Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I) 1

-
1. RezonanTa
, magneticA (I)
sonde microscopice care permit ob`inerea de
informa`ii la nivel molecular sau atomic.
§1.1 Introducere Sistemele investigate prin metodele de RM
sunt compuse, a~a cum s-a afirmat mai sus,
Rezonan`a Magnetic[ (RM) reprezint[ dintr-un num[r foarte mare de particule sau
totalitatea interac`iunilor pe care le sufer[ un entit[`i magnetice r care posed[ fiecare un
sistem cuantic compus dintr-un num[r mare de moment cinetic J ~i deci ~i un moment
particule cu propriet[`i magnetice1 sub ac`iunea r
magnetic µ , paraleli unul cu altul ~i ]ntre care
combinat[ a unor c\mpuri magnetice ~i
electromagnetice ce ac`ioneaz[ simultan. Acest exist[ rela`ia:
din urm[ fapt face ca RM s[ fie inclus[ ]n r r
categoria metodelor spectroscopice de analiz[.
µ =γJ (1.1)
Spre deosebire de metodele spectroscopiei unde: γ este o m[rime numit[ factor
clasice (IR, UV-VIS) RM permite investigarea giromagnetic
nivelelor energetice a unei categorii restr\nse de Aceste entit[`i magnetice elementare sunt
centri ~i anume a centrilor care prezint[ numite Centri Magnetici (CM). Intr-o prim[
propriet[`i paramagnetice (electronice sau clasificare ~i ]n func`ie de natura CM ce
nucleare) determin[ propriet[`ile magnetice ale sistemului
Propriet[`ile magnetice investigate prin investigat, RM poart[ numele de Rezonan`[
metodele de RM sunt datorate existen`ei unui Electronic[ Paramagnetic[ (REP) pentru CM
moment magnetic propriu determinat fie de electronici ~i Rezonan`[ Magnetic[ Nuclear[
momentul cinetic total electronic fie de
momentul cinetic nuclear. At\t ]ntr-un caz c\t ~i
]n cel[lalt aceste sisteme prezint[ propriet[`i
paramagnetice electronice sau respectiv
nucleare.
Un avantaj major al metodelor de RM const[
]n posibilitatea punerii ]n eviden`[ a unor
modific[ri infime ale susuceptibilit[`ii
magnetice a sistemului investigat, modific[ri
datorate unor cauze extrem de diverse.
Metodele spectroscopice de RM permit
ob`inerea unor informa`ii foarte detaliate cu
privire la propriet[`ile magnetice ale acestor
sisteme, informa`ii practic imposibil de ob`inut
prin alte metode de investiga`ie.
Deoarece propriet[`ile magnetice ce pot fi
investigate prin metode de rezonan`[ sunt
determinate de momentele magnetice ale ionilor
sau/~i ale nucleelor, ace~tia joac[ rolul unor Figura 1.1 Valorile comparative ale frecven`elor
tranzi`iilor din domeniile RMN, RES ~i UV - VIS
(diferen`ele dintre nivelele energetice nu sunt
1
Fiecare particul[ este presupus[ a poseda un figurate la aceea~i scal[)
moment cinetic ~i deci ~i un moment magnetic
2 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie

Tabelul 1.1 Performan`ele comparative ale REP ~i In consecin`[, momentul magnetic nuclear
r
ale RMN µI va avea expresia:
REP RMN r r
frecven`a de
µI = γ I (1.2)
rezonan`[ 9 000 Mhz 14 MHz unde γ = gnβn; gn este o m[rime
(B = 0.32 T) adimensional[ - factorul giromagnetic nuclear a
3.3 cm 2 200 cm c[rui valoare numeric[ (pozitiv[ sau negativ[)
lungimea de (microunde, (unde
und[ depinde de natura nucleului considerat;
banda X) metrice)
h
energia tranzi`iei -5 -8
β =e poart[ numele de magneton nuclear
3, 7 10 eV 5.6 10 eV 2m p
diferen`a de ~i reprezint[ valoarea numeric[ a momentului
popula`ii ~ 10 -3 ~ 10 -6
magnetic corespunz[tor unui nucleu cu spinul
sensibilitatea nuclear egal cu unitatea; m p este masa de
(nr. minim de ~ 10 11 ~ 10 18
CM detectabili) repaus a protonului.
semil[rgimea In cazul electronic, pentru un atom ]n stare
liniei de > 105 Hz < 1 Hz liber[, rela`ia (1.1) r[m\ne valabil[, cu
r
rezonan`[ observa`ia ca at\t γ c\t ~i J vor avea o
rezolu`ia joas[ - ]nalt[ foarte ]nalt[ semnifica`ie diferit[.
gβ
kTT = 300 K = 0.026 eV In aceast[ situa`ie, γ = − , semnul minus
h
ap[r\nd datorit[ sarcinii negative a electronului; g
este factorul giromagnetic electronic iar
(RMN) ]n cazul CM nucleari. (vezi Figura 1.1 ~i
h
Tabelul 1.1). In cazul ]n care propriet[`ile β =e poart[ numele de magneton Bohr;
magnetice sunt datorate mi~c[rii orbitale 2me
combinat[ cu spinul electronic, CM poart[ me este masa de repaus a electronului.
numele de Centru Paramagnetic (CP). Un CP
poate consta dintr-un electron quasi-liber captat Valoare numeric[ a factorului giromagnetic
de un defect, un ion cu p[turile elctronice electronic, este de ordinul de m[rime al unit[`ii,
incomplete sau chiar ~i o molecul[ ce con`ine valoarea exact[ depinz\nd de ponderile
cel pu`in un electron cu spinul necuplat. In momentelor cinetice orbitale ~i de spin la
contrast cu aceast[ situa`ie, momentul magnetic formarea momentului cinetic total. At\t
nuclear, ~i deci ~i propriet[`ile magnetice al CM magnetonul nuclear c\t ~i magnetonul Bohr sunt
nucleari sunt datorate ]n exclusivitate existen`ei constante universale, reprezent\nd unit[`ile de
unui nucleu cu spinul nuclear nenul. m[sur[ naturale pentru momentele magnetice
nucleare sau electronice (vezi paragraful § 1.3)
Factorul giromagnetic, a~a cum se va fi
prezentat ]n detaliu ]n capitolele urm[toare, In cazul ]n care momentul cinetic al
r r
joac[ un determinant ]n descrierea RM ~i ]n electronului ar fi orbital, J = h L iar g = g L ,
special ]n corelarea informa`iei ob`inute prin r
L fiind momentul cinetic orbital. In acest caz,
m[sur[torile de rezonan`[ de structura local[, la
nivel microscopic, a corpului investigat. Lucrul g L este egal cu unitatea abstrac`ie f[c\nd de
aceste, ]n mod deosebit in cazul REP este unele mici corec`ii de ordinul 10-4 datorate
caracterizat prin faptul c[, ]n corpurile solide ]n efectelor relativiste.
special, ca urmare a interac`iei locale cu In mod analog, ]n cazul unui moment cinetic
r r r
c\mpurile electrice cristaline, factorul pur electronic, J = h S iar g = g S , S fiind
giromagnetic este o m[rime tensorial[.
momentul cinetic propriu al electronului. In
A~a cum s-a ar[tat mai sus, momentul acest caz, g S are expresia:
magnetic nuclear apare ca urmare a existen`ei
momentului cinetic (spinului) nuclear. In
opozi`ie cu aceasta, datorit[ complexit[`ii (
gS = 1+α
2π )
− . . . =2,0023 (1.3)
mi~c[rii electronului caracterizat[ at\t printr-un
moment cinetic orbital c\t ~i unul de spin, unde α = 1137 reprezint[ constanta structurii
momentul magnetic electronic este datorat
fine.
ambelor mi~c[ri.
 Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I) 3

