărsături, b) Abcesul perinefretic
sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, febră, leucocitoză c) Inflamaţia diverticulului Meckel
d) Greaţă sau vărsături, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, d) Hidronefroza pe dreapta
febră, anorexie, leucocitoză, durere, de obicei epigastrică sau ombilicală e) Pielita
e) Sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, durere, de obicei ---------------------------------------------------------------------
epigastrică sau ombilicală, febră, leucocitoză, anorexie
---------------------------------------------------------------------
333) СМ Apendicita subhepatică se manifestă prin următoarele simptome
clinice:

a) Febră elevată însoţită de frison

b) Mai frecventă e la copii 338) Mod de punctare: A1Grad de dificultate: scazut
c) Poate fi însoţită de subicter CS În plastronul apendicular:
d) Apărarea musculară şi durerea maximă sunt localizate în regiunea
subhepatică a) [ ] Se aplică un tratament conservativ (punga cu gheaţă, dietă, antibiotice,
e) Evoluează ca o colecistită acută fizioterapie)
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Se operează când apare la tineri
334) СМ Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute este necesar de efectuat c) [ ] Se operează când apare la vârstnici
cu următoarele afecţiuni: d) [ ] Se operează când este situat în pelvis
e) [ ] Se operează când clinic nu se exclude un cancer al cecului
a) Ulcerul gastroduodenal perforat ---------------------------------------------------------------------
b) Sindromul Mallory-Weiss 339) СМ Numerotaţi 2 factori mai importanţi şi mai constanţi în declanşarea
c) Toxicoinfecţia alimentară apendicitei acute:
d) Pancreatita acută
e) Colica nefretică a) Nervos
--------------------------------------------------------------------- b) Vascular
335) CS Prima apendiceectomie a fost efectuată de către: c) Infecţios
d) Chimic
a) Pirogov (1856) e) Obstructiv
b) R. Fitz (1886) ---------------------------------------------------------------------
c) Cornelius Celsius 340) CS Semnul major precoce al apendicitei acute este:
d) Berangario de Carpi (sec. XVI)
e) T. Morton (1887) a) Anorexia
--------------------------------------------------------------------- b) Vărsăturile
336) СМ Apendicita acută la bătrâni prezintă următoarele semne: c) Febra
d) Diareea
a) Debutul zgomotos şi evoluare rapidă e) Dureri în fosa iliacă dreaptă

33
--------------------------------------------------------------------- 346) CS Care este calea de acces preferabilă în caz că diagnosticul de
341) CS La copii cere diferenţierea cu apendicita acută în primul rând apendicită acută trezeşte dubii?
următoarea afecţiune:
a) Lenander
a) Ulcerul perforativ b) McBurney
b) Colecistita acută c) Şprengel
c) Toxicoinfecţia alimentară d) Laparotomie medie-mediană
d) Colica nefretică e) Laparotomie medie inferioară
e) Pancreatita acută ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 347) CS Apendicita acută la bătrâni impune tactica:
342) СМ Numerotaţi afirmaţiile incorecte referitor la plastronul apendicular
abcedat: a) Expectativă, pentru că frecvent se formează un plastron
b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă
a) Apendiceectomia este obligatorie c) Irigografie pentru a depista un cancer, frecvent întâlnit la această vârstă
b) Se practică apendiceectomia de urgenţă d) Tratamentul iniţial al tarelor asociate
c) Se înlătură apendicele numai dacă este amputat e) Tratamentul numai cu antibiotice
d) Nu se practică intervenţie chirurgicală ---------------------------------------------------------------------
e) Se face numai tratament cu antibiotice, inclusiv antibioterapie endolimfatică 348) CS Drenarea optimală după apendiceectomie în apendicita distructivă,
+ fizioterapie complicată cu peritonită locală este:
---------------------------------------------------------------------
343) CS Cea mai frecvent întâlnită poziţie a apendicelui este: a) Scoaterea drenului tubular prin contrapertură aparte
b) Scoaterea drenului tubular prin plagă
a) Laterală c) Aplicarea drenului de tifon
b) Descedentă d) Drenarea ambelor spaţii iliace cu 2 drenuri tubulare
c) Retrocecală e) Drenarea nu se cere
d) Ascendentă ---------------------------------------------------------------------
e) Medială 349) CS Triada Dieulafoy în apendicita acută presupune:
---------------------------------------------------------------------
344) СМ Particularităţile apendicitei acute la gravide sunt următoarele: a) Durere în epigastru cu deplasare peste 4-6 ore în fosa iliacă dreaptă,
hiperestezie cutanată şi apărare musculară în triunghiul Iakobovici
a) Durerea este localizată atipic b) Durere provocată la palpare, apărare musculară şi hiperestezie cutanată în
b) Mai frecvent e în jumătatea a doua a sarcinii triunghiul Iacobovici
c) Sunt frecvente formele distructive c) Anorexie, durere provocată şi apărare musculară în triunghiul Iacubovici
d) Durerea şi voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii d) Durere provocată, hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici, febră
e) Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Coope moderată
--------------------------------------------------------------------- e) Rigiditatea musculară locală, hiperestezie superficială, simptome testiculare
---------------------------------------------------------------------
350) CS Tactica medicală optimală în plastronul apendicular abcedat este:
345) СМ Pot simula apendicita acută pelviană următoarele afecţiuni:
a) Terapie conservativă, inclusiv antibioterapie endolimfatică + fizioterapie
a) Pionefroza b) Drenarea extraperitoneală a abcesului (manevra Pirogov)
b) Inflamaţia diverticulului Meckel c) Drenarea abcesului sub controlul ecografiei
c) Boala Crohn d) Drenarea abcesului prin laparotomie mediană inferioară
d) Prostatita acută e) Drenarea abcesului prin incizie oblică tip McBurney
e) Abcesul muşchiului psoas ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 351) CS Cea mai argumentată teorie a originii apendicitei acute este:

