DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR EUROPENE Nr. 41/2019

 „În temeiul principiului
cooperării loiale, Uniunea Există o preocupare crescândă pentru
și statele membre se cooperare și implicare în luarea deciziilor,
respectă și se ajută fără a se periclita actul de guvernare
reciproc în îndeplinirea european - cât mai aproape de interesele
comunităților. În ultimul deceniu s-au făcut
misiunilor care decurg din
eforturi pentru consolidarea principiului
tratate.”
subsidiarității în legislația UE. Tratatele UE
au conferit parlamentelor naționale dreptul
de a se exprima cu privire la proiectele de
acte legislative ale Uniunii.
„Parlamentele naționale contribuie, în mod
activ, la buna funcționare a Uniunii.”

„(…) Pentru fiecare principiu

democratic care este slăbit în UE,
„În conformitate cu principiile
vocea UE în lume este la fel de slăbită.
statului de drept toate autoritățile
Nu putem fi o forță pentru o mass-
publice trebuie să acționeze
media liberă și pentru statul de drept
întotdeauna în limitele stabilite de
din vecinătatea noastră decât dacă
lege, respectând valorile
avem mijloace de informare gratuite și
democrației și ale drepturilor
instanțe independente în Uniunea
fundamentale, precum și sub
noastră.”
controlul unor instanțe de judecată
independente și imparțiale.”

Coordonator
Dr. Cristina Stroescu

Autori
Mihaela Gîdei
Luiza Roibu
Cristina Rădulescu
Ioana Cristina Vida
Andreea Mihai
Marina Clopotaru

2
 CUPRINS

COMISIA EUROPEANĂ ………………............................................... 4

PARLAMENTUL EUROPEAN............................................ 14

PREŞEDINŢIA FINLANDEZĂ A
CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE.................... 21
COMITETUL EUROPEAN AL
REGIUNILOR....................................................................................................33

3
 COMISIA
EUROPEANĂ

Modul și procedurile de lucru ale Comisiei von der

Leyen

Comisia Europeană condusă de dna Ursula von der Leyen şi-a început, la 1
decembrie 2019, mandatul de cinci ani. Colegiul comisarilor a fost aprobat de
Parlamentul European cu 461 de voturi din 707 exprimate. În urma votului din
Parlamentul European, Consiliul European prin Decizia 2019/1989 din 28
noiembrie 2019, prin procedură scrisă, a numit noua Comisie Europeană pentru
perioada cuprinsă între 1 decembrie 2019 și 31 octombrie 2024.

Noua Comisie este structurată în jurul obiectivelor pe baza cărora

președintele ales von der Leyen a fost votat de Parlamentul European. Astfel
aceasta are opt vicepreședinți, care sunt responsabili pentru realizarea priorităților
majore cuprinse în orientările politice prezentate de Ursula von der Leyen.
Vicepreședinții au rolul de a ghida activitatea Comisiei Europene în ceea ce privește
concretizarea ambițiilor emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o
Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea
modului de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un
avânt nou pentru democrația europeană. Membrii Comisiei vor gestiona expertiza
furnizată de direcțiile generale. Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție
dublă, respectiv atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme
principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar, după cum urmează:

➢ Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Țările de Jos) va coordona

activitatea cu privire la Pactul ecologic european și va gestiona politicile climatice,
fiind sprijinit de Direcția generală pentru politici climatice;

➢ Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona

întreaga agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar
responsabil pentru concurență, sprijinită de Direcția generală pentru concurență;

➢ Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona

activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul responsabil
pentru servicii financiare, fiind sprijinit de Direcția generală pentru stabilitate
financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital.
Ceilalți cinci vicepreședinți și portofoliile lor sunt:

➢ Josep Borrell (Spania): Înalt Reprezentant/Vicepreședinte, O Europă mai

puternică pe plan internațional;

➢ Věra Jourová (Republica Cehă): Valori și transparență;

➢ Margaritis Schinas (Grecia): Protejarea modului de viață european;

➢ Maroš Šefčovič (Slovacia): Relații interinstituționale și prospectivă;

➢ Dubravka Šuica (Croația): Democrație și demografie; va coordona

activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

În cadrul primei reuniuni a Colegiului comisarilor a fost stabilit modul și

procedurile de lucru care vor ajuta noul colegiu să pună în aplicare cadrul „O
Uniune mai ambițioasă - Programul pentru Europa” în următorii cinci ani.

Cele mai importante principii directoare, care stau la baza colaborării, sunt
cel al colegialității, al transparenței și al eficienței. Toți membrii Comisiei sunt egali
atunci când iau decizii și răspund în mod egal de aceste decizii. Odată ce deciziile

5
sunt luate, fiecare membru al Comisiei trebuie să le susțină, să le promoveze și să
le apere. Transparența ar trebui să caracterizeze activitatea tuturor membrilor
Comisiei și a cabinetelor acestora. Toți membrii Comisiei vor face publice toate
reuniunile și contactele referitoare la politicile și la procesul decizional al UE.

Totodată, a fost instituit un nou organism de coordonare a aspectelor legate

de relațiile externe, „Grupul pentru coordonare externă” (EXCO). În pregătirea
reuniunilor colegiului, noul grup va dezbate, săptămânal, aspectele internaționale
și va armoniza pozițiile care vor fi adoptate în cadrul forurilor internaționale sau în
cadrul reuniunilor la nivel înalt. Grupul va avea un rol central în alinierea
dimensiunilor interne și externe ale activității Comisiei.

Pentru a accentua importanța pe care Comisia Europeană o acordă

cetățenilor și reprezentanților lor aleși în mod direct în Parlamentul European,
Colegiul va discuta în cadrul reuniunilor lor orice decizie referitoare la înregistrarea
sau nu a propunerilor de inițiative cetățenești europene. De asemenea, Comisia va
discuta și va adopta decizii privind rezoluțiile Parlamentului European și deciziile
Consiliului privind inițiativele legislative în temeiul articolelor 225 și 241 din TFUE,
cu respectarea deplină a principiilor proporționalității, subsidiarității și a unei mai
bune legiferări. În conformitate cu scrisorile de misiune, membrii colegiului vor
vizita fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului. Se așteaptă ca aceștia
să se întâlnească periodic cu parlamentele naționale și să ia parte la dialogurile cu
cetățenii din întreaga Uniune, în special, ca parte a Conferinței privind viitorul
Europei.

Colegiul va aplica principiul „one in, one out”, conform căruia fiecare
propunere legislativă care creează sarcini noi ar trebui să degreveze persoanele și
întreprinderile de o sarcină echivalentă existentă la nivelul UE în același domeniu
de politică.

Comisia Europeană se străduiește să devină o administrație adaptată digital.

Colegiul va oferi un exemplu prin organizarea de reuniuni fără documente suport
în format fizic, sprijinite de un instrument online. Scopul este de a introduce treptat
această practică la toate nivelurile organizației.