Tabelul 1.1 Principalele tipuri de CM electronici (CP) ~i nucleari investiga`i prin RM

Centrul magnetic ~i metoda de investiga`ie Tipul de investiga`ie ~i aplica`iile curente

i. - centri paramagnetici electronici (REP)

T[ria c\mpului electric cristalin ~i simetria local[ a
re`elelor gazd[ - aplica`ii ]n: studiul metaloproteinelor
Ioni ai elementelor de tranzi`ie (grupa fierului: (hemoglobin[, ceruloplasmin[, citocrom, etc.); studiul
3d , paladiului: 4d , platinei 4 f , p[m\nturilor mediilor active laser; studiul probelor geologice; studiul
n n n
materialelor termoluminiscente; studiul materialelor
rare 5d n , actinidelor 5 f n ) supraconuctoare la temperatur[ ]nalt[
Analiza formei liniei de rezonan`[ - aplica`ii ]n studiul
mecanismelor de relaxare
Centri de culoare ~i defecte de iradiere ]n materiale
izolatoare - aplica`ii ]n dozimetria imediat[ ~i
retrospectiv[, geocronologie Cuaternarului; defecte de
Radicali liberi produ~i prin iradiere iradiere ]n materiale semiconductoare;
Defecte de iradiere ]n sisteme biologice - aplica`ii ]n
studiul oncogenezei ~i radioprotec`iei, ]n sterilizarea
alimentelor, tomografia computerizat[ REP
Cinetica gener[rii ~i dispari`iei radicalilor liberi - aplica`ii
]n studiul reac`iilor chimice prin intermediul markerilor de
spin; aplica`ii ]n determinarea propriet[t[`ilor fizice ale
Radicali liberi produ~i prin reac`ii chimice
membranelor celulare folosind markerii de spin; aplica`ii ]n
studiul neurotransmi`[torilor folosind captatori de spin;
aplica`ii ]n oncologie
Analiza formei liniei de rezonan`[ ]n metale - aplica`ii la
Electroni de conduc`ie
studiul metalelor
ii. - centri magnetici nucleari (RMN)
Deplasarea chimic[ ~i interac`ia spin-spin - aplica`ii ]n
determinarea structurii chimice a moleculelor organice
Efectul Overhauser nuclear ~i RMN bidimensional[ -
1
H aplica`ii ]n determinarea structurii primare a proteinelor, a
ADN-ului ~i a ARN-ului
Distribu`ia spa`ial[ a nucleelor de 1H ponderat[ dup[ timpii
de relaxare T 1 ~i T2 - Tomografia computerizat[ RMN
12 Deplasarea chimic[ ~i interac`ia spin-spin - aplica`ii ]n
C, 15N, 31P
determinarea structurii chimice a moleculelor organice

In cazul ]n care atomul liber sau ionul posed[
at\t un momnt cinetic orbital c\t ~i unul
spinorial (datorat spinului electronic), atunci
m[rimea factorului giromagnetic va depinde
natura leg[turii dintre aceste dou[ momente
cinetice. In cazul unei interac`ii spin-orbit[
(cuplaj L-S), momentul cinetic rezultant va fi:
r r r
J = L + S iar factorul giromagnetic va avea
expresia:
J (J + 1) ( g L + g S )
gJ = +
2 J (J + 1)
[L (L + 1) − S (S + 1) ] ( g L + g S )
(1.4)
+ nivelele energetice corespunz[tore diferitelor
2 J (J + 1)
Consider\nd g L = 1 ~i g S = 2, rela`ia (1.4)
devine binecunoscuta rela`ie a lui Landé:
3 L (L + 1) − S (S + 1)
gJ = − (1.5)
2 J (J + 1)
2
Formula lui Landé este valabil[ at\ta timp c\t
diferitele interac`ii care pot conduce la o
“amestecare” a st[rilor energetice
corespunz[toare diferitelor valori ale momentului
r
cinetic total J sunt neglijabile. Cu alte cuvinte,
este necesar ca diferen`a dintre nivelele
energetice corespunz[toare acestor interac`ii s[
fie neglijabil de mici ]n raport cu diferen`a dintre
r
valori ale momentului J .
4 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie
Interac`ia spin-orbit[ descris[ de termenul
suplimentar al hamiltonianului atomului:
ˆr ˆr
Hˆλ S = λ  L S 
 