34
 a) Termometria
a) Infecţioasă b) Leucocitoza în dinamică
b) Polietiologică c) Determinarea în dinamică a fosfatazei alcaline
c) Mecanică d) Ultrasonografia abdominală în dinamică
d) Cortico-viscerală e) Dimensiunile tumorii inflamatorii locale
e) Chimică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 357) CM Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre:

a) Rezorbţie
352) СМ La diferenţierea apendicitei acute la femei şi afecţiunile genitale acute b) Abcedare
sunt utile următoarele simptoame: c) Peritonită generalizată fără a mai trece prin faza de abcedare
d) Peritonită în doi timpi
a) Semnul Promptov e) Abcedare şi perforaţie în cec
b) Metroragii ---------------------------------------------------------------------
c) Jendrinschi 358) CM Care dintre examenele paraclinice menţionate sunt recomandate în
d) Kulencampf susţinerea diagnosticului de apendicită acută?
e) Bartomie-Mihelson
--------------------------------------------------------------------- a) Leucograma
353) СМ Apendicita cronică necesită diferenţierea cu următoarele afecţiuni: b) Glicemia
c) Examenul sumar al urinei
a) Nefrolitiază, pielonefrită d) Probele hepatice
b) Boala Crohn e) Examenul radiologic abdominal
c) Sindromul Zollinger-Ellison ---------------------------------------------------------------------
d) Cancerul de colon drept
e) Anexite, ovare sclerochistice
---------------------------------------------------------------------
354) СS Durerea la palpare în apendicita acută cel mai frecvent se localizează
în : 359) CS Notaţi care strat este dotat cu un număr mare de foluculi, fapt pentru
care apendicele a fost denumit „amigdala abdominală”:
a) Punctul Sonnenburg
b) Triunghiul Wenglovschi a) Mucos
c) Punctul McBurney b) Submucos
d) Triunghiul Iacobovici c) Muscular
e) Punctul Lanz d) Seros
--------------------------------------------------------------------- e) Toate răspunsurile sunt corecte
355) CS Cea mai frecventă formă a apendicitei acute este: ---------------------------------------------------------------------
360) CS Selectaţi afirmaţiile corecte privind tratamentul plastronului
a) Catarală apendicular:
b) Colica apendiculară
c) Gangrenoasă a) Conservativ
d) Perforativă b) Chirurgical
e) Flegmonoasă c) Medicochirurgical
--------------------------------------------------------------------- d) Fizioterapeutic
356) СМ Urmărirea evoluţiei plastronului apendicular se face prin examene e) Toate răspunsurile sunt corecte
clinice şi paraclinice. Selectaţi-le. ---------------------------------------------------------------------
361) СМ Tabloul clinic al apendicitei acute include:

