DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

Nr. 43/2019
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR EUROPENE
 „În temeiul principiului
cooperării loiale, Uniunea Există o preocupare crescândă pentru
și statele membre se cooperare și implicare în luarea deciziilor,
respectă și se ajută fără a se periclita actul de guvernare
reciproc în îndeplinirea european - cât mai aproape de interesele
comunităților. În ultimul deceniu s-au făcut
misiunilor care decurg din
eforturi pentru consolidarea principiului
tratate.”
subsidiarității în legislația UE. Tratatele UE
au conferit parlamentelor naționale dreptul
de a se exprima cu privire la proiectele de
acte legislative ale Uniunii.
„Parlamentele naționale contribuie, în mod
activ, la buna funcționare a Uniunii.”

„De fiecare dată când principiile

democratice sunt restrânse în UE,
vocea Uniunii la nivel global își pierde
din intensitate. Nu putem fi în măsură
să promovom libertatea mass-mediei
și statul de drept în vecinătatea
noastră,decât dacă dispunem de
mijloace de informare libere și de
instanțe judecătorești independente în
UE.”
„În conformitate cu principiile
statului de drept toate autoritățile
publice trebuie să acționeze
întotdeauna în limitele stabilite de
lege, respectând valorile
democrației și ale drepturilor
fundamentale, precum și sub
controlul unor instanțe de judecată
independente și imparțiale.”

Coordonator
Dr. Cristina Stroescu
Autori
Carmen Denisa Ion
Mihaela Gîdei
Luiza Roibu
Ioana Cristina Vida
Andreea Mihai

2
 CUPRINS

COMISIA EUROPEANĂ ………………...................................................... 4

PARLAMENTUL EUROPEAN.....................................................11
PREŞEDINŢIA FINLANDEZĂ A CONSILIULUI
UNIUNII EUROPENE................................................................................ 24
PREŞEDINŢIA CROATĂ A CONSILIULUI
UNIUNII EUROPENE ...............................................................................34

3
COMISIA
EUROPEANĂ

O ECONOMIE ÎN SERVICIUL CETĂȚENILOR

Plățile transfrontaliere

Începând cu data de 16 decembrie 2019, consumatorii și întreprinderile din

statele membre, care nu fac parte din zona euro, vor beneficia de plăți
transfrontaliere în euro mai scăzute.
Noile norme ale UE1 vor garanta faptul că, pentru toate plățile
transfrontaliere în euro efectuate în statele membre, care nu fac parte din zona
euro – Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Liechtenstein,
Norvegia, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit, se vor percepe aceleași
comisioane ca cele aplicate plăților interne. De exemplu, un consumator bulgar
care decide să trimită euro în străinătate va plăti, de acum înainte, același comision
ca în cazul unui virament efectuat în leva în Bulgaria.

1
În data de 28 martie 2018, Comisia a propus modificarea Regulamentului (CE) nr. 924/09 privind plățile
transfrontaliere, aflat în vigoare. Aceste propuneri au fost urmarea Planului de acțiune privind serviciile financiare
pentru consumatori, publicat în martie 2017. În urma acordului co-legiuitorilor, Regulamentul (UE) 2019/518 a fost
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 29 martie 2019.

4
 Semestrul european, pachetul de toamnă: pentru o economie
aflată în slujba oamenilor și a planetei

Pachetul de toamnă privind Semestrul european, prezentat în data de 17

decembrie 2019, reprezintă începutul ciclului pentru anul 2020 de coordonare a
politicilor economice și sociale. Acesta cuprinde:
• Strategia anuală pentru o creștere durabilă - COM(2019)650;
• Recomandarea pentru privind zona euro - COM(2019)652;
• Raportul privind mecanismul de alertă - COM(2019)651;
• Propunere de Raport comun privind ocuparea forței de muncă -
COM(2019)653;
• Raportul privind performanța pieței unice - SWD(2019)444;
• Cel de-al doilea raport anual de monitorizare privind punerea în aplicare a
Programului de sprijin pentru reforme structurale în anul 2018 - COM(2019)641.
Strategia anuală de creștere durabilă concretizează viziunea prezentată
în Orientările politice ale președintelui Ursula von der Leyen. Titlul documentului
reflectă accentul pus de Comisie pe un model economic durabil și favorabil
incluziunii, care să plaseze oamenii și clima pe primul loc. Strategia anuală pentru
o creștere durabilă este principalul instrument al CE de stabilire a priorităților
economice și de ocupare a forței de muncă pentru UE la începutul fiecărui ciclu al
Semestrului european. Aceste priorități vor sta la baza recomandărilor specifice,
adresate fiecărui stat membru, în cadrul pachetului european de primăvară a
Semestrului european.
De asemenea, documentul stabilește strategia UE în materie de politică
economică și de ocupare a forței de muncă, plasând durabilitatea și incluziunea
socială în centrul procesului de elaborare a politicilor economice ale UE, în
conformitate cu prioritățile consacrate în Pactul ecologic european, noua strategie
de creștere elaborată de Comisie. Această strategie este menită să se asigure de
faptul că Europa va deține, în continuare, cele mai avansate sisteme de protecție
socială din lume, va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic și
va fi un centru dinamic de inovare și de spirit antreprenorial competitiv. Totodată,

5
strategia va oferi Europei instrumentele necesare pentru a-și spori nivelul de
ambiție în ceea ce privește echitatea socială și prosperitatea. În sens mai larg,
strategia de creștere durabilă va ajuta UE și statele sale membre să realizeze
obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, pe care
Comisia le integrează, pentru prima dată, în Semestrul European.
Strategia anuală de creștere durabilă cuprinde 4 dimensiuni interconectate
și care se consolidează reciproc, menite să răspundă provocărilor pe termen lung.
Aceste dimensiuni ar trebui să ghideze reformele structurale, politicile de ocupare
a forței de muncă, investițiile și politicile fiscal-bugetare responsabile din toate
statele membre, pentru o economie aflată în slujba oamenilor și a planetei. Cele 4
dimensiuni sunt:
• durabilitatea mediului;
• creșterea productivității;
• echitatea;
• stabilitatea macroeconomică.

