CURS 9MODULUL 37 :BOLI METABOLICE , DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC

SINDROMUL X METABOLIC
DEFINITIE
• Sindromul metabolic se defineste prin:

-toleranta scazuta la glucoza,

-dislipidemie,

- hipertensiune arteriala,

- obezitate

- hiperinsulinemie.

• Prin toti acesti factori sindromul metabolic favorizeaza cresterea riscului cardiovascular, motiv
pentru care trebuie depistat precoce.

Definiţia sindromului X metabolic (IDF-Federatia Internationala a Diabetului, 2005)

Obezitate abdominală (CA ≥ 94 cm la B / ≥ 80 cm la F) + oricare 2 din următoarele 4 elemente:

 TG ≥ 150 mg/dl
 HDL < 40 mg/dl la B şi < 50 mg/dl la F
 TAs ≥ 130 mm Hg sau TAd ≥ 85 mm Hg
 Glicemie a jeun ≥ 100 mg/dl

Entitate in focus

• Desi acesti factori din cadrul sindromului metabolic sunt cunoscuti de ceva vreme, cel mai
important este reprezentat de rezistenta la insulina - risc crescut de mortalitate datorita bolii
coronariene.

• Sindromul metabolic este denumit

– sindromul X,

– sindromul X metabolic,

– sindromul dismetabolic sau plurimetabolic, sindromul metabolic cardio-vascular,

– sindromul X plus,

– sindromul metabolic aterogen,

– quartetul ucigaş sau

– sindromul insulinorezintenţă-dislipidemie.

Epidemiologie
• NCEP-ATP III (Al treilea raport al programului național de educație în domeniul colesterolului)-a identificat 47
de milioane de americani cu sindrom metabolic definit.

. • După criteriile ATP III prevalenţa este de aproape 24%, fără diferenţe pe sexe şi creşte cu
înaintarea în vârstă, ajungând la o valoare de 40% după vârsta de 60 de ani.

• NHANES III (The Third National Health and Nutrition Examination Study), desfăşurat pe un lot de
9000 de subiecţi cu vârsta peste 20 de ani, apreciază prevalenţa sindromului metabolic la 25% după
criteriile OMS şi 24% după criteriile ATP III ( 6,7% pentru subiecţii între 20-29 de ani, respectiv 43,5%
pentru cei cu vârste între 60-69 de ani).

• Anumite grupuri etnice sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului metabolic: hispanici 32%,
albi 24%, afro-americani 22%.

• La diabetici, prevalenţa insulinorezistenţei a fost de 86%, iar prevalenţa bolilor cardiovasculare a

fost mai mare la cei care asociau sindrom metabolic

În România

• Analiza efectuată pe 1028 persoane adulte din populaţia generală, a identificat

– sindromul metabolic asociat obezităţii la 47% din femei şi 51% din bărbaţi.

O analiză epidemiologică realizată pe 2900 persoane adulte din Cluj-Napoca, a relevat prezenţa
sindromului metabolic în 11,2% din cazuri.

• Conform datelor din „EPIDIAB”, în cazul persoanelor cu diabet zaharat tip 2 nou depistat, sindromul
metabolic este prezent la 58,8% din cei care asociază şi obezitate şi la 32,8% din cei cu suprapondere.

Inter-relatii complexe

• meta-analiză- 9 studii publicate între 2002-2004 (50000 de pacienţi, durata medie de urmărire de 5
ani) a evaluat relaţia dintre sindromul metabolic, debutul diabetului zaharat şi bolile cardiovasculare.
Sindromul metabolic creşte de 2 ori riscul de boli cardiovasculare şi de 3 ori riscul de apariţie a
diabetului zaharat .San Antonio Heart Study a demonstrat că prevalenţa crescută a sindromului
metabolic explică incidenţa ridicată a patologiei cardiovasculare şi prognosticul rezervat după un
eveniment cardiovascular.

– subiecţii cu prediabet sunt mai susceptibili la a avea ateroscleroză coronariană subclinică, iar cei cu
diabet zaharat tip 2 au un risc de 3 ori mai mare decât cei nou diagnosticaţi.

Persoanele nediabetice la intrarea în studiu, dar cu factori de risc cardiovascular (profil lipidic alterat,
IMC şi tensiune arterială crescute), au dezvoltat diabet zaharat tip 2.

Asocierea diabetului zaharat e însă mai periculoasă, având în vedere că o creştere a hemoglobinei
glicate cu 1% determină creşterea cu 18% a riscului de evenimente cardiovasculare şi cu 28% a
riscului de boală arterială periferică.

