DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR EUROPENE Nr. 37/2019

 „În temeiul principiului
cooperării loiale, Uniunea Există o preocupare crescândă pentru
și statele membre se cooperare și implicare în luarea deciziilor,
respectă și se ajută fără a se periclita actul de guvernare
reciproc în îndeplinirea european - cât mai aproape de interesele
comunităților. În ultimul deceniu s-au făcut
misiunilor care decurg din
eforturi pentru consolidarea principiului
tratate.”
subsidiarității în legislația UE. Tratatele UE
au conferit parlamentelor naționale dreptul
de a se exprima cu privire la proiectele de
acte legislative ale Uniunii.
„Parlamentele naționale contribuie, în mod
activ, la buna funcționare a Uniunii.”

„De fiecare dată când principiile

democratice sunt restrânse în UE,
vocea Uniunii la nivel global își pierde
din intensitate. Nu putem fi în măsură
să promovăm libertatea mass-mediei
CONSILIUL EUROPEAN
și statul de drept în vecinătatea
........................................................... de
noastră, decât dacă dispunem de
mijloace de informare libere și de
instanțe judecătorești independente în
UE.”
„În conformitate cu principiile
statului de drept toate autoritățile
publice trebuie să acționeze
întotdeauna în limitele stabilite11
lege, respectând valorile
democrației și ale drepturilor
fundamentale, precum și sub
controlul unor instanțe de judecată
independente și imparțiale.”

Coordonator
Dr. Cristina Stroescu
Autori
Carmen Denisa Ion
Mihaela Gîdei
Ioana Cristina Vida
Cristina Rădulescu
Andreea Mihai
Marina Clopotaru

2
 CUPRINS

COMISIA EUROPEANĂ ………………............................................... 4

PARLAMENTUL EUROPEAN............................................ 19

PREŞEDINŢIA FINLANDEZĂ A
CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE.................... 24
BREXIT.......................................................................................................................31
CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII
EUROPENE.... .....................................................................................................33

3
COMISIA
EUROPEANĂ

PIAȚA INTERNĂ, INDUSTRIE, ANTREPRENORIAT ȘI

IMM-URI
Politica industrială

Industria europeană este puternică și și-a păstrat rolul de lider mondial în multe
sectoare, cum ar fi industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria
constructoare de mașini și industria aerospațială. Într-o lume aflată în schimbare,
industria UE trebuie să se modernizeze și să se adapteze pentru a rămâne în avangardă.
În acest sens, în martie 2018, Comisia Europeană a înființat Forumul strategic privind
proiectele importante de interes european comun (PIIEC), care sunt inovatoare şi care
adesea presupun riscuri semnificative, eforturi comune coordonate, investiții
transnaționale din partea autorităților publice și a industriilor din mai multe state
membre.
La 5 noiembrie 2019, Comisia a prezentat recomandările forumului strategic
pentru a stimula competitivitatea și poziția de lider a Europei la nivel mondial în șase
sectoare industriale strategice și orientate spre viitor: vehiculele conectate, ecologice și
autonome; tehnologiile și sistemele pe bază de hidrogen; asistența medicală inteligentă;

4
internetul obiectelor cu aplicații în industrie; o industrie cu emisii reduse de dioxid de
carbon; securitatea cibernetică.
În plus, față de recomandările specifice fiecărui lanț valoric, raportul identifică
acțiuni de sprijin orizontale:
• punerea în comun a resurselor publice și private la nivel european, național
și regional - UE ar trebui să coordoneze aceste investiții comune, vizând mai întâi
dezvoltarea industrială și comercializarea noilor tehnologii;
• aprofundarea și integrarea pieței unice prin reglementări și standarde noi;
• cartografierea și dezvoltarea competențelor necesare de-a lungul lanțurilor
valorice;
• dinamizarea sistemelor de inovare din Europa, accentuând punctele forte
regionale și parteneriatul public-privat;
• stabilirea unui proces de guvernanță pentru a monitoriza schimbările
tehnologice și industriale, pentru a identifica lanțurile valorice emergente strategice și
pentru a evalua progresul acestora.

5
 POLITICA EUROPEANĂ DE VECINĂTATE ȘI
NEGOCIERI PRIVIND EXTINDEREA
Un pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova

Comisia Europeană a aprobat alocarea a aproximativ 25 milioane euro sub formă

de asistență bugetară pentru Republica Moldova, cu scopul de a ajuta guvernul acestei
țări să realizeze reforme esențiale în domeniile combaterii corupției și a spălării banilor,
agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.
Această sumă corespunde plăților aferente sprijinului bugetar din cadrul
următoarelor două programe:
• Sprijin pentru reforma poliției în Republica Moldova: cu susţinerea UE,
poliția Republicii Moldova și-a putut moderniza și profesionaliza și mai mult structurile.
Proporția totală a femeilor din cadrul forțelor de poliție a crescut la 17,6% (de la 14% în
2014). În plus, poliția Republicii Moldova a consolidat capacitățile de reacție rapidă ale
echipelor sale de intervenție la apelurile de urgență, reducând considerabil durata medie
de intervenție.
• ENPARD Moldova – Sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală: datorită
acestei facilităţi din partea UE, Republica Moldova a sporit competitivitatea sectorului
agroalimentar, sprijinind investițiile agricole și formarea de grupuri de producători și
ajutând unitățile agroalimentare să realizeze schimburi comerciale cu UE. De asemenea,
UE i-a ajutat pe producătorii agricoli să respecte standardele internaționale şi ale UE de
calitate în materie de siguranță alimentară. Prin programul UE au fost susţinute și
inițiativele din domeniul dezvoltării rurale lansate, la nivel local, de grupuri de acțiune
locală pentru a revitaliza zonele rurale.
Comisia și-a reluat în luna iulie 2019 sprijinul bugetar pentru Republica Moldova,
după ce suspendase aceste plăți aproape doi ani din cauza deteriorării situației generale
din această țară. În urma schimbării de guvern, care a avut loc în iunie, autoritățile
Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și
substanțiale, proces care a permis UE să își reia sprijinul bugetar și asistența
macrofinanciară.
De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a
continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere

6
UE-Republica Moldova. În cursul acestui proces, Republica Moldova a solicitat Comisiei
de la Veneția din cadrul Consiliului Europei să avizeze proiectul de lege având drept
obiectiv reforma Curții Supreme de Justiție și a Procurorului General.