6
 Recomandarea privind politica economică a zonei euro invită statele
membre din zona euro să ia măsuri pentru a realiza o creștere favorabilă incluziunii
și durabilă, precum și pentru a dinamiza competitivitatea. Recomandarea propune,
de asemenea, statelor membre să adopte politici fiscal-bugetare diferențiate și să
se coordoneze mai bine în cadrul Eurogrupului, în cazul unei înrăutățiri a
perspectivelor economice.
Raportul privind mecanismul de alertă este un instrument de detectare a
dezechilibrelor macroeconomice ce recomandă ca 13 state membre să facă
obiectul unui „bilanț aprofundat” în 2020, astfel încât să se poată identifica și
evalua gravitatea eventualelor dezechilibre macroeconomice. Statele membre
trebuie să remedieze, în continuare, dezechilibrele macroeconomice cu care se
confruntă, pentru a se pregăti să facă față provocărilor pe termen lung și
eventualelor șocuri care pot să apară. Statele membre care ar trebui să facă
obiectul unui astfel de bilanț aprofundat sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Franța,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și
Suedia.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă analizează situația
încadrării în muncă și situația socială din Europa și evidențiază domeniile în care
s-au înregistrat progrese și cele în care sunt necesare eforturi suplimentare. În
prezent, 241,5 milioane de persoane au un loc de muncă, șomajul în UE a scăzut la
un nivel record (6,3 %), iar condițiile de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc.
Cu toate acestea, inegalitatea de gen rămâne o provocare importantă, la fel ca
inegalitatea salarială; anumite grupuri, în special copiii și persoanele cu handicap,
sunt încă expuse unui risc ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, iar șomajul
în rândul tinerilor reprezintă o preocupare majoră în unele state membre.
Raportul privind performanța pieței unice evaluează rezultatele și realizările
pieței unice. Acest raport este integrat, pentru prima dată, în ciclul Semestrului
european pentru a sublinia importanța punerii în aplicare a unor reforme care să
faciliteze buna funcționare a pieței unice. Raportul arată că pe piețele bunurilor se
înregistrează un nivel ridicat de integrare, în timp ce pe piețele serviciilor există cel
mai mare potențial de adâncire a integrării. De asemenea, s-au înregistrat progrese
semnificative în ceea ce privește integrarea piețelor energiei, însă trebuie să se
aducă îmbunătățiri comerțului transfrontalier cu energie și concurenței pe piețele

7
energiei. Asigurarea unor standarde ridicate de protecție a mediului și de siguranță
a produselor reprezintă o componentă majoră a performanței pieței unice, care
acoperă o gamă largă de activități economice.
Cel de al doilea raport anual de monitorizare privind punerea în aplicare a
Programului de sprijin pentru reforme structurale din 2018 arată că programul
poate contribui, în mod semnificativ, la eforturile depuse de autoritățile statelor
membre pentru a identifica și a depăși deficiențele structurale în elaborarea și
implementarea reformelor. În 2018, un număr de 146 de cereri din partea a 24 de
state membre au fost selectate pentru a beneficia de finanțarea acordată în cadrul
programului. Dintre aceste cereri, 93 % sunt legate, în mod direct, de prioritățile
strategice ale UE în domenii cum ar fi îmbunătățirea capacității operaționale și a
eficienței administrațiilor publice, modernizarea gestionării finanțelor publice,
reformarea administrațiilor fiscale și dezvoltarea economiei digitale.

AGRICULTURĂ
Apicultură

Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European și

Consiliului un raport, la fiecare trei ani, cu privire la aplicarea măsurilor în sectorul
apicol, inclusiv evoluțiile recente ale sistemelor de identificare a stupilor. În data
de 17 decembrie 2019, Comisia a prezentat ce de-al șaptelea raport2 al Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a
programelor apicole care vizează anii 2017-2019.
Grație celor 17,5 milioane de stupi din UE gestionați, de 650 000 de
apicultori, UE a produs 280 000 de tone de miere în 2018. Apicultura este
practicată în toate statele membre ale UE, iar Uniunea Europeană este pe locul al
doilea în clasamentul celor mai mari producători de miere din lume.
Raportul concluzionează că, deși programele apicole au în continuare un
caracter voluntar în cadrul Regulamentului privind organizarea comună a pieței,

2
A se vedea COM(2019) 635, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în
aplicare a programelor apicole

8
toate statele membre continuă să transmită programele elaborate în cooperare cu
acest sector. Programele variază de la un stat membru la altul, în funcție de
specificul fiecăruia, dar măsurile care primesc sprijin în cea mai mare măsură –
asistența tehnică și combaterea agresorilor stupilor – au rămas neschimbate de la
raportul din 2016. Finanțarea sectorului a continuat să crească pe parcursul
ultimelor perioade de programare, iar absorbția fondurilor s-a menținut la un nivel
ridicat, demonstrând relevanța măsurilor aplicate. Numărul de stupi este un
indicator al impactului măsurii de sprijin, iar acest număr continuă să crească.
Totuși, analizând rentabilitatea globală a sectorului, prețurile medii din UE nu au
crescut, în timp ce situația diferă pentru costurile de producție, acestea au crescut,
iar prețurile de import au scăzut. Această situație ridică provocări pentru sector și
indică o nevoie permanentă de sprijin, luând în considerare, de asemenea, rolul
important al albinelor pentru mediu și agricultură.
UE cofinanțează programe apicole elaborate la nivel național în scopul
îmbunătățirii condițiilor pentru sectorul respectiv și a comercializării produselor
acestuia. Programele se desfășoară pe parcursul unor perioade de câte trei ani, în
perioada 2017-2019 fiind pusă la dispoziție o contribuție anuală din partea UE de
36 milioane euro, dublată prin fonduri naționale. Pentru perioada 2020-2022,
contribuția anuală a UE a fost majorată de la 36 milioane euro la 40 milioane euro.

9
Bugetul alocat pentru fiecare stat membru este în funcție de numărul de stupi
notificat către UE.
În ceea ce privește propunerile referitoare la politica agricolă comună (PAC)
pentru perioada de după 2020, Comisia a propus includerea programelor pentru
apicultură în planurile strategice PAC. Aceste planuri, elaborate la nivel național,
stabilesc modalitățile prin care fiecare stat membru intenționează să îndeplinească
obiectivele PAC. Astfel, sectorul apicol se va bucura de o vizibilitate sporită și va
contribui, totodată, la îndeplinirea obiectivelor generale ale PAC, inclusiv în ceea
ce privește acțiunile climatice.

10
 PARLAMENTUL
EUROPEAN

16 - 22
DECEMBRIE DIN ACTIVITATEA PLENULUI ȘI A
2019 COMISIILOR PERMANENTE
STRASBOURG

11
COMISII
PARLAMENTUL ÎȘI INTENSIFICĂ EFORTURILE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
PERFORMANȚEI SALE DE MEDIU

Parlamentul European a semnat primul său angajament de politică de

mediu în 2004 și s-a alăturat Schemei de Eco-Management și Audit (EMAS) în
20073. Politica de mediu a PE se bazează pe principiul prevenirii emisiilor
poluante și limitarea lor acolo unde sunt inevitabile4. Cu toate acestea, emisiile
nu pot fi reduse la zero, fapt care atrage exploatarea altor opțiuni.

