II. Clasificarea statelor după mărimea demografică.

După numărul de locuitori, statele

lumii se clasifică în şapte categorii:
1. Statele gigant - cu o populaţie de peste un miliard de locuitori: China - 1,321 miliarde
loc. şi India, care a depăşit un miliard de locuitori (în prezent are 1,152 mild.loc).
2. Statele foarte mari (între 100 - 500 mil. loc. includ nouă state cu o populaţie totală de
circa 1,582 mild. loc. - în anul 2006)..
3. Statele mari (între 50 - 100 mil. loc.) grupează 11 state cu o pop. de 859,2 mil. loc.
4. Statele mijlocii (între 20-50 mil. loc.) grupează 25 de state.
5. Statele mici (între 5 - 20 mil. loc), grupează 57 de state.
6. Statele foarte mici (între 1 - 5 mil. loc.), grupează 45 de state.
7. Statele liliputane (cu o populaţie de până la un mil. loc.), grupează un număr de 43 de
state.

III. Clasificarea statelor după forma de guvernământ: După forma de guvernământ, se

individualizează două forme de guvernământ: monarhia şi republica.
A. Monarhia constituie cea mai veche formă de guvernământ, cunoscută în istorie.
Monarhia se rezumă la conducerea şi perpetuarea puterii pe cale ereditară, din cadrul
unor dinastii/familii, în special pe linie masculină (dar au fost și situaţiile de preluare a
puterii pe linie feminină).
a) monarhiile autentice – monarhul deţine puterea în mod real, fiind şef al statului
(uneori şi al guvernului), Exemplificăm cu regatele: Maroc, Leshoto, Cambodgia,
Thailanda, Arabia Saudită, Iordania, Bhutan, Nepal; emiratele: Oman, Qatar, Emiratele
Arabe Unite; şeicatul Bahrain; sultanatul Brunei sau principatele Luxembourg şi
Monaco.
b) monarhiile simbolice, în care monarhul reprezintă mai mult un simbol, cu puteri
limitate
B. Republica. În prezent, circa 150 de state sunt republici.
Republica constă în alegerea şefului statului prin vot nominal universal, direct
sau de către corpul legislativ, pe o perioadă de maximum două mandate consecutiv.
- republicile burghezo-democratice:
- republici de tip prezidenţial (cel mai cunoscut este exemplul SUA, în care şeful statului
este şi şef al guvernului, preşedintele având largi atribuţii politice);
- republici de tip semiprezidenţial (Franţa, Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan,
România ş.a.,
- republicile comuniste de tip totalitar/dictatorial, apărute după 1917 (Rusia, din 1924
URSS), după Cel de-al Doilea Război Mondial au apărut alte 14 republici comuniste în
Eurasia şi mai târziu Cuba (în regiunea Caraibelor).