Cuprins:

CAPITOLUL I. Analiza generala a întreprinderii

1.1. Scurt istoric
1.2. Structura organizatorica
1.3. Caracteristica produselor
1.4. Caracteristica clientilor
1.5. Caracteristica furnizorilor
1.6. Aprecierea in dinamică a principalilor indicatori economico-financiari

CAPITOLUL II. Analiza profitului si rentabilității la întreprinderea

2.1. Analiza comparativă a profitului pină la impozitare
2.2Analiza comparativă și factorială a profitului operational
2.3. Analiza comparativă și factorială a profitului brut
2.4 Aprecierea repartizării profitului brut, povara fiscală
2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului
2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii
2.7. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati
2.8. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor
2.9. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara
2.10. Analiza factoriala a rentabilitatilor
2.11. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational
2.12. Modelul Du Pont

Capitolului III. Recomandarea măsurilor de imbunătățire

3.1. Analiza SWOT

Proect de an
Mod. Coala N. Document Semnat Data
A efectuat Lucanovschii Litera Coala Coli
A verificatCrucerescu Memoriu explicativ 1
Consultant C
U.T.M., F.T.M.I.A.
T contr.
gr. I.M.I.A-141
Aprobat
 Introducere
Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la baza alimentaţiei
oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă, prânz sau cină, de la ceisăraci la cei bogaţi,
pe tot cuprinsul Pământului brutăritul era o îndeletnicire normală în viaţa rurală, iar în vremurile
mai apropiate de noi fiecare gospodărie având cuptor de pâine. În trecut pâinea albă, ce era
făcută din faină albă de calitate superioară, era alimentul bogaţilor, iar cea neagră, era
considerată alimentul săracilor.În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria
panificaţiei ocupă un loc însemnat, pâinea constituind alimentul ce
se consumăzilnic.Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale
populaţiei este un factor care determină ca industria de panificaţie din Moldova, alături de
celelalte ramuri ale industriei naţionale, să se dezvolte în ritm accelerat. În concordanţă cu
modelele agricole existente în UE, obiectivele industriei moldovenești de panificaţie trebuie să
pună accentul pe: asigurarea securităţii alimentare, introducerea tehologiilor şi proceselor de
producţie competitive pe piaţa europeană, armonizarea legii moldovenești cu acquis-ul
comunitar şi implementarea sa, alinierea standardelor moldovenești la cele europene şi
internaţionale, îmbunătăţirea imaginii şi statutului profesiunilor de morar şi brutar, cât şi
creşterea calităţii pregătirii profesionale.Astăzi, consumatorii produselor de panificaţie devin din
ce în ce mai conştienţi de igiena pieţei şi a alimentaţiei; pentru ca produsele să fie sigure pentru
consum, ei trebuie să respecte atât norme tehnologice, cât şi sanitare. Prin analiza principalelor
coordonate ale pieţei produselor de panificaţie din Moldova se observă că această piaţă aspiră la
odeterminare şi încadrare într-o economie de piaţă funcţională, caracterizată prin existenţaunei
concurenţe dezvoltate şi loiale, un mediu de afaceri conform cerinţelor, o putere decumpărare
relativ în creştere şi de toate tipurile de competitori.
Industria de panificaţie este una din ramurile de bază ale industriei alimentare din Republica
Moldova, care asigură populaţia ţării cu produse de importanţă vitală. Deşi deţine doar în jur de
9,5% din total industria alimentară nu putem nega importanţa ramurii date. În această lucrare se
analizează volumele de producere din industria de panificaţie şi a comercializării acestora,
conform datelor statistice publicate în anuarul statistic ediţia 2008. Ponderea industriei de
panificaţie în total producţie industrială este de circa 4%, iar în total producţie din industria
alimentară şi a băuturilor –9,5%, dar aceasta nu diminuează importanţa ramurii
pentru republică. La rândul său, ponderea panificaţiei în numărul mediu anual al personalului
industrial-productiv este de 5,3%, iar în total export– 0,3%.

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Industria de panificaţie este una dintre ramurile importante atât a industriei alimentare cât şi a
industriei oricărei ţări, în general. Ponderea industriei de panificaţie în total producţie industrială
este de circa 4%, iar în total producţie din industria alimentară şi a băuturilor –9,5%, dar aceasta
nu diminuează importanţa ramurii pentru republică. La rândul său, ponderea panificaţiei în
numărul mediu anual al personalului industrial-productiv este de 5,3%, iar în total export– 0,3%.
Pe parcursul anilor 90 în industria de panificaţie din Republica Moldova s-a manifestat tendinţe
negative, cauzate de mai mulţi factori:
- Producerea produselor de panificaţie în condiţii casnice;
- Reducerea puterii de cumpărare apopulaţiei;
- Migrarea populaţiei din motive,economice şi sociale. În ultimii 5 ani din Moldova au plecat
circa 300-500 mii oameni (conform datelor biroului naţional de statistică şi biroului de
emigrare);
Analizând datele pe parcursul anilor 1999 –2007 observăm că atât industria în general cât
şiramura industriei alimentare are tendinţa generalăde creştere. Valoarea producţiei industriale a
crescut în perioada analizată de la 7190,8 mil. Lei (anul 1999) până la 26173,5 mil. lei (anul
2007) circa de 3,64 ori sau s-a mărit cu circa 264%, ceea ce se apreciază pozitiv. Industria
alimentara a înregistrat
o creştere în dinamică (exclusiv anul 2006), asemănătoare de la 2800,1 mil. lei în anul 1999
până la 9952,5 mil. lei în anul 2007, ceea ce înseamnă de 3,55 ori sau cu 255%. Dacă analizăm
evoluţia industriei de panificaţie atunci, observăm că valoarea produselor ramurii date creşte
3,05 ori sau cu 205%, adică cu un ritm mai mic decât cel al industriei alimentare şi al industriei
în general, ceea ce se apreciază negativ.Acest lucru se datorează faptului ca industria de
panificaţie se orientează aproape în majoritate pe piaţă internă, adică spre consumatorii
autohtoni (a căror număr este în permanenţă descreştere datorită migrării populaţiei, creşterii
mortalităţii şi descreşterii natalităţii), şi mai puţin pe piaţă externă. În perioada analizată
observăm că atât pâinea şi produsele de panificaţie cât şi produsele de cofetărie au tendinţa
generală de creştere. Volumul produselor de cofetărie s-a mărit de circa 3 ori, adică cu 200%,
datorită creşterii cererii pe piaţa.Dacă analizăm volumele de paste făinoase în RM, atunci
observam că acestea au tendinţă generală de descreştere pe parcursul anilor 2000 – 2007
(exclusiv anul 2004) de la 12,4 mii tone anual până la 6,9 mii tone anual, aproximativ 2 ori, ceea
ce se apreciază negativ. Acest fapt se datorează concurenţei mari pe acest segment al pieţei,

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 datorită importului de paste făinoase (îndeosebi din Ucraina)la un preţ mai accesibil şi de o
calitate mai superioară.
Analizând structura industriei de panificaţie pe categorii de produse observăm că
ponderea majoritară îi revine pâinii şi produselor de panificaţie, constituind circa 80% pe toată
perioada anilor 1999 – 2007. Totodată observăm o tendinţa de descreştere a acestora de la
86,57% în anul 1999 până la 81,27% în anul 2007, pe când ponderea produselor de cofetărie
manifestă o creştere în dinamică de la 6,04% în anul 1999 până la 14,16% în anul 2007. Aceeaşi
tendinţă de descreştere în dinamică o observăm şi la pastele făinoase, care în 2000 deţineau o
pondere de 11,38% în total industrie de panificaţie (nivelul maxim atins în perioada analizată),
iar în anul 2007, respectiv -4,57% (nivelul minim atins în perioada anilor 1999– 2000 ). În urma
datelor obţinute am puteaconcluziona că pâinea şi produsele de panificaţie,dar mai ales, pastele
făinoase cedează în dinamică din ponderea lor în favoarea produselor de cofetărie,datorită
cererii crescânde a acestora pe piaţa internă şi externă.

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.1 Scurt istoric.

Temelia industriei de panificaţie a fost pusă în primii ani după cel de-al doilea război mondial.
Pînă la începerea procesului de mecanizare a industriei de panificaţie din republică, în cele 42 de
brutării existente, procesele tehnologice erau executate manual.
Anul 1947 marchează începutul campaniei de construcţie
a unor noi întreprinderi şi de modernizare a celor
existente. Astfel, în acest an, este dată în exploatare la
Chişinău prima fabrică de pîine, în baza unei brutării
particulare renovate.
La 24 februarie 1960, prin asocierea organizaţiilor de
profil din capitală, a fost creat Combinatul de panificaţie.
Fondarea acestuia a dat posibilitatea centralizării serviciilor, organizării unui birou de comandă,
ce determină cantitatea şi tipul produselor pentru fiecare subunitate în parte pe baza solicitărilor
din partea clienţilor. Trecerea la regimul de autofinanţare a contribuit la mărirea volumului de
producţie şi la lărgirea gamei sortimentale.
Automatizarea intensivă în anii ’70 a
proceselor de fabricare a devenit
direcţia prioritară, avînd drept efect
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi
ridicarea eficacităţii de producţie.
Astfel, în baza introducerii
tehnologiilor progresiste au fost
mecanizate procesele de depozitare,
transportare şi dozare a materiilor prime, modul de preparare şi dospire a aluatului, coacerea
pîinii. În urma înlocuirii vechilor cuptoare cu altele noi de tip tunel, cu încălzire electrică, a
devenit posibilă şi crearea la toate întreprinderile a unui mediu de muncă adecvat din punct de
vedere ecologic.
Ca urmare a reconstrucţiei succesive a fabricilor nr. 1 şi nr. 4, precum şi a construirii noilor
fabrici nr. 2, nr. 3 şi fabricii pe paste făinoase, combinatul a devenit o întreprindere modernă a
industriei de panificaţie din Republica Moldova

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 La 1 iulie 1991, combinatul devine întreprindere de arendă, iar de la 15 august 1995,
“Franzeluţa” este transformată în societate pe acţiuni cu proprietate mixtă, 56 % din capitalul
statutar constituind aportul statului.