MEDIU
Numărul țărilor afectate de incendii forestiere

Comisia Europeană a prezentat ediția pentru anul 2018 a Raportului anual privind
incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Raportul arată că
incendiile au distrus anul trecut aproximativ 178 000 de hectare (ha) de păduri și terenuri
din UE. Deși această suprafață nu reprezintă nici cea de a șasea parte din cea distrusă de
incendii în 2017 și este sub media pe termen lung, numărul țărilor care au fost afectate
de incendii de proporții a fost mai mare ca niciodată.
În cursul anului trecut, Sistemul european de informații privind incendiile
forestiere a cartografiat cele mai multe incendii forestiere de cel puțin 30 de ha
în Italia (147 de incendii, 14 649 ha distruse), Spania (104 incendii, 12 793 ha
distruse), Portugalia (86 de incendii, 37 357 ha distruse), Regatul Unit (79 de incendii, 18
032 ha distruse) și Suedia (74 de incendii, 21 605 ha distruse).

7
 În Suedia, sezonul incendiilor forestiere a fost cel mai grav înregistrat vreodată. Cu
o suprafață totală de 21 605 ha distrusă de incendii, Suedia s-a aflat pe locul doi printre
statele UE cele mai afectate, situație inedită pentru o țară nordică. Deși cea mai mare
suprafață distrusă de incendii a fost înregistrată tot în Portugalia, aceasta nu este decât o
mică parte din suprafața distrusă în 2017 și reprezintă una dintre cele mai mici valori
totale din ultimii 10 ani.
Ecosistemele vulnerabile ale rețelei Natura 2000, care adăpostesc mai multe specii
de plante și animale aflate pe cale de dispariție, au pierdut 50 000 ha în flăcări, care
reprezintă 36 % din totalul suprafeței distruse de incendii în anul 2018.
Deși totalul suprafețelor distruse de incendii este mai mic decât în ultimii ani, în cea
mai mare parte a verii în Europa Centrală și de Nord s-au înregistrat temperaturi
superioare mediei de până acum. Au apărut, astfel, condiții propice declanșării și
răspândirii incendiilor forestiere, care au cauzat pierderi economice și de mediu deosebit
de mari.
Ediția 2018 a Raportului anual privind incendiile forestiere evidențiază, de
asemenea, că în 2019 sezonul incendiilor a început devreme, din cauza climei secetoase
și călduroase, cu rafale de vânt puternice. Anul acesta, numărul incendiilor a depășit încă
din luna martie media unui întreg an din ultimul deceniu, înregistrând numeroase incendii
în regiunile de munte și incendii grave în Delta Dunării.
România
În 2018, temperatura medie anuală la nivel național (10,4°C) a fost cu + 1,2°C mai
mare decât media pentru perioada 1981-2010. Anul 2018 a fost al treilea cel mai cald an
din perioada 1901-2018. Abaterile pozitive ale temperaturii medii lunare față de climatul
normal standard din fiecare lună au fost înregistrate în 9 luni, între 0,3 °C (februarie) și
4,6 °C (aprilie).
Cantitatea anuală de precipitații în România (698,8 mm) a fost cu 10 % mai mare
decât valoarea normală climatică standard (1981-2010). Abaterile au fost pozitive în 8
luni, variind de la 16 % în ianuarie, până la 92 % în martie. Cantitatea maximă anuală de
precipitații a fost înregistrată la stația meteorologică din Stâna de Vale (1 839 mm) și cea
mai scăzută din Sulina (296 mm).
În 2018, au fost înregistrate, la nivel național, un număr de 158 de incendii
forestiere, afectând 1 341,25 ha, dintre care 156 incendii au avut loc pe 1 336,25 ha în

8
pădurea națională, iar 2 incendii au avut loc pe 5 ha în vegetație forestieră, situată pe un
teren din afara pădurii.
Ca urmare a incendiilor s-au produs pagube estimate la 30 000 euro, ceea ce
înseamnă arderea a 48 de mii de puieți, plus 470 de metri cubi de lemn de exploatare.
Un număr mare de incendii au avut loc toamna între 26 octombrie – 11 noiembrie
au fost semnalate 57 de incendii care au ars un total de 960 ha. Cauza principală a fost
propagarea focului de la pășuni și de la terenuri agricole, pe vreme uscată, caldă și cu
vânt. În 2018, au avut loc 4 incendii forestiere importante:
*în primăvară, un incendiu de 56 ha de pădure, stins după 11 zile și altul de 4 ha,
stins după 18 zile;
* în toamnă, un incendiu de 264 ha de pădure și un alt foc de 84,9 ha, stinse după
4 și, respectiv, 5 zile.

UNIUNEA ENERGETICĂ
Lista de proiecte de interes comun

Comisia Europeană a adoptat cea de-a patra listă de proiecte de interes comun
(ICP) pentru o rețea energetică europeană conectată, adecvată pentru viitor, oferind
Uniunii Europene energie curată, accesibilă și sigură. Această listă reflectă importanța
infrastructurii pentru uniunea energetică și reprezintă un echilibru între obiectivele sale:
durabilitatea, accesibilitatea și securitatea aprovizionării.
ICP sunt proiecte transfrontaliere de infrastructură care asociază sistemele
energetice ale statelor membre ale UE. Acestea sunt menite să ajute UE să își atingă
obiectivele în materie de politică energetică și de climă: energie accesibilă, sigură și
durabilă pentru toți cetățenii, precum și decarbonizarea pe termen lung a economiei în
conformitate cu Acordul de la Paris. Ele au un impact semnificativ asupra piețelor energiei
și integrării pieței în cel puțin două țări UE și sporesc competiția pe piețele energiei și
încurajează securitatea energetică a UE prin diversificarea surselor, contribuind, în cele
din urmă, la atingerea obiectivelor UE în materie de climă și energie prin integrarea
surselor regenerabile de energie.