conduce la valori ale nivelelor energetice dup[ J
de forma:
WJ = 1 λ[J (J + 1) − L(L + 1) − S (S + 1)]
2 J = 3 2 (ionul Cr3+ “liber” sau nucleul de Cu).
c[ruia ]i corespund diferen`e de energie cu
expresia:
WJ − WJ −1 = λJ
Valoare numeric[ a acestei diferen`e de
energie este pentru majoritatea atomilor de
aproximativ 102 - 103 cm-1 (1 cm-1 = 1.101 10-5
eV). Deoare ce la temperatura camerei,
termenului kT ]i corespunde valoarea 0,025 eV
(~ 240 cm-1), rezult[ c[ este populat numai
nivelul energetic fundamental. Acest fapt are o
importan`[ deosebit[ ]n definirea sensibilit[`ii
REP (vezi paragraful § ….).
Din punct de vedere al mecanicii cuantice,
r r
at\t µ c\t ~i J sunt operatori vectoriali, astfel
]nc\t, no`iunea de “paralel” exprim[ de fapt o
rela`ie ]ntre elementele de matrice ale acestor
operatori de forma:
< Im µ x Im ′ >= h < Im J x Im ′ >
(1.9)
r r
unde µx ~i Jx sunt proec`iile operatorilor µ ~i J
pe o direc`ie arbitrar[ x.
§1.2 Teoria elementar[ a RM
Prin plasarea ]ntr-un c\mp magnetic static
r
de induc`ie B , fiecare nucleu (in cazul
rezonan`ei magnetice nucleare) sau fiecare CP
(in cazul rezonan`ui elctronice) va interac`iona
cu aceste, c[p[t\nd o cantitate suplimentar[ de
r r
energie egal[ cu produsul scalar: − µ ⋅ B . In
acest caz, hamiltonianul ce descrie aceast[
interac`ie are expresia:
r r
H = −µ ⋅ B
Dac[ direc`ia c\mpului magnetic este
orientat[ dup[ axa Oz, atunci, (1.3) devine:
H = −γ hBJ z
Valorile proprii ale acestui hamiltonian
reprezint[ de fapt produsul dintre valorile
proprii ale operatorului Jz ~i termenul H = −ghB .
In felul acesta, valorile energiei de interac`ie
descrise de hamiltonianul (1.3) sunt:
E = −γ h B m
(1.12)
(1.6)
unde: m = J, J-1, …..- J sunt valorile proprii
ale operatorului Jz.
In Figura 1.2 este reprodus[ schema
nivelelor energetice pentru cazul ]n care
(1.7)
A~a cum se observ[ din figur[, distan`ele dintre
dou[ nivelele energetice consecutive este egal[.
Pentru a observa experimental tipul acest de
(1.8)
structur[ de nivele este necesar ca sub ac`iuna
unei radia`ii electromagnetice externe, ]ntre
acestea s[ poat[ fi induse tranzi`ii cu absorb`ie
de energie de la C\mpul Electromagnetic
(CEM) extern. Conform legii de conservare a
energiei, ]ntre distan`a ∆E dintre aceste
nivelele energetice ~i pulsa`ia ω a c\mpului de
radia`ie electromagnetic[ exist[ rela`ia:
hω = ∆ E (1.13)
In acela~i timp, elementul de matrice al
termenului de interac`ie Zeeman trebuie s[ fie
nenul pentru st[rile ]ntre care se consider[
tranzi`iile.
In cvasitotalitatea cazurilor, pentru
observarea absorb`iei de RM este folosit un
c]mp magnetic variabil, orientat perpendicular
pe direc`ia c\mpului magnetic static.
Not\nd cu B1 x amplitudinea acestui c\mp
magnetic variabil, termenul din hamiltonianul
sistemului care descrie perturba`ia indus[ de
c\mpul B x devine:
H exc = γ h B1 x J x cos ω t (1.14)
Operatorul Jx are elementele de matrice
< m ′ J x m > nenule numai ]ntre st[rile ce
satisfac condi`ia: m′ = m ± 1.
In concordan`[ cu aceasta, tranzi`iile au loc
numai ]ntre nivelele energetice Zeeman vecine,
ceea ce face ca rela`ia (1.6) s[ devin[:
hω = γ h B (1.15)
(1.10)
sau
ω =γ B (1.16)
(1.11) Rela`ia (1.15) define~te condi`ia de
rezonan`[, sau rela`ia ce trebuie s[ existe ]ntre
frecven`a CEM, factorul giromagnetic al CM
considerat ~i induc`ia c\mpului magnetic static
pentru ca absorb`ia de rezonan`[ s[ aib[ loc.
 Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I)
Ordinul de m[rime al constantei scalare γ
(factorul giromagnetic) poate fi calculat u~or ]n
cazul unui model clasic. Consider\nd o
particul[ de sarcin[ e ~i de mas[ m care
efectueaz[ o mi~care de rota`ie cu perioada T pe
o circumferin`[ de raz[ r, aceasta va avea un
moment cinetic:
2π r 2
J =m (1.17)
T corespunz[toare hamiltonianului (1.3)
~i un moment magnetic:
µ =iA (1.18)
(echivalent unui curent de intensitate i care
str[bate un contur circular de raz[ r ).
e Ra`iunea folosirii unor c\mpuri magnetice
Cum, ]n acest caz i = , rela`ia (1.18)
T
devine:
π r2
µ =e (1.19)
T
de unde rezult[ imediat c[
e energie ~i relaxarea spin - re`ea
γ = (1.20)
2m c
O consecin`[ important[ a rela`iei (1.20)
const[ in faptul c[ frecven`a de rezonan`[ ]n
cazul ]n care sistemul investigat posed[ un
paramagnetism de origine electronic[ este de
aproape 2 103 ori mai mare dec\t ]n cazul ]n
care paramagnetismul este de origine nuclear[2.
In felul acesta, pentru un c\mp magnetic3 de 0.3
T, absorb`ia de rezonan`[ ]n cadrul sistemelor
magnetice nucleare este observat[ pentru
frecven`e de circa 5 MHz, ]n timp ce ]n cazul
sistemelor paramagnetice electronice, aceast[
frecven`[ ajunge la 10 GHz.
In general, factorul giromagnetic γ, at\t ]n
cazul RMN c\t ~i ]n cazul REP este exprimat
prin produsul a dou[ m[rimi, una adimensional[
care reprezint[ factorul propriuzis ~i a doua care
exprim[ dimensionalitatea ~i ordinul s[u de
m[rime. Aceasta din urm[ este numit[ magneton
Bohr ]n cazul sistemelor magnetice electronice
sau magneton nuclear ]n cazul sistemelor
magnetice nucleare.
2
Cifra exact[ este 1 897,6 ea reprezent\nd raportul
dintre masele de repaus ale protonului ~i electronului
3
Valoarea de 0,3 T este valoare induc`iei unui c\mp
magnetic uzual realizat[ cu electromagne`ii clasici
5
Figura 1.2 Schema nivelelor energetice
Expresiile magnetonului Bohr ~i ale celui
nuclear sunt cele data de rela`ia (1.20)4 ]nmul`ite
cu constanta lui Planck.
c\t mai intense este legat[ de necesitatea
realiz[rii unei diferen`e de popula`ie c\t mai
mare ]ntre nivelele Zeeman ]ntre are loc
absorb`ia de rezonan`[ (vezi paragraful § 1.3)
§ 1.3 Absorb`ia rezonant[ de
Un ansamblu macroscopic de CP sau de
nuclee cu spin nuclear formeaz[ un sistem
cuantic ]n care se manifest[ pe l\ng[ interac`ia
Zeeman cu un c\mp magnetic static exterior
sistemului ~i un num[r de alte interac`ii at\t ]ntre
componentele magnetice ale sistemului c\t ~i cu
atomii diamagnetici (din punct de vedere al
spinului electronic sau nuclear) din vecin[tatea
lor.
Una din cele mai importante interac`ii din
aceast[ categorie o constituie interac`ia cu
re`eaua diamagnetic[ considerat[ ca un
termostat capabil[ s[ preia energie de la
sistemul de CM (electronici sau nucleari).
Aceast[ interac`ie poart[ numele de interac`ia
spin - re`ea ~i importan`a ei va fi discutat[ ]n
cele ce urmeaz[. Termenul “spin-re`ea” este
justificat prin aceea c[ momentele magnetice
elementare sunt datorate, a~a cum s-a ar[tat
anterior, existen`ei spinului nuclear sau
electronic. Din aceast[ cauz[, sistemele de
centri magnetici elementari sunt numite ~i
sisteme de spini, termeni ca va fi folosit ~i ]n
aceast[ lucrare.
Pentru simplificarea prezent[rii, va fi
considerat un sistem de N spini sau CM, fiecare
4
unde masa de la numitor este masa de repaus a
electronului ~i respectiv masa de repaus a protonului.
6 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie

av\nd J = ½ ~i a c[rui structur[ de nivele

Zeeman este reprodus[ ]n Figura 1.3. N
m = - 1/2
-

In cele ce urmeaz[, num[rul CM care N +

m = + 1/2
populeaz[ nivelul superior (- ) este va fi notat
N+ iar cel care se afl[ pe nivelul inferior (+ ½)
este N-.
Anterior s-a afirnmat c[ sub influen`a unui Figura 1.3 Schema nivelelor energetice Zeeman ]n
c\mp magnetic variabil,r perpendicular pe cazul unui CM cu J = 1
2
c\mpul magnetic static B , popula`iile celor
dou[ nivele se vor modifica, suma lor r[m\n\nd
]ns[ totdeauna constant[ ~i egal[ cu N.
In aceste condi`ii, sc[z\nd ecua`ia (1.24) din
Fie w + → − probabilitatea de tranzi`ie ]n ecua`ia (1.23) se ob`ine urm[toarea ecua`ie
unitatea de timp de pe nivelul m = + ½ pe diferen`ial[ pentru excesul de popula`ie n:
nivelul m = - ½ iar w − → + probabilitatea dn
tranzi`iei inverse. In acest caz, num[rul de CM = − 2w n (1.25)
dt
N+ variaz[ ]n timp dup[ legea:
cu solu`ia binecunoscut[:
d N+
= N − w− → + − N − w− → + (1.21)
n (t ) =n t =0 exp(− 2wt ) (1.26)
dt
Dac[ se ia ]n considera`ie faptul c[ Este evident c[ in concordan`[ cu ecua`ia
probabilitatea de tranzi`ie ]ntre dou[ nivele (1.26) diferen`a de popula`ie dintre cele dou[
energetice i ~i j produse de perturba`ia U(t) are nivele tinde c[tre zero, popula`iile lor egal\ndu-
]n cazul nesta`ionar expresia: se sub influen`a tranzi`iilor induse de CEM
extern.
2π
δ (E i − E j − hϖ ) (1.22)
2
pi → j = <i U j> Pe de alt[ parte, cantitatea de energie
h absorbit[ ]n unitatea de timp de sistemul de CM
2 2
de la CEM extern are expresia:
iar < i U j > = < j U i> , rezult[ imediat
dE
c[ probabilit[`ie de tranzi`ie p i → j ~i p j →i sunt = w N + hω − w N − hω (1.27)
dt
egale. In aceast[ situa`ie, expresia (1.21) devine:
sau
=w ( N − − N + )
d N+
(1.23) dE
dt = w n hω (1.28)
dt
unde: w − → + = w + → − = w.
Este evident conform rela`iei (1.28) c[
In mod similar, pentru varia`ia ]n timp a pentru a avea loc absorb`ia de energie de la
popula`iei de pe nivelul superior se poate scrie o CEM extern, popula`iile celor dou[ nivele nu
ecua`ie de forma: trebuie s[ fie egale nici o dat[, condi`ie
contradictorie ecua`iei (1.26) care arat[ c[ un
=w (N + − N − )
d N− astfel de sistem, ]n urma absorb`iei de energie,
(1.24)
dt ]~i egaleaz[ popula`iile celor dou[ nivele
Zeeman. Acest lucru ]nseamn[ c[ absorb`ia de
Introduc\nd excesul de popula`ie n definit rezonan`[ ar trebui ca ]n final s[ ]nceteze, ceea
ca: n = N+ - N- ~i `in\nd cont de faptul c[ ]n ce experimental nu se observ[.
permane`[ num[rul total de CM N definit ca
fiind egal cu N+ + N- este constant, popula`iile Explica`ia acestei contradic`ii aparente
nivelelor superior ~i inferior devin: const[ ]n existen`a a ]nc[ unui sistem fizic
capabil ca pe m[sur[ ce sistemul de CM
absoarbe energie de la CEM s[ preia energia
(N − n )
1
N− = acestora. Acest sistem exist[ ]n realitate, el fiind
2
alc[tuit din totalitatea atomilor cu propriet[`i
~i nemagnetice care ]nconjoar[ sistemul de CM
fiind desemnat ca re`eaua cu care ace~tia
N+ =
1
2
(N + n ) coexist[.
 Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I)
N N
+ a
+ a
N N
- -
b b
a nivelul m = + ½ ~i cu w↓ probabilitatea de
N N
+ a
+ a
-
N
-
b
N
b
b interac`ie nerezolv\nd problemea transferului de
Figura 1.4 Schema nivelelor energetice Zeeman ~i
ale unei “ipotetice re`ele” ambele cu spinul 1 . In
2 d N+
cazul “a”, centrul magnetic poate ceda energie
re`elei; ]n cazul “b” acest lucru, datorit[
neconserv[rii energiei este imposibil.
Explica`ia acestei contradic`ii aparente
const[ ]n existen`a a ]nc[ unui sistem fizic
capabil ca pe m[sur[ ce sistemul de CM
absoarbe energie de la CEM s[ preia energia
acestora. Acest sistem exist[ ]n realitate, el fiind
alc[tuit din totalitatea atomilor cu propriet[`i
nemagnetice care ]nconjoar[ sistemul de CM
fiind desemnat ca re`eaua cu care ace~tia
coexist[.
Diferen`a final[ dintre num[rul de CM
corespunz[tori celor dou[ nivele energetice va
depinde de capacitatea re`elei de a prelua
energie. In felul acesta, transferul de energie de
la sistemul de CM la re`ea va men`ine o
diferen`[ de popula`ie a acestora specific[ st[rii
de echilibru termodinamic corespunz[toare
temperaturii termodinamice T a re`elei.
Aceast[ stare de echilibru a sistemului
complex CM - re`ea va determina valori noi,
N +0 ~i N −0 , ale popula`iilor celor dou[ nivele,
valori care evident c[ vor satisface condi`ia
general[ de echilibru a sistemelor microscopice
determinat[ de o distribu`ie Boltzman
corespunz[toare temperaturii T ~i diferen`ei de
energie ∆ E = h ω , adic[:
γB 
N −0 
= exp  − h  (1.29)
N +0  kT 
7
In consecin`[, este necesar a presupune
existen`a unei noi interac`ii capabile s[
determine tranzi`ii ]ntre nivelele cu popula`iie
N + ~i N − cu transferul acestei energii la re`ea.
Not\nd cu w↑ noua probabilitatea de tranzi`ie ]n
unitatea de timp de pe nivelul m = - ½ pe
tranzi`ie ]n unitatea de timp de pe nivelul m = +
½ pe nivelul m = - ½, ]n absen`a CEM extern:
d N+
= w ↓N − −w ↑N + (1.30)
dt
Noile probabilit[`i de tranzi`ie nu mai pot fi
considerate egale, ]n caz contrar aceast[ nou[
energie c[tre re`ea.
Rezult[ c[ ]n regim sta`ionar, ]n absen`a unei
excit[ri externe (CEM de ]nalt[ frecven`[),
= 0 iar rela`ia (1.30) devine:
dt
N +0 w ↓
= (1.31)
N −0 w ↑
~i lu\nd ]n considerare ecua`ia (1.29), se ob`ine:
w↓  γB 
= exp  h  (1.32)
w↑  kT 
Asimetria celor dou[ probabilt[`i de tranzi`ie,
w↑ ~i w↓ se datore~te faptului c[ pentru ca
transferul de energie c[tre re`ea s[ aib[ loc, este
absolut necesar ca sistemul de CM s[ se afle
]ntr-o anumit[ stare energetic[. Lucrul acesta
poate fi ilustrat printr-un exemplu simplu.
Un sistem de CM cu spinul J = ½
interac`ioneaz[ cu re`eaua care reprezint[ un
sistem de dou[ nivele energetice (vezi Figura
1.4). Dac[ ]n starea ini`ial[ centrul magnetic ~i
re`eaua se afl[ ]n st[ri energetice diferite, atunci,
conform legii de conservare a energiei, este
posibil[ realizarea simultan[ a celor dou[
tranzi`ii astfel ]nc\t re`eaua s[ primeasc[ energie
de la centrul magnetic (Figura 1.4a). Dac[ ]ns[
cele dou[ sisteme se afl[ ]n aceea~i stare
energetica, legea de conservare a energiei
interzice efectuare simultan[ a celor dou[
tranzi`ii (Figura 1.4b). In felul aceste, viteza cu
care au loc tranzi`iile sistemului de CM depinde
at\t de valorile elmentelor de matrice ale
operatorului de perturba`ie c\t ~i de
probabilitatea ca re`eaua s[ se afle ]n acea stare
energetic[ capabil[ s[ preia energie de la
sistemul de centri magnetici.
8 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie

Folosind nota`iile din Figura 1.4 referitoare

la popula`iile celor patru nivele, atunci, num[rul
tranzi`iilor efectuate ]n unitatea de timp ]n cazul Câmp Sistem de
“a” va fi: electromagnetic CM
N + N b w + b→ − a (1.33)
unde: w+b→− a este probabilitatea de tranzi`ie ]n
unitatea de timp ca sistemul de CM s[ absoarb[ T1
energie de la CEM pe care apoi s[ o cedeze
re`elei, cu condi`ia ca cele dou[ sisteme s[ se
afle ]ntr-o stare energetic[ corespunz[toare.
Starea sta`ionar[ a ansamblului celor dou[
sisteme este realizat[ atunci c\nd num[rul Re`ea
tranzi`iilor directe va fi egal cu cel al tranzi`iilor
inverse, adic[:
N + N b w+ b→ − a = N − N a w− a → + b (1.34) Figura 1.5 Reprezentarea schematic[ a pozi`iei unui
Deoarece ]n realitate, CM ~i re`eaua sistem de CM ]n raport cu radia`ia electromagnetic[
~i re`eaua. In timpul procesului de absorb`ie de
formeaz[ de un singur sistem, acestea fiind de
rezonan`[, sistemul de CM prime~te energie sub
fapt dou[ subsiteme ale sistemului real, form[ de fotoni de la CEM pe care o cedeaz[ apoi
probabilit[`ile de tranzi`ie w +b →−a ~i w −a →+b re`elei sub form[ de fononi (quasiparticule asociate
sunt egale, astfel ]nc\t ]n starea de echilibru c\mpului vibra`ional al re`elei)
termic
N+ Na
= (1.35) sistemului de spini at\t ]n prezen`a CEM extern
N − Nb c\t ~i a interac`iei spin-re`ea:
In aceste condi`ii, ecua`ia (1.21) devine: dn n −n
= −2 w n + 0 (1.39)
= N (w ↓ − w ↑ ) − n (w ↓ + w ↑ )
dn dt T1
(1.36)
dt Din ecu`ia (1.30) rezult[ c[ ]ntr-o stare
~i cu nota`iile: sta`ionar[:
w −w ↑  n0
n0 = N  ↓  ~i T1−1 = (w ↓ + w ↑ ) n=
1 + 2w T1
(1.40)
w ↓ + w ↑ 
devine: Rezult[ deci ca at\ta timp c\t 2wT1 << 1 , n
= n0 ~i deci absorb`ia de energie de la c\mpul de
d n n0 − n
= (1.37) ]nalt[ frecven`[ nu influen`eaz[ stare de
dt T1 echilibru a popula`iilor celor dou[ nivele.
Constanta T1 poart[ numele de timp de Puterea absorbit[ de sistemul de CM de la
relaxare spin - re`ea. Acest[ constant[ descrie CEM devine:
cinetica revenirii unui sistem de CM ]n pozi`ia dE w
“paralel” fa`[ de c]mpul magnetic static imediat = n hω (1.41)
dup[ ce c]mpul CEM exterior este ]ntrerupt. dt 1 + 2 wT1
Integr\nd ecua`ia (1.37) se ob`ine solu`ia: Deoare ce probabilitatea de tranzi`ie w este
propor`ional[ cu p[tratul amplitudinii
 t  componentei magnetice a CEM de ]nalt[
n = no + C 1 exp  −  (1.38)
 T1  frecven`[, pe m[sur[ ce amplitudinea aceasta
cre~te, puterea absorbit[ urmeaz[ o curb[ de
Real`ia (1.38) descrie revenirea sistemului de tipul curbei de satura`ie (vezi Figura 1.5), astfel
CM la starea de echilibru ]n prezen`a interac`iei ]nc\t pentru valori ale acesteia mai mari dec\t
spin-re`ea. 0 ,5 , aceasta practic variaz[ foarte pu`in. Are
Combin\nd real`iile (1.25) ~i (1.38) se ob`ine T1
]n final o ecua`ie ce descrie comportarea
 Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I) 9

