Agnds Martin-Lugand

Lumina unui nou

inceput

Traducere din francezl de

Claudiu Constantinescu
 Patru ani. Patru ani de cdnd se duseserd. Patru ani
de cdnd ai mei md lisaserX singurX. Patru ani de cdnd, in
acea zi de sf6rgit de februarie, mX agezam in fala mlsli-
nului lor, pe banca din fier foriat la care mama linea atdt
de mult. Patru ani de cdnd le gopteam tristelea mea, furia
mea. $i iertarea mea. Cum sX le port pic5, in'fond, acestor
flinle minunate pe care mi-a fost dat s[ le intdlnesc?
Nu eram deloc originall cu iubirea asta nesfdrqitd
pentru ai mei. inci o mai auzeam pe maic5-mea repe-
tAndu-mi intruna ci eram mica lor minune. Pirinlii mei
se lubiseri nebunegte, ajungdndu-qi multd vreme unul
celuilalt. $i totugi, iqi doriserX s[ extind[ mica lume a
amorului lor. Viala era plini de surprize; bune sau rele.
Greut5file intdmpinate cdnd rrnrseserd si aibX un copil,
tn loc sd-i despart5, ii apropiaserX qi mai mult. Ai mei
tntrelineau legenda potrivit cireia doar mullumitd vi-
gorii lor ajunsesem sd scot nasul in lume. N-avea nicio
lmportanld, la urma urmelor; cum, necum, eram acolo
de treizeci gi noud de ani. De la un duo trecuserd la trio,
cAt se poate de firesc. lusesem r5sfi;ati, iubitX, crescutd,
tncurajatS, dar gi dojenitX uneori. lmi oferiser5 totul
 Agnds Martin Lugand
ca s-o pornesc in viat5 pe calea cea bune. Aveam sen_
timentul ce trXiam in casa fericirii, unde prietenii mei
erau primili intotdeauna cu brafele deschise. gi apoi,
intr-o bund, zi, aflaserX ci nu gtiu ce tdmpenie ii rodea
maicS-mii neuronii unul dup5 altul. in curdnd n-avea
s5-qi mai aminteasc5 de nimeni, nici mdcar de cine era
ea. Bineinteles, ca sI md proteieze, imi ascunseseri treaba
asta, transformdndu-se in nigte minunali actori. Mama
fusese intotdeauna cu capul in nori, iar tata era extrem
de vigilent de fiecare dat5 cdnd treceam pe la ei, aqa cd
nu-mi didusem seama de nimic. Tr5iam departe de ei, la
Paris, iar cdnd veneam acasX, in sud, igi puneau la bitaie
intreaga energie ca s5-qi pdstreze secretul. Unii ar putea
spune cI n-am fost eu foarte atent5, gi poate cI aqa a qi
fost, dar qi dacd aq fi bigat ceva de seamd, nimic n-ar
fi putut frdnge spirala infernalS in care intraserd. Am
infeles asta cdnd am citit scrisoarea de la ei. in cele cdteva
rdnduri, astdzi transformate in cenuql odat5 cu ei, igi
ceruserd iertare pentru suferinta pe care aveau sd mi-o
pricinuiascd,, dar gtiau gi c5, dacl unul ar continua si
trliasc5 fIrI cel5lalt, acela m-ar face sd suflr chiar mai
mult. imi ceruserd iertare pentru egoismul lor de oameni
care se iubeau. Iubirea lor mlturase totul in cale, inclusiv
pe unica lor fiic5.
Hortense?
- Un zAmbet mi-a luminat fata auzind, vocea lui Ca-
thie, prietena mea cea mai bun5, sora de care nu avusesem
parte, cea pe care o intdlnisem in ziua primei mele lecfii
de dans, in urmd cu treizeci qi cinci de ani. M-am uitat
rapid peste um5r, se apropia infofolitl intr-o hain5 groasl
de lAn5. Cine a zis cd in Provence e intotdeauna timp fru-
mos? Vremea mohordtl era pe potriva stlrii mele triste, iar
1 o
fiction conn€ction
Lumino unui nou inceput
rnistralul ili bdga frigul in oase. I-am fdcut semn sX vind
liingl mine, pe banc5. S-a aqezat incetiqor, m-a luat de
rnAnd gi s-a lf,sat la r6ndul ei hipnotizat5 de mdslin.
poli rXmAne mdcar o zi sau dou5,
- Pdcat cd nu mai
rnurmurl ea. Ne vedem atat de pufin...