9
 Lista cuprinde 151 de proiecte atât în domeniul petrolului și gazelor naturale, cât și
proiecte care au legătură cu electricitatea și rețelele inteligente prin care se va îmbunătăți
aprovizionarea cu electricitate și vor fi integrate surse de energie regenerabilă. Pe cea de a 4-a
listă se regăsesc 32 de proiecte în domeniul gazelor naturale, în scădere față de totalul de 54 în
urmă cu doi ani. Printre acestea se regăsesc cele privind gazoductele și de terminale de gaze
naturale lichefiate, care ar urma să facă UE mai puțin dependentă de gazele naturale din Rusia.
În ceea ce privește România, printre cele 151 de proiecte se regăsesc:
• extinderea coridorului de transport de gaze bidirecțional Bulgaria-România-
Ungaria-Austria (cunoscut în prezent drept ROHUAT/BRUA) pentru a permite transportul a 1,75
miliarde mc/an în prima etapa şi 4,4 miliarde mc/an în a doua etapă, inclusiv resurse noi din
Marea Neagră în a doua etapă;
• proiectul „Black Sea Corridor”, care are rolul de a consolida coridorul de transport
al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria);
• proiectul „Mid Continental East Corridor”, care va conduce la creșterea capacității
de schimb de energie electrică pe granițele dintre România și Serbia.

AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Acordul de referință cu China

UE și China au încheiat negocierile privind un acord bilateral pentru protejarea a

1

100 de indicații geografice (IG) europene în China și a 100 de IG din China în UE2 împotriva
imitațiilor și a uzurpării. Se preconizează că acest acord de referință va avea ca rezultat
beneficii comerciale reciproce și o cerere pentru produse de înaltă calitate de ambele
părți. Concretizarea angajamentului asumat în cadrul ultimei reuniuni la nivel înalt UE-
China din aprilie 2019 reflectă deschiderea celor două părți la normele internaționale ca
bază pentru relațiile comerciale.

1
Declarația de presă comună a comisarului Phil Hogan și a ministrului Zhong Shan referitoare la Încheierea
negocierilor unui Acord între Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea în domeniul
indicațiilor geografice și protecția acestora.
2
A se vedea Lista indicațiilor geografice protejate din Europa şi Lista indicațiilor geografice protejate din China
10
 Lista UE cu indicațiile geografice care urmează să fie protejate în China include
produse precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska
Wódka, Porto, Prosciutto di Parma și Queso Manchego. Dintre produsele chinezești, lista
include, de exemplu, Pixian Dou Ban (pastă de fasole Pixian), Anji Bai Cha (ceai alb Antji),
Panjin Da Mi (orez Panjin) și Anqiu Da Jiang
(ghimbir Anqiu).
La patru ani de la intrarea sa în
vigoare, domeniul de aplicare al acordului va
fi extins pentru a include încă 175 de
denumiri de IG din ambele părți. Aceste
denumiri vor trebui să urmeze aceleași
proceduri de înregistrare precum cele 100
de denumiri care fac deja obiectul acordului
(de exemplu, evaluarea și publicarea pentru
comentarii).

AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE

Comisia Europeană a prezentat argumente suplimentare în sprijinul
propunerii sale privind următorul buget pe termen lung al UE

Comisia Europeană a prezentat, în data de 5 noiembrie 2019, statistici si

argumente3 suplimentare în favoarea propunerii sale pentru următorul buget pe termen
lung al UE, față de propunerea din data de 2 mai 2019. Aceste cifre ilustrează beneficiile
apartenenței la Uniunea Europeană care depășesc cu mult veniturile bugetare și motivul
pentru care accentul pus pe „soldurile bugetare” este eronat. Comisia subliniază că
echilibrul bugetar nu poate măsura beneficiile statelor membre ale UE care fac parte din
piața unică şi care pot aborda unitar problema migrației, lupta împotriva terorismului și a
schimbărilor climatice. De asemenea, abordarea pe solduri nete nu măsoară
oportunitățile pe care politica de coeziune — principala politică de investiții a UE — le
creează pentru întreprinderile din întreaga Uniune. Mai concret, s-a afirmat că UE
contribuie în mod semnificativ la economiile statelor membre, iar acest lucru trebuie luat
în considerare.

3
A se vedea Fișele tehnice cu detalii suplimentare

11
 Statele membre au opinii diferite cu privire la modul de a investi banii. În timp ce
contribuitorii net pledează pentru mai multe finanțări direcționate către noi priorități,
cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice sau a migrației, alții susţin apărarea
politicilor tradiționale ale UE. Politicile comune pentru agricultură și coeziune rămân
principalele priorități bugetare în planul bugetar al Comisiei pentru 2021-2027. Cu toate
acestea, au fost aplicate reduceri semnificative, ceea ce a dus la critici puternice atât din
partea Parlamentului European, cât și a unor state membre.
La 5 noiembrie 2019, reprezentanți din Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Croația,
Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, ROMÂNIA,
Slovacia și Slovenia - „Prietenii Coeziunii” - s-au întâlnit la Praga pentru a se alătura
forțelor pentru apărarea fondurilor de coeziune. De asemenea, aceştia au solicitat
Comisiei Europene mai multă flexibilitate pentru a investi în propriile priorități naționale.

12
13
14
Previziunile economice din toamna anului 20194
Este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia europeană este marcată de
creștere, iar, conform previziunilor, creșterea economică va continua și în anii 2020 și
2021. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare. Mediul
extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea
ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări
structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă
prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă.
Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în
2019 și cu 1,2 % în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019
(publicate în iulie), previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru
2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE,
este de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru
2020 au fost și ele revizuite în sens descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

4
A se vedea Previziunile economice din toamna anului 2019.

15
 Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de
incertitudine politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea
investițiilor, a activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale
internaționale. Având în vedere că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului
mondial, creșterea economică din Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate
mai mult către piața internă.
Ritmul inflației în zona euro a încetinit până acum, în acest an, datorită scăderii
prețurilor la energie și firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile
salariilor majorate din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează
că presiunile inflaționiste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform
previziunilor, inflația în zona euro (indicele armonizat al prețurilor de consum) va fi de
1,2 % anul acesta și în anul următor, crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează
că inflația va ajunge la 1,5 % în anul în curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

