Sunteți pe pagina 1din 2

Cum să exprimi nemulțumirile fără să rănești

În cuplu, adesea sunt prezente două situații: fie trăim un disconfort cauzat de ceva
din afara relației, fie trăim un disconfort în urmă a ceva ce a făcut sau a spus
partenerul. Siguranța și încrederea reprezintă locul de întâlnire al oricărui cuplu
sănătos, și locul în care avem nevoie să ne regăsim.
Pentru unele cupluri, prima situație pare mai ușor de înțeles și de trăit în doi. Sigur,
sunt parteneri care aleg să nu împărtășească mai nimic din ce se întâmplă cu ei din
afară, sau dimpotrivă- împărtășesc prea mult.
De ce nu împărtășesc? Adesea pentru că au fost învățați în trecut să nu vorbească
despre problemele sau stresul lor de zi cu zi. E o experiență specifică mai ales
bărbaților. Vine ca o formă de protecție sau din nevoia de a nu părea slabi,
vulnerabili: ”trebuie să-mi rezolv singur problemele. De ce să împărtășesc? Oricum nu
ajută la nimic.” Sau: ” De ce s-o mai încarc și pe ea cu problemele mele? Le are pe ale
ei.”
Cum trăiește însă, în realitate acest sentiment de stres și îngrijorare? Se închide,
uneori devinenind irascibil și nervos, și e tot mai puțin atent la partener. Cum poate
interpreta partenerul acest comportament, mai ales că nu poate citi gândurile?
”Nimic nu îi este pe plac. Are ceva cu mine, este mereu nemulțumit. E distant și rece”.
Și alte interpretări pe care le face mintea. Însă dacă stresul și îngrijorările i-ar fi
împărtășite, ar fi mai ușor pentru partener să-l înțeleagă și să-i fie alături, să-l sprijine.
Adesea simplul fapt că povestim ce ne frământă- ne liniștește. Nici nu e nevoie să
primim soluții sau să ne fie rezolvată problema.
Dar se întâmplă uneori ca partenerul să-și exprime nemulțumirea și să fie întrerupt: I
se dau soluții, e judecat sau criticat. Va alege să nu mai spună nimic, de teama sau de
furia criticii și a intruziunii. Avem nevoie să fim ascultați, nu judecați, evaluați.
Întreruperea este semnul că cel de lângă tine nu ascultă, este atent la el, la ce vrea el
să spună. Și va trece un timp până când partenerul își va recăpăta încrederea să
exprime ce simte, ce gândeșe, ce-l frământă, iar tu să-l asculți și înțelegi.
Alteori celălalt reacționează nepotrivit chiar și atunci când exprimăm o nemulțumire
fără legătură directă cu relația. De exemplu spui că amicii voștri au fost nepoliticoși
sau că șamponul cumpărat de partener nu e cel potrivit. Cum crezi ca va reacționa
celălalt? Personal. Se va simți atacat sau responsabil, vinovat, ca și cum ar fi greșit cu
ceva. Vulnerabilitățile se exprimă în toate situațiile. Dacă vulnerabilitatea ta e
subjugarea, te va înfuria mesajul partenerului, dar nu-i vei spune nimic, pentru că te
simți vinovat, dar pe de altă parte te vei simți nedreptățit. Faptul că nu spui nimic te
va face să menții interpretările și convingerile, aflate adesea departe de ce gândea de
fapt celălalt. Pentru că, mesajul nu era o critică adusă celuilalt, ci modul în care își
exprima nemulțumirea referitoare la orice disconfort. Sigur dacă ar învăța să își arate
aprecierea mai întâi, și celălalt și-ar exprima temerile, totul s-ar detensiona repede și
eficient: ” când tu spui că nu îți place șamponul, mă gândesc că am ales eu prost și
ești nemulțumit de mine. Am nevoie să îmi spui că apreciez ce fac eu pentru casă. Mă
înfurie când spui doar ce nu îți place.”

S-ar putea să vă placă și