Structuta întreprinderei
Amplasarea fabricii într-o zonă favorabilă care permite colectarea unei game întregi de materie
primă pentru producerea de patiserie.
Întreprinderea dispune de resurse pentru desfășurarea activității cum sunt:
 Capacitate de producție modernă, utilaj performant;
 Un personal calificat;
 Asortimente diverse pe piața internă și externă;
 Condiții favorabile de muncă.

Alimentare cu energie electrică

Întreprinderea este alimentată cu energie electrică de la rețelele electrice Union Fenosa,
dispun de transformatoare cu capacitate 250 KW și 400KW,capacitatea suficientă pentru
menținerea întregului process de producer, energie electrică- 17-18 kWh.

Alimentarea cu gaz natural

Întreprinderea e conectată la rețeaua de alimentare cu gaz natural.
Alimentare cu apă
Întreprinderea este conectată la rețeaua de apă ”Apă Canal”

1.2 Structura oorganizatorică a întreprinderii.

Fondarea acestei întreprinderi a început cu reconstruirea unei vechi brutării meşteşugăreşti din
Chişinău şi montarea primelor linii de producţie în flux au marcat în anul 1947 începutul.
Treptat numărul întreprinderilor specializate în domeniu au crescut şi prin asocierea lor a fost
fondat în 1960 Combinatul de Panificaţie. În compoziţia sa întreprinderea deţine cinci fabrici cu
linii automatizate, ateliere mecanice experimentale, un centru de calcul şi o reţea de magazine
ramificate în toate zonele capitalei. În continuare vom prezenta caracteristica fabricilor de pine:

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 a) Fabrica de pîine nr.1.
b) Fabrica de pîine nr.2.
c) Fabrica de pîine nr.3.
d) Fabrica de pîine nr.4.
e) Fabrica de paste fainoase.

Această structură complexă astăzi devenită societate pe acţiuni dispune de un personal calificat.
Întreprinderea deţine specialişti de profil care ghidează activitatea de zi dînd naştere unor
produse de panificaţie de o calitate superioară solicitată în cadrul economiei naţionale cît şi în
alte ţări.
Caracteristica genurilor de activităţi La 24 iulie 1960, prin asocierea instituţiilor de profil din
capitală a fost creat Combinatul de Panificaţie.Regimul de autofinanţare impus a contribuit la
mărimea volumului de producţie şi la îmbogăţirea gamei sortimentale.

Fabrica de pâine nr.l

Fondata in anul 1947, in rezultatul reconstrucţiei brutăriei private. In anul 1955 s-a dat in
exploatare secţia de producere a covrigilor si pesmetilor. In prezent, fabrica de pâine dispune de
şapte linii in flux cu capacitatea de producere de 118 tone pe zi, doua din care sunt destinate
fabricării produselor de covrigarie, precum si de o secţie pentru fabricarea produselor de
patiserie. Fabrica se specializează in producerea sortimentelor de pâine din faina de secara,
precum si in asortimentul bogat de produse de covrigarie: covrigi, covrigei, covrigei uscaţi de
diferite mărimi si forme. Pe lingă aceasta, aici, din aluat pentru covrigei, se fabrica produse
originale sub forma de cosulete, cu porumbei sau fara.

Fabrica de pâine nr.2

Data in exploatare in luna de cembrie a anului 1973. Capacitatea de producere a fabricii de
pâine este de 135 tone in 24 de ore. In anul 1975 i s-a conferit titlul de "întreprindere de nivel
inalt ", datorita introducerii schemelor tehnologice avansate de producere. La etapa actuala, la
fabrica funcţionează 6 linii, care asigura un flux neintrerupt de pâine. In secţia de patiserie a

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 fabricii de pâine se produc chifle mărunte. Fabrica se bazează pe s tehnologiile clasice,
verificate in timp, de asemenea se introduc noi tehnologii, conform cerinţelor cumpărătorilor.

Fabrica de pâine nr.3

Fondata in anul 1978, este alcătuita din secţia de panificaţie si cofetărie. Secţia de panificaţie
este echipata cu trei linii complex-mecanizate in flux pentru fabricarea pâinii si doua linii pentru
fabricarea produselor de patiserie, inclusiv a sortimentelor de produse impletite si a produselor
cu destinaţie dietetica. Secţia de cofetărie dispune de utilaj modern si de cadre calificate pentru
fabricarea pana la 8 tone de produse de cofetărie pe zi: torturi, prăjituri, rulade, biscuiţi s.a. Aici
se pot comanda produse de cofetărie pentru ceremonii, cu inscripţii si prezentări la dorinţa
clientului. Pe langa toate acestea, fabrica produce pufuleti crocanţi din porumb.

Fabrica de pâine nr.4

A fost intemeiata in anul 1956. Dupa reconstrucţie si numeroase reutilari, fabrica de pâine
număra 5 linii complex-mecanizate in flux pentru fabricarea diverselor produse de panificaţie. O
particularitate distinctiva a acestei fabrici de pâine este secţia de fabricare a produselor din vafe,
echipata cu linii moderne germane "Nagema" - pentru coacerea foilor crocante din vafe si
"Jupiter" - pentru fabricarea conurilor si cornetelor din vafe. Secţia produselor din vafe lansează
peste 40 de denumiri de produse din vafe: torturi, prăjituri, napolitane, conuri si cornete, care au
fost inalt apreciate de către cumpărători, atat pe piaţa interna, cat si peste hotare. De asemenea,
aici se fabrica bomboane si figurine din glazura ciocolata.

Fabrica de paste făinoase

Data in exploatare in anul 1975. Este inzestrata cu linii tehnologice moderne a firmelor
europene recunoscute "Buhler", "Bossano" si "Dominioni". Pastele făinoase de tip "spaghetti" si
cele tăiate scurt de diverse forme (cornisoare, taietei, figurine si macaroane pentru supa), sunt
ambalate la automatele firmei "Zamboni" in ambalaj atractiv din pelicula de polipropilena si
carton. In anul 1985 a fost fondata secţia de cofetărie, care dispune de doua linii in flux pentru
fabricarea turtelor dulci si a biscuiţilor, cu capacitatea generala de producere de 1,6 mii tone pe
an. La fabrica se produc astfel de concentrate alimentare, precum: muesli si doua tipuri de
amestecuri pentru blinii si blinele.

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Complexul energetic.
In anul 1998, pentru prima data in republica a fost organizata producerea bioxidului de carbon
alimentar cu ajutorul utilajului firmei daneze "Union". Bioxidul de carbon se utilizează in
diferite domenii: la gazeificarea băuturilor nealcoolice, apei minerale, berii, şampaniei si
vinurilor spumoase, precum si la executarea lucrărilor de sudare si in alte ramuri. De asemenea,
se fabrica si gheata uscata - bioxid de carbon in stare solida, folosit in scopuri de congelare.
Complexul energetic produce si vapori de abuir dens uscat, intrebuintati la umectarea cu abur a
produselor de panificaţie, in calitate de agent termic si pentru sterilizare.
Ateliere experimentale mecanice.
Au fost intemeiate in 1977. Atelierele experimentale mecanice prestează următoarele servicii:
echipează secţiile, desfăşoară controale tehnice, reparaţii capitale a utilajului, acorda ajutor
tehnic, efectuează lucrări de montaj. In plus, atelierele produc utilaj nestandard. Deseori, in baza
comenzilor, fabrica o gama larga de agregate si echipament pentru diverse intreprinderi de
profil.
Laboratorul central. Laboratorul este acreditat in sistemul national de certificare pentru
competenta tehnica si conformitatea cerinţelor SM EN ISO/CEI 17025:2002. Specialiştii acestui
laborator tin cont de interesele consumatorului - efectuează incercari de certificare si controlul
periodic al producţiei fabricate, precum si a materiei prime folosite pentru producerea ei,
garantând, astfel, calitatea producţiei. Aici se elaborează acte normative si reţete pentru tipurile
noi de produse.Comerţul de firma. Începând cu anul 1988, combinatul de panificaţie deţine
dreptul de a - si crea reţeaua comerciala proprie . In prezent, in republica activează 33 puncte
specializate de comerţ : 19 magazine si 14 gherete. Personalul comerţului de firma "Franzeluta"
oferă permanent consultaţii de inalta calificare in ceea ce priveşte sortimentul fabricat la SA
"Franzeluta". Tot aici se pot comanda produse de panificaţie si cofetărie pentru ceremonii
familiale.
Comerţul de firmă.
Începând cu anul 1988, combinatul de panificaţie deţine dreptul de a - si crea reţeaua
comerciala proprie . In prezent, in republica activează 33 puncte specializate de comerţ : 19
magazine si 14 gherete. Personalul comerţului de firma "Franzeluta" oferă permanent consultaţii
de inalta calificare in ceea ce priveşte sortimentul fabricat la SA "Franzeluta". Tot aici se pot
comanda produse de panificaţie si cofetărie pentru ceremonii familiale.