EDUCAȚIE, CULTURĂ, TINERET ȘI SPORT

Erasmus+

Comisia Europeană a solicitat, la 5 noiembrie 2019, propuneri pentru 2020 privind

programul Erasmus +. Anul 2020 este ultimul an al actualului program al Uniunii Europene
pentru mobilitate și cooperare în educație, formare, tineret și sport. Bugetul estimat de
peste 3 miliarde euro, în creștere cu 12% față de cel din 2019, va oferi și mai multe
oportunități tinerilor europeni de a studia, a se pregăti sau câștiga experiență
profesională în străinătate.
Ca parte a solicitărilor de propuneri pentru anul 2020, Comisia va lansa un al doilea
program-pilot pentru ,,Inițiativa privind Universitățile Europene”. Mai mult, UE își
propune să creeze 35.000 de oportunități astfel încât studenții și personalul african să
poată participa la program prin intermediul Alianței Africa-Europa pentru investiții și
locuri de muncă durabile.
Dl Tibor Navracsics, comisarul european responsabil pentru educație, cultură,
tineret și sport, a declarat: ,,Sunt foarte mulțumit că în 2020 Uniunea Europeană va investi
peste 3 miliarde de euro în programul Erasmus+. Ne va permite să creăm mai multe

16
condiţii tinerilor europeni pentru a studia sau a se pregăti în străinătate, oferindu-le
posibilitatea de a învăţa și a-și dezvolta o identitate europeană. În plus, ne va ajuta să
promovăm Inițiativa privind Universitățile Europene, prin continuarea investiției noastre
în spațiul educațional european. Sunt mândru să văd că instituțiile de învățământ superior
formează noi alianțe puternice, deschizând calea pentru universitățile viitorului, care
funcționează în beneficiul studenților, a personalului și a societății europene".

Declarația Comisiei Europene privind hotărârea Curții Europene de Justiție cu privire la

dreptul instanțelor ordinare din Polonia
Ca răspuns la hotărârea Curții5 în cauza C-192/18, Comisia Europeană a declarat:
„Comisia Europeană ia notă de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care
confirmă poziția Comisiei.
Aceasta este o decizie importantă în sprijinul independenței justiției din Polonia și
din lume, precum și în prevenirea discriminării pe bază de gen. Aceasta arată că
dispozițiile legislației poloneze care a modificat legea privind organizarea instanțelor
ordinare sunt contrare dreptului Uniunii. Acesta clarifică faptul că Polonia nu și-a
îndeplinit obligațiile prevăzute de legislația UE, pe de o parte, stabilind o vârstă diferită de
pensionare pentru bărbații și femeile judecători sau procurori publici din Polonia și, pe de
altă parte, prin reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor curților ordinare,

5
A se vedea prezentarea hotărârii CJUE de la pag 31.

17
conferind, în același timp, ministrului justiției competența de a prelungi durata serviciului
activ al judecătorilor respectivi.
Suntem pregătiți să ajutăm guvernul polonez și să continuăm discuțiile asupra
tuturor celorlalte problematici nesoluționate legate de statul de drept din Polonia, în
temeiul actualei proceduri privind art.7.
Statul de drept este un stâlp fondator al Uniunii noastre și, în calitate de gardian al
tratatelor, Comisia Europeană va continua să facă tot ce este necesar pentru a o menține.”

18
 PARLAMENTUL
EUROPEAN

4-7 noiembrie
2-8
2019 Din activitateacomisiilor
Din activitatea comisiilor permanente
septembrie
Bruxelles
Fondurile UE și cooperarea cu Ankara

Deputații europeni au evaluat, pe 6 noiembrie a.c., situația refugiaților sirieni

în Turcia și rezultatele sprijinului bugetar oferit de UE guvernului turc.
În cadrul unei dezbateri comune, reprezentanții Comisiei Europene i-au informat
pe membrii comisiilor pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), afaceri
externe (AFET) și dezvoltare (DEVE) despre situația căutărilor și salvărilor refugiaților
din Marea Mediterană. În plus, a fost prezentat un bilanț al aplicării facilităților UE
pentru refugiați din Turcia.6 În prezent, această țară are alocat un buget total de 6
miliarde euro, care urmează să fie achitat până în 2025 cel târziu. Potrivit datelor
Înaltului comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR), din cei 5,6 milioane
de refugiați sirieni din lume, Turcia găzduiește aproape 3,7 milioane.

6
Aceste facilități au fost înființate în 2015, pentru a ajuta autoritățile turce care se confruntă cu refugiații pe teritoriul lor.

19
 De asemenea, deputații europeni au dezbătut și au făcut un schimb de opinii cu
privire la punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, ca urmare a încheierii unui acord
între cele două părţi, în martie 2016, pentru a stopa fluxul de refugiați către insulele
grecești. La discuții au participat dl Michalis Chrisochoidis, ministrul grec pentru
protecția cetățenilor, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Agenției pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene, ai Biroului European de Sprijin pentru Azil și
organizației „Medici fără frontiere”.

20
Libertatea mass-media
Măsurile de combatere a discursului la ură și a dezinformării, fără a pune în
pericol libertatea mass-media, au fost propuse, la 6
noiembrie a.c., într-o audiere publică a Comisiei
pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
(LIBE).
Prima parte a fost dedicată libertății mass-
media, libertății de exprimare și protecției
jurnaliștilor investigatori, cu participarea
reprezentanților Consiliului Europei, ai organizației
„Reporteri fără frontiere” și ai unor jurnaliști de
investigație. La acest panel au participat și jurnaliști
din Ungaria și România.
A doua parte s-a concentrat pe combaterea
discursului la ură (on-line și off-line) și pe
fenomenul dezinformării, cu participarea
reprezentanților ONG-urilor și a grupurilor de
reflecție care lucrează și analizează aceste
probleme.
Deputații au acordat o atenție specială protecției jurnaliștilor investigatori, știut
fiind faptul că Parlamentul European urmărește îndeaproape această problemă, în
special după uciderea dnei Daphne Caruana Galizia (în octombrie 2017)7, a dlui Ján
Kuciak și a logodnicei lui, Martina Kušnírová (în februarie 2018)8. Parlamentarii
europeni și-au propus să identifice modalitățile de combatere a discursului la ură și
posibilităţile de evitare a răspândirii de informații false. De asemena, au fost interesați
și de aspecte care au vizat interferența străină în alegeri, dar și dezinformarea în
procesele democratice naționale și europene.