În 16 decembrie a.c., Biroul Parlamentului, organismul care stabilește

regulile de lucru în instituție, a prezentat obiective de mediu ambițioase pentru
perioada 2019-2024.
Parlamentul European și-a luat angajamentul de a contribui la dezvoltarea
durabilă din punct de vedere politic, legislativ și operațional.
Ambițiile pentru 2024 includ:
✓ reducerea amprentei de carbon cu cel puțin 40% față de 2006;
✓ reducerea emisiilor de carbon provenite din transport cu 30% față de
2006;
✓ reducerea consumului de energie cu cel puțin 20% față de 2012;
✓ reducerea consumului de hârtie cu 50% în perioada 2019-2024,
comparativ cu 2010-2014.
De asemenea, sunt vizate reducerea și gestionarea deșeurilor, a
consumului de apă, precum și încurajarea energiei regenerabile și a achizițiilor
publice ecologice.
Până în prezent, Parlamentul European a întreprins o serie de acțiuni în
ceea ce privește protecția mediului:
✓ a fost prima instituție UE 100% neutră din punct de vedere al emisiilor de
carbon și care a compensat toate emisiile de carbon ireductibile;
✓ a obținut o reducere a emisiilor de carbon cu 37,7% (față de 2006)5;

3 Primul parlament din UE care a obținut certificarea EMAS.

4
Toate obiectivele recente ale indicatorilor de mediu au fost îndeplinite și chiar au fost depășite, înainte de
termenele respective.
5
Domeniul de aplicare al amprentei de carbon a PE acoperă 7 domenii: consumul de energie; scurgeri de gaze
refrigerante; transport de marfă; transport de persoane; furnizarea de echipamente și servicii; deșeuri directe și

12
✓ electricitatea 100% „verde” este utilizată în cele 3 sedii ale PE din 2006;
✓ infrastructura tehnică (pompe de căldură, sisteme de răcire etc.) este mai
eficientă din punct de vedere energetic;
✓ trenurile de mare viteză sunt utilizate în loc de zboruri charter între
Bruxelles și Strasbourg;
✓ parcul auto va fi complet electric până în 2024;
✓ flota de biciclete este în continuă creștere și au fost introduse e-biciclete
/ motociclete;
✓ consumul de gaz, încălzirea uleiului și încălzirea urbană în regiunile de pe
platformele tehnologice europene (ETP) au fost reduse cu 20,6% între 2012 și
2018;
✓ consumul de energie electrică a scăzut cu 14,9% din 2012 (calculul se
bazează pe numărul de angajați cu normă întreagă);
✓ rata de reciclare a deșeurilor a crescut la 69,1%;
✓ produsele din plastic de unică folosință sunt eliminate treptat - de
exemplu, nu se vor mai folosi sticle de plastic la ședințe, iar sticlele de plastic
existente vor fi eliminate din toate distribuitoarele, barurile, restaurantele și alte
puncte de vânzare, din cele 3 sedii ale PE.
„(…) Urgența climatică a devenit una
dintre cele mai presante probleme ale
epocii noastre. Acest lucru a fost
evident la ultimele alegeri europene,
unde cetățenii au pus pe agenda
politică a UE lupta pentru planetă. În
ultimii ani, Parlamentul European a
fost foarte activ în problemele legate
de mediu și de climă. De fapt, începând
cu 2016, PE dorește o Europă și un
continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon și invităm celelalte
instituții ale UE să-i urmeze acțiunile pentru a compensa împreună emisiile directe
și indirecte de carbon ireductibile cât mai curând posibil. Cu toate acestea, trebuie
să mergem mai departe pentru a ne conforma angajamentului de a ne îmbunătăți
continuu performanțele de mediu. Aceste măsuri sunt îndreptate spre direcția
bună. ” - David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European

mijloace fixe. Acesta este cel mai larg domeniu de aplicare posibil în conformitate cu clasificările ISO și conține toate
emisiile directe, semi-directe și indirecte generate de Parlament.

13
„(…)Parlamentul European, o instituție internațională
care angajează multe mii de persoane, este bine plasat
pentru a conduce tranziția către o economie și o
societate europeană durabile, neutre din punct de vedere
al climei și eficiente din punct de vedere al resurselor. Am
început deja să minimizăm impactul nostru asupra
mediului și să promovăm durabilitatea. Dar, pe măsură
ce timpul trece, este la fel de imperativ ca PE să
reevalueze, în mod continuu, țintele și măsurile pentru a
ridica nivelul de ambiție. Consider că decizia privind
obiectivele de mediu din 2024 este un pas important
către raportarea globală a sustenabilității de către Parlamentul European.”
Heidi Hautala, vice-președinte al PE, responsabil al Sistemului de management
ecologic și audit al UE (EMAS)

STATUL DE DREPT ÎN POLONIA ȘI UNGARIA: DEZBATERE CU REPREZENTANȚII

CONSILIULUI ȘI AI COMISIEI EUROPENE

Deputații europeni au evaluat, în 16 decembrie a.c., în cadrul Comisiei

pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), dacă cele două proceduri
ale articolului 7 alineatul (1) privind valorile UE sunt în pericol în Ungaria și
Polonia.
Dezbaterile au avut loc în prezența dlui Didier Reynders, comisarul
european responsabil pentru portofoliul justiție, și a dnei Tytti Tuppurainen,
ministrul finlandez al afacerilor europene.
La doar câteva zile după dezbaterile despre Ungaria din cadrul Consiliului
Afaceri Generale, în contextul procedurii inițiate de solicitarea Parlamentului
European6, dna Tuppurainen a prezentat parlamentarilor europeni concluziile
despre evaluarea dialogului anual privind statul de drept și opiniile Consiliului cu

6
La 1 martie 2018, Parlamentul European adopta Decizia Comisiei de activare a articolului 7 alineatul (1) din TUE în
ceea ce privește situația din Polonia, iar la 12 septembrie 2018, solicita Consiliului să evalueze dacă Ungaria
reprezintă o amenințare sistemică pentru valorile fondatoare ale UE, prin adoptarea Raportului anual pe 2017
privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință. Articolul 7 din
Tratatul Uniunii Europene are ca scop să se asigure că toate țările UE respectă valorile comune ale UE, inclusiv statul
de drept. Deteriorarea continuă a valorilor UE în Ungaria, inclusiv independența judiciară, libertatea de exprimare,
corupția, drepturile minorităților și situația solicitanților de azil, rămân preocupări esențiale. Cazul Ungariei a fost
dezbătut de Consiliul pentru prima dată la 16 septembrie 2019, audierea vizând toate problemele ridicate de
Parlamentul European. A doua audiere este de așteptat să acopere doar 3 aspecte, pentru a permite o evaluare
aprofundată a situației: libertatea academică, libertatea de exprimare și independența justiției și a altor instituții,
inclusiv drepturile judecătorilor.