35
 d) Este alcătuit din două foiţe
a) Febra şi văsăturile preced durerea în abdomen e) Cavitatea peritoneală conţine 200-300 ml lichid exudativ
b) Vărsăturile se atestă în scurt timp după apariţia durerilor în abdomen ---------------------------------------------------------------------
c) Senzaţia de greaţă se atestă după apariţia durerilor în abdomen 367) СМ Notaţi metodele de diagnostic în abdomenul peritoneal la debut:
d) Poate fi constipaţie
e) Poate fi diaree a) Laparocenteza
--------------------------------------------------------------------- b) Tuşeul rectal
362) СМ Consemnaţi laturile triunghiului Iacubovici: c) Proba Şvartz
d) Irigografia
a) Linia bispinoasă lateral de marginea externă dreaptă a muşchiului rect e) Laparoscopia
abdominal ---------------------------------------------------------------------
b) Linia mediană subombilicală 368) СМ În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale:
c) Marginea externă a muşchiului rect abdominal
d) Jumătatea liniei bispinale pe drepta a) Laparostomia
e) Linia spinoombilicală dreaptă b) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan
--------------------------------------------------------------------- c) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru sub buzele plăgii
363) СМ Ce afirmaţii sunt corecte referitor la apendicita acută cu localizare în d) Prin extremitatea sa distală este perfuzat în abdomen lichidul de lavaj
sacul herniar: e) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile
---------------------------------------------------------------------
a) Apendicele inflamat este găsit în sacul herniar inghinal
b) Simulează o hernie strangulată 369) CS Notaţi rezecţia cea mai frecventă în tratamentul maladiei ulceroase:
c) Poartă denumirea de hernia Littre
d) Poate evolua în flegmon piostercoral a) Rezecţia procedeul Billroth II
e) Poartă denumirea de hernia Brock b) Rezecţia procedeul Billroth I
--------------------------------------------------------------------- c) Exizia-rezecţia (tehnica Madlender)
d) Exizia-rezecţia (tehnica Finsterer, Wilmans, Plenk)
364) Mod de punctare: A1Grad de dificultate: scazut e) Fundusecectomia
CS În diagnosticul de peritonită cel mai esenţial este: ---------------------------------------------------------------------
a) Examenul radiologic pe gol 370) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este:
b) Examenul local
c) Examenul de laborator a) Ulcerul gastric
d) Examinările paraclinice b) Ulcerul duodenal
e) Puncţia peritoneală c) Gastrita erozivă
--------------------------------------------------------------------- d) Cancerul gastric
365) CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este: e) Sindromul Mallory-Weiss
a) Apendicita perforativă ---------------------------------------------------------------------
b) Colecistita acută gangrenoasă 371) СМ În ulcerul perforat la percuţia abdomenului se poate depista:
c) Perforaţia ulcerului gastroduodenal
d) Pancreatita acută necrotico-hemoragică a) Dispariţa matităţii hepatice
e) Abcesul hepatic b) Sindromul Chilaiditi
--------------------------------------------------------------------- c) Apariţia matităţii în spaţiul parietocolic din dreapta
366) СМ Care sunt afirmaţiile corecte în ceia ce priveşte peritoneul: d) Semnul Mendel
e) Clapotaj în epigastru
a) Este o membrană epitelială ---------------------------------------------------------------------
b) Este o membrană mezotelială 372) СМ Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte:
c) Suprafaţa peritoneuluieste egală cu cea a tegumentelor???