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.3 Caracteristica produselor.
SA “Franzeluţa” este cea mai mare fabrică de pâine din Republica Moldova. Mai mult de 120 de
produse de panificaţie, 50 de produse de patiserie, 80 de produse de cofetărie şi peste 20 de
produse de paste făinoase se fabrică zilnic.
SA “Franzeluţa” este o întreprindere cu experienţă de peste 67 de ani în industria de panificaţie,
cu tradiţii stabilite şi cu reputaţie, care include 3 fabrici de pâine şi o fabrică de paste făinoase.
Lucrătorii combinatului, în frunte cu conducerea, reprezintă un colectiv de muncă unit, iar
principalul scop este grija faţă de consumator.
Controlul minuţios al materiilor prime, precum şi al produselor finite, efectuat de personal
calificat, asigură calitatea produselor noastre. Tehnologii SA “Franzeluţa” aplică toată măiestria
şi experienţa, pentru ca pe masa D-voastră să fie produse gustoase de calitate înaltă. Produsele
noastre sunt fabricate conform tehnologiilor clasice de preparare a aluatului, cu utilizarea
prioritară a adaosurilor şi afânătorilor naturali. Fabricile noastre sunt echipate cu utilaj moder de
performanţă.
Sistemele ISO 9001 şi ISO 22000 implementate la întreprindere permit fabricarea produselor la
nivelul standardelor internaţionale. De asemenea, întreprinderea deţine certificatul Kosher
pentru producerea covrigeilor şi turtelor dulci.
SA “Franzeluţa” participă la expoziţii internaţionale, regionale şi de ramură. De asemenea, la
expoziţii şi degustaţii republicane unde suntem decoraţi cu premii şi medalii pentru gustul şi
calitatea înaltă a produselor noastre.
Vizitând reţeaua de magazine specilizate vă veţi putea convinge de diversitatea sortimentelor de
produse de panificaţie, cofetărie şi paste făinoase, precum şi să apreciaţi calităţile lor gustative.
Misiunea noastră este satisfacerea nevoii clienţilor de a achiziţiona produse sigure din punct de
vedere alimentar, fabricate prin metode tradiţionale şi cu un excelent raport preţ - calitate.
Suntem recunoscători în fiecare zi pentru rolul nostru în familiile consumatorilor care ne aleg.
Franzeluța dispune de un sortiment larg de produse:
 Diferite sortimente de pîine (de grîu, de secară)
 Produse de franzelărie (rulade, chifle, franzeluţe)
 Paste fainoase cu adaosuri şi fără (spaghete, cornişoare, fidea, tăiţei, figurine)
 Produse de cofetărie: torturi, prăjituri, rulade, produse din vafe, bomboane, zefir
 Produse de covrigărie dulci şi sărate, pesmeţi
 Turte dulci, biscuiţi, checuri, produse foitaj
 Torturi şi colaci la comandă pentru festivităţile Dumneavoastră
 Cozonaci pentru sărbătorile de Paşti
 Aluat rapid congelat

10

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
  Apă potabilă carbogazoasă
 Bioxid de carbon alimentar în stare gazoasa şi solidă

Sortimentul de pîine:

Pîine "Nistru"
Pîine din amestec de făină de grîu de calitatea a doua și făină de
secară. Masa 600g, se comercializează ambalată şi fără ambalaj.
Termen de valabilitate 72 ore. În ladă 9 bucăți.

Pîine "Graham"
Pîine cu adaos de făină graham - făină din măciniş integral, care
conţine şi tărîţe şi germeni de grîu. Acest produs este bogat în
fibre, vitamine, minerale şi are un conţinut redus de glucide
asimilabile. Se comercializează ambalată cu masa 400g (în navetă
8 buc.), termen de valabilitate 36 ore.

Pîine de Riga
Cu gust dulce-acrișor, aroma plăcută de malț de secară, chimen și
coreandru, "Pîinea de Riga" alintă mirosul și dorința dumneavoastra
de a o savura. Fiind preparată conform rețetei clasice letone, prin
fermentare naturală în mai multe etape, "Pîinea de Riga" își
dezvăluie gustul și aroma specifică. Alegeți "Pîinea de Riga" și veți
descoperi un produs natural și sănătos! Se comercializează ambalată
cu masa 200g (în navetă 10 buc.) şi cu masa 500g (în navetă 5 buc.).
Termen de valabilitate 72 ore.

Pîine "Morărească"
Pîine din făină de grîu de calitatea superioară, masa netă 550g. Se
comercializează fără ambalaj cu termen de valabilitate 24 ore.

11

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Franzelă "Extra"
Franzelă din făină de grîu de calitate superioară, cu adaos de fier şi
acid folic. Se recomandă pentru toate grupele de vîrstă în scopul
prevenirii anemiilor şi altor afecţiuni legate de insuficienţa în
organism a fierului şi acidului folic (vitamina B9). Masa 500g, se
comercializează ambalată feliată sau nefeliată, termen de valabilitate
36 ore. În navetă 6 bucăţi.

Franzelă "Orășenească Plus"

Franzelă din făină de grîu de calitate superioară, cu adaos de fier şi

acid folic. Se recomandă pentru toate grupele de vîrstă în scopul
prevenirii anemiilor şi altor afecţiuni legate de insuficienţa în
organism a fierului şi acidului folic (vitamina B9). Masa 400g, se
comercializează ambalată feliată sau nefeliată, termen de valabilitate
36 ore. În navetă 12 bucăţi.

Rulade din aluat de cozonac:

Rulada cu umplutura de mac

Rulada din aluat de cozonac, conține o cantitate mare de umplutură

de mac. Este ambalată în peliculă, masa 400g, termenul de
valabilitate 72 ore. Se comercializează cu bucata.

Rulada ”Deosebita”

Fabricată din aluat de cozonac, conține un strat de aluat cu cacao cu

adaos de mac, conține umplutură din magiun cu nuci. Masa 650g,
termen de valabilitate 72 ore. Se comercializează cu bucata.

12

Coala
Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Împletitură ”Spicul” cu susan
Se fabrică din aluat de cozonac, este presărată cu susan. Masa
350g, termen de valabilitate 36 ore. Se comercializează cu
bucata.

Chifle

Chifle "Kaiser"
Celebrele chifle "Kaiser" pentru un dejun cu adevărat european.
Nu sunt dulci. Se fabrică de două feluri: simple şi cu tărîţe. Se
comercializează ambalate în pungi: 4 chifle cu masa 40g.
Termen de valabilitate 36 ore. În ladă 10 pungi.

Mini croissantе „Matinal”

Mini croissantе „Matinal” – se produc de trei feluri: cu lapte
condensat, cu cremă de alune „Carat”, cu aromă de căpşuni. În
perioada de Post se produc croissante de post. Sunt ambalate cîte
130g (în pungă 6-7 croissante). Termen de valabilitate 5 zile. În
ladă 10 pungi.

Chiflă "Farmec" cu brânză de vaci

Chiflă rulată, conţine umplutură din brînză de vaci, suprafaţa este
acoperită cu glazură albă. Masa 80g, termen de valabilitate 36
ore, în navetă 10 buc.

Chiflă "Farmec" cu caise şi morcov

Chiflă rulată, conţine umplutură din caise şi morcov, suprafaţa
este ornată cu glazură. Masa 80g, termen de valabilitate 36 ore,
în navetă 10 buc.

Chiflă "Farmec" cu mac

Chiflă rulată, conţine umplutură din magiun cu mac, suprafata
este acoperită cu glazură. Masa 80g, termen de valabilitate 36
ore, în navetă 10 buc.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
13
 Produse făinoase
SA Franzeluta produce un sortiment divers de paste făinoase de calitate superioară, din
materii prime naturale, fără adaosuri artificiale. Plusul principal al pastelor făinoase sunt
simplitatea în pregătire, valoarea alimentară înaltă şi capacitatea de asimilare (100 g de paste
făinoase satisfac 10% din cantitatea zilnică de proteine şi glucide necesară organismului
uman), capacitatea îndelungată de păstrare (1 an) şi preţul lor redus.

Spaghete ”Spicusor”
Se comercializează în vrac - 18 kg în ladă din carton ondulat,
preambalate în pungi din polipropilen cu masa 500g (36 buc. în
ladă) şi 800g (24 buc. în ladă). Spaghetele lungi (lungimea 55cm)
se comercializează cu masa 500g (12 buc. în ladă) şi 1,0 kg (6
buc. în ladă).

Paste făinoase scurte ”Creasta”

Se comercializează: în saci din hîrtie cu masa 16 kg, în saci din
polietilenă cu etichetă color cu masa 5 kg, în pungi din
polipropilenă cu masa 500g (16 buc. în ladă), în cutii din carton cu
masa 450g (16 buc. în ladă).

Paste făinoase scurte ”Clopotei”

Se comercializează: în saci din hîrtie cu masa 18 kg, în saci din
polietilenă cu etichetă color cu masa 5 kg, în pungi din
polipropilenă cu masa 500g (16 buc. în ladă).

Paste fainoase scurte "Pene"

Se comercializează: în saci din hîrtie cu masa 18 kg, în saci din
polietilenă cu etichetă color cu masa 5 kg, în pungi din
polipropilenă cu masa 500g (14 buc. în ladă), în cutii din carton
cu masa 450g (16 buc. în ladă).

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
14
 Paste făinoase scurte "Cornisoare"
Se comercializează: în saci din hîrtie cu masa 22 kg, în saci din
polietilenă cu etichetă color cu masa 5 kg, în pungi din polipropilenă
cu masa 500g (24 buc. în ladă).

Produse de covrigărie

Produsele de covrigărie se caracterizează printr-o calitate înaltă, suprafaţa lucioasă, gust si

aromă plăcută, fragilitate. Se produc din făină de calitate superioară, cu adaos de zahăr,
margarină, ulei vegetal, ouă, mac, scortisoara, vanilina si alte materii prime naturale.