loc fenomenul de “satura`ie” ale c[rui implica`ii

]n procesul de RM sunt foarte importante. 1.25

In absen`a satura`iei, sistemul de CM

1
absoarbe ]n permanen`[ energie de la CEM pe
care o transfer[ imediat ”re`elei”, puterea

dE/dt (u.r)
0.75
absorbit[ fiind astfel. ]n condi`iile de rezonan`[,
constant[. 0.5
Modelul acesta este unul numai cu caracter
ilustrativ, pentru a exemplifica importan`a 0.25
“re`elei” ]n absorb`ia rezonat[ a energiei de c[tre
sistemul de centri magnetici. 0
0.001 0.01 0.1 1 10 100 1000
Fenomenul de relaxare “spin - re`ea” se -1
w (T1 )
desf[~oar[ prin intermediul c\torva mecanisme
diferite, dar esen`a fenomenului este cea
descris[ mai sus. Figura 1.6 Dependen`a de amplitudinea CEM de
]nalt[ frecven`[ a puterii absorbite de c[tre un sistem
de CM. Satura`ia (0.9 din puterea absorbit[ maxim[)
apare pentru w = 5 T1. In aceste condi`ii, energia
§ 1.4 Descrierea “clasic[“ a absorbit[ de prob[ este numai o zecime din cea
comportamentului unui sistem de absorbit[ ]n absen`a satura`iei.
spini independen`i ]n c\mpuri
magnetice - RM
cazul sistemelor de CM afla`i ]ntr-o re`ea,
interac`ia spinilor cu aceasta din urm[, adic[
Consider\nd un c\mp magnetic static de interac`ie “spin - re`ea” joac[ rolul frec[rii din
r cazul clasic.
induc`ie B ]n care se afl[ plasat un CM
r Ecua`ia de mi~care a CM sau spinului
elementar cu momentul magnetic µ , asupra
elementar va fi ]n acest caz:
acestuia va
r ac`iona o for`[ al c[rui moment este r
r r dJ r r
egal cu M = µ × B . =µ×B (1.32)
dt
In cazul clasic, macroscopic, dac[ vom
onsidera un mic magnet permanent, plasat ]ntr- Lu\nd ]n considerare defini`ia momentului
un c\mp magnetic exterior static, magnetul va magnetic (1.1), rela`ia (1.32) devine:
tinde s[ se alinieze paralel cu direc`ia acestuia. r
dµ r r
In absen`a frec[rii ~i ]n cazul ]n care c\mpul
magnetic static este constant ]n timp, magnetul dt
=µ× γ B ( )(1.33)
permanent va efectua o mi~care de oscila`ie
continu[ ]n jurul pozi`iei sale de echlibru A~a cum rezult[ din ecua`ia (1.33), vectorul
r
paralel[ cu direc`ia c\mpului static. Prezen`a varia`iei ]n timp a momentului magnetic µ este
frec[rii va conduce la atenuarea acestei mi~c[ri, r r
perpendicular at\t pe µ c]t ~i pe B .
]n final magnetul r[m\n\nd fix ]n pozi`ia sa de
echilibru. Ecua`ia (1.33) poate fi u~or integrat[
In situa`ia ]n care magnetul permanent presupun\nd diferite moduri de varia`ie ]n timp
r
posed[ o mi~care de rota`ie ]n jurul unei axei ale vectorului B .
care coincide cu direc`ia momentului s[u Unul din cele mai simple ~i ]n acela~i timp
magnetic, atunci magnetul va executa nu o intuitive moduri de a descrie precesia spinului
mi~care oscilatorie, ci o mi~care de precesie ]n r r
µ ]n jurul c\mpului B const[ ]n folosirea unui
jurul direc`iei c\mpului magnetic satatic,
asem[n[tor unui giroscop (vezi Figura 1.5). In sistem de coordonate rotitor care efectueaz[ o
r
absen`a frec[rii, unghiul dintre direc`iile mi~care de rota`ie cu viteza unghiular[ Ω 5 ]n
r
momentului magnetic ~i cea a c\mpului jurul c\mpului magnetic B , astfel ]nc\t
magnetic static va r[m\ne nemodificat. Frecarea r r
face ca acest unghi ca ~i viteza de precesie s[ direc`iile vectorilor Ω ~i B coincid.
scad[ treptat ]n timp p\n[ c\nd magnetul
5
permanent va ajunge, ca ~i ]n cazul precedent, ]n In cele ce urmeaz[, modulul vectorului vitez[
r
pozi`ie de echilibru, paralel cu c\mpul static. In unghiular[ Ω va fi notat cu ω .
10 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie

B B

θ
µ B* = - ω / γ

Beff
r r
Figura 1.7 Pozi`iile reciproce ale vectorilor µ ~i B α µ
]n sistemul laboratorului. Dac[ induc`ia c]mpului θ
r
magnetic static B este constant[ ]n timp, atunci
r
vectorul µ efectueaz[ o mi~care de precesie ]n jurul B′=B - B*
acestuia cu viteza unghiular[ ω descrind un con cu
unghiul la v\rf 2θ B1

r r
Figura 1.8 Pozi`iile reciproce ale vectorilor µ , B
r
In acest caz, conform mecanicii clasice6, ~i B1 ]n sistemul de referin`[ rotitor av\nd viteza
ecua`ia (1.33), ]n sistemul de coordonate rotitor, r
devine: unghiular[ ω. Vectorul µ descrie o mi~care de
r
r precesie ]n jurul c]mpului magnetic Beff .
dµ r r r r
+Ω ×µ = µ× g B (1.34)
dt
sau efectueaz[ o mi~care de precesie cu viteza
r r r
r
δµ
( ) unghiular[ ω L = −γ B ]n sistemul de referin`[ al
r r
= µ × Ω +γ B (1.35) r
δt laboratorului, ]n jurul vectorului B .
Compar\nd ecua`ia (1.35) cu ecua`ia (1.33) Viteza unghiular[ ωL este numit[ frecve`[
rezult[ c[ ]n sistemul de coordonate rotitor, Larmor.
r
momentul magnetic µ execut[ tot mi~care de Compar\nd rela`ia (1.9) cu expresia
precesie ca ~i ]n sistemul de coordonate al frecven`ei Larmor, se constat[ perfecta lor
laboratorului, dar ]n jurul unui c\mp magnetic coinciden`[ confirm\ndu-se in felul acesta
r identitatea descrierii fenomenelor de rezonna`[
r r Ω.
efectiv B = B+ prin cele dou[ abord[ri
eff γ Revenind la situa`ia descris[ ]n paragraful §
r r
Deoarece direc`iile vectorilor Ω ~i B sunt 1.2, pentru ca fenomenul de RM s[ poat[ fi
r r observat, este necesar[suprapunerea peste
coincidente, aleg\nd Ω = −γ B , rezult[ c[ r
r c\mpul magnetic static B a unui c\mp
δµ = 0 . Lucrul acesta semnific[ faptul c[ ]n magnetic variabil ]n timp dup[ o func`ie
δt sinusoidal[ ~i perpendicular pe primul. Induc`ia
sistemul de coordonate rotitor, vectorul ]~i celui de al doilea c\mp magnetic poate fi
men`ine constant[ m[rimea ~i orientarea ]n considerat[ ca fiind foarte mic[ ]n raport cu
raport cu acest sistem, sau, cu alte cuvinte, primul. Variind ]n timp dup[ o func`ie
sinusoidal[, acesta poate fi considerat ca
6 rezult\nd din suprapunerea a dou[ c\mpuri
In cazul mecanicii clasice, derivata ]n timp a unui
magnetice de amplitudini egale dar polarizate
vector v(t) care descrie o mi~care de rota`ie cu viteza
r circular ]n sensuri opuse ~i av\nd pulsa`iile
Ω este
unghiular[ descris[ de ecua`ia: egale cu ω.
r r
dv dv r r ∂v
= +W × v , unde derivata este In aceste condi`ii, consider\nd sistemul de
dt dt ∂t referin`[ rotitor care se rote~te cu pulsa`ia ω,
definit[ ]ntr-un sistem de coordonate rotitor cu
c\mpul magnetic efectiv Beff devine:
viteza Ω.
 Capitolul I - Rezonan`a magnetic[ (I)
r
r r Ω r r r
Beff = B + + B1 = B ′ + B1 (1.38)
γ = 1 - 2 sin2θ sin2 (½ γBeff t)
In felul acesta, ]n sistemul de referin`[
r
rotitor, momentul magnetic µ va efectua o
mi~care de precesie ]n jurul c\mpului magnetic
r r
Beff care include ~i c\mpul magnetic rotitor B1
(vezi Figura 1.6). Mi~carea de precesie are ]n
r r
acest caz pulsa`ia Ωeff = −γ Beff plasat ]ntr-un
c\mp magnetic static a c[rui induc`ie poate fi
r
lent crescut[ de la zero la valoare B peste care
se afl[ suprapus, normal pe direc`ia acestuia, un
r
c\mp magnetic rotitor B1 cu pulsa`ia ω. In
acest caz, ]ntr-un sistem de referin`[ rotitor cu
pulsa`ia ω, to`i spinii vor efectua o mi~care de
precesie ]n jurul c\mpului magnetic efectiv
r antiparalel fa`[ de c\mpul magnetic static B .
B eff .
r Efectul acesta define~te fenomenul de RM.
At\ta timp c\t pulsa`ia c\mpului B1 este
diferit[ de pulsa`ia Larmor, in sistemul de
referin`[ rotitor, c\mpul magnetic efectiv face
cu direc`ia c\mpului magnetic static un unghi θ
definit de rela`ia:
B1
tgθ = (1.39)
ω interval de timp foarte scurt, sub forma unui
B+
γ
A~a cum se observ[ ]n Figura 1.7, pe m[sur[
r orienta`iei spinilor fa`[ de direc`ia c\mpului
ce induc`ia c\mpului B se apropie de
valoarea ω , c\mpul magnetic efectiv tinde
γ incetarea ac`iunii c\mpului B1 , momentul
r
c[tre B1 astfel ]nc\t atunci c\nd ω L = ω ,
r r
Beff = B1 .
In acest moment, spinii preceseaz[ ]n jurul
r
c\mpului magnetic B1 , periodic, la fiecare
jum[tate de perioad[, ace~tia fiind orienta`i
r
paralel ~i antiparalel fa`[ de c\mpul static B . In
acest fel este posibil ca un c\mp magnetic
rotitor de mic[ induc`ie s[ schimbe radical
distribu`ia orient[rilor CM din sistemul dat.
Consider\nd c[ sistemul de spini se afl[ sub
influen`a r acestor dou[ c\mpuri magnetice,
c\mpul B1 determine reorientarea periodic[ a
]ntregului sistem de spini.
In sistemul de referin`[ rotitor, aceast[
mi~care are loc ]ntr-un plan, perpendicular pe
r
direc`ia c\mpului B1 , unghiul α av]nd expresia7:
7
in ipoteza c[ la momentul t = 0, α = 0
11
cos α = cos2θ + sin2θ cos (γBeff t) =
(1.40)
Este evident c[ valoarea maxim[ a unghiului
α este 2θ ~i devine important[ numai atunci
c]nd ωL se apropie de ω. In acest caz, θ = 90° ~i
α ajunge la 180°.
In sistemul de referin`[ al laboratorului,
sistemul de spini descrie o mi~care principal[
rapid[ de precesie cu un unghi α ]n jurul