14
privire la situația din această țară. De asemenea, atât dna Tuppurainen, cât și dl
Reynders au prezentat și evoluțiile din Polonia, privind statul de drept.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE: NOILE REGULI PENTRU INVESTIȚIILE ECOLOGICE

Negociatorii PE și reprezentanții Consiliului au ajuns, în 16 decembrie

a.c., la un acord privind noile criterii pentru a stabili dacă o activitate economică
este durabilă pentru mediu. Așa-numita „reglementare a taxonomiei”7 prevede
că, atunci când se evaluează cât de durabilă este o activitate economică, trebuie
luate în considerare următoarele obiective de mediu:
✓ atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice;
✓ utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și resurselor marine;
✓ tranziția la o economie circulară, inclusiv prevenirea deșeurilor și
creșterea absorbției materiilor prime secundare;
✓ prevenirea și controlul poluării;
✓ protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor.

„(…) Taxonomia pentru investiții durabile este probabil cea mai

importantă dezvoltare în domeniul finanțelor de la contabilitate.
Va fi acel lucru care va da o nouă direcție în lupta împotriva
schimbărilor climatice. (…) Sunt mulțumită că am ajuns la un acord
echilibrat, dar acesta este doar începutul. Ecologizarea sectorului
financiar este un prim pas pentru ca investițiile să meargă în
direcția bună, astfel încât să servească trecerea la o economie
neutră de carbon.” - Sirpa Pietikainen (PPE, FI), negociatorul principal al Comisiei
pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

„(…) Toate produsele financiare, care pretind că sunt durabile, vor

trebui să demonstreze acest lucru urmând criteriile stricte și
ambițioase ale UE. De asemenea, compromisul include un mandat
clar pentru Comisia Europeană de a începe să lucreze la definirea
activităților dăunătoare mediului într-o etapă ulterioară.
Eliminarea acelor activități și investiții este într-adevăr la fel de
importantă pentru atingerea neutralității climatice, precum sprijinirea activităților

7
A se consulta documentul „Finanțare durabilă - taxonomie UE Un cadru pentru facilitarea investițiilor durabile”

15
care au ca obiectiv carbon egal cu zero.” - Bas Eickhout (Verts / ALE, NL),
raportorul al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON)
O activitate economică ar trebui să contribuie la unul sau mai multe dintre
obiectivele menționate și să nu afecteze, în mod semnificativ, pe niciunul dintre
acestea8. Durabilitatea mediului ar trebui măsurată folosind un sistem de
clasificare unificat, deoarece etichetele naționale, bazate pe criterii diferite,
îngreunează sarcina investitorilor de a compara investițiile ecologice,
descurajându-i astfel să investească peste granițe.
Acordul nu împiedică nici o listă neagră a unor tehnologii sau sectoare
specifice activităților ecologice, în afară de combustibilii fosili solizi, cum ar fi
cărbunele sau lignitul. Cu toate acestea, producția de gaze și energie nucleară
nu sunt excluse în mod explicit din regulament. Aceste activități pot fi etichetate
ca activatoare sau tranzitorii, respectând pe deplin principiul „nu dăunează
semnificativ”.
De asemenea, după modificare9, noua legislație ar trebui să protejeze
investitorii împotriva riscurilor de „spălare ecologică”, fiind obligatorie
furnizarea unei descrieri detaliate a modului în care investiția îndeplinește
obiectivele de mediu.
O regulă similară se va aplica activităților care permit unui sector să-și
îmbunătățească direct performanțele de mediu (cum ar fi fabricarea de turbine
eoliene pentru producția de energie electrică).
Acordul la care a ajuns echipa de negociere a PE va trebui să fie aprobat
de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și de
Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON), precum și de plenul PE.
Până pe 31 decembrie 2021, ar trebui să se examineze criteriile tehnice și
să se definească cele pentru momentul în care o activitate are un impact negativ
semnificativ asupra durabilității.

8
Regulamentul privind taxonomia ar trebui să permită investitorilor să identifice activitățile economice durabile din
punct de vedere ecologic care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, bazat pe dovezi
științifice, inclusiv dovezi din evaluările existente ale ciclului de viață (producție, utilizare, sfârșitul vieții și reciclare),
impacturi asupra mediului și riscuri pe termen lung.
9
A se vedea Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de
facilitare a investițiilor durabile - COM(2018)353 - 2018/0178(COD).

16
PLEN

DEZBATERI PARLAMENTARE PRIVIND CLIMA, SUMMITUL DIN DECEMBRIE,

BREXIT

Deputații europeni au felicitat Comisia Europeană pentru obiectivele UE

privind clima, dar au criticat lipsa ambiției bugetare.
În cadrul dezbaterilor parlamentare, din 18 decembrie a.c., majoritatea
deputaților europeni a cerut președintelui Consiliului European, Charles Michel,
să se asigure că bugetul pe termen lung al UE reflectă obiectivele de neutralitate
a climei convenite la reuniunea Consiliului European din 12-13 decembrie 2019.
Liderii grupurilor politice au salutat decizia privind strategia pe termen
lung a UE asupra climei, care ar duce la o Uniune neutră climatic până în 2050.
Însă, au criticat puternic lipsa de voință a Consiliului European de a accepta o
soluție viabilă la bugetul UE 2021-2027, care va trebui să ofere finanțare
adecvată nu numai pentru beneficiarii săi tradiționali (cetățeni, regiuni, orașe,
fermieri, cercetători, studenți, ONG-uri și întreprinderi), dar și pentru obiectivele
de neutralitate climatică din 2050 și pentru Pactul ecologic european.
Mai mulți deputați au solicitat fie reformarea mecanismului de resurse
proprii al Uniunii Europene, fie a procesului decizional la nivel de Consiliu, sau
ambele, pentru a permite UE să abordeze provocările-cheie asupra cărora nu
există progrese. De asemenea, parlamentarii europeni au dezbătut pe larg

17
alegerile din Regatul Unit al Marii Britanii (12 decembrie a.c.) și Brexit,
majoritatea regretând retragerea din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, s-a
subliniat că rezultatul democratic trebuie respectat, și a solicitat încheierea cu
succes a negocierilor, pentru a proteja legăturile de prietenie și cooperare între
Regatul Unit al Marii Britanii și UE. La 29 octombrie 2019, Consiliul European a
acceptat solicitarea premierului Regatului Unit de a extinde perioada prevăzută
la articolului 50 alineatul (3) TUE până la 31 ianuarie 2020, cu opțiunea încheierii
acesteia dacă procedura de ratificare și consimțământ sunt finalizate mai
devreme (în Regatul Unit și ulterior în Parlamentul European).
În timpul dezbaterii au mai fost invocate subiecte care au vizat statul de
drept, democrația și drepturile fundamentale în UE, politicile sociale, relația UE
cu Turcia și procesul de aderare la UE pentru Albania și Macedonia de Nord.