36
a) Vărsături abundente zilnic d) Varicocelul
b) Voma nu uşurează starea generală e) Strangularea
c) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastru ---------------------------------------------------------------------
d) Sondajul efectuat pe “gol” depistează o cantitate mare de conţinut stomacal 378) СМ În hernia femurală la examenul obiectiv se constată:
e) Astenie generală şi slăbirea organismului
--------------------------------------------------------------------- a) Lateral de vasele femurale, o formaţiune tumorală rotundă
b) Voma nu uşurează starea generală
c) Lateral, având pulsaţiile arterei femurale
373) СМ Indicaţiile absolute ale tratamentului chirurgical în ulcer sunt: d) Formaţiunea tumorală poate fi încarcerată
e) Formaţiunea tumorală poate fi dureroasă, ireductibilă
a) Ulcer gastric cu suspiciune demalignizare ---------------------------------------------------------------------
b) Ulcer gastric calos 379) CS Mecanismul ocluziei spastice poate fi declanşat printr-o serie de
c) Ulcer complicat cu hemoragie gravă la vârsta de peste 60 ani factori, exceptând :
d) Ulcerul perforat acoperit
e) Ulcerul duodenal recidivant a) Ascaridoza intestinală
--------------------------------------------------------------------- b) Intoxicaţiile cu plumb
374) CS Metoda ortopedică de tratament al herniilor este indicată în : c) Diabetul compensat
d) Tabes dorsalis
a) Hernii ireductibile e) Isteria
b) Hernii incoercibile ---------------------------------------------------------------------
c) Hernii ombilicale la nou-născuţi
d) Hernii mici femurale
e) Hernii ombilicale la adulţi
--------------------------------------------------------------------- 380) CS Ocluzia dinamică se caracterizează prin următoarele, exceptând :
375) CS Diferenţierea clinică a herniei inghinale de cea femurală se face în
raport cu situaţia defectului parietal faţă de : a) Distensia abdominală
b) Absenţa durerilor colicative
a) Ligamentul Gimbernat c) Oprirea tranzitului intestinal
b) Linia Malgaigne d) Zgomote hidroaerice la auscultaţia abdomenului
c) Ligamentul Cooper e) Peretele abdominal este suplu
d) Funiculul spermatic ---------------------------------------------------------------------
e) Vasele epigastrice 381) СМ În faza terminală (până la 72 ore) a ocluziei intestinale se depistează:
---------------------------------------------------------------------
376) СМ Orificiul intern al canalului femural este delimitat de : a) Abdomen plat
b) Peristaltism exagerat
a) Vena femurală c) Insuficienţă poliorganică
b) Ligamentul pectineal Cooper d) Tulburări electrolitice majore
c) Ligamentul lacunar Gimbernat e) Alterarea metabolismului visceral global
d) ligamentul Poupart ---------------------------------------------------------------------
e) Ligamentul ombilical median 382) СМ Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte
--------------------------------------------------------------------- următoarele obiective:
377) СМ Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:
a) Asigură decompresia intestinului proximal
a) Flegmonul herniar b) Poate preveni sindromul Mendelson
b) Ruptura traumatică a herniei c) Previne evisceraţia plăgii
c) Ireductibilitatea herniei d) Previne ocluzia paralitică

37
e) Previne o pancreatită postoperatorie e) A depista retenţia de urină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
383) СМ În cancerul de colon obstructiv fără metastaze se poate practica:
388)СМ Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare
a) Colectomia segmentară sunt:
b) Hemicolectomia dreaptă
c) Hemicolectomia stângă a) Tromboza venoasă
d) Procedeul Hartman b) Tromboflebita venelor profunde
e) Derivaţie internă c) Obezitatea
--------------------------------------------------------------------- d) Boala varicoasă
384) CS Hemobilia este dată cel mai frecvent de : e) Leziunile traumatice ale venelor
---------------------------------------------------------------------
a) Ruptura unui anevrism de a. hepatică 389)СМ Profilaxia trombozelor venelor profunde include:
b) Un traumatism hepatic
c) Colecistita gangrenoasă a) Antibioticoterapia
d) hepatita virală b) Bandajarea extremităţii pînă şi după operaţie
e) Un hemangiom hepatic c) Regim la pat de lungă durată
--------------------------------------------------------------------- d) Regim activ precoce a bolnavilor după operaţie
385) CS Diagnosticul rupturilor diafragmatice cuprinde următoarele, e) Utilizarea preparatelor vazodilatatoare
exceptând : ---------------------------------------------------------------------
390)CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor
a) Durerile toracice accentuate la respiraţie şi tuse trofice:
b) Murmurul vezicular diminuat
c) La nivelul hemitoracelui interesat poate să fie prezentă o matitate şi a) Excizia ulcerului
sonoritate b) Autodermoplastia
d) Prezenţa zgomotelor hidroaerice la nivelul hemitoracelui respectiv c) Aplicarea suturilor secundare
e) Păstrarea matităţii hepatice d)Tratamentul patogenetic
--------------------------------------------------------------------- e)Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat
386) СМ Hematomul retroperitoneal se manifestă prin: ---------------------------------------------------------------------
TRAUMATISMELE TORACELUI
a) Semne de şoc hipovolemic
b) Sunt prezente dureri abdominale sau lombare
c) Abdomenul este suplu 1) CS Voletul costal reprezintă:
d) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancuri
e) Întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală a) Fracturi costale multiple
--------------------------------------------------------------------- b) Fractura în 2 sau în mai multe porţiuni a coastelor vecine, şi ca urmare
perderea legăturilor anatomice cu corsetul costal
c) Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal
d) Traumatism toracic complicat cu insuficienţă respiratorie acută
e) Este o formă gravă a pneumotoracelui
387) СМ La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite: ---------------------------------------------------------------------
2) CS Indicaţi cauza respiraţiei paradoxale?
a) A depista leziunea rinichiului
b) A depista leziunea vezicii urinare a) Inhibiţia centrelor respiratorii superioare
c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovici b) Paralizia muşchilor respiratori
d) A urmări diureze orară c) Voletul costal

