INVIEREA FIICEI LUI IAIR intr-una din zile, lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, se afla in localitatea Capernaum. Acolo L-a intmpinat marele preot al sinagogii. Acesta se numea lair. El avea o fetit& de doisprezece ani, care era foarte bolnava. Desi legile sinagogii fi interziceau sd-L recunoasca pe Tious ea fiind Fiul lui Dumnozou, lair a venit la Mantuitorul gi e&zdnd in gonunchi la picioarole Sale, L-arugat si vind in casa lui ca si-i vindece fica. Pe cand vorbeau, a venit un slujitor de-al lui lair sii-a zis acestuia: ,A murit fica ta. Nu ‘mai supira pe Invaytorul.”. si lisusi-a spus tatdlui indurerat: Nite teme, crede numai siea se va izbavi.”. $ilaira creaut, (Cand au ajuns la casa lui Tair, tofi plangeau si-i compatimeau pe pain. lisus i-ainourajat, zicand: Nu plangef, feria n-a murit, ci doarme.”.lisus a intrat in casi urmat doar de paringit fetiei si de tei dintre Apostolit Sai. Apoi El a apucat-o pe fetita de mand si i-a spus: .Copild scoalé-te!”. $i sufletul ei ,.-a intors si ea a inviat indata; si El a poruncit sit i se dea sa ‘miindnce. ‘Cand au vazut aceasta minute, parinti, plini de bucurie, I-au multumit lui lisus, Acesta Je-a poruncits nu spuna nimanuice s-a intamplat, Domnu! nosiru Tisus Hristos a ficut multe alte minuni asupra oamenitor, ardtind prin -acestea cit de multi iubeste. Astfel, oamenii au infeles c4 Fl este Dumnezeu adevarat. j Cuvinte1. Citeste fragmentele din lecfiein care se vorbeste despre: + Tocul desfasurairiiactiunii; + rugiimintea adresata de airluiTisus; + vestea tristé primitd de tatdl fetijei. 2. Formuleaza rispunsuri orale la intrebirile: ~ Ce a riscat lair cénd a venit la lisus? ~ Ce i-a cerut lisus lui lair, dupa ce acesta a aflat c& fetifa sa a murit? ~ Care au fost persoanele prezente la invierea fetitei lui lair? - De ce se spune in text cd sufletul fetitei s-a intors gi nu cd suflesul a inviat? = De ce erezi cd lisus mu a ingduit ca tofi cei prezenti in casa lui lair si participe la minunea sivarsitd de El? Crezi ci atitudinea acestora (plngeau si-I compatimeau) I-ar fi putut influenta pe lairin decizia sa (dea crede in lisus)? - CumassavarsitTisus aceast minune? ~ Ce insusiri a dovedit Domnul nostru Tisus Hristos prin sivargirea acestei minuni? 3. Ordoneavi literele pentru a descoperi numele Apostolilor care L-au insofit pe Tisus in casa lui Tair, Serie-le in spatiile liniate. UTPER; IANO; ICOAV. 4. De ce erezi cd Domnul nostru lisus Hristos nu a vrut si se spuni niminui despre aceasta minune sAvarsitd de El? cee 1. Tisus i-a cerut fui lair i aibii eredinf§, Acest Iucru ni-l cere si noué cind ne foe A afliminsituatiigrele. Este greu siiai incredere totaliin Dumnezeu? De ce? 2. lair L-a rugat pe Domnul nostru Tisus Hristos sa-i vindece fica. Pentru voi cine se roagi ~ Oare numai paringii trebuie sa se roage pentru copii Cealte persoane mai fac aceast -Tupentru cine te rogi? In ce situatii? ~ Cum trebuie rostitd orice rugdciune cdtre Dumnezeu? 