Ombudsman European10 pentru legislatura 2019-2024

Emily O’Reilly 11
(Irlanda) a fost realeasă în această funcție, în urma a trei
runde de vot, cu 320 voturi pentru. În competiție au intrat 4 candidați: Giuseppe
Fortunato (Italia), Julia Laffranque (Estonia), Emily O’Reilly (Irlanda) și Cecilia
Wikström (Suedia).
Cu ocazia audierii publice care a avut loc pe 3 decembrie a.c., în cadrul
Comisiei pentru petiții (PETI), dna Emily O’Reilly s-a angajat să continue
eforturile de a face din administrația UE un model de urmat pentru întreaga UE,
punând cetățenii și drepturile lor în centrul acțiunilor sale.
„(…) Administrația UE are nevoie de recâștigarea încrederii
cetățenilor săi. Cred că această încredere poate fi obținută prin
creșterea responsabilității și transparenței instituțiilor. Doar
atunci când vezi cum se ia o decizie, poți începe să înțelegi de ce
a fost luată și abia atunci apare și încrederea.” - Emily O’Reill,
Ombudsman European

10
Ombudsmanul European - organism independent și imparțial, înființat în 1995, care responsabilizează instituțiile
și a organismele UE (mai puțin Curtea de Justiție) și promovează buna administrare. Ombudsmanul ajută persoanele
fizice și juridice vătămate de administrația defectuoasă a instituțiilor UE, și analizează, în mod pro-activ, aspectele
sistemice generale, precum problemele de transparență și atitudine orientată spre servicii.
11
Emily O’Reilly, fostă jurnalistă, a fost 10 ani prima femeie numită în funcția de mediator în Irlanda, înainte de a fi
aleasă Ombudsman European în 2013, prima femeie aleasă în această funcție.

18
10 ANI DE LA SEMNAREA TRATATULUI DE LA LISABONA ȘI A CARTEI
DREPTURILOR FUNDAMENTALE

În 18 decembrie a.c., deputații europeni au marcat momentul, iar în

discursul său, președintele PE, dl David Sassoli, a subliniat rolul pe care îl joacă
Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale în menținerea păcii și
a prosperității în Europa. El a adăugat că viitoarea conferință privind Viitorul
Europei prezintă o oportunitate de a aborda provocările noi și persistente într-
o Europă puternică, bazată pe solidaritate și libertate.
În timpul intervențiilor din partea grupurilor politice, parlamentarii

europeni au subliniat că UE trebuie reformată și consolidată pentru a dezbate

preocupările cetățenilor, începând cu mediul și schimbările climatice, până la
problemele sociale și de apărare europeană, securitate și politică externă, statul
de drept, democrație și drepturile cetățenilor.
La rândul lor, președintele Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen,
și președintele Consiliului European, dl Charles Michel, au subliniat
responsabilitatea democratică sporită pe care a introdus-o Tratatul de la
Lisabona și au recunoscut că politicile europene trebuie să se adreseze direct
cetățenilor europeni. Vorbind despre Conferința privind Viitorul Europei, aceștia

19
au accentuat nevoia ca politicile UE să fie în folosul cetățenilor și pentru
cetățeni, precum și pentru a schimba UE, reformând-o acolo unde este cazul.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2009, a conferit

PE noi competențe de legiferare, punându-l pe poziție de egalitate cu Consiliul în ceea
ce privește procesul decizional la nivelul UE și modalitatea în care se cheltuiesc
fondurile. De asemenea, acest tratat a schimbat modul în care PE cooperează cu
celelalte instituții, consolidând puterea deputaților în PE de a influența numirile în
posturile de conducere ale Uniunii Europene. Tratatul de la Lisabona a oferit Uniunii
Europene și PE o capacitate sporită de a acționa și de a obține rezultate. Tratatul a
extins competențele legislative depline ale PE la peste 40 de domenii, printre care
figurează agricultura, securitatea energetică, imigrația, justiția și fondurile UE,
poziționând la egalitate cu Consiliul, care reprezintă guvernele statelor membre. De
asemenea, PE a dobândit competența de a aproba întregul buget al UE împreună cu
Consiliul. Deputații în PE au dobândit competența de a încheia acorduri internaționale
ca dovadă aceștia nu au ezitat să suspende Acordul comercial de combatere a
contrafacerii (ACTA), pe motivul că reprimă libertățile fundamentale. Tratatul de la
Lisabona a acordat PE aceleași competențe de legiferare ca cele ale Consiliului și, mai
mult decât atât, i-a oferit forța necesară pentru a influența direcția politică a Europei.
În virtutea schimbărilor aduse, PE este cel care alege președintele Comisiei Europene,
organul executiv al UE, iar această decizie trebuie să oglindească rezultatele alegerilor
europene și, în consecință, opțiunea exprimată de alegători. Fiind singura instituție a
UE aleasă prin sufragiu direct de cetățeni, PE are puterea de a trage la răspundere
celelalte instituții ale UE.
PE este gardianul Cartei drepturilor fundamentale, înscrise în Tratatul de la
Lisabona, precum și al dreptului de inițiativă cetățenească, recent instituit, care le
permite cetățenilor să solicite prezentarea de noi propuneri de politici, dacă petiția
prezentată, în acest sens, este susținută de 1 milion de semnături. După ce a recunoscut
egalitatea democratică, democrația reprezentativă și democrația participativă ca
principii fundamentale ale UE, Tratatul a făcut din Carta drepturilor fundamentale un
document obligatoriu din punct de vedere juridic. Carta reunește toate drepturile
personale, civice, politice, economice și sociale de care beneficiază cetățenii europeni.12

12
A se consulta materialul „PE în urma Tratatului de la Lisabona: un rol mai important în edificarea Europei”

20
PARLAMENTUL EUROPEAN A COMEMORAT
30 DE ANI DE LA REVOLUȚIA DIN ROMÂNIA

În 16 și 19 decembrie a.c., PE marcat 30 de ani de la Revoluția română din

decembrie 1989, și a dezbătut și adoptat o rezoluție prin care „comemorează și
aduce astfel omagiu atât victimelor revoluției din decembrie 1989, care și-au
sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, cât și
familiilor acestora” și „ia act de faptul că sacrificiul protestatarilor pașnici din
decembrie 1989 a deschis calea tranziției României către democrație, statul de
drept și instituirea unei economii de piață, precum și către integrarea sa
ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană”.
Prin această rezoluție, adoptată cu o largă majoritate de 513 voturi
pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri, din 618 voturi total, PE „invită statul
român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu
evenimentele din timpul revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul
român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român
de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989”. De
asemenea, PE „invită instituțiile Uniunii Europene și ale statelor sale membre,
inclusiv România, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele
săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime
nu vor mai fi comise niciodată”.
Rezoluția a fost inițiată de
parlamentari europeni români13,
dar și de alți deputați europeni,
din grupuri politice ale
Parlamentului European.