"Piciul" cu graham
covrigei cu dimensiune mică cu adaos de făină graham - făină din
măciniş integral, care conţine şi tărîţe şi germeni de grîu. Aceste
produse sunt bogate în fibre, vitamine, minerale şi au un conţinut
redus de glucide asimilabile. Masa 190 g (28 buc. în ladă).
Termen de valabilitate 90 zile.

Covrig ”Albinuta” cu mac

Este presărat cu mac. Se comercializează ambalați cîte doi covrigi
în pungă. Masa unui covrig 95g, termen de valabilitate 72 ore, în
ladă 20 bucăți.

”Piciul” cu mac
covrigei de marime mica, de forma rotunda. In reteta intra faina de
grau de calitate superioara, zahar, ulei vegetal si mac. Se
comercializeaza in pungi de polipropilena cu masa 500 g (12 buc.
în ladă) și ambalați în vrac în saci cu masa 14 kg. Termen de
valabilitate pentru covrigei în pungi 90 zile, pentru covrigei în saci
- 45 zile.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
15
 ”Piciul” cu vanilina
covrigei de marime mica, de forma rotunda. In reteta intra faina de
grau de calitate superioara, zahar, ulei vegetal si vanilina. Se
comercializeaza in pungi de polipropilena cu masa 500 g (12 buc.
în ladă) și ambalați în vrac în saci cu masa 14 kg. Termen de
valabilitate pentru covrigei în pungi 90 zile, pentru covrigei în saci
- 45 zile.

”Succes”, ”Suveicuta”, "Piciul" glazuraţi,

"Ineluş"
Sunt fabricati din faina de grau de calitate superioara, zahar, ulei
vegetal si alte materii prime. Covrigeii ”Succes” - cu aroma de
vanilina, ”Suveicuta” - covrigei din aluat de cozonac, "Piciul" cu
mac glazuraţi, "Piciul" cu vanilină glazuraţi - covrigei acoperiţi
cu glazură din zahăr, "Ineluş" - covrigei de cea mai mică
dimensiune. Se comercializeaza in pungi de polipropilena cu
masa 400 g (14 buc. în ladă) şi ambalaţi în vrac în saci din hîrtie
şi în lăzi din carton. Termen de valabilitate 90 zile

Turte dulci
”Preferate”
Turte dulci de forma rotunda, traditionala, de dimensiuni mai
mari, ca de obicei. Se comercializează în vrac în lăzi din carton
ondulat cîte 5,0 kg și ambalate în peliculă transparentă cîte 500g
(16 buc. în ladă) sau în peliculă metalizată cu masa 300g (17
buc. în ladă). Termen de valabilitate pentru turte ambalate în
vrac 35 zile, pentru turte în pungi – 65 zile.

”Savoarea nucilor”
turte dulci in forma de inimioare, cu adaos de miez de nuci. Se
comercializează în vrac în lăzi din carton ondulat cîte 5,0 kg și
ambalate în peliculă transparentă cîte 500g (16 buc. în ladă) sau
în peliculă metalizată cu masa 300g (17 buc. în ladă). Termen de
valabilitate pentru turte ambalate în vrac 35 zile, pentru turte în
pungi – 65 zile.

”Albinuta”
in forma de semiluna, in reteta intra miere artificiala. Se
comercializează în vrac în lăzi din carton ondulat cîte 5,0 kg
și ambalate în peliculă transparentă cîte 500g (16 buc. în
ladă) sau în peliculă metalizată cu masa 300g (17 buc. în
ladă). Termen de valabilitate pentru turte ambalate în vrac
35 zile, pentru turte în pungi – 65 zile.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
16
 Cu cafea
Turte dulci de formă rotundă, cu adaos de cafea naturală. Se
comercializează în vrac în lăzi din carton ondulat cîte 5,0
kg și ambalate în peliculă transparentă cîte 400g (17 buc. în
ladă). Termen de valabilitate pentru turte ambalate în vrac
35 zile, pentru turte în pungi – 65 zile.

”Piciul”
Turte dulci de dimensiuni mici, din făină de grîu de calitatea
întîi, sînt foarte aromate, deoarece se fabrică cu adaos de
”parfum uscat” - amestec de condimente. Într-un kilogram se
conţin minimum 175 de turte dulci. Se comercializează în
vrac în lăzi din carton ondulat cîte 5,0 kg, ambalate în
peliculă transparentă cîte 300g (16 buc. în ladă) şi în
peliculă metalizată cîte 300g (17 buc. în ladă). Termen de
valabilitate pentru turte ambalate în vrac 35 zile, pentru turte
în pungi – 65 zile.

Pesmeți
Pesmeţii ocupă un loc deosebit printre produsele de panificaţie, datorită calităţilor sale
gustative şi nutritive. Ei sunt "conserve" din pîine , care se pot păstra un timp îndelungat şi se
pot transporta la distanţe mari. Acest produs se bucură de popularitate, îndeosebi printre
cumpărătorii care respectă dieta. SA Franzeluta produce o gamă largă de pesmeţi: din aluat de
cozonac, din făină de grîu şi făină de secară.

Pesmeţi "Graham"
Pesmeţi crocanţi cu adaos de făină "Graham". Se
comercializează ambalaţi cu masa 150g (10 buc. în
navetă) şi în vrac cu masa 1,8 kg. Termen de valabilitate
120 ore.

Pesmeti cu fructe
Pesmeți de cozonac conțin multe stafide și bucățele de ananas
zaharisit. Se comercializează ambalați în cutii din carton cu
masa 1,6 kg sau în pungi cu masa 200g (10 buc. în ladă) și în
cutii din carton cu masa 250g (13 buc. în ladă). In perioada
Postului se produc de post. Termen de valabilitate 4 luni.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
17
 Pesmeței ”Mario”
Pesmeţei crocanţi din făină de grîu сu diferite arome: de
paprică, de bacon, pizza, barbecue, caşcaval – în pungi cu
masa 50g (în ladă 100 buc.) şi în vrac în lăzi din carton cu
masa 3,0 kg. Au un gust şi aromă picante. Se servesc la
bere, cu bulion sau sine stătător. Termen de valabilitate 6
luni.

Pesmeţi cu stafide
Pesmeţi de cozonac cu adaos de stafide, se
comercializează ambalati cîte 200g şi 400g. Termen de
valabilitate 120 zile. În ladă 10 buc.

Piciul cu mac
Pesmeti crocanti din aluat de cozonac cu dimensiune mica,
conțin mac. Sunt ambalați in pungi cu etichetă din carton,
cu masa 200g sau în lăzi din carton cu partea superioară
deschisă cu masa 1,5 kg. Termen de păstrare 2 luni.

1.4 Caracteristica clienților.

SA “Franzeluţa” este cea mai mare fabrică de pâine din Republica Moldova. Mai mult de 120
de produse de panificaţie, 50 de produse de patiserie, 80 de produse de cofetărie şi peste 20 de
produse de paste făinoase se fabrică zilnic.
Produsele S.A Franzeluța sunt cunoscute şi peste hotarele ţării. Geografia largă a livrărilor –
Germania, Canada, SUA, Grecia, România, Irlanda, Italia, Spania, Bulgaria, Australia, Marea
Britanie, Estonia şi Israel caracterizează pe deplin succesul de care se bucura produsele
Franzeluța. Exportul productiei este in permanenta crestere.
Distribuitori în Republica Moldova:
 SRL "VOLTAJ COM"mun. Chişinău, str. Uzinelor
 SRL "ALIOCOR LT"mun. Chişinău, str. Petricani
 SRL "MINILIS GRUP"mun. Chişinău, str. Petricani
 SA "INCOMLAC"mun. Chişinău, str. Calea Ieşilor
 SRL "RAMAIANA"mun. Chişinău, str. Petricani
 ÎI "CEBANIUC"or. Făleşti, str. Moldovei
 SRL "SKAAT-5M"mun. Bălţi, str. Ieşilor
 SRL "IARMAL-COM"or. Drochia, str. Sorocilor

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
18
  SRL "FISAVRU"or. Orhei, str. Iachir
 SRL "EXTRA-EXPRESS"or. Hînceşti, str. Grădinilor

Distribuitori peste hotare:

 "RUSSISCHER MARKT"Germania, Italia, Grecia, Irlanda
 "GRINBERG"SUA, Canada, Iordania, Australia
 "FAST PLUS"România, Bucureşti
 "NOVOTECH"România, Piatra Neamţ
 "MAI SERV"România, Bucureşti
 "BUCURIA PRIM"România, Iaşi
 "BULINTERCOMERCE"Bulgaria, or. Sofia

1.5 Caracteristica furzizorilor.

S.A ”Franzeluța” achiziționează făină și grîu alimentar de la agenți economici autohtoni și

importatori.
Alte materii prime , consum anual, kg.
Tab.1.5.1
Alte materii prime Consum anual, kg
zahăr cristal 1 700 000
grăsime vegetală t/topire 32-35°C 75 000
grăsime vegetală t/topire 36-39°C 75 000
grăsime vegetală pentru creme de napolitane 145 000
grăsime vegetală "Ariba Soft" 20 000
ulei de palmier 95 000
margarină "Мolocinâi" 82% 84 000
margarină pentri foitaj 82% 175 000
margarină 80% 20 000
drojdii comprimate "Тradiţionali" 540 000
drojdii comprimate "Аctive" 130 000
miez de nuci 1/4 şi 1/8 de miez 18 000
vişină în suc propriu 24 000
malţ de secară 77 000
unt de vacă ţărănesc 120 000
melasă de porumb maltozică 62 000
melasă de porumb caramelizată 1 000

