TERAPII ALTERNATIVE ÎN CORECTAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

Specifică corectării limbajului este Logopedia (terapia tulburărilor de limbaj). Logopedia

este unica terapie complexă care cuprinde în spectrul activităţilor sale întreaga gamă a
tulburărilor de limbaj.
Documentarea noastră a relevat terapiile alternative – augumentative, mai precis,
deoarece ele nu înlocuiesc terapia logopedică, nici nu o completează (logopedia nu are nevoie de
aşa ceva), ci o pot însoţi, fiind aplicate alături de logopedie pentru a-i spori acesteia valoarea şi
eficacitatea.
Cu menţiunea că, fiecare dintre următoarele terapii, se adresează câte unui aspect al
comunicării, că fiecare acoperă o gamă variată de disfuncţionalităţi, noi ne-am oprit asupra
acestor terapii datorită caracterului lor educativ.
Sistemul de comunicare prin schimbul de pictograme – PECS (Picture Exchange
Communication System). A fost conceput în anul 1985, dezvoltat de Andrew s. Bondy; Ph.D.&
Lori Frost, ca un pachet unic de intervenţie în comunicarea alternativă/augumentativă pentru cei
afectaţi de Tulburări de Spectrul Autist şi alte dizabilităţi de dezvoltare.
Terapia PECS este cunoscută pentru componenta iniţierii comunicării, nu necesită
materiale complexe sau costisitoare şi are ca obiectiv: învăţarea copilului să iniţieze spontan o
interacţiune de comunicare cu adultul, educându-l să solicite un obiect, un aliment, prin folosirea
pictogramelor. Această terapie nu înlocuieşte metodele de terapie necesare oricărui copil cu
tulburări de dezvoltare, ci este folosită în situaţia în care limbajul întârzie să apară, deoarece, în
această situaţie copilul are nevoie de un sistem, o modalitate prin care să-şi exprime necesităţile
şi pentru a-i elimina frustrările ce apar în momentul în care comunicarea nu este posibilă.
Limbajul Mimico-Gestual – LMG. Limbajul mimico-gestual (sau limbajul semnelor)
este un limbaj de exprimare și de gesturi naturale de configurare – spațială și percepție vizuală,
prin care persoana surdo-mută poate stabili un canal de comunicare cu mediu social, indiferent
dacă sunt persoane surde care știu limbajul sau cineva care cunoaște limbajul semnelor. În timp
ce canalul de comunicare pentru vorbire este vocal-auditiv, limbajul semnelor se transmite pe un
canal gestual-vizual. Interpreţii care folosesc limbajul semnelor lucreaza în reuniuni la care
participă persoane hipoacuzice şi realizează interpretarea din limba vorbită în limbajul semnelor

1
şi invers. Interpretul stă pe scaun sau în picioare într-un loc cât mai vizibil participanţilor cu
probleme de auz.
Numeroase gesturi şi expresii se pot recunoaşte universal dincolo de frontierele naţionale
sau culturale dar, nu există un limbaj al semnelor unic şi universal care să fie înţeles de toată
lumea. De fapt, în lume exista peste 100 de dialecte ale semnelor. Deşi este o alternativă a
logopediei clasice, LMG-ul se adresează doar persoanelor surdo-mute. În cazul persoanelor
hipoacuzice, LMG este facilitator pentru logopedie.
Terapia prin masaj dă posibilitatea individului de a-şi contura o nouă imagine despre
sine, despre propriul corp, stimulând capacitatea sa de a înţelege efectul pe care tensiunile îl au
asupra corpului. Prin masaj, modificările la nivel psihic se produc simultan cu cele fiziologice,
deoarece blocajelor emoţionale le corespund segmente musculare diferite. Printre tehnicile
masajului se regăsesc: presopunctura (regiunea torace-gât, faţă), acţiunea de decontracţie a
musculaturii feţei şi gâtului, stimularea punctelor limfo-active Adler-Langer (cap-gât-torace),
masajul tălpilor, masajul tălpilor şi al palmelor, decontracţia diafragmei.
În Cromoterapie, culorile reprezintă limbajul luminii, culorile vizibile sunt considerate
octave inferioare culorilor subtile, iar principiul de bază se exprimă prin faptul că toate culorile
ce ne înconjoară în exterior îşi continuă activitatea şi influenţa pe multiple planuri în fiinţa
noastră, fiecare gând, sentiment, dorinţă are o vibraţie subtilă corespunzătoare. Armonizând
culorile cu vibraţiile interioare se obţin: echilibrarea stării psihice, stimularea activităţii
intelectuale, reducerea anxietăţii, echilibrarea de stres dar şi odihna psihică.
Se consideră, în terapia cu lumină polarizată Bioptron, că sunt antrenate la armonie şi
echilibru de la partea materială-somatică a individului, până la nivel genetic submolecular şi
până la câmpul bioelectric, care este o punte de comandă ce comunică cu întreg organismul şi
rezolvă procesele de ordonare şi coordonare.
Zooterapia este o terapie complementară altor terapii, ea reprezintă un remediu deosebit
de eficient în zona legăturii dintre oameni şi animale, este remediu pentru persoanele care îşi
pierd sensul vieţii, se izolează, pentru cei care au dificultăţi în realizarea unui dialog, care se
închid în faţa comunicării. Studii recente recomandă zooterapia pentru copii cu autism.
Terapia de mediu. Este o terapie ce se axează pe crearea condiţiilor în familie, a
condiţiilor favorabile care să conducă la un bun rezultat al tratamentului în sine, fie ca un mijloc
terapeutic necesar subiecţilor pentru care nu ar fi posibilă o intervenţie curativă personalizată.