13
Traian Băsescu, Ioan‑Rareş Bogdan, Siegfried Mureşan, Marian‑Jean Marinescu, Vasile Blaga, Daniel Buda,
Cristian‑Silviu Buşoi, Gheorghe Falcă, Mircea‑Gheorghe Hava, Dan‑Ştefan Motreanu, Gheorghe Vlad Nistor, Eugen
Tomac, Loránt Vincze, Iuliu Winkler, Roberta Metsola, Kinga Gál, Antonio Tajani, Radan Kanev - în numele Grupului
PPE; Dan Nica, Juan Fernando López Aguilar, Claudiu Manda, Klára Dobrev, Csaba Molnár, Attila Ara‑Kovács, Cristian
Terheş, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Mihai Tudose, Carmen Avram, Adrian‑Dragoş Benea, Bogusław Liberadzki,
Rovana Plumb, Monika Beňová, Miroslav Číž, Robert Hajšel, Corina Crețu - în numele Grupului S&D; Dacian Cioloş,
Cristian Ghinea, Dragoş Tudorache, Dragoş Pîslaru, Clotilde Armand, Ramona Strugariu, Vlad‑Marius Botoş, Nicolae
Ştefănuță, Karen Melchior - în numele Grupului Renew; Dace Melbārde, Andrey Slabakov, Anna Fotyga, Zdzisław
Krasnodębski, Angel Dzhambazki, Nicola Procaccini - în numele Grupului ECR.

21
Marţi, 17 decembrie 2019 - Strasbourg

Asistență macrofinanciară pentru Iordania

Acordul dintre UE și Elveția privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul
combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere
Acordul dintre UE și Liechtenstein privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul
combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere
Protocol la Acordul dintre UE și Elveția cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului
responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse într-un stat membru sau în Elveția în ceea ce
privește accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii
Aderarea Insulelor Solomon la Acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific
Cerințe pentru prestatorii de servicii de plată
Măsuri de consolidare a cooperării administrative în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA
Asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)
Numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene
Numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene

Miercuri, 18 decembrie 2019 - Strasbourg

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: amendamentele la Standardul Internațional de
Contabilitate 39 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară 7 și 9
Alegerea Ombudsmanului
PAC: Disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și flexibilitatea între piloni în anul
calendaristic 2020
Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între UE și Gambia și Protocolul său de punere în
aplicare
Substanțele active, inclusiv dimoxistrobin și mancozeb
Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2017

22
 Discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv conceptul de
„zone fără LGBTI”
Echitatea fiscală într-o economie digitalizată și globalizată – BEPS 2.0
Statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia
Inițiativa UE privind polenizatorii
Modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență

Joi, 19 decembrie 2019 - Strasbourg

Încălcarea drepturilor omului, inclusiv a libertății religioase în Burkina Faso
Afganistan, în special acuzațiile de abuz sexual ale băieților din Provincia Logar
Legea privind „agenții străini” din Rusia
Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989
Situația uigurilor din China („China Cables”)
Situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua
Reprimarea violentă a recentelor proteste în Iran

23
 PREȘEDINȚIA
CONSILIULUI
UNIUNII
EUROPENE

16-17 decembrie
2019 CONSILIUL AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT
Bruxelles

Reuniunea Consiliului a fost prezidată de către Jari Leppa, ministrul

agriculturii și pădurilor din Finlanda și a avut pe ordinea de zi dezbateri referitoare
la:
• regulamentul Consiliului privind cotele totale admisibile - TAC14 din
Atlantic și Marea Nordului pentru 2020;
Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la un regulament privind limitele de captură
în 2020 pentru principalele stocuri comerciale de pește din Atlantic, din Marea Nordului și din
zonele de pescuit internaționale la care participă nave din UE.

14
TAC sau posibilități de pescuit – capturi totale admisibile, cantitățile maxime de pește din anumite stocuri
care pot fi capturate (exprimate în tone sau în număr de exemplare)

24
 • regulamentul de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 și a
Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește codul din estul Mării Baltice;
Consiliul și-a definit poziția cu privire la un regulament care modifică două acte
legislative existente: planul multianual pentru Marea Baltică și actualul Fond european pentru
pescuit și afaceri maritime.

• pachetul de reformă a PAC post-2020;

În cadrul unei sesiuni publice, Consiliul a discutat un raport intermediar al Președinției
(14983/19) referitor la activitatea desfășurată în cadrul Consiliului cu privire la toate
propunerile CE pentru reforma PAC, care include reglementări privind planurile strategice
PAC, finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC, precum și organizarea comună a produselor
agricole. În cursul președinției finlandeze, lucrările s-au concentrat, în special asupra noului
model de performanță, asupra aspectelor legate de mediu și de climă, inclusiv privind tipurile
de intervenții sub formă de plăți directe, elementele administrative și instrumentele
financiare, precum și asupra definirii unor termeni precum: „fermier veritabil”, „pajiște
permanentă”, „hectar eligibil”.

25
 • utilizarea minimă a pesticidelor - informare din partea președinției;
Președinția a atras atenția Consiliului asupra finanțării pe termen lung a Mecanismului
de coordonare a utilizărilor minore ale UE (14703/19). Delegațiile au subliniat utilitatea
mecanismului în menținerea valorii ridicate a culturilor de nișă, cum ar fi fructele și legumele,
într-o agricultură europeană durabilă. În plus și-au exprimat dorința de a se asigura un sprijin,
pe termen lung, astfel încât să se poată continua activitatea după 2020.

• informarea consumatorilor în legătură cu originea produselor

alimentare - informare din partea delegației franceze, în numele delegațiilor
franceză, elenă, italiană, portugheză și spaniolă;
Delegațiile au considerat că legislația europeană referitoare la etichetarea originii
produselor agricole și alimentare ar trebui să fie îmbunătățită pentru a răspunde mai bine
așteptărilor consumatorilor și au solicitat o etichetare corectă a originii, în contextul strategiei
CE „De la fermă la consumator”. În cadrul dezbaterii care a urmat, delegațiile au exprimat opinii
divergente cu privire la posibilitatea existenței unei abordări armonizate la nivelul UE privind
etichetarea obligatorie, cel puțin pentru anumite sectoare.

26
 • concluzii privind Strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei;
Președinția a informat miniștrii cu privire la concluziile Consiliului privind strategia
actualizată a UE în domeniul bioeconomiei, intitulată „O bioeconomie durabilă pentru Europa:
Consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu”, care a fost adoptată în cadrul
Consiliul competitivitate la 29 noiembrie 2019 (14907/19, 14594/19). Bioeconomia include
acele părți ale economiei care folosesc resurse biologice regenerabile, pentru a fabrica
produse cu valoare adăugată, precum alimente, furaje, materiale și energie. În 2012, Comisia
și-a publicat strategia în domeniul bioeconomiei, iar în 2018 a prezentat o strategie actualizată.