Obezitatea, în special cea abdominală, reprezintă un factor de risc atât coronarian, cât şi pentru
hipertensiune arterială. Nurses Health Study indică un risc coronarian de 3,3 ori mai mare la femeile
cu IMC peste 29 kg/m² comparativ cu cele cu IMC sub 21 kg/m² Obezitatea, ca element central al
sindromului metabolic, se regăseşte în diabetul zaharat tip 2 în proporţie de 90%, determinând o
creştere de 2,5-8 ori a mortalităţii cardiovasculare. Dislipidemia aterogenă, caracteristică sindromului
metabolic, are putere predictivă pentru apariţia cardiopatiei ischemice, accidentelor vasculare
cerebrale şi arteriopatiei obliterante. Hipertensiunea arterială se asociază frecvent diabetului zaharat
în cadrul sindromului metabolic (30-50%), reprezentând unul dintre cei mai agresivi factori de risc
prin dublarea riscului de mortalitate.

Obezitatea si sindromul metabolic

• Între anomaliile metabolice şi cardiovasculare şi gradul obezităţii, există o relaţie heterogenă,

influenţată probabil de factorii genetici şi de mediu

• Determinantul major al complicaţiilor obezităţii îl constituie obezitatea abdominală, datorită

metabolismului particular al adipocitelor abdominale, cu activitate lipolitică crescută, flux înalt de
acizi graşi spre sistemul port şi sinteză crescută de trigliceride.

• Ţesutul adipos este un organ secretor activ, care elaborează adipokine, între care leptina, rezistina,
adiponectina, IL-6 şi TNF-α, care pot media multe dintre tulburările metabolice ale sindromului
metabolic.

• Leptina înregistrează nivele crescute în obezitate si insulinorezistenţă, fiind propusă ca factor de

risc cardiovascular independent

• Prin contrast, nivelul scăzut al adiponectinei sugerează proprietăţile posibil antiaterogene ale
acesteia, precum şi riscul de apariţie al sindromului metabolic.

DZ si sindromul metabolic

• Insulinorezistenţa şi hiperinsulinismul compensator reprezintă procesele fiziopatologice de bază ale

sindromului metabolic.

• Excesul de insulină determină creşterea sintezei de trigliceride şi favorizează proliferarea şi

accelerarea migrării celulelor musculare netede din medie în intimă, unde în prezenţa lipoproteinelor
dense vor iniţia procesul aterosclerotic

Dislipidemia si sindromul metabolic

• Dislipidemia reprezintă marca sindromului metabolic şi e caracterizată prin nivel crescut al

trigliceridelor şi scăzut al HDLc, în asociere cu apariţia de LDL mici şi dense

• necesitatea unor studii asupra modificărilor inflamatorii, metabolice şi dislipidemice ca răspuns la

stimulii inflamatori şi care să evalueze contribuţia obezităţii, rezistenţei la insulină şi inflamaţiei în
apariţia dislipidemiei în sindromul metabolic.

HTA

• Dupa criteriile ATP III - 69% dintre subiecţi sunt hipertensivi

• Caracteristicile hipertensiunii metabolice sunt următoarele:

– debut după vârsta de 50 de ani,

– creştere moderată a valorilor tensiunii arteriale,

– asocierea cu obezitatea abdominală, cu anomalii ale lipidelor, glucidelor, acidului uric, markerilor
inflamatori

– risc pentru complicaţii coronariene precoce.

Mecanismele fiziopatologice care leagă excesul ponderal de hipertensiunea arterială sunt multiple:
-creşterea activităţii simpatice,

-creşterea reabsorbţiei de sodiu la nivelul nefronului distal,

- creşterea volumului intravascular,

- diminuarea vasodilataţiei dependente de endoteliu şi insulinorezistenţa.

Microalbuminuria

• Reprezintă un puternic predictor al mortalităţii cardiovasculare şi un indicator precoce al

aterosclerozei şi este strâns legată de hipertensiunea arterială şi obezitatea centrală.

• Prevalenţa estimată la 7,8% la femei şi 5% la bărbaţi, este cea mai ridicată în cazul asocierii
diabetului zaharat şi hipertensiunii arteriale.

Identificare clinica

• evaluarea

– obezitatii abdominale

– dislipidemiei

– hipertensiunii arteriale

– intolerantei la glucoza

• Se vor determina parametrii antropometrici: talie, greutate,circumferinţa taliei şi circumferinţa

şoldului, calculându-se ulterior indicele de masă corporală (IMC= G (kg)/T² (m²)) şi raportul talie/şold.

• Măsurarea taliei se face cu subiectul în poziţie ortostatică,descălţat, cu ajutorul unui stadiometru

standardizat şi calibrat, etalonat conform normelor internaţionale.

• Măsurarea greutăţii se realizează cu pacientul dezbrăcat, pe nemâncate, utilizând un cântar

calibrat, standardizat şi etalonat conform normelor internaţionale.