38
d) Diluarea aerului atmosferic
e) Diminuarea contracţiilor cardiace
---------------------------------------------------------------------
3) CS Măsurile urgente în caz de pneumotorace deschis sunt:
a) Transportarea de urgenţă a traumatizatului în staţionar
b) Tamponarea plăgii şi aplicarea pansamentului compresiv
c) Oxigenoterapia
d) Respiraţie asistată
e) Аspiraţie din cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
4) CM Manifestările caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt:
a) Paliditatea tegumentelor
b) Dispnee pronunţată, cianoză
c) Sunet de cutie, freamăt pleural
d) Sunet percutor mat, dispariţia murmurului vezicular
e) Bradicardie
---------------------------------------------------------------------
5) CM Tratamentul hemotoracelui masiv include:
a) Transfuzii masive de masă eritrocitară
b) Pleurotomie cu aspiraţie activă din cavitatea pleurală
c) Respiraţie asistată şi restituirea volumului săngelui circulant
d) Toracotomie, hemostază chirurgicală
e) Supraveghere în dinamică
---------------------------------------------------------------------
6) CS Tactica medico-chirurgicală în leziunile deschise ale toracelui cu
suspecţie la lezarea organelor cavităţii peritoneale va fi:
a) Supravegherea pacientului în dinamică
b) Administrarea analgeticelor opiode şi neopioide
c) Laparotomie diagnostică
d) Aspiraţia conţinutului gastric
e) Lapocenteza, laparoscopia
---------------------------------------------------------------------
7) CM Hemotoracele:
a) Se determină radiologic, dacă volumul depăşeşte 500 ml
b) Se caracterizează prin prezenţa sindromului de compresiune pleuro-
pulmonară
c) La percuţie se determină sunet de cutie
d) Tratamentul va consta în efectuarea toracotomiei urgente dacă volumul nu
depăşeşte 100 ml
e) Reprezintă acumularea săngelui în cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
39
8) CM Indicaţiile către toracotomia de urgenţă sunt:
a) Dereglările de ritm cardiac ca urmare a traumatismului
b) Prezenţa fistulei arteriovenoase posttraumatice
c) Hemotoracele masiv
d) Leziunea diafragmei
e) Hemotoracele închis
---------------------------------------------------------------------
9) CM Leziunile traumatice ale diafragmei se caracterizează prin:
a) Nu alterează starea generală a pacientului
b) Pot deţine mecanismul de penetrare
c) Simptomatologia variază în dependenţă de poziţia corpului
d) Tratamentul chirurgical este obligatoriu
e) Se manifestă cu sindroamele ocluziv, hemoragic şi respirator
---------------------------------------------------------------------
10) CS Care din următoarele manifestări nu corespund pneomotoracelui:
a) Dispneia
b) Cianoza
c) Sunetul de cutie la percuţie
d) Matitate la percuţie
e) Lipsa respiraţiei veziculare
---------------------------------------------------------------------
11) CM Consecinţele pneumotoracelui sunt:
a) Sindromul compresiunii intrapleurale
b) Deplasarea mediastinului
c) Creşterea volumului cutiei toracice din partea afectată
d) Dereglarea aeraţiei pulmonului sănătos
e) Dereglarea peristaltismului intestinal
---------------------------------------------------------------------
12) CM Leziunile traumatice ale diafragmei:
a) Apar în rezultatul plăgilor penetrante ale toracelui
b) Reprezintă 0,5 -2% din totalitatea politraumatismelor
c) Nu influenţează asupra activităţii cordului
d) Deseori se complică cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea
pleurală
e) Necesită numai tratament conservativ
---------------------------------------------------------------------
13) CM „Masca echimotică " Morestin apare:
a) În sindromul venei cave inferioare
b)Ca urmare a creşterii presiunii în vena cavă superioară
c)Se manifestă prin hemoragii sclero-corniene
d)Apare în leziunile deschise ale toracelui 19) CS Ce este caracteristic pentru pneumotoracele deschis extern:
e) Este consecinţa compresiunii cutiei toracice
--------------------------------------------------------------------- a) Colabarea pulmonului pe partea afectată
14) CS Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ: b) Colabarea pulmonului pe partea neafectată
c) Deplasarea pendulară a mediastinului
a) Aplicarea bandajului toracic d) Deplasarea mediastinului spre partea neafectată