6
Cele 6 priorități ale Comisiei pentru 2019-2024

• Pactul ecologic european •Promovarea modului de viață

european

Europa, primul continent neutru din

punctul de vedere climatic
• O economie în serviciul cetățenilor Protejarea cetățenilor și a valorilor
europene

• O Europă mai puternică pe plan

internațional

Promovarea echității și prosperității

sociale

•O Europă pregătită pentru era

digitală
Consolidarea poziției de lider la nivel
mondial
• Un nou avânt pentru democrația
europeană

oferirea cetățenilor o nouă generație

de tehnologii

Promovarea, protejarea și
consolidarea democrației

7
 PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN

Deși politicile europene în domeniul mediului și al climei au contribuit la

îmbunătățirea condițiilor de mediu în ultimele decenii, Europa nu înregistrează suficiente
progrese, iar perspectivele pentru mediu în următorul deceniu nu sunt pozitive, potrivit
raportului „Mediul european - situația actuală și perspective 20201”( SOER
2020). Raportul este prezentat de Agenția Europeană de mediu (AEM) o dată la cinci ani,
în acord cu regulamentul său. SOER 2020 este al șaselea raport publicat de AEM începând
cu anul 1995. Acesta furnizează informații științifice solide referitoare la modul în care
trebuie să se abordeze provocările majore, cum ar fi schimbările climatice, pierderea
biodiversității și poluarea aerului și a apei.
Raportul oferă o imagine clară a poziției în care se află Europa în contextul
îndeplinirii obiectivelor politice pentru anii 2020 și 2030, precum și a obiectivelor pe
termen lung și a aspirațiilor pentru 2050 în vederea orientării către un viitor durabil, cu
un volum scăzut de emisii de dioxid de carbon. Raportul constată unele semne de progres
în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, reducând nivelul emisiilor de gaze
cu efect de seră, combaterea poluării aerului și a apei și introducerea de noi politici pentru
combaterea deșeurilor de plastic și pentru sprijinirea adaptării la schimbările climatice, a
economiei circulare și a bioeconomiei. Iar ca element de noutate, inițiativa finanțării
durabile a UE, prima de acest gen, prezintă rolul sectorului financiar de încurajare a
orientării necesare către un viitor durabil.
În pofida acestor realizări importante, Europa nu își va atinge viziunea privind
asigurarea „unei vieți bune, în limitele planetei” doar continuând să promoveze creșterea
economică și căutând să gestioneze impactul asupra mediului și la nivel social. Raportul
îndeamnă țările europene, liderii și factorii de decizie să profite de ocazie și să utilizeze
următorul deceniu pentru a extinde și a accelera, în mod radical, acțiunile de
reimpulsionare a Europei în scopul realizării obiectivelor și țintelor în materie de politică
de mediu, pe termen mediu și mai lung, pentru a evita schimbări și daune ireversibile.
În ansamblu, tendințele în materie de mediu, la nivel european, nu s-au îmbunătățit
de la data ultimului raport al AEM privind starea mediului din 2015. Evaluarea relevă

1
A se vedea și Rezumatul SOER 2020 (traduceri disponibile)
faptul că, deși majoritatea obiectivelor pentru anul 2020 nu vor fi realizate, în special cele
privind biodiversitatea, există încă șanse pentru a atinge țintele și obiectivele pe termen
mai lung.
Europa a înregistrat progrese din perspectiva utilizării eficiente a resurselor și a
economiei circulare. Tendințele recente evidențiază însă o încetinire a evoluțiilor
înregistrate în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a emisiilor
industriale, a deșeurilor generate, precum și a creșterii eficienței energetice și a ponderii
energiei regenerabile. În perspectivă, rata actuală a progresului nu va fi suficientă pentru
a atinge țintele privind clima și energia pentru 2030 și 2050.
Protecția și conservarea biodiversității și a naturii la nivel european reprezintă, în
continuare, cel mai vast domeniu în care nivelul promovat este descurajator. Dintre cele
13 obiective specifice de politică stabilite pentru 2020, în acest domeniu, doar două vor fi
probabil îndeplinite: desemnarea ariilor protejate marine și a ariilor protejate terestre. În
perspectiva anului 2030, dacă tendințele actuale se mențin, acestea vor avea ca rezultat
continuarea deteriorării naturii și a poluării aerului, apei și solului.
Impactul schimbărilor climatice și a poluării atmosferice și fonice asupra mediului
și sănătății umane reprezintă și ele, în continuare, motive de îngrijorare. Expunerea la
pulberi în suspensie duce în fiecare an la aproximativ 400 000 de cazuri de decese
premature la nivel european, țările din centrul și estul Europei fiind afectate în mod
disproporționat. De asemenea, motivele de îngrijorare în ceea ce privește substanțele
chimice periculoase și riscurile pe care acestea le prezintă sunt în creștere. Perspectivele
de reducere a riscurilor de mediu asupra sănătății ar putea fi îmbunătățite printr-o mai
bună integrare a politicilor în domeniul mediului și sănătății.

9
Sinteza tendințelor din trecut, a perspectivelor și a posibilității de realizare a obiectivelor/țintelor de
politică

10
Tendințe și proiecții ale emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE-28, 1990-2050

Îndeplinirea obiectivelor UE privind o economie sustenabilă, cu emisii reduse de carbon

este încă posibilă. Raportul evidențiază șapte domenii-cheie în care se impun acțiuni
îndrăznețe pentru a reimpulsiona Europa în vederea atingerii obiectivelor și aspirațiilor
sale pentru 2030 și 2050, după cum urmează:

• realizarea potențialului neîndeplinit al politicilor existente în materie de mediu;

• adoptarea sustenabilității drept cadru pentru elaborarea politicilor;
• poziționarea în fruntea acțiunilor internaționale de obținere a sustenabilității;
• stimularea inovării în întreaga societate;
• extinderea investițiilor și reorientarea sectorului financiar în vederea sprijinirii
proiectelor și afacerilor durabile;
• gestionarea riscurilor și asigurarea unei tranziții echitabile din punct de vedere
social;
• consolidarea cunoștințelor și a know-how-ului.

11
 „O Uniune Europeană mai puternică într-o lume mai bună,
mai ecologică și mai sigură - principii cheie care vor
ghida mandatul meu”

Josep Borrell Fontelles, fostul ministru de externe al Spaniei, îi succede,

începând cu 1 decembrie 2019, dnei Federica Mogherini care a ocupat funcţia de Înalt
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și
vicepreședinte al Comisiei Europene în perioada 2014-2019.
Aşadar, în următorii 5 ani, Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Borrell va
coordona politica externă a UE. Necesitatea unei poziții europene de lider în lume
este mai pronunțată ca oricând, iar Europa trebuie să își folosească puterea
diplomatică și economică pentru a sprijini stabilitatea și prosperitatea la nivel
mondial, astfel cum se prevede în scrisoarea de misiune a președintelui ales al
Comisiei.
În mesajul său din momentul preluării mandatului, Înaltul
Reprezentant/Vicepreședintele a afirmat că se va ghida după principiile realismului,
unității și parteneriatelor pentru construirea UE ca actor și mai puternic pe plan
mondial. El a reamintit că Uniunea Europeană și-a îndeplinit obiectivele cu privire la
această misiune esențială: „(...) dispunem de toate instrumentele și resursele
necesare, de la diplomație la comerț, cooperare pentru dezvoltare și gestionarea
crizelor. Am stabilit norme și standarde la nivel mondial și am acționat ca apărător
ferm al multilateralismului și al valorilor democratice. Corelarea acestor active ne
obligă ca lider să răspundem provocărilor globale și să identificăm calea de urmat”.

„(...)Suntem cea mai bună combinație de libertate politică, prosperitate

economică și coeziune socială. Avem resursele, sprijinul populației noastre și instituții
puternice. Trebuie să ne bazăm pe acest lucru”, a afirmat dl Borrell.

