Grupul (tema): Tema06

Întrebarea 103.
Din noţiunile prezentate selectaţi noţiunea mărimii medii:

Variante de răspuns:
1. Mărimea, care cace o caracteristică generalizată a indicatorului variat de unităţi neomogene a
mulţimii;

2. Mărimea, care face o caracteristică generalizată a indicatorului variat de unităţi omogene a

mulţimii;

3. Mărimea, care face o caracteristică generalizată a indicatorului nevariat de unităţi omogene a

mulţimii;

4. Mărimea, care face o caracteristică generalizată a unei unităţi a mulţimii omogene.

Întrebarea 104.
Selectaţi varianta corectă a întrebărilor principale, care se pot rezolva cu ajutorul mărimilor medii:

Variante de răspuns:
1. De caracterizat nivelul de dezvoltare a fenomenelor; de comparat două sau câteva niveluri;
de caracterizat schimbarea fenomenelor în timp; de caracterizat legăturile dintre fenomene;

2. De caracterizat nivelul de dezvoltare a fenomenelor; de comparat două sau câteva niveluri; de

caracterizat schimbarea fenomenelor în timp; de calculat structura mulţimii studiate;

3. De caracterizat nivelul de dezvoltare a fenomenelor; de comparat două sau câteva niveluri; de

caracterizat schimbarea fenomenelor în timp; de caracterizat schimbarea fenomenelor neomogene în
spaţiu;

4. De caracterizat nivelul de dezvoltare a fenomenelor; de comparat două sau câteva niveluri; de

caracterizat schimbarea fenomenelor în timp; de caracterizat schimbarea fenomenelor neomogene a
îndeplinirii planului.

Întrebarea 105.
Pentru aplicarea corectă a metodei mărimilor mediilor este necesar să se respecte condiţiile cărei
variante prezentate:

Variante de răspuns:
1. Unităţile din care se calculă mărimea medie să fie omogenă, iar numărul lor să fie mic;

2. Unităţile din care se calculă mărimea medie să fie neomogenă, iar numărul lor să fie mare;
3. Unităţile din care se calculă mărimea medie să fie omogenă, iar numărul lor să fie mare;

4. Unităţile din care se calculă mărimea medie să fie omogenă şi neomogene, iar numărul lor să fie
mare.

Întrebarea 106.
Media aritmetică simplă se foloseşte când variantele se înregistrează:

Variante de răspuns:
1. Câte odată sau de acelaşi număr de ori;

2. Câte odată sau de mai multe ori;

3. Într-un produs dintre variantă şi frecvenţă.

4. La un anumit moment de timp;

Întrebarea 107.
Media aritmetică ponderată se foloseşte când variantele se înregistrează:

Variante de răspuns:
1. Câte odată sau de mai multe ori;

2. Câte odată sau de acelaşi număr de ori.

3. De mai multe ori;

4. La un anumit moment de timp;

Întrebarea 108.
Media armonică se foloseşte când sunt înregistrate:

Variante de răspuns:
1. Produsul dintre suma variantei şi suma frecvenţei.

2. Produsul dintre suma variantei şi frecvenţă;

3. Produsul dintre variantă şi suma frecvenţă;

4. Produsul dintre variantă şi frecvenţă;

Întrebarea 109.
Media cronologică se foloseşte când variantele sunt înregistrate:

Variante de răspuns:
1. La un anumit moment de timp;

2. Ca produsul dintre variantă şi frecvenţă la un anumit moment de timp;

3. De mai multe ori la un anumit moment de timp.

4. Câte odată sau de acelaşi număr de ori;

Întrebarea 110.
În baza datelor întreprinderilor din tabelul 1, este necesar de calculat: 1) Suprafaţa pe rod în mediu.
2) Productivitatea:

Tabelul 1. Suprafaţa pe rod şi productivitatea strugurilor

Întreprinderea Suprafaţa pe rod, ha Productivitatea strugurilor, q/ha

A 100 50

B 500 60

C 50 35

Variante de răspuns:
1. 1. 217 ha; 2. 48,3 q/ha;

2. 1. 217 ha; 2. 56,5 q/ha;

3. 1. 650 ha; 2. 48,0 q/ha.