• impactul taxelor vamale impuse de SUA asupra produselor

agroalimentare europene;
Delegațiile spaniolă și franceză au informat Consiliul cu privire la impactul tarifelor
americane impuse ca măsură compensatorie în cadrul litigiului referitor la cazul Airbus din
cadrul Organizației Mondiale a Comerțului privind produsele agroalimentare europene
(15031/19). Aceste tarife au fost stabilite în octombrie 2018. În documentul publicat de
guvernul SUA la 6 decembrie 2019 s-a propus o posibilă revizuire a listei și a sumelor tarifare
deja impuse. Delegațiile au solicitat Comisiei Europene să acționeze cu fermitate în căutarea
unor soluții negociate și să intensifice acțiunile de promovare a comerțului internațional stabil
și bazat pe norme. În plus, aceștia au solicitat următoarele: ajutoare pentru depozitarea privată
a uleiului de măsline, flexibilitate și resurse suplimentare pentru programele de promovare a
vinurilor.

• flexibilitatea bugetară în cadrul Fondului european pentru pescuit și

afaceri maritime pentru perioada 2014-2020 - informare din partea delegației
cehe, în numele delegațiilor bulgară, cehă, estoniană, ungară, letonă și română.
Delegațiile au atras atenția Consiliului cu privire la utilizarea eficientă a resurselor
financiare rămase în actualul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). În
special, acesta au solicitat Comisiei să ia în considerare o modificare adecvată a legislației
actuale, cât mai curând posibil, pentru a permite o flexibilitate în alocarea acestora între
prioritățile Uniunii în cadrul FEPAM.

27
 De asemenea, Consiliul a aprobat:
• Concluzii privind intensificarea acțiunilor UE de protejare și restaurare a
pădurilor lumii;
Statele membre salută comunicarea Comisiei privind intensificarea acțiunilor UE în acest
domeniu (15151/19).
• Concluzii privind bunăstarea animalelor;
Consiliul a invitat CE să elaboreze o nouă strategie a UE pentru protecția și bunăstarea
animalelor, pe baza lecțiilor învățate în urma strategiei pentru perioada 2012-2015. Consiliul a
încurajat, de asemenea, CE și statele membre să inițieze activități educaționale și de
comunicare pentru public cu privire la rolul esențial al bunăstării animalelor în promovarea
sănătății animale, a securității alimentare și a unui sector agroalimentar durabil (14975/19).

• Concluzii privind frauda în domeniul alimentar;

Consiliul a adoptat concluzii
privind măsurile suplimentare de
îmbunătățire a modalităților de
combatere și descurajare a practicilor
frauduloase din lanțul agroalimentar
(15154/19). În concluziile sale, Consiliul a
reamintit că un nivel ridicat de protecție
este un obiectiv general al politicilor UE
privind sănătatea, siguranța, protecția
mediului și a consumatorilor și a
recunoscut că actualul cadru juridic al UE
privind combaterea fraudei alimentare
este adecvat.

28
 • Regulamentul Consiliului de stabilire, pentru 2020, a posibilităților de pescuit
în Marea Mediterană și în Marea Neagră;
Normele (14709/19) adoptate vizează, printre altele o cotă autonomă pentru șprot în
Marea Neagră, aplicabilă Bulgariei și României; aceasta a fost stabilită la un nivel care să
permită menținerea nivelului actual al mortalității prin pescuit.

29
19 decembrie
2019 CONSILIUL MEDIU
Bruxelles

Lucrările reuniunii, prezidate de către dna Krista Mikkonen, ministrul

mediului și schimbărilor climatice din Finlanda, s-au finalizat prin adoptarea unor
concluzii. UE a fost reprezentată dl Frans Timmermans vice-președinte al Comisiei
Europene și dl Virginijus Sinkevičius responsabilul european pentru politica privind
mediul, oceanele și pescuitul.

În contextul desfășurării lucrărilor pentru elaborarea cadrului global post-

2020 pentru biodiversitate, Președinția finlandeză a pregătit un document pe baza
căruia miniștrii au făcut un schimb de opinii cu privire la prioritățile și inițiativele
legislative ale noii Comisii Europene în domeniul mediului, climei și biodiversității.
Printre documentele de referință menționate s-au aflat Pactul ecologic european și
Agenda strategică pentru UE pentru perioada 2019-2024, deoarece acestea propun
măsuri prin care să se realizeze, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul
instituțiilor UE, tranziția către neutralitatea climatică, combaterea declinului
biodiversității, asigurarea durabilității economiei ș.a. S-a exprimat faptul că UE
trebuie să fie motorul acestei schimbări, angajându-se într-o transformare
profundă a propriei sale economii, iar societatea, în ansamblul ei, trebuie să țină
seama de diversitatea regiunilor Uniunii. Totodată, președinția finlandeză a invitat
miniștrii să identifice angajamentele prioritare pentru perioada 2019-2024 în
vederea schimbărilor climatice și a degradării mediului, asigurării durabilității
societății și economiei, explorarea posibilelor sinergii dintre Pactul ecologic
european și alte obiective ale UE. În plus, Consiliul a adoptat concluzii privind
biodiversitatea cu scopul de a contribui cu îndrumări politice generale la pregătirea
cadrului global post-2020 pentru biodiversitate. Consiliul UE și-a exprimat
îngrijorarea cu privire la faptul că aproximativ un milion de specii sunt în pericol de
dispariție, accentuând implicațiile extinse ale degradării ecosistemelor, mai ales din
cauza defrișărilor și a degradării pădurilor. În acest sens, miniștrii au evidențiat că
se impun, cu celeritate, următoarele acțiuni:
• elaborarea Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030;
• integrarea biodiversității atât în politicile europene, cât și în cele naționale
care au caracter sectorial și transsectorial, în special, în domenii precum clima,
comerțul, industria, turismul, agricultura, alimentația, silvicultura ș.a.

30
• adoptarea unor strategii și planuri de acțiune naționale privind biodiversitatea,
pentru a contribui la punerea în aplicare și la realizarea cadrului global post-2020
pentru biodiversitate.
S-a estimat că aceste acțiuni vor asigura durabilitatea consumului, a
comerțului și a producției și că vor reduce semnificativ amprenta ecologică a UE la
toate nivelurile. În acest sens, miniștrii au evidențiat rolul economiei circulare,
solicitând instituțiilor UE și statelor sale membre să sprijine o tranziție verde,
rapidă, justă și favorabilă incluziunii.