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
19
 1.6 Aprecierea in dinamică a principalilor indicatori economico-financiari
Tabelul 1.6.1
Indicatori 2008 2009 Ritmul de
sporire; %

Venitul di vînzări; lei 582528,5 538979,3 92,52

Costul vînzărilor; lei 527933,2 439790,4 83,30
Profitu brut 54595,2 99188,9 181,68
Profit operaţional -3278,2 34469,1 -1051,46
Profit net 18240,1 33472,9 183,51
Profit pînă la impozitare 33472,9 257,04
13022,7
Cifra de afaceri
618141,7 595384,5 96,32
(VV+AVO+VAI+VAF)
Total active 296917,7 319084,9 107,47
Active curente 98747,6 125220,8 126,81
Capital propriu 241214,5 274325,9 113,73
Datorii pe termen scurt 48709,8 37799,1 77,60
Lichiditatea general (AC/DTS) 2,0273 3,3128 163,41
Rentabilitatea vînzărilor
2,95 5,62 190,53
(PN /VT*100%)
Rentabilitatea economic
5,40 12,20 226,01
(PPI/CP*100%)
Rentabilitatea financiară
7,56 12,20 161,36
(PN/CP*100%)
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus putem constata la Franzeluta o
crestere a tuturor indicatorilor faţă de nivelul anului precedent.
Astfel, nivelul veniturilor din vânzări a scăzut cu 7,48 % față de anul precedent. Sa mai
înregistrat şi scădere a costului vînzărilor faţă de anul precedent cu aproximativ 16,7 %, ceea
ce se apreciază pozitiv. Se observă și o tendinţă de creştere a profitului brut cu 81,68 % faţă
de anul precedent. Această creştere se apreciază pozitiv.
Din rentabilităţile studiate observăm o majorare a rentabilității vînzărilor, aceasta sa majorat
cu aproximativ 90,53%, ce se apreciază pozitiv. Creşterea rentabilităţii financiară este de
61,36 % . Rentabilitatea economică crește la fel cu 126,01 % faţă de anul precedent. Această

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
20
 creștere are loc datorită cresteri profitului pînă la impozitare practic cu 157,04% şi totodată
mărirea capitalului propriu cu aproximativ 13,73 %.

CAPITOLUL II. Analiza profitului si rentabilității la întreprinderea

2.1. Analiza comparativă a profitului pină la impozitare

Analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii, de regula, se începe cu aprecierea în

dinamică a structurii profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, care poate fi
determinat astfel:
PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE
unde:
PPI - profitul (pierderea) pană la impozitare;
RAO - rezultatul din activitatea operaţională;
RAI - rezultatul din activitatea de investiţii;
RAF - rezultatul din activitatea financiară;
RE - rezultatul excepţional.
Analiza în dinamică permite da a aprecia evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu
anul precedent, iar analiza structurală– aportul fiecărui tip de activitate în obţinerea
profitului pînă la impozitare. Pozitiv se apreciază creşterea în dinamică a cotei RAO în suma
totală a PPI.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii)
pană la impozitare se determină abaterea absolută (faţă de perioada precedentă şi/sau de plan),
ritmul creşterii, procentul indeplinirii planului şi ponderea rezultatului financiar obţinut din
fiecare tip de activitate in suma totală a mărimii profitului (pierderii) pană la impozitare.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
21
 2.1.1 Analiza valorii și structurii PPI în dinamică
Tabelul 2.1.1
Indicatori 2008 2009 Abat. Abat.
Mii lei % Mii Lei % Absolută relativă

1)Rezultatul din activitatea

-3278,2 -25,17 34469,1 102,98 37747 -1051,46
operationala:profit(pierdere)

2)Rezultatul din activitatea

de investitii:profit
3986,8 30,61 -17,2 -0,05 -4004 -0,43
(pierdere)

3)Rezultatul din activitatea

financiara:profit 12777,6 98,12 22,3 0,07 -12755 0,17

(pierderi)

4)Rezultatul din activitatea

exceptionala:profit -463,5 -3,56 -1001,3 -2,99 -538 216,03
(pierderi)

5)Profitul pînă la impozitare 13022,7 100.00 33472,9 100.00 20450 257,04

Concluzie: La analizarea datelor din tabelul de mai sus observam cu usurinta profitul pina la
impozitare in anul curent inregistreaza o crestere cu 20450 mii lei sau aproximativ 157 %
fata de anul precedent, se constituie un moment pozitiv pentru intreprindere. O mare masură
i se datorează faptului cresterii profitului din activitatea operationala cu 37747 mii lei sau
aproximativ 951,46 %.

2.2Analiza comparativă și factorială a profitului operational

Analiza factorială a rezultatului din activitatea operaţională ne permite de a depista

evoluţia lui sub influenţa diverşilor factori atît cu acţiune directă, cît şi indirectă.
Din punct de vedere factorial rezultatul din activitatea operaţională poate fi determinat
prinurmătoarea formulă:

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
22
 RAO = Pb + AVO – Ch com. – Ch g. adm. – A ch. oper.
Unde:
Pb - profitul brut;
AVO - alte venituri operationale;
Ch.com - cheltuieli comerciale;
Ch.gen.adm - cheltuieli generale si administrative;
Ach.oper - alte cheltuieli operationale.
Fiecare parte componentă din formula nominalizată influenţează asupra rezultatului
activitatii operationale a întreprinderii. Primii doi factori sunt cu acţiune directă, iar restul trei
– cu acţiune indirectă. Profitul brut (pierderea globală) şi alte venituri operaţionale au o
acţiune directă, iar cheltuielile perioadei - o acţiune inversă Datorită legăturii aditive dintre
factorii de influenţă şi indicatorul rezultativ, analiza factorială se efectuează prin metoda
balanţieră. Drept sursă informaţională pentru analiza respectivă serveşte Raportul de profit şi
pierderi.
2.2.1 Analiza comparativa a PO
Tabelul 2.2.1
Precedent Curent
2008 2009 Abaterea Rezultatul Abaterea
Indicatorii Mii lei Mii lei Absolută influentei relativa %
Profitul brut, 54595,2 99188,9 44593,7 44593,7 181,68
Alte venituri
operationale 22127 21931 -196 -196 99,11

Cheltuieli comerciale 47929,9 49905,3 1975,4 1975,4 104,12

Cheltuieli generale si
administrative 28092,4 32716,3 4623,9 4623,9 116,46
Alte cheltuieli
operationale, 3978,2 4029,2 51 51 101,28
Rezultatul din activitatea
operationala -3278,2 34469,1 37747,3 37747,3 -1051,46
Concluzie: Profitul operaţional sa majorat faţă de anul precedent cu cca 37747,3 mii lei. Un
factor care a influenţat asupra profitului operaţional este cresterea profitului brut care
constitue 81,68 %, sau 44593,7 mii lei. O mare influență negativă asupra profitului

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
23
 operational o are ACO de 51 mii lei , Ch comercilae de 1975,4 mii lei și ChGA de 4623,9 mii
lei, însă aceste creşteri sunt compensate de profitului brut
2.2.2 Analiza factoriala a profitului operational
PO= PB+AVO-ChC-ChGA-ACO
RAO=PO/VO*100%
Tabelul 2.2.2
Indicatori Precedent, mii Curent, mii lei Abaterea Abaterea
lei absolută relativă, %
Profit operaţional,mii lei -3278,2 34469,1 37747,3 -1051,46
Venit din vînzări,mii lei 582528,5 538979,3 -43549,2 92,52
Alte venituri operaţionale, 22127 21931 -196 99,11
mii lei
Venit operaţional total, 582528,5 538979,3 -43549,2 92,52
mii lei
Rentabilitatea activităţii
operaţionale (Profit -0,56 6,40 6,96 -1136,42
oper/Venit oper *100%)

Concluzie:
Profitului operational a fost studiat sub influenta a doi factori: modificarea vinzărilor
operationale si modificarea rentabilitatii operationale.
Profitul operational inregistreaza o crestere 37747,3 mii lei sau cu 1051,46 % față de anul
precedent, fapt care se datoreaza creșteri rentabilității, chiar dacă venitul din vănzări scade.
Situatie care se apreciaza pozitiv.
Calculul influentei factorilor cu ajutorul metodei abaterilor absolute:
Determinarea gradului de influenta a modificarii VO asupara modificarii PO
∆Povo=∆VO*Rn =(-43549,2)* (-0,56) = 24387,552

Determinarea gradului de influenta a modificarii RAO asupra modificarii PO

∆POr=VO′*∆RAO =538979,3*6,96= 3751295,928

Alcatuirea balantei factorilor

∆PO=∆Povo+∆Por==-24387,552 + 3751295,928= 3775683,48

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
24
 Calcularea intensitatatii influentei factorilor
Ivo= ∆Povo / │∆PO│* 100 = 24387,552 / 3775683,48 * 100% = 0,65 %
Ir= ∆Por / │∆PO│* 100 = 3751295,928 / 3775683,48 * 100%= 99,35%

2.3. Analiza comparativă și factorială a profitului brut

Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operaţională reprezintă
profitul brut (pierderea globală), de aceea in analiza formării profitului, studiului profitului
brut i se acordă o atenţie deosebită.
Analiza incepe cu aprecierea evoluţiei structurii profitului brut (pierderii globale)
obţinut pe tipuri de activitate operaţională. De regulă, mărimea profitului brut poate fi
caştigată de intreprindere din vanzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestarea
serviciilor sau executarea lucrărilor de construcţie. Această direcţie de analiză se efectuează in
baza datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare.
2.3.1 Analiza comparativa a profitului brut
Tabelul 2.3.1
2008 2009 Abat. Abat.
Indicatori Mii ei % Mii lei % absolută Relativă
Profit din vînzarea
produselor finite 54595,2 100.00 99188,9 100.00 44593,7 181,68
Profit din vînzarea - - - - - -
mărfurilor
Profit din - - - - - -
prestarea servicii