2
 Principiul esenţial constă în împiedicarea apariţiei reacţiilor negative din partea
ambientului. Sunt educaţi părinţii să privească cu toleranţă, fără ignoranţă însă, să nu critice, să
evite reproşurile de orice fel şi orice reacţie de nerăbdare sau dezaprobare. Terapia de mediu ar fi
benefică alături de logopedie, pentru copil, necesară în oricare formă a tulburării de limbaj.
Art-terapia – Terapia prin Artă, îl ajută pe copil să se înţeleagă pe sine, să se elibereze
de anxietăţile şi tensiunile acumulate, să dezvolte abilităţi de comunicare şi să exerseze şi
optimizeze propriile capacităţi de relaţionare cu ceilalţi copii şi adulţii. Beneficiile acestei terapii
sunt, printre multe altele, dezvoltarea abilităţilor de exprimare, comunicare şi relaţionare,
dezvoltarea inteligenţei emoţionale, dezvoltarea unor instrumente sănătoase de rezolvare a
conflictelor şi dezvoltarea stimei de sine.
Art-terapia utilizeză formele expresive: pictura, sculptura, muzica, literatura, poezia,
teatrul şi dansul ca mijloace de punere în valoare şi îmbogăţire a personalităţii fiecăruia,
ajutându-l să exprime emoţiile profunde şi dificultăţile pe care le întâmpină sau pur şi simplu să
se dezvolte armonios.
Prin Art-terapie copiii completează comunicările (verbale) în mod spontan, cu ajutorul
formelor simbolice de expresie şi comunicare cum ar fi: joaca, metaforele şi o varietate de
imagini vizuale, elemente auditive şi kinestezice care se materializează prin tehnici ca teatrul de
păpuşi, jocul de rol, jocuri de mişcare.
,,Pentru unii dintre artterapeuţi, funcţia de comunicare este cea mai importantă, a
artterapiei. Naumburg nu vede altă contribuţie a artterapiei la procesul terapeutic decât lărgirea
posibilităţii de comunicare”( Georgeta Burlea în ,,Bâlbâiala. Metode de diagnostic şi terapie”,
pag.135.)
Ludoterapia – Terapia prin Joc. Este o metodă de tratare a tulburărilor mintale prin joc,
folosită, în special, pentru tratarea problemelor emoţionale la copii, dar, este un instrument de
comunicare adecvat pentru copii cu ADHD. Prin joc se exprimă sentimente, emoţii, trăiri care nu
se pot verbaliza. Totodată, ludoterapia, facilitează depăşirea experienţelor traumatice stresante
din trecut, permite exprimarea sentimentelor, trăirilor, grijilor, încurajează modalităţi noi de
gândire şi comportament, permite dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, permite depăşirea
barierelor în comunicare.
Sandplay therapy - Terapia prin jocul cu nisip este o metoda utilizată cu succes în
Occident, în domeniul psihoterapiei, dar care se află la început de drum în România. Sandplay