În ultima parte a reuniunii, Comisia Europeană a prezentat miniștrilor situația

actuală în materie de verificare a adecvării calității aerului, precum și a revizuirii
REFIT15 a tratării apelor urbane reziduale. De asemenea, Comisia prezentat raportul
privind punerea în aplicare de către UE a Convenției de la Aarhus în domeniul
accesului la justiție în probleme de mediu.
Nu în ultimul rând, Președinția finlandeză și Comisia Europeană au informat
miniștrii cu privire la rezultatele reuniunilor internaționale recente, respectiv ale
Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP25) de la Madrid16 și al celui de
al doilea Forum UE pentru aer curat (Bratislava,noiembrie 2019).

15
Programul privind o reglementare adecvată și funcțională.
16
A se vedeaDeclarația finală a președinției finlandeze și a Comisiei Europene în numele UE și al statelor
sale membre în cadrul COP25, Poziția UE în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, stabilită de Consiliu
(comunicat de presă, 4 octombrie 2019).

31
 15 - 16
decembrie 2019 Reuniunea ASEM a miniștrilor de externe
Madrid

Cea de a 14-a reuniune a miniștrilor de externe ai ASEM 17

cu tema: „Asia și
Europa: Împreună pentru un multilateralism eficient” a fost prezidată de Josep
Borrell Fontelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de
securitate.
Miniștrii au subliniat rolul ASEM în consolidarea relațiilor dintre Europa și
Asia reafirmând principiile de bază ale cooperării: dialogul, flexibilitatea, egalitatea,
respectul reciproc, consensual și obținerea unor avantaje reciproce.
Miniștrii au evidențiat faptul că aceste reuniuni reprezintă o piatră de
temelie atât pentru abordarea puternică și eficace a multilateralismului bazat pe
norme, cât şi pentru ordinea internațională conformă cu principiile ONU. Totodată,
și-au reafirmat disponibilitatea de a colabora pentru pace și securitate, dezvoltare
și creștere durabilă și favorabilă incluziunii, precum și pentru promovarea și
protecția drepturilor omului.
„ (...) Evoluțiile recente de pe scena
internațională au sporit valoarea organizației noastre.
Atunci când sistemul bazat pe norme este contestat,
avem un interes reciproc extrem de important în
transmiterea unui mesaj clar, pe care îl susținem cu toții
în vederea multilateralismului, în vederea unui comerț
liber și echitabil și a instituțiilor care ne-au servit foarte bine”- Josep Borrell,
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Miniștrii afacerilor externe au schimbat opinii cu privire la modul de
consolidare a cooperării, accentuând următoarele teme:
✓ aspecte globale: nevoia unor acțiuni ambițioase în domeniul climei, o
acțiune accelerată pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru
dezvoltare durabilă şi a Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD)

17
Reuniunea Asia-Europa (ASEM) a fost instituită în 1996 ca forum pentru dialog și cooperare între Europa
și Asia şi este formată din 53 de parteneri, inclusiv: Uniunea Europeană; 30 de țări europene (28 de state membre
ale UE, Norvegia, Elveția) ;21 de țări asiatice şi Secretariatul ASEAN. Scopul acesteia este de a consolida relațiile între
cele două continente.

32
 şi a Acordului de la Paris; utilizarea durabilă a resurselor marine și măsuri
de prevenire şi reducere a deșeurilor marine;
✓ aspecte regionale: continuarea eforturilor de consolidare a stabilității la
nivel mondial, inclusiv a situațiilor din Peninsula Coreeană, din statul
Rakhine, Iran, Orientul Mijlociu, procesul de pace din Orientul Mijlociu și
Afganistan;
✓ provocări în materie de securitate: intensificarea cooperării în cadrul
ASEM în domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor (TIC),
securitatea maritimă şi combaterea terorismului;
✓ conectivitatea durabilă: promovarea conectivității între Europa și Asia prin
legături mai strânse în domeniul transporturilor, al energiei, al economiei
digitale și interpersonale cu respectarea condițiilor echitabile de
concurență, transparență, viabilitate economică, precum şi de natură
fiscală, financiară, socială și de mediu.

33
 PREȘEDINȚIA
CROATĂ A
CONSILIULUI
UNIUNII
EUROPENE

18 decembrie Prioritățile președinției croate a Consiliului

2019 Uniunii Europene

La începutul unui nou mandat instituțional și legislativ al UE, Croația va

deține, pentru prima dată, președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie
- 30 iunie 2020.
În conformitate cu liniile directoare ale Strategiei UE 2019-2024, cu
programul trioului România-Finlanda-Croația și cu prioritățile noii Comisii
Europene, cele 4 priorități ale președinției croate sunt „o Europă care se dezvoltă,
o Europă care conectează, o Europă care protejează și o Europă care este
influentă”.
„O EUROPĂ CARE SE DEZVOLTĂ” - va susține dezvoltarea echilibrată,
durabilă și incluzivă a Uniunii și a statelor membre prin consolidarea
competitivității, protejarea mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice,

34
luând în considerare atât specificul, cât și nevoile tuturor statelor membre, a
regiunilor și a cetățenilor lor.
„O EUROPĂ CARE CONECTEAZĂ” - va impulsiona competitivitatea UE la
nivel mondial prin infrastructura de transport și energie şi reţelele de
telecomunicaţii, precum și prin mobilitățile educaționale, culturale și creative,
promovând și patrimoniul cultural european.
„O EUROPĂ CARE PROTEJEAZĂ” - va accentua necesitatea respectării
statului de drept în contextul protejării cetățenilor europeni împotriva crimei
organizate, a infracțiunii de spălare de bani şi a finanţării terorismului și printr-o
politică viabilă în domeniul migraţiei, care să includă protecţia frontierelor externe
ale UE.
„O EUROPĂ CARE ÎŞI EXERCITĂ INFLUENŢA POZITIVĂ LA NIVEL
GLOBAL” - se va putea impune printr-o solidaritate asumată a statelor membre
pentru dezvoltarea capacităţilor şi instrumentelor de acţiune împotriva
terorismului, a războaielor comerciale sau a migraţiei. Balcanii de Vest vor avea o
poziție specială între priorități, deoarece președinția croată va pleda pentru o
politică de extindere eficientă.

35
 Selecția și opiniile exprimate în această publicație
aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere
al Camerei Deputaților

Date de contact: Surse de informare și foto:

Str. Izvor nr. 2-4,
Sect.5, București
Tel: 021 414 21 51
Fax: 021 414 2086
E-mail: politiciue@cdep.ro
Publicația electronică, înființată în
anul 2007, poate fi accesată aici.
Președinția finlandeză
Site-ul oficial al Uniunii
Europene
Parlamentul European
Comisia Europeană
Consiliul Uniunii Europene
Comitetul European al
Regiunilor

©DIRECŢIA PENTRU UE, 2019

36