Profit brut
54595,2 100.00 99188,9 100.00 44593,7 181,68

Concluzie:
Conform tabelului analizat, observăm că profitul brut a crescut faţă de anul precedent
cu aproximativ 82% sau 44593,7 mii lei . Creşterea profitului brut a fost condiţionat de
indicatorul profit din vînzarea producelor finite . Situația la întreprindere este favorabilă.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
25
 2.3.2 Aprecierea in dinamica si analiza factoriala a profitului brut
Tabelul 2.3.2

Precedebt Curent Abaterea Rezultatul Abaterea

Indicatori
(2008) (2009) absoluta influentei relativa,%

Venit din vinzari, mii lei

582528,5 538979,3 -43549,2 -43549,2 92,52

Costul vinzarilor, mii lei 527933,2 439790,5 -88142,7 -88142,7 83,30

Profitul brut, mii lei 54595,2 99188,9 44593,7 44593,7 181,68

2.3.3 Analiza factoriala a PB dupa formul de descompunere: PB=VV*Rv

Tabelul 2.3.3
Abaterea absoluta
Precedent Curent
Indicatori Inclusiv din modificarea
(2008) (2009) Totala
VV Rv
Profit brut, mii lei 54595,2 99188,9 44593,7 -4080,56 48669,83
Venit din vinzari mii
lei 582528,5 538979,3 -43549,2 … …
Rentabilitatea
vinzarilor, 0,0937 0,1840 0,0903 … …

1.∆PBvv=∆VV*RVo=(-43549,2)* 0,0937 = -4080,56

2.∆PBR=VV1*∆Rv= 538979,3* 0,0903 = 48669,83

Concluzie:
Conform tabelului analizat, putem mentiona faptul ca venitul din vinzari care constituie
-43549,2 mii lei a scăzut față de anul precedent, dar PB a înregistrat o crestere ce constituie
44593,7 mii lei. Rentablitatea a crescut cu circa 0,0903 față de anul precedent. Situația se
apreciază pozitiv.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
26
 2.4 Aprecierea repartizării profitului brut, povara fiscală

Decizia repartizarii profitului brut apartine proprietarilor si managementului

intreprinderii.
Generarea profitului nu este suficientă pentru desfăşurarea reuşită a activităţii
economicofinanciare a intreprinderii. Nu mai puţin importantă este repartizarea eficientă a
profitului obţinut.
Analiza distribuirii profitului oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea
de a
răspunde la următoarele intrebări:
- In ce direcţii (pentru ce scopuri) principale se repartizează profitul generat de intreprindere?
- Ce cotă din profitul generat revine statului?
- Cat de grea este povara fiscală a intreprinderii şi care este contribuţia impozitului pe venit la
crearea acestei poveri?
- Ce parte a profitului rămas la dispoziţia intreprinderii proprietarii reinvestesc?
- Ce proporţii există intre profitul reinvestit şi cel consumat?
Importanţa aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional
dictează
examinarea profundă a repartizării profitului in cadrul analizei situaţiei financiare a
intreprinderii. In acest scop, in calitate de sursă iniţială de informaţii analitice, se foloseşte
Raportul financiar.

Repartizarea profitului

Profit Profit pina Profit net

brut la
+ impozitare
AVO
Profit
nerepartizat
CC CI

Profit
repartizat
CGA
Profit net

ACO

Profit net Profit net

PO

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
27
 2.4.1 Analiza repartizarii PB
Tabelul 2.4.1
Indicatori Precedent(2008) Curent(2009)
Mii lei % Mii Lei %
Profit brut+AVO 76722,2 100.00 121119,9 100

Chelt.comerciale 47929,9 62,47 49905,3 41,20

Chelt.generale si
administrative 28092,4 36,62 32716,3 27,01

Alte cheltuieili operationale 3978,2 5,19 4029,2 3,33

Rezultat din activitatea
operationala -3278,2 -4,27 34469,1 28,46

Concluzie: Conform tabelului analizat, observam ca ponderea cea mai mare o inregistreaza
cheltuielile comerciale 62,47% in anul 2008 și în anul 2009 acestea au descrescut pina la
41,20%, ceea ce se apreciaza pozitiv. Au mai scăzut și Ch. Generale adm. De la 36,62% pina
la 27,01% și alte ch. Operaționale de la 5,19% pina la 3,33%. Se aprecează pozitivă

Povara fiscala – constituie ponderea cheltuielilor de impozitare in PPI

2.4.2 Analiza repartizarii PPI
Tabelul 2.4.2
Indicatori Precedent(2008) Curent(2009)
Mii lei % Mii Lei %
Profitul pina la 13022,7 100 33473 100
impozitare
Impozitul pe venit - - - -
Profit net 13022,7 100 33473 100

Concluzie:
Analizind tabelul, observam ca profitul pina la impozitare a crescut in 2009 pina la 33473 mii
lei, fata de anul trecut care a inregistrat 13022,7 mii lei, ceea ce se apreiciază pozitiv.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
28
 2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului
2.5.1 Rezervele de crestere a profitului sint relevate din imbunatatirea tuturor factorilor
ce-l conditioneaza
Tabelul 2.5.1
Indicatori Factori Sensul
de profit modificarii Modalitati de modificare
1.PPI PO Crestere Cresterea PB, reducerea cheltuielilor de perioada
PAI Crestere Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor
activitatii de investitii
PAF Crestere Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor
activitatii financiare
PE Crestere Sporirea veniturilor si reducerea costului vinzarilor
2. PO PB Crestere Sporirea venitului din vinzari si reducere costului
vinzarilor
AVO Crestere Gasirea diferitor alterntive de activitati
operationale ai aporirea venitului din ele
CC Descrestere Reducerea cheltuielilor de marketing
neargumentate si neeficiente.
Reducerea surplusului de personal din activitatea
comerciala
CGA Descrestere Optimizarea diferitor tipuri de cheltuieli dupa
necesitate
ACO Descrestere Optimizarea diferitor tipuri de cheltuieli dupa
necesitate.Reducerea penalitatilor, amenzilor
VV Crestere Sporirea VV prin imbunatatirea caliatatii,
Cantitatea diversificarea si diferentiere produselor ,iesirea pe
3. PB PR noi piete de desfacere, majorarea pretului, crestere
ponderii produselor cu rentabilitate mai inalta
Costul Descrestere Reducerea consumului specific de resurse, preturi
vinzarilor avantajoase la resurse, utilzarea resurselor de
Costul calitate inalta, utilizarea la maxim a capacitatilor
unitar
Pretul Crestere Imbunatatirea calitatii, promovarea brand-ului

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
29
 2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii

Intr-o economie de piata moderna, principalul obiectiv al oricarei societati comerciale este de
a maximiza averea actionarilor, respectiv de a creste valoarea de piata a unei firme, obiectiv
care poate fi realizat numai prin desfasurarea unei activitati rentabile.Astfel inca de la
infiintare, grijile conducatorilor intreprinderii sunt legate de supravietuire si asigurarea
rentabilitatii intreprinderii.Rentabilitatea oglindeste intr-o forma sintetica eficienta intregii
activitati economice a unei firme.
Rentabilitatea este un indicator al eficientei , care exprima capacitatea intreprinderii de a
obtine profit.
Rentabilitatea este o forma a eficientei economice care evidentiaza capacitatea agentilor
economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru producerea si desfasurarea bunurilor
economice de a obtine profit.
Rentabilitatea este o notiune generala care masoara raportul dintre rezultate si
mijloace.Un anumit nivel de rentabilitate este necesar pentru mentinerea si cresterea
potentialului economic al firmei, cointeresarea actionarilor sau asociatilor, angajatilor,
creditorilor.O activitate este rentabila, daca raportul venituri/cheltuieli este mai mare decit
unitatea..Cind acest raport este egal cu unu activitatea nu va produce beneficii, dar nici
pierderi.O activitate va fi in pierderi, cind cheltuielile sunt mai mari decit veniturile.
Rentabilitatea depinde atât de activitatea firmei (volumul desfacerii, calitatea ofertei,
nivelul costului unitar, activitatea de marketing, managementul propriu) cât şi de factori
exogeni (nivelul preţurilor pe piaţă, mărimea şi dinamica cererii, preferinţele consumatorilor,
intensitatea concurenţei).