7
A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva
corupției în UE, în special în Malta și Slovacia - 2018/2965(RSP).
8
A se vedea Rezoluţia Parlamentului European din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din
Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová - 2018/2628(RSP).
21
COP25: zero emisii de CO2 până în 2050
COP259 va avea loc la Madrid - Spania, în perioada 2-13 decembrie 2019, după
ce inițial era programat a se desfășura în Santiago de Chile10.
În contextul pregătirilor acestui eveniment, la 6 noiembrie a.c., Comisia pentru
mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a anunțat că UE se angajează să
păstreze obiectivul „zero emisii de carbon până în 2050” la Conferința ONU din 2019 și
să intensifice ambiția de reducere a emisiilor sale pentru 2030. Acest obiectiv a fost
asumat și de Comisia Europeană, în mandatul 2014-2019, dar Consiliul European încă
nu și-a precizat poziția, deoarece unele țări se opun.
De asemenea, Comisia ENVI a aprobat un proiect de rezoluție prin care a solicitat
UE să-și prezinte strategia, pe termen lung, pentru atingerea neutralității climatice, cel
târziu până în 2050. Acest lucru ar garanta că UE își va menține poziția de lider mondial
în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Deputații europeni se așteaptă ca Pactul ecologic european, anunțat de dna
Ursula Von Der Leyen, președinte al Comisiei Europene, să includă o țintă de reducere
a emisiilor de 55% până în 2030. Parlamentarii europeni au menționat că ambiția
actuală pentru emisiile provenite din transportul internațional naval și aerian se
încadrează în reducerile de emisii necesare și, prin urmare, au evidențiat că toate
statele ar trebui încurajate să includă emisiile din transportul internațional în planurile
lor de contribuții naționale (NDC).
În plus, Comisia ENVI a afirmat că statele membre ar trebui să își dubleze
contribuțiile la Fondul verde pentru climă, în calitatea lor de cei mai mari furnizori de
finanțe publice pentru climă, în timp ce bugetul UE ar trebui să-și respecte pe deplin,
angajamentele internaționale. De asemenea, parlamentarii europeni au remarcat
faptul că angajamentele efective ale țărilor dezvoltate nu vor atinge obiectivul colectiv
de mobilizare a 100 miliarde dolari pe an, până în 2020. Ei au solicitat tuturor statelor

9
Summitul asupra schimbărilor climatice, COP25 fusese prevăzută să se desfășoare la Santiago de Chile, întrucât Chile şi-a
asumat președinția şi organizarea COP25 după ce Brazilia a renunțat la acest rol o dată cu alegerea președintelui Jair
Bolsonaro. Însă guvernul de la Santiago de Chile a renunţat la rândul său la găzduirea summitului ca urmare a protestelor
violente împotriva inegalităților sociale, iar guvernul spaniol, condus de Petro Sanchez, şi-a manifestat disponibilitatea să
găzduiască reuniunea.

10
Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2019, cunoscută și sub denumirea de COP25, va fi cea de-a 25-
a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. Evenimentul este programat a avea loc la Madrid, Spania, în
22
perioada 2 - 13 decembrie 2019, sub președinția guvernului chilian. Conferința ar trebui să încorporeze cea de-a 25-a
Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a 15-a reuniune a părților
pentru Protocolul de la Kyoto, și a doua ședință a părților pentru Acordul de la Paris.
UE să elimine treptat toate subvențiile directe și indirecte ale combustibililor fosili până
în 2020. De asemenea, Banca Europeană de Investiții va trebui să încheie
împrumuturile pentru proiectele de combustibili fosili, cu excepția gazului, atunci când
sunt utilizate în combinație cu sursele regenerabile.
Dl Pascal Canfin (Renew Europe, FR), președintele Comisiei ENVI, a declarat: „(…)
Comisia pe care o conduc arată calea pentru Europa de a ajunge primul continent cu
zero emisii de carbon în 2050. (…) În timp ce Statele Unite au confirmat, în 4 noiembrie
a.c.11, ieșirea lor din Acordul de la Paris, Comisia ENVI a Parlamentului European a
reafirmat că dorește ca Europa să fie serioasă cu privire la lupta împotriva schimbărilor
climatice”.

11
SUA au informat oficial ONU despre ieșirea lor din Acordul de la Paris privind combaterea schimbării climatice, decisă în
2017, de Donald Trump - a anunțat șeful diplomației americane Mike Pompeo, precizând că această etapă-cheie, care nu
putea interveni mai devreme din cauza unei clauze înscrise în text, presupune un termen de 1 an înainte ca Washingtonul să
poată ieși efectiv din Acord: „(…) SUA încep un proces de retragere din Acordul de la Paris. Conform termenilor acordului, SUA
au înaintat o notificare oficială privind retragerea lor la ONU. Retragerea va fi efectivă la 1 an după notificare.”
23
 PREȘEDINȚIA
CONSILIULUI
UNIUNII
EUROPENE

7 noiembrie
EUROGRUP
BRUXELLES

Miniștrii zonei euro s-au întâlnit la Bruxelles în cadrul celor două formațiuni
ale reuniunii: obișnuită și deschisă.
La întâlnirea în format obișnuit, s-a discutat despre creșterea economică și
ocuparea forței de muncă, având loc un schimb de opinii privind investițiile (în
special cele din inovare și cercetare), cu scopul de a stimula productivitatea și
competitivitatea în zona euro. În acest sens, s-a prezentat o notă tehnică a Comisiei
Europene iar dl Albert Bravo-Biosca, expert în politici de inovare și abordări
experimentale a identificat modalitățile de sporire a eficienței politicii de inovare.
În acest context, dl Mário Centeno, președintele Eurogrup, a declarat : „(…) În
zona euro se investește mai puțin în cercetare și inovare în comparație cu concurenții
noștri mai dinamici. În special, cheltuielile în cercetare și dezvoltare din sectorul
privat rămân scăzute în comparație cu Japonia, SUA sau China.”
Numirea unui nou membru în cadrul Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene (BCE) a fost un alt subiect al întâlnirii. Conform declarației dlui Mário
Centeno, din 24 octombrie a.c., până la data limită de depunere a propunerilor
pentru un nou membru BCE, doar Germania a desemnat un candidat, și anume pe