Am tras addnc aer in piept, potopitd de un nou val
rlc tristele.
"- A$a e, qi mie mi-ar pldcea. Dar qtii bine ci nu vin aici
tlccAt pentru intdlnirile astea cu mama qi cu tata, nu pot
si stau prea mult.
bun, merg bine cursurile!
- Semn
Destul de bine, da.
--_ cdnd o s-ajungi pe-aici in vara asta?
$tii
- Nu foarte exact, dar cel maitdrziu in weekendul de
I 4 iulie. Cdt de curAnd o sI incep organizarea stagiilor
tle pregltire qi-o sd dau drumul la rezervarea camerelor.
Refuzasem sI md despart de casa pdrinlilor mei din
llonnieux, un sat cocofat pe o coast[ a Luberonului.
Atunci cdnd pierduserl orice nidejde c5 vor avea vreo-
tlat5 un copil, iqi investiserd economiile in aceastX ddrd-
plndturd ce necesita reparafii majore o veche ferm5
-
l)1. care o numiserS, ironic, Conacul
- hotirdseri sd
qi
rcnunte la orag qi si se instaleze aici. Proiectul acesta ne-
lrunesc trebuia sd fie copilul lor qi, pdnd Ia urm5, chiar
ru junseser5 sI se ocupe de biberoane qi de schimbatul
scutecelor. Acolo erau toate amintirile mele cu ei. $i cu
( lathie. Iar cAnd lui taicX-meu i-a fost limpede cI fiica lui
llutrea o pasiune definitivd, transformase un vechi ham-
bar, neocupat pdn5 atunci, intr-o salS de dans care nu era
cu nimic mai prejos decdt cele ale profesioniqtilor. Faptul
c5-qi luaserl zilele in propria casd nu gtirbea cu nimic
 AgnEs Martin Lugand
ata$amentul meu pentru acele ziduri. Acolo se iubiserX,
acolo md concepuser5, acolo mi iubiser5, iar cenuqa lor
odihnea la poalele mdslinului lor. Cum mi-ar fi putut
trece prin minte ca niEte strdini sd ia in stXpdnire acest
p5mAnt $i aceste pietre?
Ai fScut un tur al casei? mi iscodi Cathie. Totul e in
-
regulS?
De fiecare datd cAnd veneam sX mai v5d mislinul
alor mei, in februarie, ea qi Mathieu, soful ei, md primeau
in micufa lor casl de !ar5. Ar fi fost caraghios qi mult
prea greu sd deschid Conacul doar pentru douXzeci gi
patru sau patruzeci qi opt de ore. imi pl5ceau la nebunie
clipele acelea petrecute la ei, niqte momente pline de
blAndete, de pace, de seninltate. Amdndoi aveau darul
de a le face bine celorlalfi; printr-un gest, printr-o micd
atenlie, fie ea cAt de discretS, puteau readuce bucuria
chiar qi in sufletele cele mai chinuite. Naqterea fiului lor,
in urmd cu cinci ani, nu le schimbase cu nimic felul de-a
fi; deschiderea gi generozltatea lor fajd de cei la care !i-
neau nu flcuserl decAt sI sporeascd. Simplul fapt de a-i
auzi vorbindu-mi despre viala lor, simpld, apropiatd de
natur5, care pentru mine era un simbol al puritdfii, mX
coplegea; Cathie era apicultoare, iar Mathieu avea o firmd
de defrigSri forestiere.
Ag zice cd face fa|5 destul de bine iernii, i-am rdspuns
-
eu.
- Tu-!i cunoqti cel mai bine casa... Cdnd s-o face mai
cald, o sX mergem din cAnd in cAnd sd deschidem uqile gi
ferestrele ca sI aerisim.
Suntefi drSgufi, dar aveli gi-aga destule pe cap. Nu vX
-
mai pierdefi timpul qi cu...