3. lair era into situatie disperatd, El. eazut in genunchi lapicioarele tui Tisus,nu in calitate de preot al evreilor, ci ‘ca tat al unei fete aflate in prag de moarte. Decupeazi din reviste sau ziare fotografi si articole despre oameni aflatiintr-o situatie disperat Realizeaza impreuni cu colegii ti, sub indrumarea profesorului de religic, un afig cu titlul »Oamenii disperatiau nevoiede Hristos”. Dupa ce afi terminat de realizat afiul, propuneti solutii care i-ar putea ajuta pe acesti ‘oameni si asa din situatiile disperatein carese afl.4, Lucreaza in echipa: ,Roagi-te pentru aproapele tau!” © Roagi-te pentra + Formatimai multeechipe + Fiecare echipt identified persoane eunoscute eare a nevoie de rugaciune si motivul rugaciunii, (De ‘exemplu: Ana, soracolegului nostr, nu poate merge... Dan, tat colegeinoasr, arama fd servi.) + a6 coala din blocul de desen. indosic-o in jumitate ‘Contureazi-iuna din palme, dupa modell). apoi scrie pe palmele decupate numele pentru persoana alcasi de tne, dupa ‘modelulb), + Prezentaji pe rind cazurile voustre celorialte grupe gi argumentaticle necesitatea rugiciunii pentru aceste persoane, + Lipiti produsele realizate de voi pe o coalé de dup modelul €) si afigat-o in clasé pentrua vi amintt de persoancie respective atunci ind rostiti rugiciunile Doan, di pte det Inty-o i, un tirana venit la ménastir,pindnd ney eee in brajele sale irupul fiutui situ care muris Plangéind in hohote, a inorebat wnde-! poate gi pe parintele cu viata sfanui, Benedict. Afind ef este plecat si lucreze cu al frati ix gridina méndstri, firanul a lasaa ‘rupul coptlului inainieaporti sia alergatsi-l giseased De cum I-a vizu, taal copiluluia inceput si sirige ew disperare cite cuviosul prine,zicdnd: ,.Dé-mi pe fl meu, dt-mi pe ial meu!” Cuviosul parinte,speriindu-se de acesteeuvinte, azis:,,Audoara, omale, am luat eu pe fiul tau?” Acela azis: A murtt ful meu, cinstte parinte, vino te rog si il inv pe el!” Aucind aceste euvinte, pirintele s-a intrstat ware sia zis: Asemenea fucruri nu sunt in puterilo noasire, ct ale Sfintilor Apostoli. De ce voiesti sine ingreuiezi cu asemienea lucrare pe care nu o putem face, cu o asemienea greutate pe are nuo putem duce?” Dar iat celui mort, eunosedind vata sft a printehl, continu sit roage, spun: snd ma voi duce daci nu vei via pe fiul meu.”. Oftind, cuviosul parinte a intrebat: Unde este trupul Copilului?”,Lapoartaminéstiri, cinstiteparinte”, araspuns tai Mergdnd acolo, Sfantul Parinte cx fraté din mandstresi-au plecat genunchit la rugdeiune. Parintle si-a 1asat capul peste trupul copii mors, dup multa rugdetune, sia ridicat mdinile si privirea citre cer sia ze ‘»Doamne, Dunnezeule, nu uta la pacatele mele, ci la eredinja omulu acesiuia care se roagi si cere sa ise Inviewe ful. Inoarce in rupul acestasufletul pe care lai luat!".Ined nu se sfarsice rugdciunea gi sufletul sa intorsin irupul copilului, cares-a cutremura. Taji cei ce erau de fata, vizdnd o lucrare ca aceasta ficult de Dummezeu 1a rugiciumea Sfintulut Parinte Benedict, au minunat; iar Sfintul -a twat de mend pe copiuliniat gia dat vi tatu sci De ce crezi cA la rugiciunile oamenilor cu viata sfiintt Dumnezeu a facut si face minuni? NOTITENEGRUT a mi amintesc bine de acea Intéimplare: ‘aveam pe atunci zece ani. Era iarnd, jar nametii cresteau sub