24
 dna Isabel Schnabel, profesor la Universitatea din Bonn și membru al Consiliului
german al experților economici. Miniștrii Eurogrup au susținut această candidatură
în unanimitate, iar Consiliul UE a adoptat, la 8 noiembrie 2019, o recomandare
oficială care va fi trimisă Consiliului European, care are rolul de a confirma numirea,
după consultarea Parlamentului European și a BCE.
De asemenea, pe baza Previziunilor economice de toamnă, prezentate de
Comisia Europeană, miniștrii Eurogrup au avut un schimb de opinii cu dl Pierre
Moscovici, privind situația economică a zonei euro12.
În ședința în configurație deschisă, miniștrii au discutat despre reforma
Tratatului de instituire a Mecanismului European de Stabilitate (MES): pachetul din
noiembrie, punând accentul pe documentele juridice referitoare la mecanismul
comun de sprijin în caz de rezoluție bancară și instrumentele preventive, cu scopul
de a se încheia un acord în decembrie 2019.
În raportul interimar al Grupului de lucru la nivel înalt (HLWG) pentru un
Sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) s-au prezentat progresele
înregistrate privind foaia de parcurs pentru negocierile politice, precum și lucrările
suplimentare planificate până în decembrie a.c.
În cadrul aceleiași întrevederi, dl Hans Vijlbrief, președintele Grupului de lucru
pentru Eurogrup (EWG), a prezentat stadiul lucrărilor privind instrumentul bugetar
pentru convergență și competitivitate (BICC).

12
A se vedea secțiunea de la Comisia Europeană pagina 15.

25
8 noiembrie CONSILIUL AFACERI ECONOMICE ȘI
HELSINKI FINANCIARE

Lucrările Consiliului au fost conduse de către Mika Lintilă, ministrul finlandez

al finanțelor, finalizându-se cu adoptarea unor concluzii.
În perspectiva Conferinței ONU privind schimbările climatice – COP25 care va
avea loc între 2-13 decembrie a.c., la Madrid, miniștrii au adoptat un set de concluzii
referitoare la finanțarea combaterii acestora. UE şi statele membre sunt, în
continuare, cel mai mare furnizor de finanțări publice pentru climă. Contribuțiile lor
s-au ridicat la 21,7 miliarde EUR în 2018, față de 20,4 miliarde EUR în 2017.

„ (…) UE demonstrează încă o dată că este serioasă cu privire la angajamentul

său de a aborda provocările pe care le prezintă schimbările climatice. Din 2013, am
contribuit mai mult decât la dublul contribuțiilor financiare pentru a ajuta țările în
curs de dezvoltare să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față
impactului schimbărilor climatice” - Mika Lintilä, ministrul finlandez al finanțelor.
Miniștrii au discutat despre stadiul de evoluție a lucrărilor în domeniul
impozitării economiei digitale. Cu acest prilej, s-a obținut o abordare generală cu
privire la propunerile care stabilesc :
• transmiterea și schimbul de date privind plățile relevante pentru TVA;
• regimul special de TVA pentru întreprinderile mici.
Consiliul a ajuns la un acord provizoriu privind măsurile de îmbunătățire a mediului de
afaceri pentru comerțul cu mărfuri supuse accizelor, prin îmbunătățirea condițiilor
pentru asigurarea unei concurențe echitabile și prin reducerea sarcinii administrative
pentru companii.
Consiliul a convenit asupra următoarelor propuneri:
• Directiva privind regimul general al accizelor;

26
 • Regulamentul privind cooperarea administrativă privind conținutul registrelor
electronice.

În plus, Consiliul a ajuns la o abordare generală privind scutirea de TVA și accize în

ceea ce privește apărarea în cadrul UE.
Totodată, ținând cont de discuțiile din cadrul Eurogrup, miniștrii au adoptat o
recomandare privind numirea dnei Isabel Schnabe (Germania) ca membru al
Comitetului executiv al BCE.
Miniștrii de finanțe și miniștrii educației au participat la o dezbatere de
orientare comună cu privire la importanța recunoașterii unei educații și formări
eficiente și de înaltă calitate pentru realizarea unei baze economice puternice pentru
Europa. Discuțiile au pornit de la un document elaborat de către președinția
finlandeză. În acest sens, președinția finlandeză a elaborat o notă tehnică.
Totodată, președinția și Comisia au informat miniștrii cu privire la recentele
reuniuni ale G20 și FMI.
Niels Thygesen, Președintele Consiliului bugetar european a prezentat
raportul anual pentru 2019.

8 noiembrie Conferința cibernetică cu tema: „Rolul UE

BRUXELLES
în politica globală cibernetică”

În cadrul dimensiunii parlamentare a președinției finlandeze a fost organizată

Conferința cibernetică cu tema: „Rolul Uniunii Europene în politica globală
cibernetică”. La lucrări a participat
ministrul finlandez al afacerilor
externe, domnul Pekka Haavisto.
Conferința a avut în vedere
faptul că în ultimii ani, UE a luat
măsuri fără precedent pentru a-și
spori rezistența împotriva
amenințărilor cibernetice și pentru
a consolida mecanismele de
cooperare internațională, cu scopul
de a răspunde activităților nocive din spațiul cibernetic.

27
 Luând în considerare, ritmul și complexitatea provocărilor legale și politice
asociate domeniului cibernetic, precum și evoluțiile internaționale s-a făcut simțită
nevoia unei adaptări constante și a unei planificări ulterioare. Lucrările conferinței
au oferit o oportunitate pentru o dezbatere de reflecție asupra viitorului, cu atât mai
mult cu cât a avut loc la începutul noului ciclu instituțional al UE.