b) Administrarea analgeticelor şi efectuarea blocadelor intercostale e) Deplasarea mediastinului spre partea afectată
c) Toracotomia ---------------------------------------------------------------------
d) Suturarea coastelor cu fire metalice 20) CS Ajutorul medical de urgenţă în pneumotoracele extern deschis va consta
e) Fixarea externă a coastelor fracturate în:
---------------------------------------------------------------------
15) CS Ajutorul de urgenţă în pneumotoracele tensionat constă în: a) Drenarea cavităţii pleurale
b) Aplicarea bandajului ocluziv
a) Intubarea oro-traheală c) Aplicarea corsetului gipsat
b)Întroducerea unui ac de puncţie cu diametrul mare în spaţiul intercostal IV d) Puncţia cavităţii pleurale în spaţiul intercostal III pe linia medioclaviculară
pe linia medioclaviculară e) Pleurostomie
c) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară medie -------------------------------------------------------------------
d) [Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară posterioară 21) CM Imediat după traumatismul toracic închis la pacient se poate
e) Determinarea nivelului de saturaţie a săngelui cu oxigen la pacient cu determina:
ajutorul pulsooximetriei
--------------------------------------------------------------------- a) Contuzia toracelui cu leziuni parietale
16) CM Care din afirmaţii sunt corecte privind pneumotoraxul posttraumatic: b) Insuficienţă respiratorie acută
c) Leziunea organelor cutiei toracice
a)Sunt ca urmare a plăgilor penetrante d) Pneumotorace cu supapă
b)Sunt ca urmare a plăgilor penetrante ale abdomenului e) Leziunea organelor parenchimatoase
c)Toracostomia cu drenarea cavităţii pleurale se efectuiază în a doua etapă a ---------------------------------------------------------------------
tratamentului 22) CM Din leziunile parietale ale toracelui fac parte:
d)La prezenţa pneumotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate
e) La prezenţa hemotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate a) Echimozele, hematoamele subdermale
--------------------------------------------------------------------- b) Fracturile costale
17) CM La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se determină: c) Leziunile splinei, ficatului
d) Lezarea muşchilor
a) Respiraţie veziculară în regiunile inferioare ale pulmonului e) Lezarea vaselor sangvine intratoracice
b) Lipsa respiraţiei veziculare în pulmonul afectat ---------------------------------------------------------------------
c)Hemitoracele lezat este mărit în dimensiuni 23) CM Cum se va manifesta hemoragia ca urmare a leziunilor în 2 timpi a
d)Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat organelor parenchimatoase la prezenţa traumatismului toraco-abdominal:
e) La percuţia hemitoracelui netraumat se determină sunet mat
--------------------------------------------------------------------- a) Hemoragie subcapsulară ca prima etapă
18) CS Nu este prezent în caz de leziune externă penetrantă a toracelui : b) Leziunea iniţială a capsulei organului
c) Leziunea capsulei ca urmare a creşterii presiunii hemoragiei
a) Pneumoperitoneum întraparenchimatoase
b) Hemotorace d) Leziunea într-un singur timp ca urmare a traumatismului
c) Hemopericard e) Hemoragie masivă ca urmare a leziunii vaselor
d) Pneumotorace deschis extern ---------------------------------------------------------------------
e) Pneumotorace tensionat 24) CM La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenţă se dezvoltă
--------------------------------------------------------------------- sindromul hemoragic. Care sunt manifestările?

40
a) Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale
b) Cutia toracică pe partea afectată este mărită în dimensiuni
c) Hipoxemie accentuată
d) Prezenţa săngelui la puncţia pleurală
e) Sunet percutor de cutie pe partea afectată
---------------------------------------------------------------------
25) CM În ce situatii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată
toracotomia?

a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală

b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală
c) Hemoragie contină > 100 ml/oră
d) Hemoragie continuă > 250 ml/oră
e) Toracotomia nu este indicată

41