4. 1. 650 ha; 2. 56,5 q/ha;

Întrebarea 111.
Media geometrică se foloseşte pentru determinarea:

Variante de răspuns:
1. Ritmului de creştere anual într-o serie cronologică;

2. Ritmului sporului în mediu într-o serie cronologică;

3. Ritmului de creştere în mediu într-o serie cronologică;

4. Ritmului sporului anual într-o serie cronologică.

Întrebarea 112.
Mărimea medie exprimă:
Variante de răspuns:
1. Tendinţa pronosticată de manifestare a unei variabile.

2. Tendinţa centrală a produsului variantei şi frecvenţei;

3. Tendinţa centrală de manifestare a unei variabile;

4. Tendinţa centrală de manifestare a unei frecvenţe;

Întrebarea 113.
Indicatorii simpli ai variaţiei caracteristicii se foloseşte atunci când:

Variante de răspuns:
1. Nu este înregistrată frecvenţa;

2. Este înregistrată frecvenţa;

3. Nu este înregistrat produsul dintre variantă şi frecvenţă.

4. Este înregistrat produsul dintre variantă şi frecvenţă;

Întrebarea 114.
Indicatorii variaţiei caracteristicii pot fi exprimaţi în următoarele unităţi de măsură:

Variante de răspuns:
1. Naturali, valorici, de muncă, procente;

2. Naturali, de muncă, coeficienţi, procente;

3. Naturali, valorici, unităţi convenţionale;

4. Naturali, valorici, unităţi convenţionale, procente.

Întrebarea 115.
În baza datelor întreprinderilor tabelului 1, este necesar de calculat: 1) Gradul de îndeplinire a
planului de producere în medie pe întreprindere; 2) Conţinutul de zahăr în struguri în medie pe toată
recolta globală:

Tabelul 1. Datele iniţiale pe întreprinderile agrare

Întreprinderea Suprafaţa pe rod, Productivitatea Gradul de Conţinutul de

ha strugurilor, q/ha îndeplinire a zahăr în struguri,
planului de %
producere a
 strugurilor, %

1 100 50 98 19

2 500 60 105 16

3 50 35 102 20

Variante de răspuns:
1. 1. 101,66%; 116,6%;

2. 1. 103,8%; 16,6%;

3. 1. 101,7%; 18,3%;

4. 1. 103,8%; 18,3%.

Întrebarea 118.
Valoarea mijloacelor fixe la începutul lunii sunt de:

1.01.10 – 450 mii lei;

1.02.10 – 700 mii lei;

1.03.10 – 1200 mii lei;

1.04.10 – 2000 mii lei.

Este necesar de calculat valoarea mijloacelor fixe în medie pe I trimestru:

Variante de răspuns:
1. 1175,0 mii lei.

2. 1050,0 mii lei;

3. 1041,7 mii lei;

4. 1087,5 mii lei;

Întrebarea 120.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat productivitatea la 1 ha medie pe toate unităţile
după formula de bază:

Grupe de întreprinderi în funcţie de productivitatea Cantitatea de struguri, mii q

strugurilor, q/ha

I până la 50 200
 II 50-60

III 60-70 100

IV mai mult de 70 50

150

Variante de răspuns:
1. 58 q/ha;

2. 59 q/ha;

3. 60 q/ha;

4. 61 q/ha.

Întrebarea 122.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat: 1) Modulul şi 2) Mediana:

Întreprinderea/Indicatorii 1 2 3 4 5 6

Efectivul de vaci, capete 200 150 50 80 90 180

Productivitatea vacilor, kg 3000 2500 3700 3200 4000 3450

Variante de răspuns:
1. 1. 3000 kg; 2. 3341,7 kg;

2. 1. 3000 kg; 2. 3250 kg;

3. 1. 2500 kg; 2. 3500 kg.

4. 1. 3308 kg; 2. 3450 kg;

Întrebarea 125.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat productivitatea la 1 ha medie pe toate unităţile
după relaţia modalităţilor momentelor:

Tabelul 1. Grupe de întreprinderi după productivitatea strugurilor la 1 ha,q

Grupe de întreprinderi în funcţie de Suprafaţa viilor pe rod; ha

productivitatea strugurilor, q/ha

I până la 50 200

II 50-60 100
III 60-70 50

IV mai mult de 70 150

Variante de răspuns:
1. 60 q/ha;

2. 62 q/ha.