8 noiembrie CONSILIUL EDUCAȚIE, TINERET,

BRUXELLES
CULTURĂ ȘI SPORT (EDUCAȚIE)

În prima parte a zilei, miniștrii educației alături de miniștrii de finanțe au

participat la o dezbatere privind importanța recunoaşterii unei educații și formări
eficiente și de înaltă calitate pentru o bază economică puternică în Europa.
Discuțiile au fost coprezidate de către Mika Lintilä, ministrul finlandez al
finanțelor, și de către Li Andersson, ministrul finlandez al educației. La lucrări au
participat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și Tibor
Navracsic, responsabilul european pentru educație, cultură, tineret și sport. În acest
scop, președinția finlandeză a pregătit o notă tehnică care să sprijine discuțiile, astfel
încât participanții să poată face schimb de opinii cu privire la rolul educației și a
formării în realizarea durabilă a creșterii pe termen lung, precum și pentru a face
schimb de bune practici în promovarea calității educației. De asemenea, miniștrii
educației au participat la un prânz de lucru, abordând problematica educației
timpurie și îngrijirea copilului.

28
 În a doua parte a reuniunii, lucrările au fost conduse de către Li Andersson,
ministrul finlandez al educației. Au fost adoptate concluzii privind rolul esențial al
politicilor de învățare pe tot parcursul vieții, în dotarea societăților cu mijloacele
necesare pentru a aborda tranziția tehnologică și tranziția către o economie verde.
De asemenea, miniștrii au adoptat o rezoluție privind dezvoltarea suplimentară a
spațiului european al educației, cu scopul sprijinirii sistemelor de educație și formare
orientate către viitor. În plus, aceștia au participat la o dezbatere de orientare privind
inteligența artificială în educație și formare, care a fost susținută de o notă tehnică
elaborată de către președinția finlandeză.
Nu în ultimul rând, miniștrii au fost informați cu privire la:
• instituirea Centrului internațional de cercetare privind inteligența
artificială (IRCAI);
• programul de lucru al viitoarei președinții croate.

28 octombrie Conferința interparlamentară privind

HELSINKI
reforma politicii agricole comune

În cadrul Președinției Finlandei la Consiliul Uniunii Europene, președintele

Comisiei pentru agricultură și silvicultură din cadrul parlamentului finlandez, Anne
Kalmari, a convocat, luni 28 octombrie 2019, la Helsinki, comisiile parlamentare ale
statelor membre UE responsabile pe probleme de agricultură, la Conferința
interparlamentară privind reforma politicii agricole comune „CAP2020 - De la
argumente la soluționare”.
Conferința a fost organizată în contextul lansării propunerilor legislative ale
Comisiei privind PAC pentru perioada de după 2020 și a propunerii privind un nou
cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027. Aceste propuneri urmăresc să răspundă
provocărilor actuale și viitoare legate de schimbările climatice și de durabilitate, care
vor însoți intrarea în vigoare a Acordului de la Paris (COP 21) și a angajamentelor ONU
privind dezvoltarea durabilă, în timp ce inovările tehnologice au un impact
semnificativ asupra producției, prelucrării și distribuției produselor alimentare.
În conformitate cu tema de ansamblu a președinției finlandeze „De la
discuții la soluții”, conferința a încurajat schimbul de opinii pe două teme: propunerile

29
Comisiei Europene privind politica agricolă comună (PAC) după 2020 și schimbările
climatice, ca element al politicii agricole. Ambele sesiuni au fost prezidate de
președintele Comisiei pentru agricultură și silvicultură din cadrul parlamentului
finlandez, Anne Kalmari.
La conferință au participat reprezentanți ai parlamentelor naționale din 23
de state membre ale UE, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai celui
mai mare grup de interese din partea producătorilor europeni de alimente Copa-
Cogeca.

30
BREXIT

5
noiembrie
Discursul dlui Barnier din cadrul WEBSummit

Negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit, dl Michel Barnier, a

susținut, în data de 5 noiembrie 2019, un discurs în cadrul conferinței anuale de
tehnologie WEBSummit de la Lisabona, Portugalia.
În acest context, dl Barnier a declarat că Irlanda a fost în centrul discuțiilor, iar o
posibilă frontieră dură între Republica Irlanda și Irlanda de Nord reprezintă „aspectul în
care Brexit creează cele mai mari riscuri și probleme”. Totodată, a menționat că nu a auzit
încă un argument adecvat care să susțină beneficiile retragerii Regatului Unit din UE. „
(...) Până acum, nimeni nu a reușit să-mi explice valoarea adăugată a Brexit-ului, nici
măcar Nigel Farage. ”
Referitor la negocierile privind viitoarea relație comercială dintre UE si Regatul Unit
al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, s-a afirmat că vor fi „dificile și solicitante" și a dat
asigurări că UE „nu va tolera un avantaj competitiv incorect". În plus, perioada de tranziție
pe timpul căreia se poate negocia va fi până în luna decembrie 2020. Acordurile de comerț
liber necesită mai mult timp, uneori chiar ani, pentru a fi încheiate și există îndoieli că
ambele părți pot ajunge la un acord într-o perioadă atât de scurtă. „(...) Chiar dacă acordul
de Brexit va fi ratificat, lucrurile nu se încheie aici. Va trebui să construim un nou
parteneriat cu Marea Britanie după retragerea ", a mai spus dl Barnier, reiterând că, în
opinia sa, se menține riscul unei ieșiri a Regatului Unit din UE fără un acord.

31
 Pe lângă faptul că a abordat viitoarele relații comerciale, dl Barnier a solicitat, de
asemenea, un parteneriat strategic strâns între Marea Britanie și UE. El a subliniat
„necesitatea cooperării împotriva noilor amenințări, în special a amenințărilor
cibernetice” și a solicitat acorduri pentru schimbul de date. Totodată, dl Barnier a evocat,
ca priorități ale Comisiei Europene pentru aceste discuții, ajutoarele de stat, drepturile
sociale, aspectele ecologice şi problema taxelor.