12
 Pentru o Europă mai puternică la nivel mondial, dl Borrell a subliniat câteva
dintre principalele elemente fundamentale ale Europei. „(...) Suntem o putere
normativă esențială în ceea ce privește stabilirea unor norme și standarde la nivel
mondial. Avem o politică comercială comună puternică- pentru că este comună.
Suntem un adevărat lider în ceea ce privește elaborarea Agendei 2030, care
reprezintă noul consens global în materie de durabilitate. Bugetul nostru, împreună
cu cele ale statelor membre, ne face o superputere financiară, iar capacitatea
noastră diplomatică este printre cele mai puternice din lume.”

Josep Borrell s-a angajat să colaboreze cu toate statele membre ale UE pentru
a spori unitatea în Europa, mai ales din punct de vedere geopolitic.

În calitate de coordonator al politicii externe, Înaltul

Reprezentant/vicepreședintele Borrell este responsabil de politica de securitate și
apărare comună a UE și este șeful Agenției Europene de Apărare. „Apărarea este
fundamentul securității noastre și, uneori, amenințările debutează departe de
frontierele noastre. (...) Am propus multe inițiative în acest domeniu și vom contribui,
în continuare, la dezvoltarea unor capabilități de apărare mai eficiente.” Eforturile
depuse pentru a obține o Europă mai strategică, mai asertivă și mai unită în lume,
Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Borrell se bazează pe Serviciul European de
Acțiune Externă, pe misiunile și operațiile civile și militare ale UE și pe peste 140 de
delegații ale UE din întreaga lume.

13
 PARLAMENTUL
EUROPEAN

2-8
2 - 8 decembrie
Din activitatea comisiilor permanente
septembrie
Bruxelles

Banca Centrală Europeană

În 2 decembrie a.c., dna Christine Lagarde a participat, pentru prima dată, în
calitatea sa de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), la reuniunea Comisiei
pentru afaceri economice și monetare (ECON).
Dezbaterea s-a axat pe subiecte legate de procesul decizional privind stabilirea
ratelor de referință, perspectivele economice din zona euro și etapele următoare ale
politicii monetare a BCE, pe baza dispoziţiilor luate recent de Consiliul de conducere
și de către cel de supraveghere al BCE.
De asemenea, s-a discutat și despre perspectivele Uniunii economice și
monetare, stabilitatea financiară în zona euro și revizuirea Strategiei de politică
monetare a BCE.

14
Combaterea declinului albinelor

În 3 decembrie
a.c., Comisia pentru
mediu, sănătate publică și
siguranță alimentară a PE
a adoptat o rezoluție cu
privire la Inițiativa UE
privind polenizatorii, prin
care solicită măsuri pentru
protejarea albinelor și a
altor polenizatori.
Deputații europeni au
insistat pentru reducerea
utilizării pesticidelor și
pentru majorarea
fondurilor alocate
cercetării. Reducerea
utilizării pesticidelor
trebuie să fie o prioritate
în viitoarea politică
agricolă comună (PAC).

15
 În rezoluție este subliniat faptul că inițiativa nu include suficiente măsuri și nu
abordează, în mod corect, problemele reale cu care se confruntă polenizatorii. Textul a
fost adoptat de membrii comisiei cu 67 voturi pentru și 1 abținere, urmând să fie supus
votului în plen, în sesiunea din ianuarie 2020.
Ombudsman

În 3 decembrie a.c., s-au desfășurat

audierile publice ale celor cinci candidați
pentru funcția Ombudsmanul european, în
cadrul Comisiei pentru petiții. La începutul
fiecărei legislaturi, deputații europeni aleg un
Ombudsman pentru următorii 5 ani.
Cei cinci candidați sunt: dl Giuseppe
Fortunato (Italia) – ocupă funcția de
Ombudsman în Campania, Italia; dna Julia
Laffranque (Estonia) – ocupă funcția de
judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg; dl Nils Muižnieks
(Letonia) – fost comisar pentru drepturile omului la Consiliul Europei; dna Cecilia
Wikström (Suedia) – fost deputat în PE și dl Emily O´Reilly (Irlanda) – ocupă funcția de
Ombudsman european în momentul de față.
Votul a fost programat pentru sesiunea plenară din decembrie a.c., la
Strasbourg, și va fi secret.

Biodiversitatea
Membrii Comisiei mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) au
adoptat, în 3 decembrie 2019, rezoluția privind COP15 a Convenției privind
biodiversitatea, care va avea loc la Kunming, China, în octombrie 2020.
Printre altele, rezoluția subliniază necesitatea unui acord global obligatoriu
pentru protejarea biodiversității, cu scopul de a stopa declinul actual și pentru a
restabili toate aspectele biodiversității. Totodată, sunt solicitate obiective ambițioase,
termene detaliate, indicatori de performanță clari, instrumente de urmărire și
mecanisme de evaluare, pentru a asigura transparența deplină și responsabilitatea
părților în domeniul biodiversității. La nivelul Uniunii, rezoluția solicită o strategie
ambițioasă și inclusivă pentru biodiversitate pentru 2030, prin care să se stabilească
norme juridice obligatorii pentru UE și statele membre UE.

17
Audiere publică în comisia pentru afaceri constituţionale (AFCO) „Lecțiile învățate
în urma alegerilor din 2019 și propunerile care vizează dezbaterea privind Viitorul
Europei”
În completarea dezbaterilor care au avut loc în
cadrul comisiei AFCO, de-a lungul timpului, s-a
organizat o audiere publică ,la 4 decembrie a.c., care
să aducă contribuții la finalizarea rezoluției pregătite
pentru adoptare la nivelul plenului PE privind
propunerile care vizează dezbaterea „Viitorul
Europei”. Din perspectiva EESC și CoR, Conferința
privind Viitorul Europei are drept scop stabilirea unui
proces permanent de consultare cu cetățenii, care să aibă la bază o strategie pe termen-
lung și un mecanism de răspuns, proces în care cele două instituții pot să joace un rol de
mediator.
La nivel general, subiectele abordate au vizat principiul subsidiarității și necesitatea
regândirii competențelor naționale și UE prin faptul că trebuie să fie luate în calcul toate
statele membre și orice schimbare în componența PE trebuie reflectată în sistemul de vot
la nivelul Consiliului, evitarea transformării procesului într-un exercițiu de comunicare
publică și acceptarea rezultatelor chiar dacă conduc spre schimbarea tratatelor, crearea
unei democrații europene și organizarea unor consultări transnaționale, implicarea
parlamentelor naționale, care și-au exprimat interesul la reuniunea COSAC ș.a.
Othmar Karas, PPE, vice-președintele PE, a prezentat, pe scurt, rezultatele
alegerilor europarlamentare din 2019, evidențiind prezența crescută a numărului de
alegători. De asemenea, Luca Jahier, președintele Comitetului Economic și Social (EESC),
a trecut în revistă activitățile întreprinse pentru încurajarea cetățenilor de a participa la
vot și pentru legitimizarea procesului democratic la nivelul UE.
În ceea ce privește discuțiile privind pregătirea Conferinței privind Viitorul Europei
s-au evidențiat următoarele aspecte:
Othmar Karas, PPE, vice-președintele PE a considerat că se impune stabilirea unei
metodologii solide, caracterizată prin: a) o structură bazată pe o cercetare aprofundată a
rapoartelor/studiilor scrise pe acest subiect; b) deschidere, transparență și consultări cu
un număr cât mai larg de actori; c) găsirea unei modalități de preluare a rezultatelor în
urma conferinței (critică asupra proceselor anterioare).
Luca Jahier, președintele Comitetului Economic și Social (EESC) a menționat că
trebuie analizate lecțiile învățate din procesele anterioare pentru a evita comiterea unor