3
therapy accesează cele mai adânci nivele ale psihicului, punând la dispoziţie un mediu simbolic,
capabil să diminueze multiplele probleme pe care deseori cuvintele nu le pot vindeca.
Materialele de lucru specifice terapiei prin jocul cu nisip sunt: ladiţele cu nisip umed şi uscat,
colecţia de miniaturi şi vasul cu apa.
Pacientul realizează o imagine tridimensională, care surprinde dinamica sa psihică în acel
moment. Jocul le permite atât copiilor, cât şi adulţilor să acceseze în mod delicat inconştientul şi
descoperă căile care unesc lumea interioară şi cea exterioară. Aflăm mai multe informaţii despre
această terapie inedită de la Daniela Neagu, psiholog clinician şi Preşedinte al Asociaţiei
Române pentru Terapia în Jocul cu Nisip.
Pentru promovarea, susţinerea şi dezvoltarea terapiei prin jocul cu nisip în România, se
organizează seminarii lunar, centrate pe diferite aspecte specifice metodei. Participanţii sunt
invitaţi să se implice în discuţii pe teme legate de problematica generală a jocului în terapie şi
mai ales legate de specificul sandplay therapy ca terapie prin joc, terapie de profunzime, terapie
dinamică, silenţioasă şi creativă.
Prin intermediul imaginilor create în lădiţa cu nisip, pot fi exprimate trăiri profunde, care
nu pot fi conştientizate şi exteriorizate prin limbaj. Astfel, ele pot fi percepute şi reorganizate în
cursul procesului.
Dramaterapia – Terapia prin Teatru. Întemeietorul Psihodramei, J. L. Moreno, a
dezvoltat ca activitate de grup: psihodrama pedagogică, în domeniul educaţional şi în domenii
specifice asistenţei sociale, care se aplică pentru autism şi dizabilităţi de învăţare, având ca
principale beneficii deblocarea dificultăţilor de comunicare şi creşterea stimei de sine. Dintre
tehnicile Dramaterapiei menţionăm folosirea teatrului de păpuşi ca mijloc de dezvoltare a
exprimării şi comunicării cu copiii şi adulţii, pentru cei care întîmpină dificultăţi în exprimarea
verbală directă. Punerea în scenă a stărilor interioare face posibilă descoperirea şi prelucrarea
conflictelor şi traumelor psihice.
Psihoterapia – reprezintă totalitatea proceselor curative psihologice în care doar
comunicarea este considerată drept element terapeutic. Psihoterapia este utilă în cazul nevrozelor
traumatice, în care nu există o istorie de conflicte cronice psihice. Este potrivită pentru
personalităţile imature, în care educaţia este greşită nu din cauza excesului ci a deficitului, din
cauza scurtei prezenţe sau lipsei figurilor parentale, în general, din cauza unei copilării nefericite.

4
Psihoterapia cu ,,abordare psihanalitică”este cea mai adecvată pentru corectarea bâlbâielii
deoarece studiază patrimoniul inconştient al subiectului.
În concluzie comunicarea este esenţa. Comunicarea verbală, nonverbală sau paraverbală
– orice formă de comunicare preocupă lumea terapeutică.
Importantă nu este terapia abordată sau tipul ei, ci rezultatul; şi până la rezultat – calea,
drumul parcurs. Cel mai important lucru, considerăm a fi particularitatea psihoindividuală a
fiecărui copil şi intuirea metodei care se potriveşte cel mai bine pentru reducerea dificultăţilor
sale.
În universul psihopedagogic toate terapiile îşi au rostul şi locul lor, importanţa lor, de cele
mai multe ori se întrepătrund ( au tehnici comune sau împrumutate). Nu degeaba se constituie
echipe multidisciplinare – o singură terapie nu are atâta putere dar, mai multe, care să vizeze
diverse sfere de interes, paliere de dezvoltare, afectări şi disfuncţionalităţi dau rezultate pozitive,
amelorând starea iniţială a copilului.
Logopedia deţine locul central, alternative clare nu există; există în schimb, alte genuri de
terapii: augumentative, complementare sau chiar de sine stătătoare pe care, de cele mai multe ori,
logopedia le foloseşte ca tehnici sau sunt aplicate înaintea, în timpul şi după desfăşurarea terapiei
logopedice.
Logopedia, spuneam la început, este singura terapie complexă ce acoperă în întregime,
toată gama tulburărilor de limbaj ( tulburări de articulare, tulburări de dezvoltare, tulburări de
ritm şi fluenţă, tulburări de voce) deci, ea nu poate să lipsească, nu are alternativă.