32
 CURTEA DE
JUSTIȚIE A
UNIUNII
EUROPENE

5 noiembrie HOTĂRÂREA ÎN CAUZA C-192/18

Luxemburg
COMISIA ÎMPOTRIVA REPUBLICII POLONE

Starea de fapt:
La 12 iulie 2017, în Polonia a fost modificată legislația națională cu privire la
vârsta de pensionare a judecătorilor și a procurorilor. Comisia Europeană a apreciat
că Republica Polonă nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin, pe de o parte, în temeiul
articolului 157 TFUE, precum și al art. 5 litera (a) și al art. 9 alin. (1) lit. (f) din Directiva
2006/54 și, pe de altă parte, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) al doilea paragraf
TUE coroborat cu art. 47 din Cartă. La 28 iulie 2017, Comisia Europeană a transmis
Poloniei o scrisoare de punere în întârziere. La 31 august 2017, autoritățile poloneze
au contestat orice încălcare a dreptului Uniunii. La 12 septembrie 2017, Comisia
Europeană a emis un aviz motivat în care a susținut, în continuare, că dispozițiile
naționale menționate încalcă dispozițiile dreptului Uniunii Europene. Comisia
Europeană a invitat Republica Polonă să ia măsurile necesare pentru a se conforma
avizului motivat în termen de o lună de la primirea lui. La 12 octombrie 2017, Polonia

33
 a reiterat faptul că nu există încălcările invocate. În consecință, Comisia Europeană a
introdus o acțiune privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (CJUE).
Starea de drept:
Prin legea adoptată la 12 iulie 2017, legiuitorul polonez a redus vârsta de
pensionare a judecătorilor de la instanțele de drept comun și a procurorilor, precum
și vârsta de pensionare anticipată a judecătorilor de la Sąd Najwyższy (Curtea
Supremă) la 60 de ani pentru femei și la 65 de ani pentru bărbați. În forma sa inițială,
legislația stabilea la 67 de ani vârsta de pensionare, atât pentru femei, cât și pentru
bărbați. Legislația modificată a conferit ministrului justiției puterea de a prelungi
perioada de activitate a judecătorilor de la instanțele de drept comun peste noile
propuneri de vârste de pensionare, distincte în funcție de sex, astfel stabilite.
Comisia Europeană a apreciat că aceste norme sunt contrare dreptului Uniunii
și a sesizat Curtea de Justiție cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.
Răspunsul Curții de Justiție a Uniunii Europene
Cu privire la diferențele instituite prin legea din 12 iulie 2017 în ceea ce privește
vârstele de pensionare care se aplică magistraților de sex feminin și magistraților de
sex masculin, CJUE s-a referit la următoarele considerente:
• pensiile de care beneficiază magistrații menționați intră sub incidența art.
157 TFUE, potrivit căruia fiecare stat membru asigură aplicarea principiului egalității
de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin pentru aceeași
muncă;
• sistemele de pensii intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor Directivei
2006/54 consacrate egalității de tratament în sistemele profesionale de securitate
socială;
• legiuitorul polonez a introdus condiții direct discriminatoare pe criteriul
sexului, în special în ceea ce privește momentul la care persoanele în cauză pot
beneficia de un acces efectiv la avantajele prevăzute de sistemele de pensii vizate;
• diferențele (prevăzute de legiuitorul polonez între magistrații de sex
feminin și magistrații de sex masculin) în materie de vârstă de acces la o pensie nu
sunt de natură să compenseze dezavantajele la care sunt expuse carierele
funcționarilor de sex feminin prin ajutorul dat acestora în viața lor profesională și prin
remedierea problemelor pe care le pot întâmpina pe parcursul carierei lor.

34
 Referindu-se la măsura prin care i s-a conferit ministrului justiției puterea de a
autoriza continuarea exercitării funcției de judecător la instanțele de drept comun
peste noua reglementare, CJUE a evidențiat următoarele aspecte:
• instanțele de drept comun poloneze pot fi chemate să statueze cu privire
la chestiuni legate de dreptul Uniunii, astfel încât ele trebuie să îndeplinească
cerințele inerente unei astfel de protecții; pentru a garanta că acestea sunt în măsură
să ofere această protecție, prezervarea independenței lor este primordială;
• posibilitatea ca ministrul justiției să fie învestit cu puterea de a acorda o
prelungire a exercitării funcțiilor jurisdicționale peste vârsta normală de pensionare
nu este suficientă pentru a constata principiul independenței; însă, condițiile de fond
și modalitățile procedurale care încadrează această putere de decizie sunt, în speță,
de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la impenetrabilitatea
judecătorilor în cauză față de elementele exterioare și cu privire la neutralitatea lor
(criteriile pe baza cărora ministrul este chemat să adopte decizia sa sunt prea vagi și
neverificabile, decizia nu trebuie să fie motivată și nu poate face obiectul unei căi de
atac jurisdicționale, perioada în care judecătorii pot rămâne în așteptarea deciziei
ministrului ține de discreția acestuia din urmă);
• combinarea măsurii de diminuare a vârstei normale de pensionare a
judecătorilor de la instanțele de drept comun și a măsurii constând în a conferi
ministrului justiției puterea discreționară de a autoriza continuarea exercitării funcției
acestora peste vârsta nouă astfel stabilită, timp de zece ani pentru magistrații de sex
feminin și timp de cinci ani pentru magistrații de sex masculin încalcă principiul
inamovibilității; se creează îndoieli legitime cu privire la decizia discreționară a
ministrului justiției, la întinderea ei, nefiind supusă niciunui termen).
În consecință, CJUE a admis acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor
formulată de Comisia Europeană împotriva Republicii Polone și a decis că acest stat
membru nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii, pe de
o parte, prin instituirea unei vârste de pensionare diferite pentru femeile și pentru
bărbații care aparțin magistraturii poloneze și, pe de altă parte, prin reducerea vârstei
de pensionare a judecătorilor de la instanțele de drept comun, conferind în același
timp ministrului justiției puterea de a prelungi perioada de activitate a acestor
judecători.

35
 Selecția și opiniile exprimate în această publicație
aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere

al Camerei Deputaților

Date de contact: Surse de informare și foto:

Str. Izvor nr. 2-4,
Sect.5, București
Tel: 021 414 21 51
Fax: 021 414 2086
E-mail: politiciue@cdep.ro
Publicația electronică, înființată în
anul 2007, poate fi accesată aici.
Comitetul Economic și Social
Președinția finlandeză
Site-ul oficial al Uniunii
Europene
Parlamentul European
Comisia Europeană
Consiliul Uniunii Europene
Comitetul European al
Regiunilor
European

©DIRECŢIA PENTRU UE, 2019

36