18
greșeli similare, stabilirea de criterii clare pentru a pune bazele unui sistem permanent
care să ducă la consultări formale o dată la doi ani, stabilirea unor obiective realistice,
susținerea unui proces axat pe dimensiunea locală și națională, axat pe politicile de
interes pentru cetățeni, preluarea a cel puțin ¼ din rezultate într-o formă legislativă.
Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului Regiunilor (COR), a subliniat
necesitatea obținerii unor rezultate clare în urma conferinței și implicarea mai mare a
cetățenilor mai puțin interesați de astfel de procese.
Dubrakva Suica, vice-președinte al Comisiei Europene, responsabil pentru
democrație și demografie, a menționat că UE trebuie să recâștige încrederea cetățenilor
și a arătat importanța stabilirii unui proces transparent. În acest sens, a susținut
încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Comisia Europeană
și Consiliu ca parteneri principali.
Vera Jourova, vice-președinte al Comisiei Europene, responsabil pentru portofoliu
valori și transparență a subliniat că trebuie să existe o nouă abordare și o deschidere față
de rezultate.

19
 PREȘEDINȚIA
CONSILIULUI
UNIUNII
EUROPENE

2 – 3 decembrie
CONSILIUL JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
Bruxelles

Lucrările reuniunii au fost conduse de către Anna-Maja Henriksson, ministrul

justiției din Finlanda și de către Maria Ohisalo, ministrul de interne al Finlandei și s-au
finalizat prin adoptarea unor concluzii.
Prima parte a reuniunii a vizat discuții privind afacerile interne.
Miniștrii au discutat despre viitorul politicii UE privind migrația și azilul și au
salutat intenția Comisiei de a prezenta un nou pact privind migrația și azilul.
„(…) S-a obținut mult în cooperarea cu țările terțe, în gestionarea frontierelor
noastre externe și în funcționarea sistemelor noastre de migrație și azil. Cu toate
acestea, mai există spațiu pentru a face mai multe în toate aceste domenii, iar astăzi
miniștrii și-au exprimat dorința clară de a continua colaborarea în acest sens.”- a
susţinut Maria Ohisalo, ministrul de interne al Finlandei.
De asemenea, s-a discutat despre viitorul securității interne a UE pentru
perioada 2019-2024. Această discuție a avut loc pe baza unui raport elaborat de
președinția finlandeză, care a evidențiat principalele teme și direcții de lucru
identificare în cadrul unui proces de reflecție.

20
 Printre celelalte subiecte abordate, se numără revizuirea modului de
funcționare a Sistemului european de supraveghere financiară,2 respectiv sarcinile,
competențele, guvernanța și finanțarea autorităților europene de supraveghere și a
Comitetului european pentru risc sistemic3. Totodată, reforma include dispoziții care
consolidează rolul Autorității Bancare Europene în ceea ce privește riscurile pe care
activitățile de spălare de bani le reprezintă pentru sectorul financiar.
A doua parte a reuniunii a vizat subiecte referitoare la justiție. Consiliul a
adoptat concluzii cu privire la consolidarea protejării drepturilor victimelor
infracțiunilor, într-un context interinstituțional și interguvernamental. Consiliul a
adoptat poziția sa de negociere referitoare la Regulamentul privind obținerea de
probe și referitor la Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor. Printre
aceste modificări, se numără:
• utilizarea obligatorie a unui sistem informatic electronic descentralizat,
compus din sisteme informatice naționale interconectate, pentru transmiterea
documentelor sau a actelor, precum și a cererilor între statele membre;
• crearea, întreținerea și dezvoltarea unui software de referință, pe care
statele membre să poată alege să îl aplice în locul unui sistem informatic dezvoltat la
nivel național;
• utilizarea videoconferințelor sau a altor tehnologii de comunicare la
distanță în vederea obținerii de probe care implică audierea unui martor, a unei părți
sau a unui expert prezent în alt stat membru.
„(…) În fiecare zi, din ce în ce mai mulți cetățeni își trăiesc viața și își desfășoară
activitățile pe teritoriul altui stat membru decât cel de reşedinţă. Acordul nostru de
astăzi ar trebui să asigure acestora accesul la un sistem de justiție eficient și modern,
ori de câte ori ar putea avea nevoie de acesta. Prin extinderea utilizării tehnologiei
moderne în acest domeniu, putem accelera procedurile și putem facilita accesul
cetățenilor la justiție – a declarat Anna-Maja Henriksson, ministrul justiției din
Finlanda

2
Sistemului european de supraveghere financiară (SSF) fost înființat în 2011, fiind alcătuit din trei autorități
europene de supraveghere (AES): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii
Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
3
Prin Comitetul european pentru risc sistemic, se supraveghează întregul sistem financiar și se coordonează politicile
UE pentru stabilitatea financiară.
21
 În cadrul dezbaterilor, au fost adoptate concluzii cu privire la măsurile
alternative de detenție, care să țină cont de gravitatea infracțiunii și de
circumstanțele aferente.
Miniștrii au luat act de raportul final al celei de-a 8-a runde de evaluări
reciproce a infracțiunilor de mediu4, concentrându-se pe infracțiunea de trafic ilegal
de deșeuri și producția ilegală sau manipularea de materiale periculoase. Raportul
subliniază, printre altele, rata scăzută de detectare a infracțiunilor de mediu și include
recomandări care vizează îmbunătățirea situației cu privire la lupta împotriva
infracțiunilor de mediu.

4 Reuniunea EUROGRUP
decembrie
Bruxelles

Pe agenda reuniunii s-au aflat teme precum: cel de al patrulea raport privind
supravegherea mai strictă pentru Grecia, supravegherea ulterioară aplicării
programului de asistență financiară pentru Cipru și Spania, evaluarea proiectelor de
planuri bugetare pentru 2020.
În legătură cu cel de al patrulea raport privind supravegherea mai strictă
pentru Grecia, Eurogrupul a concluzionat că s-au luat măsurile necesare pentru a se
îndeplini angajamentele specifice în materie de reformă prevăzute pentru jumătatea
anului 2019. Acest lucru va pregăti terenul pentru deblocarea celei de a doua tranșe
(în valoare de 767 de milioane EUR).
Eurogrupul a constatat eforturile deosebite depuse de autoritățile elene
pentru finalizarea tuturor acțiunilor convenite în cadrul evaluării finale a programului
privind Mecanismul european de stabilitate ( MES) pentru Grecia. Aceasta va părăsi
programul de asistență financiară cu o economie mai puternică, datorată reformelor
bugetare și structurale puse în aplicare.
Eurogrup a apreciat parcursul Greciei care va atinge în mod confortabil ținta
de excedent primar de 3,5 % din PIB pentru 2019, precum și adoptarea bugetului
pentru 2020, care include un pachet de măsuri favorabile creșterii și reducerii sarcinii
fiscale. De asemenea, Eurogrup a salutat angajamentul Greciei de a menține un
excedent primar de 3,5 % din PIB până în 2022 și, ulterior, de a continua
angajamentele sale fiscale conforme cadrului bugetar al UE.

