Speciile analizate: Xanthoria parietina, Laetiporus sulphureus, Psathyrella candolleana

Xanthoria parietina (Lichenul galben)

Încadrarea taxonomică: Regn: Fungi
Încrengătura: Ascomicete
Clasa: Ascolichenes
Ordin: Cyclocarpales
Familie: Teloschistaceae
Gen: Xanthoria
Specia: Xanthoria parietina (Lichenul galben)
Descrierea speciei:
Talul, partea vegetativă a lichenilor, este foliaceu, în formă de rozetă, de 1-20 cm în
diametru. Talul lichenului este constituit din lobi mari, de 1-4 mm, aplatizați și rotunjiți la
margini, cu o depresiune mică spre centru. Suprafața superioară este galbenă. Partea inferioară a
talului este albă, cu marginea gălbuie. Structurile de reproducere ca seridii și izidii sunt absente,
deși există apoteci. Membrana externă a licenului din această specie este alcătuit dintr-un strat
dens de hife, cu rol de protecție, de menținere a apei în corp. Grosimea tatului variază în funcție
de habitatul de trai. La reprezentații ce locuiesc în locuri umbrite talul este mai subțire. La cei ce
se găsesc în locuri însorite talul este mai gros pentru a apăra algele de lumina intensă soarelui.
Din aceeași cauza acești indivizi au o culoare portocalie, aproape roșie. Această culoare este
indusă de prezența pigemntului perietina.
Simbionții fotosintetic, sau fotobionții, ai Xanthoriei parietina sunt algele verzi din genul
Trebouxia. În structura licehnului au fost descoperite algele Trebouxia arboricola și Trebouxia
irregularis. Ambii fotobionți pot viețui liber, în afara lichenului. Într-un studiu, a fost
demonstrate că fotobiontul ocupă 7% din volumul talului. Densitatea algelor depinde de
cantitatea de lumină primită de lichen.
Ecologie și distribuție:
Xanthoria parietina preferă să populeze scoarța copacilor, dar poate fi găsită și pe roci. Specia
se întâlnește în păduri, livei, copaci solitari, în spațiile verzi urbane. Preferă locurile deschise,
luminoase, dezvoltându-se lângă drumuri, localități.
 Xanthoria parietina este un lichen tolerant la poluare. Această specie poate tolera
expunerea la compușii sulfului, metale grele, acumulând toxinele în tal. Această specie poate fi
folosită ca bioindicator al poluării aerului.
Importanța speciei:
"Doctrina semnelor" scrisă în secolul al XV-lea a arătat că "o plantă ar putea trata bolile
pe care le arăta cel mai mult", astfel, Xanthoria parietina, fiind galben, au fost folosite pentru a
vindeca icterul. Medicamentele pe bază de plante medicinale au inclus contul mai multor specii
de licheni, incluzând și Xanthoria (Llano, 1944 b). Medicina populară recomandă lichenii în
tratarea eficientă a unor boli: Xanthoria parietina şi Peltigera canina sunt recomandate pentru
tratarea unor afecţiuni ale ficatului (datorită conţinutului ridicat în metionină).
Aceste organisme sunt foarte rezistente la condiții extreme (lichenul poat fi gasit atât în
Antarctica cât și în deserturie însorite), dar sunt extrem de sensibile la poluarea aerului, deoarece
nu au nici un mecanism de eliminarea a toxinelor. Din acest motiv, lichenii sunt deseori folosiți
ca și indicatori de calitate a aerului. Prezența lichenilor într-o anumită locație indică o rată a
poluării foarte scazută. O altă caracteristică a lichenului este creșterea lor lentă, care, în medie, e
calculată în milimetri pe an.
Datorită pigmenţilor caracteristici lichenii au fost utilizaţi din cele mai vechi timpuri ca
sursă de coloranţi naturali. Astfel, vechii greci foloseau lichenii ca sursă importantă de colorant
de purpură. Extragerea coloranţilor se realiza prin fierbere în amestec cu apă şi amoniac sau
urină. Colorantul extras era denumit „orcil” şi era utilizat pentru colorarea lânii în nuanţe diferite
de purpuriu, roşu sau maro.
Xanthoria parietina este un lichen folioză care conține un pigment galben numit
parietină. Acest pigment absoarbe radiațiile ultraviolete, acționând ca un agent de protecție
solară pentru a proteja celulele algale din interiorul lichenului. Alți licheni conțin și protecție
solară. Sa sugerat că substanțele chimice de protecție ar putea fi utile în produsele de protecție
solară umane.
Alte informații:
A fost pentru prima da de Carl Linnaeus în 1753 ca ”Lichen parietinus”.
Fotografii:

Imaginea 1. Scoarţa unui copac acoperită cu lichenul Imaginea 2. Xanthoria parietina pe un Salix
Xanthoria parietina

Imaginea 3. Vedere aproape de Xanthoria parietina