1

Bondor Mihnea-Stefan
Cls a-VII-a D
Proiect Fizică

COMBUSTIBILII

Din punct de vedere chimic combustibilii sunt materiale care prin reacția chimică cu
alte substanțe eliberează energia stocată în structură sub formă de căldură sau care poate fi
utilizată ca lucru mecanic. După starea de agregare combustibilii se clasifică în combustibili
solizi, lichizi și gazoși. La combustibilii solizi și lichizi compoziția se exprimă în fracții (sau
procente) masice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la un kilogram (kg).
La combustibilii gazoși compoziția se exprimă în părți (sau procente) volumice, iar
proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la un metru cub normal (m3N).

După puterea calorică inferioară raportată la masa inițială combustibilii se clasifică în:

 combustibili inferiori, cu puterea calorifică inferioară sub 12,56 MJ/kg (3000 kcal/kg),
 combustibili medii, cu puterea calorifică inferioară între 12,56 – 20,93 MJ/kg (3000 –
5000 kcal/kg),
 combustibili superiori, cu puterea calorifică inferioară peste 20,93 MJ/kg (5000 kcal/kg).

Clasificarea combustibililor după proveniența si starea lor de agregare:

- Naturali - lemn, cărbune, grafit
- țiței
- metan, gaz de sonda
- Artificiali - mangal, cocs
- benzine, motorina, gaz lampant, păcura
- gaze de cracare, de cocserie; acetilena, hidrogen
- Sintetici – benzine sintetice, sau din gaz de sinteza

Combustibili nucleari - Izotopii elementelor grele (uraniu, thoriu, plutoniu)

2
Bondor Mihnea-Stefan
Cls a-VII-a D
Proiect Fizică

Combustibilii solizi (lemnul, mangalul, cărbunii de pământ, cocsul) conțin, pe lângă partea
combustibila (carbon si hidrogen), umiditate si cenușa, care reduc puterea calorică.

Combustibilii fosili sunt rămășite ale plantelor și animalelor care au trăit cu milioane de ani in
urma.

Cărbunii fosili s-au format prin incarbonizarea (îmbogățirea in carbon) a substanțelor de

origine vegetala (celuloza, lignina, rășini naturale, etc.); ei conțin un procent mai mare de
carbon decât lemnul, și de aceea au o putere calorica superioară.
3
Bondor Mihnea-Stefan
Cls a-VII-a D
Proiect Fizică
Combustibilii lichizi sunt obținuți, în mare parte, prin prelucrarea țițeiului (petrol brut).

Petrolul s-a format prin transformarea lentă a plantelor și într-o mai mica măsura a animalelor,
depuse pe fundul mărilor interioare, în lipsa oxigenului (transformare anaeroba).
Produsul rezultat în urma acestor transformări este țițeiul care a migrat, datorită mișcărilor
tectonice, formând zăcăminte secundare din care se extrage in prezent.

Combustibilii gazoși prezinta o serie de avantaje fata de cei lichizi sau solizi: se transporta
ușor, prin conducte, permit reglarea condițiilor de ardere, arderea lor este lipsita de fum si
cenușa, etc.

Puterea calorica a hidrogenului lichid (120,91 MJ/kg) depășește cu mult pe cea a hidrogenului
gazos. Astfel, el este folosit drept combustibil in propulsarea rachetelor.
4
Bondor Mihnea-Stefan
Cls a-VII-a D
Proiect Fizică
Caracteristicile combustibililor

Pentru caracterizarea unui combustibil, în afară de starea fizica și de proveniență trebuie să i se

mai cunoască compoziția chimica, puterea calorica, cantitatea de aer necesară arderii,
temperatura gazelor de ardere etc.

Combustibili lichizi, cu câteva excepții, provin din țiței și sunt de trei tipuri:

gaze lichefiate,

combustibili distilați,

combustibili reziduali

Combustibilii lichizi distilați sunt:

benzina,

petrolul lampant

motorina

Arderea combustibililor

În vederea arderii unui combustibil, trebuie sa se asigure mai întâi, prezenta simultana si a
oxigenului si apoi sa se producă aprinderea.

Valoarea energetica a unui combustibil este determinata de cantitatea de căldura pe care o

degaja la o ardere completa; ea se exprima prin puterea calorica.

Puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldura degajata de 1 kg de

combustibil solid, lichid sau de 1 m3 combustibil gazos, prin ardere completa.
Unitățile pentru puterea calorica sunt:
- solide, lichide MJ/kg sau kcal/kg (1MJ=106 J)
- gaze MJ/m3N sau kcal/m3N (condiții normale)
5
Bondor Mihnea-Stefan
Cls a-VII-a D
Proiect Fizică
În cazul arderii combustibililor în sobe, termocentrale, motoare cu ardere internă, apa rezultată
părăsește coșul de evacuare sau țeava de eșapament sub forma gazoasa (vapori); de aceea, se
ia în calcul puterea calorică inferioară a combustibililor.

Combustibili pentru motoare cu ardere internă

Motoarele termice utilizează drept sursă de energie un combustibil care arzând în anumite
condiții în prezența aerului furnizează o cantitate de căldura ce se transformă în energie
mecanică.

Combustibilii cei mai des folosiți pentru motoarele cu ardere internă provin din țiței. Acești
combustibili datorită caracteristicilor funcționale ale motoarelor în care se folosesc, sunt
diferențiați în:

benzine – pentru motoarele cu aprindere prin scânteie;

motorine – pentru motoarele cu aprindere prin compresie;

petroluri în amestecuri pentru turbomotoare.