4
Informația este completată printr-un raport al președinției finlandeze privind dreptul penal al UE referitor la mediu.

22
 Eurogrup a convenit punerea în aplicare și a unor măsuri privind suprimarea
marjei de dobândă suplimentare în legătură cu tranșa de răscumpărare a datoriei
din cadrul programului Fondului european de stabilitate financiară, precum și
reluarea transferului către Grecia a profiturilor pe care băncile centrale din zona euro
le-au făcut în cadrul programului SMP5 și ANFA .
În continuare, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au
informat Eurogrup cu privire la principalele constatări ale misiunilor de supraveghere
ulterioară aplicării programului de asistență financiară pentru Cipru și Spania.
Supravegherea ulterioară începe, în mod automat, după încheierea programelor de
asistență financiară și continuă până când cel puțin 75 % din asistența financiară
primită a fost rambursată. Raportarea și misiunile vor continua să se desfășoare de
două ori pe an.
Nu în ultimul rând, Eurogrup a susținut o dezbatere cu privire la situația
bugetară și perspectivele bugetare ale zonei euro și ale celor 19 țări din zona euro.
Schimbul de opinii s-a bazat pe avizele Comisiei privind proiectele de planuri
bugetare naționale pentru 2020 și pe Comunicarea Comisiei privind evaluarea de
ansamblu a proiectelor de planuri bugetare, publicată la 20 noiembrie 2019.
„ (...)Am avut discuția anuală cu privire la bugetele pentru 2020.
Deși unele țări înregistrează un ritm lent de reducere a datoriei, altele
au început să se folosească de situația lor favorabilă pentru a stimula
investițiile, iar acest lucru este foarte binevenit” a declarat Mário
Centeno președintele Eurogrup.
În continuare, Eurogrup și-a adoptat programul de lucru pentru prima
jumătate a anului 2020.
În vederea pregătirii lucrărilor pentru summitul zonei euro din 13 decembrie
2019, Eurogrup a pregătit un raport care se axează pe:
• pachetul de documente juridice legate de reforma Mecanismului european de
stabilitate (MES), pe baza dispozițiilor revizuite ale Tratatului privind MES asupra
cărora s-a convenit în iunie 2019;
• finalizarea uniunii bancare, inclusiv a sistemului european de asigurare a
depozitelor;
• acordul cu privire la un instrument bugetar pentru convergență și
competitivitate, obținut în luna octombrie.

5
(Securities Market Program – SMP) Programul pentru piața valorilor mobiliare.

23
5 decembrie CONSILIUL AFACERI ECONOMICE ȘI
2019 FINANCIARE

Lucrările reuniunii au fost conduse de către Mika Lintilä, ministrul finlandez al

finanțelor, fiind finalizate prin adoptarea unor concluzii.
Consiliul a adoptat concluzii privind combaterea spălării banilor și a finanțării
terorismului, stabilind prioritățile sale strategice în acest domeniu. Scopul a fost de a
orienta activitatea viitoare a Comisiei în acest domeniu, în special în vederea
examinării unor modalități de armonizare a normelor în materie de combatere a
spălării banilor și consolidării supravegherii combaterii spălării banilor în întreaga UE.
Concluziile reprezintă un răspuns direct la Agenda strategică a UE pentru perioada
2019-2024, în care Consiliul European solicită „consolidarea activităților de
combatere a terorismului și a criminalității transfrontaliere, îmbunătățirea cooperării
și a partajării de informații și dezvoltarea și mai mult a instrumentelor noastre
comune”. În acest context, Consiliul a îndemnat transpunerea rapidă în dreptul intern
a întregii legislații privind combaterea spălării banilor și consolidarea punerii în
aplicare efective a acesteia.
În contextul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP25 de la
Madrid, Consiliul a aprobat un plan de lucru privind acțiunile în domeniul climei și a
discutat despre viitoarea agendă pentru finanțarea durabilă. De asemenea, s-au
adoptat concluzii privind impozitarea energiei, miniștrii susținând actualizarea
cadrului juridic, care să contribuie la realizarea unor obiective de politică mai ample
ale UE în domeniul economic și al mediului.
Miniștrii au fost informați cu privire la evoluțiile în curs în ceea ce privește
punerea în aplicare a planului de acțiune privind finanțarea durabilă al UE din 2018,
cu privire la stadiul pregătirilor strategiei de finanțare pentru noul pact ecologic,
precum și referitor la stadiul actual al punerii în aplicare a planului de acțiune pentru
abordarea creditelor neperformante în Europa.
În aprilie 2019, Consiliul a instituit un Grup la nivel înalt de „înțelepți”
pentru arhitectura financiară pentru dezvoltare. În octombrie a.c., grupul și-a
prezentat raportul privind provocările și oportunitățile de raționalizare a sistemului și
a recomandat scenarii pentru evoluția acestuia. Consiliul a adoptat concluzii privind
acest subiect.

24
 Consiliul a trecut în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește
consolidarea uniunii bancare pe parcursul președinției finlandeze și a adoptat
concluzii privind aprofundarea uniunii piețelor de capital.
Totodată, Consiliul a emis decizii cu privire la Ungaria și România, care sunt
supuse procedurilor de abatere semnificative. Deciziile confirmă faptul că aceste
state nu au întreprins acțiuni eficiente. În plus, Consiliul a elaborat recomandări
(pentru Ungaria și pentru România) de măsuri de corectare a abaterilor.
Nu în ultimul rând, miniștrii au adoptat o declarație comună privind
„criptomonedele stabile”6.

2-5
decembrie, Săptămâna spațială europeană 2019
Helsinki

În cadrul dimensiunii
parlamentare a președinției
finlandeze, Comisia Europeană și
Ministerul afacerilor economice și
pentru ocuparea forței de muncă din
Finlanda au organizat Săptămâna
spațială europeană. Evenimentul
este considerat ca fiind esențial
pentru programele spațiale
europene din 2019. La reuniune au participat companii, organizații de cercetare,
factori de decizie politică, experți internaționali și comunitatea utilizatorilor de
aplicații spațiale din toată Europa.
Ședința plenară a Săptămânii Spațiale Europene a fost deschisă de fostul
președinte al Finlandei, Tarja Halonen. Alocuțiunea de închidere a fost susținută de
către ministrul afacerilor economice, Katri Kulmuni.
În cadrul acestui eveniment au fost prezentate informații despre programele
spațiale ale Uniunii Europene, Copernicus și Galileo, actualizări despre noua

6
„Criptomonede stabile” este denumirea dată unei subcategorii de cripto-active concepute să mențină o valoare
stabilă aferentă unui alt activ, reducând fluctuațiile de preț care afectează criptomonede precum bitcoinul.
„Criptomonedele stabile” prezintă avantaje potențiale, cum ar fi plăți transfrontaliere mai ieftine și mai eficiente.
Cu toate acestea, ele dau naștere la preocupări importante în materie de reglementare și de supraveghere.
25
 economie spațială și s-a abordat modul în care soluțiile spațiale pot contribui la o
Europă durabilă și la un viitor sustenabil.
Discuțiile au vizat o serie interesantă de evenimente, cuprinse între note
principale, sesiuni de conferințe, care sunt completate de un hackathon (eveniment
în care mai mulți programatori, dar și alte persoane ce participă la dezvoltarea de
software), o tabără de pornire a acceleratorului, dar și de o ceremonie festivă de
premiere.
Săptămâna spațială europeană, din acest an, s-a concentrat pe următoarele
teme centrale: rolul soluțiilor spațiale la consolidarea poziției Uniunii Europene ca
lider global în acțiunile climatice; noua economie spațială pentru o creștere durabilă;
o economie spațială durabilă prin economisirea spațiului pentru generațiile viitoare
și soluții spațiale pentru o zonă arctică durabilă.
Prin acest eveniment s-a dorit îmbunătățirea vizibilității utilizării tehnologiei
spațiale, a aplicațiilor și a datelor în viața noastră de zi cu zi, în mediul de afaceri și în
sprijinirea obiectivelor politicii spaţiale.