• Măsurarea circumferinţei taliei se realizează cu subiectul în poziţie ortostatică, dezbrăcat, la

jumătatea distanţei între rebordul costal şi creasta iliacă.

• Pentru definirea obezităţii se vor folosi valorile limită stabilite în criteriile de diagnostic ale
sindromului metabolic (OMS, NCEP-ATP III,IDF)
Determinarea tensiunii arteriale (TA)

Clasificare TA s (mmHG) TA d (mmHg)

Normal < 120 < 80

Prehipertensiune 120 – 139 80 – 89

HTA stadiul I 140 – 159 90 – 99

HTA stadiul II ≥ 160 ≥ 100

Parametri biologici

• Se vor determina

– glicemia a jeun

– parametrii profilului lipidic (trigliceride -TG, colesterol total CT şi HDL colesterol), exprimate în
mg/dl.

• Probele de sânge vor fi recoltate după 12- 14 ore de post, între orele 7-9 a.m., iar în ziua anterioară
se vor evita consumul de alcool şi exerciţiul fizic excesiv

• Valoarea LDL colesterolului se va calcula după formula: LDLc= CT – HDLc – TG/5 in cazul când
trigliceridele nu depăşesc 400 mg/dl.

• În funcţie de valorile glicemiei a jeun, se va efectua eventual testul de toleranţă orală la glucoză cu
75 g de glucoză pulvis dizolvate în 300 ml de apă.

• Dislipidemia = tulburări ale valorilor componentelor metabolismului lipidic, clasificate conform

recomandărilor celui de-al III-lea Raport al Programului Naţional de Educaţie privind Colesterolul
(NCEP) pentru depistarea, evaluarea şi tratamentul hipercolesterolemiei la adulţi (ATP III), publicat în
2001.

Clasificarea colesterolului total

< 200 mg/dl Optim

200-239 mg/dl De graniţă

≥ 240 mg/dl Crescut

Clasificarea trigliceridelor

Normal < 150 mg/dl

De graniţă 150-199 mg/dl

Crescut 200-499 mg/dl

Foarte crescut ≥ 500 mg/dl

Modificarea stilului de viata

• Exercitiu fizic

– Îmbunătăţeşte starea generala a organismului, controlul greutăţii, sensibilitatea la insulină, reduce

incidenţa diabetului zaharat

• Tinta: - 30 min./zi mers pe jos

• 10% reducerea greutatii corporale

Intreruperea / evitarea fumatului

• Atat cel pasiv (expunere), cat si cel activ

Controlul diabetului

• Fiecare 1% crestere in Hgb A1c - crestere cu 18% a riscului de evenimente cardiovasculare si 28%
crestere a bolilor vasculare periferice

• In DZ tip 1 si 2 – controlul glicemiei scade riscul de evenimente c-v

• Tinta: glicemie – a jeun 70-110, preprandial 90-130, postprandial <180. Hgb A1c <7%

Controlul TA

• Scop: <130/80 mmHg

Controlul lipidelor sanguine

• Studiile arata scadere cu 24 - 37% a riscului c-v prin utilizarea statinelor si fibratilor

• Tinte: LDL <70 mg% (<2.6 mmol/l)

• Trigliceride <150 mg% (<1.7 mmol/l)

• HDL >40 mg% (>1.1 mmol/l)

 Screening / Problema de sanatate publica

• Educatie!!!

• Screening pentru indivizii cu risc:

– Glicemie / Hb A1C

– Profil lipidic

– Tensiune arteriala

– Fumator / nefumator

– Constitutie corporala

– Istoric

NURSING IN SINDROMUL X METABOLIC

Manifestari de dependenta:

- Crestere in greutate peste greutatea ideala: oboseala, astenie, dispnee, HTA, varice pe
membrele inferioare, constipatie, amenoree.

Diagnostic de nursing:
1. Alterarea respiratiei cauzata de greutate excesiva, manifestata prin dispnee
2. Alterarea circulatiei cauzata de greutate excesiva, manifestata prin varice
3. Intoleranta la efort, cauzata de greutate excesiva, manifestata prin dispnee
4. Tranzit intestinal lent cauzat de peristaltism intestinal manifestat prin constipatie
5. Eliminare inadecvata cauzata de modificarile hormonale, manifestata prin amenoree

Exercitii fizice

-introduce treptat, moderat, mersul pe jos, practicarea sporturilor. Daca pacientul are probleme
psihice se vor incuraja, stam de vorba. Tot ce nu poate pacientul cu obezitate, va face AM pentru
a suplini.

Interventii delegate:

- Tratament medicamentos
- Pregatirea pentru interventii chirurgicale