Formula de bază a calculului rentabilităţii este:

𝐸𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐 ş𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟

𝑅𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 = ∗ 100%
𝐸𝑓𝑜𝑟𝑡
În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă
părţile componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar, la
calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc, iar în calitate de efort -
costul vânzărilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii
şi altele.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
30
 2.7. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati
Tabelul 2.7.1
Indicatori Precedent(2008) Curent(2009) Abaterea Abaterea
absoluta relativa, %
I. Rentabilitatea veniturilor
1.PAO -3278,2 34469,1 37747 -1051,46
2.PAI 3986,8 -17,2 -4004 -0,43
3.PAF 12777,6 22,3 -12755 0,17
4.PPI 13022,7 33472,9 20450 257,04
5.VAO 604655,5 560910,3 -43745,2 92,77
6.VAI 4189,8 5,6 -4184,2 0,13
14614,1 1513,5
-13100,6 10,36
7.VAF
623460,1 562429,4 -61030,7 90,21
8.VT
-0,54 6,15 6,6874 -1133,47
9.RAO
95,15 -307,14 -402,30 -322,78
10.RAI
87,43 1,47 -85,96 1,69
11.RAF
2,09 5,95 3,86 284,93
12.RT

1)VT=VV+AVO+VAI+VAF+Vex
2) VAO= VV+AVO
3) RAO = PAO/VAO*100 %
4) RAI = PAI/VAI*100%
5) RAF = PAF/VAF*100%
6) RVT = PPI/VT*100%

Concluzie: Rentabilitatea operationala înregistrează o creștere 1033,47% sau cu circa 6,6874

față de anul precedent. Rentabilitatea totală crește și ea cu 184,93% sau cu circa 3,86.
Rentabilitatea Investițională și financiară sa micșorat considerabil.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
31
 2.8. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor
Tabelul 2.8.1
Precedent Curent Abaterea Abaterea
Indicatorii
(2008) (2009) absoluta relativa,%

II. Rentabilitatea vînzărilor

1.PBPC
2.VPC
3.PBMC
4.VMC
5.PBSP
6.VSP
7.PB 54595,2 99188,9 44593,7 181,68

8.VV 582528,5 538979,3 -43549,2 92,52

9.RVPC
10.RVMC
11.RVSP
12.RVV 9,37 18,40 9,03 196,37

1.RVPC =PBPC /VPC*100%

2. RVMC = PBMC /VMC*100%
3. RVSP = PBSP / VSP*100%
4. RVV = PB/VV*100%
Concluzie: Rentabilitatea medie a vinzarilor a inregistrat o crestere cu 96,37%, datorită
majorării majorări Profitului brut.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
32
 2.9. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara

Tabelul 2.9.1
Precedent Curent Abaterea Abaterea
Indicatorii
(2008) (2009) absoluta relativa,%

III. Rentabilitatea capitalului

1.PPI 13022,7 33472,9 20450 257,04
2.PN 13022,7 33472,9 20450 257,04
3.TA 296917,7 319084,9 22167,2 107,47
4.CP 241214,5 274325,9 33111,4 113,73
5.R activelor 4,39 10,49 6,10 239,18
6.R economic 5,40 12,20 6,80 226,01
7.R financiară 5,40 12,20 6,80 226,01

1)R activelor= PPI / TA * 100%

2)R economica= PPI / CP * 100%
3)R financiara=PN / CP * 100%
Concluzie:Din datele tabelului de mai sus rezultă că rentabilitatea activelor la Franzeluta are
o tendinţă de crestere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea
activelor a atins nivelul de 4,39%, în anul de gestiune, aceasta a crescut până la 10,49% sau
cu 6,10 puncte procentuale. e. Deci, putem menţiona că “ Franzeluta ” utilizează eficient
activele sale si nu este predispusa nici unui risc de esec.

2.10. Analiza factoriala a rentabilitatilor

1)Rvv=PB/VV*1=PB/VV * TA/TA=TA/VV * PB/TA= RTA/VV * Ra PB

2)Rf= PN/CP *1*1=PN/CP * TA/TA * VT/VT=TA/CP * VT/TA * PN/VT=MCP * Rot. activ.
*RVT
3)Rf=PN/CP * 1 *1=PN/TA*TA/TA *PPI/PPI =TA/CP * PPI/TA* PN/PPI=MCP *
Rent.act*PPN/PPI

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
33
 Tabelul 2.10.1
Indicatori Precedent(2008) Curent(2009) Abat.absoluta Abat.relativa,%

1)PN 13022,7 33472,9 20450 257,04

2)CP 241214,5 274325,9 33111,4 113,73
3)TA 296917,7 319084,9 22167,2 107,47
4)VT 623459,4 562429,4 -61030 90,21
5)Multiplicatorul
1,2309 1,1632 -0,0678 94,49
cap.propriu
6)Rotatia
2,0998 1,7626 -0,3371 83,94
TOTAL active
7)Rentab.venit
0,020887808 0,059514848 0,03862704 284,93
(Marja PN)
8)Rent.financiară 5,3988 12,2 6,8031 226,01

1) Multiplicatorul capitalului propriu =TA/CP

2)Rotatia TA=VT/TA
3)Marja PN=PN/VT
4)Rent. Finan.=PN/CP *100

∆Rf=∆Mcp * Rot. TA 0 * Marja PN 0= -0,00297

∆Rf Rot. TA= MCP 1 * ∆Rot.TA * Marja PN 0= -0.00819
∆Rf M PN =M CP 1 * ∆Rot. TA 1 * ∆Marja PN= 3,770818

Concluzie: Analizind tabelul privind rentabilitatea financiara, situatia se apreciaza pozitiva,

intrucit indicatorul dat este in crestere cu aproximativ 82,07 %. Multiplicatorul CP este la fel
în crestere cu o.49 %. În schimb rotația totală ctivă scade cu 0.02 %.

2.11. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational

Pragul de rentabilitate si indicatorii, derivatii lui ne permite sa apreciem riscul
operational, care consta in ce masura venitul din vinzari al intreprinderii este suficient pentru
a acopero costurile totale. Pragul de rentabilitate este venitul din vinzari minimal necesar
pentru a acoperi costurile totale.Acest venit din vinzari minimal este egal cu costul total.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
34
 In situatia pragului de rentabilitate, intreprinderea genereaza nici pierderi, nici
profit(profit=0). Fiecare unitate de vinzari peste prag de rentabilitate genereaza profit, cu
conditi ca costurile fixe si rentabilitatea vinzarilor ramin neschimbate.
Prin aprecierea risculu operational se utilizeaza metoda analizei marjei de contributie, bazata
pe corelatia „cost - volum – profit. Esenţa analizei corelaţiei „cost - volum - profit" constă în
stabilirea modului în care schimbările în volumul vânzărilor influenţează asupra modificărilor
în consumuri, cheltuieli şi profit.
Metodele de calcul al pragului rentabilităţii
Analiza şi metodele de calcul a pragului rentabilităţii diferă în condiţiile fabricării şi
comercializării unui singur sau a câtorva tipuri de produse. Astfel, pentru calculul şi analiza
pragului rentabilităţii în condiţiile fabricării şi comercializării unui singur tip de produse se
utilizează metodele: reprezentării grafice şi marjei de contribuţie.
Esenţa metodei reprezentării grafice al pragului rentabilităţii constă în determinarea grafică a
punctului, în care volumul vânzărilor este egal cu suma consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Calculul şi analiza pragului rentabilităţii poate fi
efectuată cu ajutorul graficelor corelaţiei:
• „volum-consumuri, cheltuieli";
• „volum-profit (pierdere)".
Graficul corelaţiei „volum-consumuri, cheltuieli" (vezi figura 4.1.) constă din două linii -
linia, care descrie comportamentul sumei totale a consumurilor şi cheltuielilor perioadei şi
linia, care reflectă comportamentul veniturilor din vânzarea produselor (mărfurilor, serviciilor
prestate). Pe axa absciselor se reflectă volumul vânzărilor în unităţi naturale, iar pe axa
ordonatelor -consumurile, cheltuielile (cu divizarea acestora în constante şi variabile) şi
veniturile. Punctul de intersecţie a dreptei consumurilor şi cheltuielilor totale cu dreapta
veniturilor din vânzări reprezintă punctul critic.
Marja de contribuţie constituie depăşirea veniturilor din vânzări asupra consumurilor
şi cheltuielilor variabile aferente acestui volum al vânzărilor.Metoda necesita divizarea
costurilor totale in costuri variabile si fixe(constante).
Analiza marjei de contribuţie permite:
• aprecierea mai corectă a influenţei factorilor la devierea mărimii profitului operaţional;
• calcularea volumului vânzărilor, la care întreprinderea nu va avea nici profit, nici pierderi;
• determinarea indicatorului securităţii;
• calcularea volumului vânzărilor, necesar obţinerii profitului aşteptat;
• argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor manageriale operative etc.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
35
 2.11.1 Riscul operational
Tabelul 2.11.1
Precedent Curent Abaterea
Indicatori (2008) (2009) absoluta Abaterea relative
VV 582528,5 538979,3 -43549,2 92,52
Cvariabile 527933,2 439790,5 -88142,7 83,30
MC (Marja de contribuție) 54595,3 99188,8 44593,5 181,68
RataMC 0,0937 0,1840 0,0903 196,36
CF 76722,2 121119,9 44397,7 157,87
CT 604655,4 560910,4 -43745 92,77
PR 818621,16 658150,10 -160471,06 80,40
Gradul de acoperire 71,16 81,89 10,73 115,08
Siguranța financiară -236092,66 -119170,80 116921,86 50,48
Coeficientul siguranța
-40,53 -22,11 18,42 54,55
financiară

1)MC=VV-CV
2)CF=ChC +ChGA + ACO
3)RataMC=MC/VV
4)PR=CF/Rata MC
5)Grad de acoperire PR =VV/PR *100
6)Siguranta financiara =VV-PR
7)Coeficientul de siguranta financiara =SF/VV *100

Concluzie: :La examinarea datelor obtinute in tabelul de mai sus, la o analizare mai
amanuntita a pragului de rentabilitate observam ca ” are o tendinta de dezvoltare pozitiva,
astfel incit gradul de acoperire a pragului de rentabilitate inregistreaza valori pozitive mai
mari ca unitatea si este in continua crestere astfel incit in 2009 ajunge creasca cu circa
14,08%, fapt pozitiv pentru intreprindere.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
36
 2.12. Modelul Du Pont

Modelul Du Pont este un instrument de analiză cauză-efect al eficienței afacerii.