2-4 CONSILIUL TRANSPORTURI,

decembrie
Bruxelles TELECOMUNICAŢII ŞI ENERGIE

Pe agenda reuniunii Consiliului (Transporturi) s-au aflat teme privind

drepturile călătorilor din transportul feroviar, finalizarea rețelei transeuropene de
transport (TEN-T) și serviciile digitale de transport pentru persoane. Lucrările au fost
prezidate de către dna Sanna Marin, ministrul finlandez al transporturilor și
telecomunicațiilor.
Consiliul a convenit asupra unei poziții generale cu privire la propunerea de
regulament privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar. Poziția
Consiliului actualizează normele privind furnizarea serviciilor de transport feroviar,
îmbunătățind drepturile călătorilor, în special, ale celor cu handicap sau cu mobilitate
redusă. Acestea vor promova „biletele directe”, care acoperă servicii de transport
feroviar succesive aparținând uneia sau mai multor societăți. În plus, sunt
reglementate despăgubirile în cazul unei anulări sau al unei întârzieri, asistența în gări
și la bordul trenurilor, precum și despăgubirile pentru echipamentele de mobilitate,
dispozitivele de asistare și câinii de asistență. De asemenea, normele prevăd o mai
bună informare a călătorilor cu privire la drepturile lor și o clauză de forță majoră

26
pentru serviciile feroviare, care va oferi claritate juridică și va crea condiții de
concurență mai echitabile în raport cu alte moduri de transport.
„(...) Aceste noi norme vor spori drepturile tuturor
călătorilor, inclusiv ale celor cu mobilitate redusă. Acestea vor
asigura, de asemenea, claritate pentru situațiile în care există
întârzieri și anulări. În același timp, ele vor încuraja
întreprinderile feroviare să ofere servicii mai numeroase și de
mai bună calitate, ceea ce va spori popularitatea acestui
mijloc de transport ecologic” a declarat Sanna Marin,
ministrul finlandez al transporturilor şi telecomunicațiilor.
Consiliul a convenit asupra poziției sale referitoare la propunerea privind
măsurile de raționalizare în vederea realizării rețelei transeuropene de transport
(TEN-T). Propunerea urmărește să clarifice procedurile pe care promotorii de
proiecte trebuie să le urmeze în vederea acordării autorizațiilor și achizițiilor publice.
Rețeaua TEN-T are două niveluri: rețeaua globală, care asigură conectivitatea
tuturor regiunilor din UE și rețeaua centrală, formată din elementele rețelei globale
care au cea mai mare importanță strategică pentru UE. Rețeaua centrală urmează să
fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală până în 2050.
Poziția Consiliului oferă flexibilitate statelor membre pentru a se putea folosi
de procedurile lor de acordare a autorizațiilor existente în prezent. Domeniul de
aplicare al proiectului de directivă a fost limitat, astfel încât nu mai acoperă
coridoarele rețelei centrale, ci tronsoane identificate în prealabil ale rețelei centrale
a TEN-T. Proiectele care se referă exclusiv la telematică și la alte noi tehnologii vor fi
excluse din domeniul de aplicare, deoarece punerea lor în aplicare nu este limitată la
rețeaua centrală a TEN-T. Pentru ca procedurile să fie mai eficiente și mai
transparente, statele membre vor desemna o autoritate care să acționeze ca punct
principal de contact pentru promovarea proiectului, astfel încât aceasta să primească
orientări privind transmiterea documentelor și a altor informații. Având în vedere
necesitatea urgentă de a finaliza rețeaua centrală a TEN-T, simplificarea procedurilor
de acordare a autorizațiilor este însoțită de un termen maxim de patru ani pentru
întregul proces .
Consiliul a susținut o dezbatere pe tema „Servicii digitale de transport pentru
persoane: următorii pași către soluții europene durabile”. În cadrul discuțiilor,
miniștrii au evidențiat importanța digitalizării transportului. Pornind din acest punct,
majoritatea participanților au subliniat că digitalizarea transportului nu reprezintă un

27
scop în sine ci o modalitate prin care poate fi garantat accesul tuturor la mobilitate
asigurând, totodată, servicii de transport ecologice, mai eficiente și mai sigure,
favorabile incluziunii. S-a precizat faptul că dezvoltarea noilor servicii digitale de
mobilitate necesită soluții care pot fi găsite în cadrul unei cooperări între sectorul
public și privat și furnizorii de servicii, făcându-se apel la cercetare și la dezvoltarea
tehnologică. În plus, s-a considerat oportună inițiativa adoptată la nivelul UE privind
crearea standardelor tehnice comune pentru schimbul de date. S-a exprimat faptul
că disponibilitatea datelor reprezintă un element cheie pentru digitalizarea
transportului. De asemenea, s-a apreciat posibilitatea agregării și anonimizării
datelor, precum și interoperabilitatea acestora.
Nu în ultimul rând, miniștrii au fost invitați să identifice:
▪ măsurile suplimentare care ar trebui luate la nivelul UE, în următorii 5 ani,
pentru dezvoltarea serviciilor digitale de transport;
▪ principalele obstacole în calea digitalizării, în calea disponibilității și
a capacității de utilizare a datelor.
Pe baza unui document pregătit de către președinția finlandeză, Consiliul a
susținut o dezbatere pe tema Viitorul cerului unic european. Miniștrii au evidențiat
necesitatea gestionării crizei generate de congestionarea traficului aerian și au
apreciat recomandările din cadrul Studiului privind arhitectura spațiului aerian unic
care se bazează pe cercetarea efectuată în cadrul programului pentru realizarea
sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)
și pe raportul Grupului de înțelepți. Viziunea Grupului de experţi pentru
managementul traficului aerian european (ATM) se concentrează pe patru priorități:
▪ rețeaua ATM trebuie să funcționeze ca un sistem complet integrat, în care
să fie abordate provocărilor în materie de trafic, menținând, în același timp, nivelurile
de siguranță;
▪ punerea în aplicare a unui cer european digital;
▪ adaptarea sarcinilor, competențelor, cerințelor și a formării controlorilor
de trafic la tranziția către cerul european digital;
▪ simplificarea cadrului de reglementare.
Cu toate acestea, mai mulți participanți și-au exprimat îndoiala cu privire la
noile măsuri care vizează competențele executive ale administratorului de rețea, ale
autorității de reglementare economică europeană sau cu privire la taxa unică
datorată pentru fiecare zbor. Miniștrii au solicitat simplificarea legislației existente,