ferestre. Prin vis- col, tata se tndrepta spre casé aducfind ceva sub hain. De la grajd, tn urma lui au rémas posi adénci in zipadd. L-am asteptat cu nerabdare, desi bénuiam ce ascundea ‘in hain’, $i,tntr-adevér, tata a adus‘h casa, la ‘ldur, un miel abia nascut. Era slabut, cu bldnita neagrd si creat = Costele, mia spus tata ardtandu-mi mnielul, adu-mi 0 cosarcdl A murit sdraca mamd-sa $i pe gerul acesta se prépddeste. ‘Amn Infeles ci mielul va sta cu noi th casa i plin de bucurie m-am grabit s& aduc un cos de nuiele; I-am umplut cu fan uscat si 34 c& Negrut nu se putea tine pe picioare. Se ridica vioi, cu avant, dar dupa céteva clipe se prébusea. Nadajduiam totusi cd e ceva ‘trecitor. Dupa cdteva zile a aflat si tata ~ fi mai tinem © zi, doud, pe urma gata! a zis el, Are 0 pielicicd frumoasé, bund de céciulal ‘Amn mérmurit la aceste cuvinte. = Tata, tat’, dar o sti meargé, asteaptd hhumai céteva zile! i-am spuns eu = Nu vezi ci nu se tine pe picioare, sau vrei 8-1 listim si moard?! = Dar te rog, tata, te rog. Ens cuvintele mele erau zadarnice. Tata era hotérat si n-avea de gind si se tar- guiascd cu mine. Stiam si eu c& avea drep- tate, dar nu ma puteam ‘mpaica usor cu si- tuatia, Sn nicl unehip mi puteam s8.accapto astfel de cruzime! Tata plecat siam rémas singur cu Negrut. L-am stréins Im brate si as fi vrut s&-I pot apdra de orice réu. Ens ce puteam face eu? Cu ce sé-! fi ajutat?... Ne~ ‘rut tni mirosea midinile técut gi neajutorat. 36 Lam asezat léngé sobd. Tata a culeat mielul 1n pate si mi-a zis: ~ Mai uité-te laell.. E cam slabut.. om mai vedea noi, om mai vedea... Tata a plecat la treburile lui. De acum, pentru un timp, mielul era al meu. Aga se in- ‘¥émplase mai demult si cu altul. Atunci mie- lul a rimas in cast pind s-a inzdrdvenit de-a binelea. M-am apropiat de cosarcd. Mielul Parea c& doarme $i véizdindu-| aga nu mina inspinat decét mutta mild, Era tare slabut si ‘vea 0 respiratie Intretaiatd de un fel de suspine, I-am méngdiat trupul moale. Mielul m-a simtit si a ridicat putin capul, de parca ar fi vrut si-mi mulfumeased. I-am promis atunci cd voi avea grijé de el, Noaptea a dormit linistit, iar spre ziud s-a trezit, ridi- cfindu-se pe piciorusele din fata. Atunci am observat cd era tare drégut. Avea ochigorii sclipitori si péirea sd fie istet. Am inceput sé: hrénese cu biberonul. Tata aducea me~ reu lapte proaspat muls de la alte oi. Z-am us numele Negrut. Am bigat insd de seamé 35 Pldngénd, tI mangdiam cu toata dragosteu mea de copil. Zar el nu stia nimic, siracul Lam hrénit si apoi -am vegheat toata neap- Yea, ca nu cumva sd i se Tntample ceva. A doua 2i, lucrurile stateau la fel, Miclutul ‘meu se tinea pe picioare céteva clipe, apoi cddea jos neputincios. Dar in acea zi. mai mult decét tn celelalte, Negrut a tncercat din rdsputeri si meargé. Plin de nédejde, |-am ajutat si eu, dar tn zadar. Piciorusele subfiri fi tremurau si cele din urmé mielul cddea istovit. Tata La vazut si i-a spus sameninfator: ~Neam ce-ti face, trebuie sd te tail Apoi a continuat cétre mine: ~ Asta e. Costele, pe seard, dupd ce ter rnin de aranjat sacii in magazie, 1! tdiem| ~ Dar, tatd, nu