3. 58 q/ha;

4. 57 q/ha;

Întrebarea 127.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat: 1) Modulul; 2) Mediana:

Tabelul 1. Grupe de întreprinderi după productivitatea strugurilor la 1 ha,q

Grupe de întreprinderi în funcţie de Suprafaţa viilor pe rod; ha

productivitatea strugurilor, q/ha

I până la 50 200

II 50-60 100

III 60-70 50

IV mai mult de 70 150

Variante de răspuns:
1. 1. 65 q/ha; 2. 55 q/ha.

2. 1. 50 q/ha; 2. 65 q/ha;

3. 1. 70 q/ha; 2. 75 q/ha;

4. 1. 70 q/ha; 2. 55 q/ha;

Întrebarea 129.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat: 1) Productivitatea medie a strugurilor pe
mulţime; 2) Frecvenţa acumulată pentru grupa III:

Tabelul 1. Grupe de întreprinderi după productivitatea strugurilor la 1 ha,q

Grupe de întreprinderi în funcţie de Suprafaţa viilor pe rod; ha

productivitatea strugurilor, q/ha

I până la 50 200

II 50-60 100

III 60-70 50

IV mai mult de 70 150

Variante de răspuns:
1. 1. 58 q/ha; 500 ha;

2. 1. 58 q/ha; 350 ha;

3. 1. 59 q/ha; 300 ha;

4. 1. 61 q/ha; 125 ha.

Întrebarea 131.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat: 1) Abaterea medie pătratică şi 2) Coeficientul de
variaţie a productivităţii strugurilor la 1 ha

Întreprinderea Recolta globală, q Suprafaţa pe rod, ha

1 12000 200

2 5000 100

3 10500 150

Variante de răspuns:
1. 1. 3,35 q/ha; 5,5%;

2. 1. 3,40 q/ha; 6,5%.

3. 1. 3,50 q/ha; 6,0%;

4. 1. 3,35 q/ha; 5,3%;

Întrebarea 133.
În baza datelor tabelului 1 este necesar de calculat: 1) Abaterea medie pătratică şi 2) Coeficientul de
variaţie a suprafeţei cultivate:

Întreprinderea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Suprafaţa 100 50 200 150 80 120 70 180 190 130

cultivată, ha

Variante de răspuns:
1. 1. 40,7 ha; 2. 30%;

2. 1. 35,7 ha; 2. 32%.

3. 1. 45,7 ha; 2. 35%;

4. 1. 45,7 ha; 2. 27%;

Întrebarea 135.
Din următoarea serie de interval găsiţi intervalul modal:

Tabelul 1. Suprafaţa şi recolta medie la un ha de struguri în întreprinderea A

Grupe de întreprinderi după productivitatea la Suprafaţa pe rod; ha

1 ha, q

I până la 30 500

II 30-40 430

III 40-50 100

IV 50-60 520

V 60-70 450

Variante de răspuns:
1. 40-50.

2. 30-40;

3. 60-70;

4. 50-60;

Întrebarea 144.
În ultimii 7 ani productivitatea grâului de toamnă q/ha a variat în felul următor: 40; 35; 30; 40; 35;
27; 40

Determinaţi: 1) Modulul; 2) Mediana:

Variante de răspuns:
1. 1. 35 q/ha; 2. 40 q/ha;
2. 1. 40 q/ha; 2. 27 q/ha.

3. 1. 40 q/ha; 2. 35 q/ha;

Întrebarea 148.
Nu este posibilă însumarea nivelurilor seriilor cronologice:

Variante de răspuns:
1. De fluxuri.

2. Exprimate în unităţi fizice;

3. De interval;
4. De moment;

Întrebarea 154.
Din următoarele date prezentate determinaţi:1) Modulul; 2) Mediana:

Suprafaţa terenului însămânţat, ha: 180; 250; 200; 255; 210; 270; 260

Productivitatea la 1 ha, q: 45; 32; 25; 41; 30; 38; 50;

Variante de răspuns:
1. 1. 38; 2. 38;

2. 1. 38; 2. 30.

3. 1. 38; 2. 50;

4. 1. 38; 2. 41;