12
Lumino unui nou inaeput
Pentru noi nu-i nicio probleml, ar trebui sI gtii asta.
- Dupd care a ldqnit in picioare Ei mi-a intins braful ca
sii mI ridic qi eu.
Dacd vrei sX prinzi trenul, ar cam trebui s5 mergem.
- Am inspirat addnc cdt s5-mi fac curaj, apoi i-am dat
rlrumul la mAnI qi m-am dus lAngi mdslin ca s5-mi iau
rijmas-bun. L-am mdngaiat pe trunchi, dupd care mi-am
lipit obrazul de el.
Te iubesc, mamX. Te iubesc, tatd. Ne vedem la var5...
-
Pe drum, Cathie qi cu mine am bdrfit intruna. O spo-
rov5ial5 ca intre fete, numai bund sd ne ascundl tristelea,
sr'i umple hlul ce stltea si ne inghiti. Aveam obiceiurile
rroastre; ,,trXnc5neam" pdnd ieqeam de pe drumul nafio-
rral. Cind ne apropiam de gar5, pe ultimele sute de metri
in:rinte de inevitabila despdrfire, amufeam amdndou5. Ea
lxrrca in zona maqinilor de inchiriat, fdrd sI opreascl mo-
Iolul, eu coboram intotdeauna singurS; niciodatd nu md
irrsotea pe peron, nici eu, nici ea nu voiam si fim vdzute
lrlarrgdnd. Eu ii spuneam Multumesc, pupd-l pe Mathieu
yi ui griid de tine, ea imi zicea Md bucur cd te-am vdzut,
I'ttltti-i pe Aymeric, Sandro Si Bertille, Ei mai ai Si tu griid
rttt ltic de tine, ce naiba!Apoi, un ultim sdrut pe obraz qi
it'qcam. inainte de a dispirea in holul gf,rii, mI intorceam
si-i fac de cdteva ori cu mdna, zdmbind, iar ea demara
t l:rxonAnd. Abia dup5 aceea picioarele mi se flceau ca de
plumb gi mi-o imaginam pe Cathie fAlfdind mdrunt din
lrleoape. Anii treceau plecasem din zonl de mai bine
tlt' cincisprezece ani - viala mea parizianl imi aducea
-,
lrucurie, fericire gi satisfaclie profesionalS. Degeaba rEmS-
s('scm foarte legatS de Luberonul meu natal, niciodat5
rrtr rni-ar fi dat prin cap sd renunf la capitalS; luminile,
 Agnds Martin Lugand
forfota strdzilor, zgomotele, spectacolele, viala de noapte
mI captivau. $i totugi, la fiecare plecare, aceea$i strdngere
de inim5, acelagi nod in gdt, acelaEi acces de singur5tate.
Aceeagi sfdqiere in piept, de nealina! moartea pSrinfilor
mei n-avea nicio legdturl cu asta. Dar totul dispSrea de
indatl ce puneam piciorul pe peronul gdrii din Lyon;
brusc, eram aspiratl in vArtejul propriei mele viefi, cu
moralul in creqtere, fericitX sd-mi revid gcoala.
Chiar dacX, in mintea noastr5, gcoala de dans func-
fiona in continuare sub bagheta mentorului nostru Au-
guste, se f5cuserd cinci ani de cdnd eu, Sandro qi Bertille
o preluaserlm. La doudzeci gi cinci de ani, aveam in spate
ani buni petreculi pe diferite scene, unele mici, altele
medii, niciodat5 mari
- nu eram suficient de serioasd
qi
de disciplinatd ca sI ajung la acest Graal. Dezgustatl de
anii de Conservator, cdl5torisem, profitasem de tinerefea
mea, triisem aventuros, trdntind fdrd niciun regret uga
in nas dansului academic. Fusese nevoie ca maicS-mea
gi taicd-meu sd se arate tot mai ingrijorati cu privire la
viitorul meu'ca sI revin cu picioarele pe plmdnt gi sX
md potolesc. Dacd md comportam in continuare ca o
eternd adolescent5, n-aveam sdrcalizez niciodat[ nimic.