c\mpului magnetic static simultan cu o mi~care
de oscila`ie, cu o pulsa`ie mult mai mic[ ]n jurul
acestei pozi`ii. Pe m[sur[ ce frecven`a Larmor
se apropie de frecven`a de rota`ie a c\mpului
r
magnetic B1 , unhgiul α cre~te astfel ]nc\t ]n
momentul egal[rii celor dou[ pulsa`ii, sistemul
de spini este orientat alternativ paralel ~i
r
In principiu, induc`ia magnetic[ a c\mpului
r
B1 poate fi oric\t de mic[. Practic, lucrul acesta
ar face ca schimbarea orient[rii spinilor s[ se
fac[ foarte lent ]n raport cu puls`ia c\mpului
rotitor (vezi Capitolul 2).
Dac[ c\mpul magnetic rotitor este aplicat un
puls dreptunghiular, este posibil, ca aleg\nd ]n
mod corespunz[tor lungimea acestui interval,
s[ se realizeze o rota`ie cu 90° sau 180° a
magnetic static. Dac[ rota`ia a fost de 90°, dup[
r
magnetic este orientat paralel cu axa Oy ~i
efectueaz[ mi~carea de precesie, ]n sistemul
laboratorului, perpendicular pe direc`ia
r
c\mpului magnetic static B .
Din cele prezentate reiese c[ fenomenul de
RM poate fi observat experimental ]n dou[
modurii diferite.
Acestea const[ fie ]n punerea ]n eviden`[ a
atenu[rii unui fascicol de radia`ie
electromagnetic[ de frecve`[ ω la trecerea ei
printr-un sistem de spini plasa`i ]ntr-un c\mp
magnetic static ]n condi`iile ]n care pulsa`ia
Larmor a sistemului este egal[ cu pulsa`ia CEM,
fie urm[rind revenirea la orientarea ini`ial[,
paralel[ cu c\mpul magnetic static, a sistemului
de spini dup[ ce un puls scurt de radia`ie
electromagnetic[ a determinat orientarea lor
antiparalel sau perpendicular fa`[ de direc`ia
acestui c\mp.
Ambele proceduri sunt intens utilizate ~i vor
fi prezentate ]n capitolele urm[toare.
12 O.G. Duliu- Aplica`iile rezonan`ei magnetice ]n medicin[ ~i biologie
z fascicul de radia`ii electromagnetice, atunci, dac[
B Beff
µ
y unui c\mp magnetic static exterior probei,
B1 x
Figura 1.9 Mi~carea de precesie, ]n sistemul de
r
referin`[ rotitor, a vectorului µ al unui CM
r magnetic[ a CEM este cea care determin[
individual jurul c]mpului magnetic efectiv Beff
Concluzii
RM este o metod[ spectroscopic[ de
investiga`ie a sistemelor macroscopice ce con`in
un num[r foarte mare de CM elementari; un CM
elementar fiind constituit dintr-un nucleu sau un
atom ce are un moment cinetic permanent diferit
de zero ~i deci un moment magnetic nenul.
In prezen`a unui c\mp magnetic exterior,
momentele magnetice elementare sunt orientate
dup[ direc`ia acestui c\mp (paralel sau
antiparalel), ceea ce determin[ apari`ia unor
nivele energetice suplimentare (nivele Zeeman),
populate conform unei func`ii de distributie
Boltzman.
Pe l\ng[ interac`ia de tip “efect Zeeman” cu
acest c\mp magnetic, centrii magnetici
interac`ioneaz[ cu atomilor ~i a ionilor vecini,
interac`ii care se manifest[ prin alterarea
nivelelor Zeeman. In felul acesta, centrii
magnetici pot fi considera`i ca alc[tuind un
sistem de microsonde magnetice, capabile s[
furnizeze informa`ii despre cele mai fine
interac`ii care au loc la nivel microscopic. In
acela~i timp, totalitatea atomilor ~i a moleculelor
ce ]nconjoar[ centrii magnetici formeaz[ o re`ea
macroscopic[ av\nd capacitatea caloric[ infinit
de mare ]n raport cu cea a CM.
In momentul ]n care asupra probei care
con`ine CM de o anumit[ categorie este trimes un
energie radia`iei electromagnetice este egal[ cu
difern`a de energie dintre nivelele Zeeman a
centrilor, ace~tia vor absorbi energie de la radia`ie
pe care o vor transfera mai apoi, prin procesul de
relaxare spin-re`ea, re`elei. Acest proces complex
se va traduce prin mic~orarea puterii radia`iei
electromagnetice transmise, modificare ce pote fi
]nregistrat[ experimental ~i care de fapt reprezint[
manifestarea procesului de absorb`ie de
rezonan`[.
Deoare ce absorb`ia de rezonan`[ a radia`iei
electromagnetice se manifest[ numai ]n prezen`a
aceast[ particularitate a dat numele metodei.
Absorb`ia de rezonan`[ ]n c\mp magnetic
exterior poate fi tratat[ at\t din punct de vedere
al mecanicii cuantice c\t ~i din punct de vedere
al electrodinamicii clasic.
In ambele tipuri de tratare, componenta
schimbarea st[rii energetice (din punc de vedere
cuantic) sau a axei de precesie (din punct de
vedere clasic) al momentelor magnetice ale
centrilor magnetici. In ambele trat[ri, condi`ia
ca absorb`ia de rezonan`[ s[ aib[ loc const[ ]n
faptul c[ direc`ia componentei magnetice a
CEM s[ fie perpendicular[ pe direc`ia c\mpului
magnetic static exterior probei.
Bibliografie
Abragam A., Bleaney B. (1970) Electron
paramagnetic resonance of transition ions.
Clarendon Press, Oxford.
Gareth R.E., Eaton G.R., Salikhov K.M. (1988)
Foundations of modern EPR. World
Scientific, Singapore.
Slichter C.P. (1980) Principles of magnetic
resonance. Springer Verlag, Berlin.
Rudowicz C.Z., Yu K.N., Hiraoka H. (editori)
(1997) Modern applications of EPR/ESR :
from biophysics to materials science.
Proceedings of the First Asia-Pacific
EPR/ESR Symposium, Hong Kong, 20-24
January 1997, Springer-Verlag, New York.
Ursu, I. (1968) La résonance paramagnétique
électronique. Dunod. Paris