e drept! Ce rau a facut Negrut, de ce s&inu meargé, de ce nu poa- te2... De ce si moana?! am izbucnit eu in lacriti Tata nu avea timp de discutii, dar vazn- du-ma cat eram de amarat s-a agezat pe un 37scdunel si a fnceput sd-mi vorbeasca rar si apdsat. Din cAnd tn cénd facea cate o pauzd scurtd, netezindu-si cu mainile muncite pa- ul tnedruntit: ~ Mai bdiete, esti tno’ mic, dar vezi si tu cf Vieja asta nu-i usoard, Grea e si pentru tine, grea e si pentru mine... pentru toata lumea... Tu, Costele, ai crescut fara mamé... mamé-ta a murit dupa ce te-a adus pe lume 38 de bunica, de la care tnvitasem niste rugi- ciuni, pe care tnséi eu vitasem sé le mai zi. ‘Noaptea, dupd ce tata a adormit, mam dat jos din pat si am ingenuncheat n fata icoa- neelor. fn odaie era tntuneric; numai focul din ‘sob mai arunca luminite firave pe tavan. ‘Am spus din tot sufletul rugéciunile stiute. Lesam repetat cur lacrimi pana t@rziu tn noapte. La sférsit am addugat = Doamnne, Tu esti mai bun ca mine! Mult mai bun.. si totusi, multi copii rimén fara mama, asa ca mine, alti sunt bolnavi gi mor de mici...Eu nu inteleg de ce este asa. Poate dnd voi fi mare voi intelege, dar Te rog, daci vrei, crutd-I pe Negrut, si nu-! mai taie tata! Dacd ar merge, tata nu Lar mai tai, Te rog, Doamne, te rog! ‘Am adormit cu aceste gfinduri. Lumina diminetii ma trezit la 0 alta zi, ultima pen- ‘tru mielul meu. Cat de repede trecuse tim- pul, prea repede! Tata nu mai era tn camerd, se trezise de mult. M-am Indreptat direct ‘spre cosul de nuiele de langa sobé. Cosul era 40 pe tine. De ce?... uite edi nu stiu sd rdspund, Viata e 0 luptd, mai baiete...o lupta in care nu trebuie s8-ti pierzi nddejdea. Viata asta te poarta zi de zi printr-o scoald.. 0 scoala Permanenta, a suferintelor.. tm ea inveti ‘multe; Taveti curajul, irveti st rabzi, inveti 88 sper. stiu cd ti-e drag mielul acesta, cd estel ca tine, tard mamd, dar... Tata mi-a zis mai multe, dar nu le mai re- tin pe toate. N-am inteles atunci ce a vrut s-mi spun, Ins m-am mai i care, tata a mai adléugat: ~ Asa vrea Dumnezeu céteodatd, iar noi ‘trebuie s& ne plecdim voii Lui. De ce? Nu stiu ‘sd-ti spun. Asa vrea Cel de Sus. Viata asta este 0 taind, mai baiete, o taind ‘M-am mai potolit, tas numai ce-I vedeam Pe Negrut cum se chinuia si meargi tnce- eam din nou si plang, Tata a terminat trea- ba térziu de tot, aga incdt n-a avut Incotro si a aménat taierea lui Negrut pe a doua Nu stiam ce sd mai fac. Ma frdmdntam si pldngeam neméngdiat. Atunci mi-am amintit 39 gol, Negrut nicdieril Am inteles ci tata s-a grabit sé-1 tale ca si nu mai ttémpine ‘mpotrivirea mea. Nu pot spune ce durere am simfit atunci ~ Negrut, Negrut! am strigat eu si am Tnceput sa plang, Deodata aud fosnete sub masi. De sub fata de masd a scos capul mieluful meul Se tinea bine pe picioare si mergea. A pasit sfios cétre mine, vazdnd sticla de lapte. = Tatd, tata, am strigat, Negru merge! Tata a venit si s-a bucurat ‘mpreund cu mine, Mielul era salvat. Negrut a crescut mare, mare, bucurdndu-se de iarbé, de soare, de dealurile verzil. Dar putea 4 nu fie asa, pentru c& viata aceasta e plind de Jucruri nepatrunse.