Venise momentul si md maturizez qi si-i fac mdndri de
mine. Trebuia agadar sI v5d dacd mai puteam trli din
propria-mi pasiune sau dacd trebuia s-o las balt5. Md
prezentasem la audifii la Auguste, care avea reputafia
de tip dur, dar corect. DupI ce condusese mai bine de
doudzeci de ani o foarte mare qcoalS de balet, hotdrdse
sI se dedice exclusiv celor schilodili, celor ce refuzau
ciile bdtute, nonconformiqtilor, pentru a-i ajuta sX se
. descopere pe sine. Stresul se dovedise mai puternic decdt
14
Lumino unui nou inceput
.rntrenamentul serios f5cut inainte, prestafia mea fusese
rrn veritabil fiasco. $i totuqi, mI primise la cursurile lui.
Aqa reugisem si-i intilnesc pe cei care aveau s5-mi devind
parteneri, Sandro qi Bertille.
Sandro tocmai venise din Brazilia ca sX se perfecfioneze
l;r modul spartan. Era perfect congtient de talentul s5u,
tlar voia sd coboare de pe piedestal. Rezultatul expeditiei:
rru mai plecase niciodatX inapoi. Toate capetele se intor-
ccau dupX el c6nd ap5rea pielea-i arXmie gi silueta-i
-
rrtletici fucau aici un rol importaot
-, dar, de cum des-
r'lridea gura gi igi fdcea auzite inflexiunile calde ale vocii,
tlcscopereai in spatele estetului un om de o gentilefe qi
o generozitate ieqite din comun, cu un sim! aI umorului
rrlcreu treaz. Cdnd iqi punea trupul in migcare, emanau
tlin el o forfl qi o senzualitate in stare brut5. in ziua au-
tlitiei, toli candidatii r5mlseserd cu gura cdscatd in fala
t'oregrafiei lui, ?ntrebdndu-se cum de aterizase acolo un
;rscmenea talent qi mai ales, la un mod ceva mai egoist,
t'trm sd mai fii admis dupf, unul ca el. Auguste, in schimb,
il grrimise p5rAnd sd nu bage in seaml diferenfa de nivel.
in ce-o priveqte pe Bertille, egoul ei rlnit fusese cel
(are-o impinsese s5-gi incerce norocul. TdnIrI mami a
unor gemeni de un an, fusese dati, afard, din trupa unde
rlansa de cdtiva ani buni. Cdnd ne explicase in ce situafie
cra, o mdsurasem din cap pdn5-n picioare, fdfi. a putea
t'rcde o secundd cX delSsarea fusese motivul concedierii
salc. Bertille era o flac5r5 vie sub o calotl de ghea!5. O fe-
rrrcie care, la prima vedere, pirea cdt se poate de refinutS,
tlar care se dovedea iute ca olelul de indatl ce nu obtinea
(.cca ce voia, aga cum voia. De atunci incolo, avusesem
tlcseori ocazia s5 asist la exploziile ei de adrenalin5! Iar
t'lind dansa, aproape cd nu-!i venea sI crezi cd ea era cea
AgnEs Martin Lugand
care ili trXsese o slpuneald ceva mai deweme. Trupul siu
se transforma intr-un instrument delicat, oricare dintre
miqclrile ei era impregnatl de o emolie uluitoare, care
pur gi simplu ifi tlia rlsuflarea.
Ne imprieteniserdm qi ne susfinuserlm unii pe alfii
in tot acel an nebun petrecut sub bagheta lui Auguste.