28
 cu implicarea deplină a statelor membre, amintind, totodată, că domeniul gestionării
traficului aerian ar trebui să fie reglementat la nivelul statelor membre.
Pe agenda reuniunii Consiliului pentru telecomunicații au figurat teme precum:
propunerea de regulament privind respectarea vieții private și protecția datelor
cu caracter personal în comunicațiile electronice (e-privacy), utilizarea etică a datelor
și tehnologia 5G.
Pe baza unui raport intermediar întocmit de către președinția finlandeză,
Consiliul a fost informat cu privire la stadiul propunerii de regulament de actualizare
a normelor privind confidențialitatea în comunicațiile electronice. Obiectivul
propunerii Comisiei este de a asigura protecția drepturilor și a libertăților
fundamentale, în special a dreptului la respectarea vieții private și a comunicațiilor
private, precum și protecția datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor
electronice. Aceasta urmărește, de asemenea, să creează condiții de concurență
echitabile pentru furnizorii de servicii diverse și să asigure libera circulație a datelor
și a serviciilor de comunicații electronice în UE. Președinția finlandeză a examinat
această propunere în cadrul grupului de lucru TELE și a emis o serie de texte de
compromis7 cu privire la principalele elemente discutate: prelucrarea datelor
transmise în cadrul comunicațiilor electronice în scopul prevenirii imaginilor
prezentând abuzuri asupra copiilor, protecția informațiilor din echipamentele
terminale, domeniului de aplicare al regulamentului, păstrarea datelor, cooperarea
dintre diferitele autorități implicate (în special autoritățile pentru protecția datelor și
autoritățile naționale de reglementare), rolul și implicarea Comitetului european
pentru protecția datelor (CEPD), precum și modul în care propunerea privind viața
privată și comunicațiile electronice ar interacționa cu noile tehnologii, în special, în
contextul serviciilor legate de comunicațiile de la mașină și internetul obiectelor.
În cadrul dezbaterii privind utilizarea etică a datelor, s-a evidențiat importanța
datelor pentru dezvoltarea economică și socială. În acest context, a fost menționat
regulamentul privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal (RGPD) care plasează UE pe poziția de lider. Cu toate
acestea, majoritatea delegațiilor au considerat necesară desfășurarea mai multor
campanii de sensibilizare și informare, precum și perfecționarea și formarea
profesională, în special, în cadrul întreprinderilor a căror activitate implică utilizarea
datelor. Nu în ultimul rând, miniștrii și -au propus să identifice:

7
A se vedea documentele 11001/19, 11291/19, 12293/19, 12633/19, 13080/19, 13632/19, 13808/19, 14054/19.

29
 ✓ acțiunile și instrumentele care sunt necesare pentru a stimula economia
europeană a datelor;
✓ măsurile care pot fi luate pentru a încuraja partajarea de date între
întreprinderi în Europa în următorii cinci ani;
✓ modalitățile prin care se poate promova și asigura o abordare centrată
pe factorul uman, confidențialitatea și securitatea datelor.
În continuare, Consiliul a adoptat concluzii privind importanța tehnologiei 5G
pentru economia europeană și necesitatea de a atenua riscurile pentru securitate
legate de tehnologia 5G. S-a evidențiat faptul că această tehnologie este o valoare
esențială pentru competitivitatea europeană și pentru durabilitate, precum și un
catalizator pentru viitoarele servicii digitale. S-a exprimat faptul că punerea în aplicare
a rețelelor 5G determină schimbări profunde pentru dispozitive și aplicații care impun
UE și statelor membre să acorde o atenție deosebită promovării securității cibernetice
a acestor rețele.
În cadrul reuniunii Consiliului pentru energie, miniștrii au susținut o dezbatere
pe tema „Integrarea sectorială inteligentă: Promovarea energiei curate”. S-a pus
accentul, în principal, pe modul în care UE poate contribui la integrarea sectorială și
la interconectarea lor, precum și pe obstacolele de reglementare și de altă natură
care ar trebui eliminate din calea dezvoltării acestora. Miniștrii au convenit asupra
faptului că integrarea sectorială inteligentă este o condiție prealabilă pentru o
decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor și pentru asigurarea
stabilității și flexibilității sistemelor energetice. S-a evidențiat importanța integrării
sectoriale, în special, în sectoarele care nu pot fi electrificate ușor, și asigurării unor
condiții de concurență echitabile. În cadrul schimbului de opinii, miniștrii au fost
invitați să identifice:
• care este rolul UE în ceea ce privește facilitarea integrării sectoriale
inteligente;
• ce bariere de reglementare și ce alte obstacole ar trebui eliminate pentru
a accelera integrarea sectorială inteligentă.
În urma adoptării comunicării cu privire la proiectele de planuri naționale
privind energia și clima, intitulată „Uniți în realizarea uniunii energetice și a acțiunilor
climatice”, președinția finlandeză a organizat o dezbatere referitoare la finalizarea
planurilor naționale pentru energie și climă (PNEC) ale statelor membre până în
decembrie 2019. Cu acest prilej, președinția a oferit Comisiei ocazia de a realiza o

30
evaluare informală, bazată pe indicații recente din partea statelor membre, cu privire
la orice decalaj al nivelului de ambiție privind eficiența energetică și energia din surse
regenerabile.
Statele membre au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la
finalizarea PNEC-urilor lor, axându-se pe existența progreselor suplimentare în ceea
ce privește reducerea decalajelor privind nivelul de ambiție, în domeniul eficienței
energetice și al energiei din surse regenerabile.
În cadrul unei prezentări, dna Kadri Simson, membru al Comisiei Europene
responsabil pentru politica în domeniul energiei a informat Consiliul cu privire la
prioritățile noii Comisii în acest domeniu. Dna Kadri Simson a prezentat cei trei piloni:
oameni, planetă și parteneri şi a evidențiat Pactul ecologic european care reprezintă
una dintre inițiativele emblematice ale președintelui Comisie Europene, dna Ursula
von der Leyen.
Pe parcursul discuțiilor, mai multe delegații au solicitat accelerarea punerii în
aplicare a surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice. În
același timp, s-a exprimat necesitatea de a se asigura o tranziție echitabilă și de a se
ține cont de punctele de plecare diferite ale statelor membre. Miniștrii au evidențiat
nevoia de a asigura mecanisme de finanțare adecvate pentru regiunile vulnerabile,
precum și tehnologii și activități de cercetare inovatoare.
În scrisoarea dnei Ursula van der Leyen președinte al Comisiei, adresată
responsabilului european pentru domeniul energiei dna Kadri Simson, au fost
prezentate prioritățile sectorului energetic pentru următorii 5 ani, structurate pe
două capitole:
✓ asigurarea energiei sigure și durabile;
✓ mobilizarea cetățenilor și regiunilor.

31
 1-3 A LXII – A REUNIUNE PLENARĂ A COSAC
decembrie
Helsinki

Conferința comisiilor pentru afaceri europene (COSAC) din parlamentele

statelor membre s-a desfășurat la Helsinki în perioada 1-3 decembrie 2019. Sesiunile
au avut subiecte de dezbatere precum prioritățile președinției finlandeze,
consolidarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, precum și
acțiunile UE în domeniul climei.
Prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE au fost formulate pe baza
Agendei Strategice 2019-2024, adoptate în cadrul Consiliului European din 20 iunie
2019. Acestea au vizat patru domenii de acțiune: consolidarea valorilor comune și
statul de drept; creșterea competitivității și a incluziunii sociale; consolidarea poziției
Uniunii în calitate de lider mondial în domeniul climei și asigurarea unei protecții
extinse a securității cetățenilor.
De asemenea, participanții au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte de
actualitate, pe baza discursurilor dlui Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei
Europene, și a dlui Michel Barnier, șeful grupului operativ pentru relațiile cu Regatul
Unit.
Pe baza discuțiilor, COSAC a adoptat contribuția celei de-a LXII-a reuniuni a
COSAC, care acoperă aspecte precum viitorul cadru financiar multianual (CFM) al UE,
drepturile fundamentale și statul de drept, acțiunile UE în domeniul climei și viitoarea
relație a UE cu Regatul Unit.
În ceea ce privește CFM, COSAC speră să se înregistreze progrese semnificative
în cadrul Consiliului European din decembrie 2019. COSAC reamintește că adoptarea
tardivă a CFM presupune punerea în aplicare cu întârziere a programelor aferente.
În concordanță cu contribuția COSAC, s-a precizat din nou că principiul statului
de drept este fundamental pentru legitimitatea UE în fața cetățenilor săi. Întrucât
toate statele membre s-au angajat să respecte statul de drept, toate statele membre
ar trebui să accepte monitorizarea transparentă și imparțială și evaluarea situației
statului de drept în statele membre.
În ceea ce privește strategia UE privind schimbările climatice, COSAC invită
Comisia Europeană și Consiliul European să mențină locul de lider obținut de UE în
politica privind clima și să crească, în continuare, nivelul de ambiție al UE în această
privință.