El reprezintă o repartizare schematică a dependenței indicatorului de rentabilitate de
diferiți factori de de influență și relațiile dintre ei. Pentru prima dată modelul Du Pont a fost
definit în anul 1919 de către Donaldson Brown, un inginer de a compania americană de
chimicale.
Modelul generic Du Pont este o expresie logică a rentabilității investiției, care ține
cont de trei factori :
 Eficienta de operare, masurata de o marja de profit;
 Eficienta activelor, masurata prin rotatia activelor;
 Pirghie financiara, masurata prin multiplicatorul capitalului propriu

In continuare acești trei factori sunt descompuși și ei la rîndul lor de alți factori ce-i
condiționează. Astfel se formează mai multe lanțuri cauză-efect purtătoare de informații din
mai multe domenii economice, cum ar fi cel comercial, de gestiune a costurilor, de gestiune a
activelor și a capitalului.
2.12.1 Rate şi indicatori utilizaţi la elaborarea modelului Du Pont
Tabelul 2.13.1
Abaterea Abaterea
Indicatori Precedent Curent absoluta relative
Venitul din vînzări 582528,5 538979,3 -43549,2 92,52
1.Cifra de afaceri 618141,7 595384,5 -22757,2 96,32
2.Profit global(PPI) 13022,7 33472,9 20450 257,04
3.Profit net 13022,7 33472,9 20450 257,04
4.Total active, mii lei 296917,7 319084,9 22167,2 107,47
Active pe termen lung 198113,1 193864,2 -4248,9 97,85
Stocuri de mărfuri şi
materialE 71982,5 65896,3 -6086,2 91,55
Creanţe pe termen scurt 21168,7 26495,9 125,17
5327,2
Investiţii pe termen scurt
- - - -
Mijloace băneşti 5042,2 32257,1 27214,9 639.74
Alte active curente 551,3 571,4 20,1 103.64

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
37
 5.Capital propriu,lei 241214,5 274325,9 33111,4 113,73
Capital statutar - - - -
Profit nerepartizat 33386,1 18046,7 -15339,4 54,05
6.Rentabilitate financiară, % 5,40 12,20 6,80 226.01
7.Rotaţia active (VV/TA),
1,9619 1,6891 -0,2728 86,10
ori
8.Marja de profit net,
coefficient 0,021 0,056 0,035 266,67
9.Marja de profit global,
coef. 0,021 0,056 0,035 266,67
10.Multiplicator capitalului
1,2309 1,1632 -0,0678 94,49
propriu, coef(TA/CP)
11.Costuri totale

Costul vînzărilor 527933,2 439790,5 -88142,7 83,30

Cheltuieli comerciale 47929,9 49905,3 1975,4 104,12
Cheltuieli generale şi
28092,4 32716,3 4623,9 116,46
administrrtive
Alte cheltuieli operaţionale 4029,2 51 101,28
3978,2
Cheltuieli din activitatea de
investitii 202,9 22,8
-180,1 11,24
Cheltuieli din activitatea
financiara 1836,5 1491,1 -345,4 81,19

Concluzii:
 Rentabilitatea financiara a crescut in anul 2009 fata de 2008 cu 126.01%;
 Toti 3 factori analizati au influenta directa asupra rentabilitatii financiare;
 Marja profitului net inregistreaza o crestere fata de anul precedent cu 166,67% fapt
ce influenteaza pozitiv asupra Rf;
 Rotatia activelor si levierul inregistreaza o scadere fata de anul precedent cu 13,90 %,
fapt ce inflenteaza negativ fatade Rf;
 Levierul semnifica de cite ori CP a fost pus in circulatie sau dependenta de sursele
imprumutate;
 Reducerea levierului este conditionata de cresterea CP;
 Capitalul propriu a crescut din contul cresterii profitului nerepartizat cu cca 13,73%.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
38
 Capitolului III. Recomandarea măsurilor de imbunătățire
3.1. Analiza SWOT
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea si analiza pozitiei
strategice de ansamblu a afacerii si a mediului sau. Scopul cheie al acesteia este de a identifica
strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele si
capacitatile unei organizatii la cerintele mediului in care functioneaza firma. Cu alte cuvinte,
aceasta este fundamentala pentru evaluarea potentialului intern si a limitelor si oportunitatilor
& amenintarilor posibile din mediul extern. Examineaza toti factorii din interiorul si din afara
firmei care influenteaza succesul. Un studiu consecvent al mediului in care firma opereaza
ajuta la previzionarea / predictia tendintelor de schimbare si, de asemenea, ajuta la integrarea
acestora in procesul de luare a deciziilor al organizatiei.
Analiza SWOT este un instrument puternic, dar implica un mare element subiectiv.Cel mai
bine este atunci cind este folosit ca un ghid, si nu ca o prescriptive.Afacerile de success se
bazeza pe punctele tari, corectind punctele slabe si luind masuri de protective impotriva
slabiciunilor interne si a amenintarilor externe.
1)Puncte tari – Punctele tari sunt calitatile care permit indeplinirea misiunii organizatiei.
Acestea reprezinta baza pe care poate fi realizat si continuat/sustinut un succes continuu.
Punctele tari sunt aspectele benefice ale organizatiei sau capacitatile unei organizatii, care
includ competentele umane, procesul de capacitate, resursele financiare, produsele si
serviciile, fondul comercial clientilor si loialitatea fata de marca. Exemple de 3puncte tari
organizatorice sunt:resursele financiare uriase, gama larga de produse, inexistenta datoriilor,
angajati dedicati, asocierile cooperative cu partenerii cu experienta sau abilitati, din care
compania poate obtine anumite avantaje care ii permit ameliorarea competitivitatii,etc
2. Puncte slabe – Punctele slabe sunt calitatile care ne impiedica sa indeplinim misiunea si sa
atingem potentialul nostru deplin. Aceste deficiente deterioreaza influentele asupra succesului
organizational si a cresterii. Punctele slabe sunt factori care nu indeplinesc standardele pe care
ar trebui sa le respectam. Deficientele intr-o organizatie pot fi masinile depreciate, cercetare si
facilitate de dezvoltare insuficiente, gama ingusta de produse, insuficiente in luarea deciziilor,
etc. Punctele slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum si eliminate. De
exemplu– pentru a depasi obstacolele legate de masinile invechite, ar trebui achizitionate noi
masini. Alte exemple de puncte slabe organizationale sunt datoriile uriase, cifra ridicata de
angajati, proces complex de luare a deciziilor, o gama ingusta de produse, risipa mare de
materii prime, etc.

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
39
 3. Oportunitati – Oportunitatile sunt prezentate de catre mediul in care opereaza organizatia.
Acestea apar atunci cand o organizatie poate beneficia de conditii pentru a planifica si executa
strategii care sa ii permita sa devina mai profitabila. Organizatiile pot obtine un avantaj
competitiv prin valorificarea oportunitatilor. Organizatia trebuie sa fie atenta si sa recunoasca
oportunitatile si sa le valorifice ori de cate ori acestea apar. Selectarea obiectivelor care vor
servi cel mai bine clientii, in timp ce obtinerea rezultatelor dorite este o sarcina dificila.
Oportunitatile pot aparea de pe piata, precum si de la concurenta, industrie/guvern si
tehnologie. Cresterea cererii pentru telecomunicatii, insotita de liberalizare este o mare
oportunitate pentru noile firme care intra in sectorul telecomunicatiilor si concureaza cu
firmele existente pentru venituri.
4. Amenintari – amenintarile apar atunci cand conditiile din mediul extern periclita
fiabilitatea si profitabilitatea afacerii organizatiei. Acestea compun vulnerabilitatea atunci
cand se refera la punctele slabe. Amenintarile sunt incontrolabile. Atunci cand apare o
amenintare, stabilitatea si supravietuirea se pot afla in pericol. Amenintarile pot fi legate
de:aparitia unot tehnologii mai ieftine,introducerea de catre rivali a unor tipuri mai
performante,intrarea noilor concurenti pe piata a companiei;aparitia unor hotariri de stat care
au un impact mai mare asupra comapniei decit asupra concurentilor, conditii demografice
nefavorabile, schimbarea ratelor pe pietele externe.

Pentru realizarea analizei SWOT a S.A.”Orhei-Vit” am efectuat un studiu referitor la punctele

tari si slabe din cadrul oragnizatiei, cit si oportunitatile si amenintarile externe care pot afecta
organizatia, tinind cont de piata pe care actioneaza intrepinderea si de mediul inconjurator.

Puncte tari
 Exista titlu de proprietate asupra cladirilor si terenurilor ce deservesc buna
desfasurare a activitatii;
 Societatea respecta legislatia in vigoare cu privire la protejarea mediului;
 Imagine favorabila societatii si produselor sale;
 Experienta manageriala;
 Imbunatatirea profesionala a salariatilor;
 Achitarea de polite de asigurare pentru bunurile societatii;
 Clientii isi achita obligatiile la timp;

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
40
 Puncte slabe
 Intreprinderea poseda utilaje vechi, dar in numar mai mic
 Insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii
resurselor materiale;

Oportunitati
 Cai de largire a liniei de produse pentru satisfacerea necesitatilor specifice ale
consumatorilor;
 Cresterea fidelitatii clientilor;
 Aparitia unor tehnologii noi de producere;
 Patrunderea pe noi piete;
 Gasire unor noi surse de aprovizionare

Amenintari
 Concurenti cu produse similare si preturi mai avantajoase;
 Dezastre si calamitati naturale;
 Roada slaba din motive:de inundatii ,seceta,ploi ambundente
 Cresterea costurilor la materie prima,cit si la materiale.

Analiza SWOT ofera posibilitatea de a identifica masurile oportune pentru diminuarea

punctelor slabe, dar si eliminarile amenintarilor.De asemenea ofera informatii care ajuta la
sincronizarea resurselor si capacitatilor organizatiei cu mediul concurential in care opereza
intreprinderea si ajuta la identificarea competentelor de baza ale organizatiei

Proect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
41