Congtienfi cd ne luase sub aripa lui qi cd se ata$ase de noi,
aveam uneori impresia cd eram favofizali. in realitate
ins5, cu noi fusese chiar mai dur qi mai exigent decdt ii
era felul, fdrl a se sinchisi cAtuqi de pufin de ceea ce era in
sufletul nostru. Ceea ce a$tepta de la noi era sd ne desco-
perim gi si ne exprimim emoliile cel mai addnc ascunse
in fiinfa noastrd. Trebuia si danslm, sI dansdm qi iar sI
danslm, pAnI cddeam din picioare. Ne aducea la capdtul
puterilor, voia sI vadd din ce plXmad5 eram fdcufi, ne
testa limitele in permanen!5. Deviza lui: sE ajungi sI spui
o poveste prin dans. Aqtepta de la noi sI ne urmdm cele
mai profunde emolii ascunse in fiinta noastrd qi sd ne
eliberim de ele. Abia dacX ne didea voie sd ne odihnim,
dar era extraordinar, a;a incAt il ascultam indiferent ce
ne cerea, fdrd ca vreunul dintre elevi
totugi
- nigte firi rebele,
sd se revolte vreodatS. Cei doi prieteni ai mei qi
-
cu mine ii ceruserdm sd ne mai primeascd pentru incl un
an, el ne refuzase, spundnd c5-gi incheiase misiunea, dat
ne propusese sXJ asistXm, pe rAnd, Ia ore. DescoperiserXm
astfel predatul, iar pentru mine asta fusese o revelalie.
Auguste ne incurajase sd ne pregdtim, din pozifia de can-
didat liber, pentru diploma de profesor. Ne pusese in
fafa realitifii. Mulfumitd lui qi incdpSldndrii sale, trlsese-
rdm ca nigte animale la jug gi objinuserim patalamaua.
Atunci ne l5sase sd zburdm cu propriile noastre aripi.
Predaserdm fiecare la diferite qcoli, fdrd a uita unii de
fiction connection
Lumino unui nou inceput
;rllii, dimpotrivS. Nici de Auguste nu ne-am indepdrtat,
irrtAlnindu-ne Ia el cu regularitate. intr-o sear5, pe cdnd
t'inam la el acas5, ne obligase s5-i accept5m decizia:
Dragi copii, am obosit. O sd pun cursurile in cui.
- Noi s5riserdm de pe scaun ca argi, urldnd cdt ne linea
grrra cI nu putea sX facl una ca asta. Eram atdt de qocafi
tlc hot5rdrea lui, incQt uitaserdm de bunele maniere gi
rt,spectul pe care le adoptam de obicei in prezenla sa.
- Gata, spusese el calm.
La o simpld migcare a mAinii sale, ne agezaserXm la
Iocurile noastre ca niqte copii ascultf,tori.
- Eu pun cursurile in cui, dar voi o sX vi le tinefi pe
irlc voastre. incepdnd din septembrie, qcoala este a voas-
llri, voi o sd fip profesorii aici. Luali-v5 ce cursanfi vrefi,
t opii, adolescenfi, bitrdni ca mine. Facefi ce vrefi voi, in
Itrrrctie de ce urmlrifi prin arta voastr5. DacI md refuzali,
;t'oala se inchide definitiv. Numai voul v-aq putea incre-
rlinfa o asemenea sarcinS. Voi suntefi copiii mei...
RXmiseserdm mufi minute intregi, sub privirea lui
strtisflcutl qi emolionati. Ne uitaserdm unii la altii, in
ochii lui Sandro qi Bertille se citeau aceleaqi sentimente
t'are md incercau gi pe mine: team5, responsabilitate,
tlar gi dorinla de a marga qi de a-l face mdndru de noi
pc pdrintele nostru spiritual. Simfeam cum imi cre$teau
irripi, asaltatl fiind de o sumedenie de idei qi de porniri,
l)o care nu le puteam stivili. Eu vorbisem prima:
- N-o sX regrefi alegerea pe care ai f5cut-o, Auguste.
lkrfi sd ai incredere in noi.
De atunci incolo, qcoala nu funclionase r5u deloc.
Abia ce apucam sd anun!5m cd se fac ?nscrieri, cX locurile
se Ei ocupau. Pe culoare, vedeai foggiind in sus gi-n jos
oameni din toate generaliile. De la micufi de trei ani
Agnds Martin Lugand
pAnI la persoane atat de bitrdne cI nici nu-$i spuneau
varsta... Limbajul lui Bertille era dansul clasic; Sandro gi
cu mine eram cu jazzul modern, el avdnd in plus gi dan-
surile internafionale. La nevoie insd, ne puteam inlocui
firl probleme unii pe allii. Cele dou5 slli erau ocupate in
permanenf5, iar prin po$te pdmeam grXmezi de CV-uri
ale profesorilor care doreau sd lucreze alSturi de noi, ur-
mdnd principiile lui Auguste.