32
 COMITETUL
EUROPEAN
AL
REGIUNILOR
(CoR)
4–5
DECEMBRIE ŞEDINŢA PLENARĂ
2019

Membrii CoR s-au reunit în cea de-a 137-a sesiune plenară, în cadrul căreia au avut loc
dezbateri privind:

✓ Starea Uniunii: viziunea regiunilor și orașelor, cu participarea dlui Karl-

Heinz Lambertz, președintele CoR și a dlui David Maria Sassoli, președinte al
Parlamentului European;
✓ ceremonia aniversară a celor 25 de ani de la înființarea CoR;
✓ Pactul ecologic - cu participarea dlui Frans Timmermans, vicepreședinte
executiv al Comisiei Europene;
✓ Pilonul european al drepturilor sociale, cu participarea dlui Nicolas Schmit,
membru al Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă și drepturi sociale.
Pe ordinea de zi a plenului s-au aflat 10 avize:
1. În avizul privind „Convenția primarilor post 2020” se subliniază că aceasta
reprezintă principalul instrument de răspuns la urgența în materie de climă și

33
 de orientare a autorităților locale și regionale, în conformitate cu
angajamentele asumate în Acordul de la Paris și Strategia pe termen lung
pentru 2050. Membrii CoR au susţinut promovarea mai intensă a obiectivelor
Convenției și includerea unor noi domenii de aplicare, cum ar fi: calitatea
aerului, economia circulară, biodiversitatea și diversitatea bioculturală.
2. Prin avizul referitor la „Autoritățile locale și regionale modelează viitorul
Parteneriatului estic” au fost salutate progresele înregistrate de la lansarea
programului, în urmă cu 10 ani şi s-a pus accentul pe faptul că acesta a devenit
un instrument important de exercitare a influenței UE în statele din estul
granițelor sale. Membrii CoR au recomandat creșterea rolului autorităților
naționale, locale și regionale din țările Parteneriatului estic, în gestionarea
programelor Uniunii puse în aplicare în acestea.
3. În avizul privind „Planul de acțiune împotriva dezinformării” se arată că lupta
împotriva dezinformării și monitorizarea necesită competențe și instrumente
specifice printre care se numără educația civică și măsuri de sensibilizare.
Membrii CoR şi-au exprimat preocuparea față de cetățenii care nu au abilitatea
de a identifica informațiile false şi de a reacționa la ele. Totodată, au subliniat
faptul că prevenirea dezinformării nu trebuie să reprezinte o limitare a
libertății de exprimare sau de opinie.
4. În avizul referitor la „Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților
locale și regionale de consolidare a investițiilor și a reformelor structurale în
perioada 2021-2027” se arată că, prin schimbul de bune practici, factorii
esențiali implicați, în acest proces,(resursele umane, sistemele și procedurile și
colaborarea cu alte structuri) vor avea rezultate bune.
5. În avizul privind „Munca pe platformele digitale – provocări la nivel local și
regional în materie de reglementare” se arată că activitățile digitale sunt parte
integrantă a economiei europene, aflându-se într-o creștere semnificativă.
Membrii CoR au considerat că o inițiativă europeană comună, care să
reglementeze munca pe platformele digitale ar trebui să asigure un răspuns
coordonat la provocările juridice generate de schimbările tehnologice continue
de pe piața muncii.
6. Avizul privind „Potențialul sectorului feroviar de realizare a priorităților politice
ale UE” arată rolul rețelei feroviare în economia UE și potențialul acesteia de a
conecta principalele rute de transport cu regiunile și teritoriile periferice ale
UE. Aceasta va contribui la ecologizarea rețelelor de distribuție în UE, prin
transferul transporturilor de mărfuri pe distanțe lungi de pe șosele pe calea
ferată. În același timp, rețeaua va furniza locuri de muncă calificate și stabile.

34
7. Conform avizului CoR referitor la „Provocările cu care se confruntă regiunile
metropolitane și poziția lor în viitoarea politică de coeziune post-2020”, două
treimi din populația UE trăiește în regiuni metropolitane (RM). Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește RM în termeni
funcționali ca fiind un centru urban cu o densitate mare a populației și
oportunități de angajare, care este conectat la restul zonei, cu un număr mare
de deplasări zilnice către centru. RM trebuie să introducă, în domeniul public,
forme active de transport și soluții pentru mobilitate în general și pentru
mobilitatea transfrontalieră. Ele se confruntă cu congestii ale traficului care
reduc calitatea aerului și afectează negativ sănătatea populației. Membrii CoR
au solicitat ca RM să fie direct implicate în elaborarea politicii de coeziune și în
punerea în aplicare și evaluarea programelor operaționale și a proiectelor UE,
sub condiția de a elabora acorduri de cooperare teritorială.
8. Avizul privind „Un cadru european de răspunsuri normative la economia
colaborativă” subliniază importanța acestei economii, propunând-o ca
prioritate pentru agenda 2019-2024. Activitățile economice on-line și off-line
trebuie să fie tratate, în mod egal, din punctul de vedere al concurenței
echitabile de pe piața unică. Membrii CoR au invitat Comisia Europeană să
prezinte, în 2020, noi propuneri de acte legislative referitoare la serviciile
digitale.
9. Avizul referitor la „Raportul Comisiei Europene privind politica în domeniul
concurenței pentru anul 2018” a reamintit că Uniunea are competențe
exclusive pentru domeniul concurenței. Membrii CoR au observat că acesta
prezintă principalele decizii ale Comisiei din 2018 și evoluțiile legislative în
materie de concurență, fără a prezenta propuneri concrete de reformă.
10.Membrii CoR, prin avizul lor la Strategia macroregională pentru regiunea
Carpaților, au subliniat că utilizarea, în comun, a potențialului
regiunilor transfrontaliere, prin strategii, contribuie la
asigurarea coeziunii teritoriale a diferitelor țări și regiuni.
Munții Carpați au o suprafață de 190.000 km2 fiind, ca
mărime, a doua zonă muntoasă de pe continentul european, cu o populație de
aproximativ 68 milioane de persoane. Carpații reprezintă o zonă de o
importanță excepțională, având în vedere nivelul ridicat al biodiversității și
starea de conservare – unică la nivel european – a mediului lor natural.?

35
 Selecția și opiniile exprimate în această publicație
aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere

al Camerei Deputaților

Date de contact: Surse de informare și foto:

Str. Izvor nr. 2-4,
Sect.5, București
Tel: 021 414 21 51
Fax: 021 414 2086
E-mail: politiciue@cdep.ro
Publicația electronică, înființată în
anul 2007, poate fi accesată aici.
Președinția finlandeză
Site-ul oficial al Uniunii
Europene
Parlamentul European
Comisia Europeană
Consiliul Uniunii Europene
Comitetul European al
Regiunilor

©DIRECŢIA PENTRU UE, 2019

36