A doua zi,imi incheiam programul cu grupa de ado-
lescente mari. Le adoram. La inceputul orei, m-au rugat
sd le spun care avea sI fie coregrafia pentru spectacolul de
sfArqit de an. Neputdnd si-mi ascund entuziasmul, le-am
oferit o mostr5, dar ele au inceput imediat sd se mdfdie,
zicind ci voiau sX vadd tot. Mai aveam cdteva s5pt5mAni
bune ca si ne pregdtim, insl voiam sI ridic pulin qtacheta
faf5 de anul precedent. Erau talentate, formau un grup
sudat, merita sd incerc, sI cresc un pic nivelul, ca gi exigen-
fele fa|5 de elb. in cinci ani, unele imi ar5taserd ce puteau;
prin perseverenf5, rdbdare, bldndefe, reuqisem si descopSr
in ele acea scdnteie 1n plus. Eram sigurl cX vom reugi sX fa-
cem ceva dr5gul. $i apoi, voiam un final frumos. Cele mai
multe dintre ele aveau s-o incheie cu gcoala gi cursurile
mele; la faptesprezece ani, dansul nu era pentru ele decdt
un mod de relaxare, mai departe aveau sX fie ocupate pAni
peste cap cu viala de student qi cu tot felul de alte lucruri.
Le vlzusem crescAnd, devenind nigte micufe femei, qi mI
gdndeam cd se cuvenea sX le omagiez cumva toatX acea
implicare, acel talent al lor pentru dans.
Bine! Hai sd vd ardt, fetelor, am cedat eu zdmbind.
-
Lumina unui nou inceput
Au aplaudat qi s-au retras, surescitate, pe laturile si-
lii. ttareori md puneam pe mine in prim-plan, nu eram
;rt olo ca sl le strivesc cu anii mei de experien!5, ci ca sX
It'transmit cunoqtinlele mele, sl le arit cum s5-gi asume
propriul corp, cum sI se migte, cum sI se deschidi qi sI
rt, simtl bine in pielea lor. Am pregltit piesa
Noir a lui Aaron
- Blouson
care avea sd ne serveascd drept acom-
-
lxrniament in lunile urmdtoare, i-am incredinfat uneia
rlintre fete telecomanda combinei muzicale qi m-am
postat in mijlocul s5lii. M-am uitat scurt in oglindS, sI
virl cum ardtam, apoi mi-am lisat capul in jos, cu pi-
r ioarcle strdnse qi bralele intinse pe ldngl corp, dupl
( irrc am fdcut un semn gi muzica a inceput sd se reverse
1rt'stc noi, absorbindu-ne cu totul. Din momentul acela,
,
,
rni-arn luat zborul, lSsAndu-m5 ghidat5 de impulsurile
propriului trup gi de povestea pe care voiam s-o spun.
( l't,a C€ voiam era viaf5, energie, bucurie. Eram atentS la
It xrte, la o miqcare a degetului mic care putea comunica o
rrrrrllime de lucruri, la expresia ochilor, chiar daci uneori
ri irrchideam; cel mai mdrunt gest trebuia si intlreascl
rncsajul pe care voiam s5-l transmit in acele patru minute
1i t rcizeci gi cinci de secunde. Brusc, muzica a r5sunat mai
lirrc, am zdmbit qi l-am zdrit pe Sandro printre elevele
rncle, nu se putuse abline sd nu vinS cAnd auzise ce se
rrrtiirnpla in sala mea de curs. DupI p5rerea lui, dansam
rrrrrlt prea rar singuri. Procedase perfect cu muzica md
t rrrr<lqtea foarte bine
-
pentru cf, intervenise exact in
-,
nrornentul in care aveam de gdnd sI le cer fetelor sd se
tlt'sc5tuqeze. Voiam o explozie de energie, voiam ca ele sd
irrvadeze spafiul, s5-qi uimeascl spectatorii prin libertatea
Ior qi si pdstreze in ele, pentru totdeauna, acea senzafie.
l,c-am fdcut o demonstratie in acest sens gi am fost eu