Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Administratie Publica

Specializare: Administrație publică

Instituția: Primăria Municipiului București

Jurnal de carieră
 Primăria Municipiului București

1.Misiunea, scopul și obiectivele primăriei municipiului București sunt de a fi în

permanent în slujba nevoilor comunităţii pentru a le rezolva într-o manieră legală,
transparentă, echitabilă, competentă şi eficientă, asigurând astfel prosperitatea locuitorilor
municipiului București, prin furnizarea de servicii la un înalt standard de calitate în context
naţional şi internaţional.

Primăria Municipiului București, pledând pentru excelenţă în administraţia publică, îşi

propune să devină un etalon al calităţii la nivelul primăriilor din România prin obţinerea şi
menţinerea unui sistem de elită în furnizarea serviciilor către beneficiari şi toate părţile
interesate, precum şi depăşirea aşteptărilor acestora.

Primaria Municipiului București are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor și a

angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider
regional și național.

2. Prezentarea structurii organizaţiei

Principalele componente ale structurii organizatorice sunt:

 Postul - postul reprezintă un ansamblu de sarcini, responsabilități și competențe ce

revin în mod curent unei persoane pentru realizarea obiectivelor individuale.

 Funcția publică - reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în

temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația
publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome.

 Ponderea ierarhică - reprezintă numărul persoanelor conduse de către un funcționar

public de conducere.

 Compartimentul - este unitatea organizatorică formată dintr-un număr de persoane

unite sub o autoritate unică, în scopul executării în od permanent a anumitor activități
bine precizate.

 Nivelul ierarhic - reprezintă totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeași

distanță ierarhică față de nivelul de vârf.

 Relațiile organizatorice - reprezintă legăturile care se stabilesc prin reglementări

oficiale între componentele structurii organizatorice din cadrul instituțiilor și
 autorităților publice. În acest sens, modalitatea de reprezentare organizatorică o
reprezintă organigrama.

3. Prezentarea modului de funcţionarea organizaţiei

Administraţia publică în municipiul București este organizată şi funcţionează în temeiul

principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţiloradministraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea
problemelor locale de interes deosebit.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei

publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe
care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Acest drept se exercită de consiliul local şiprimar, autorităţi ale administraţiei publice locale
alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Autonomia locală conferă
autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate
domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres încompetenţa altor autorităţi
publice.

4. Prezentarea regulilor interne de conduită profesională

Art. 1. -

(1) Codul de conduită a funcționarilor publici, denumit în continuare cod de conduită,

reglementează normele de conduită profesională a funcționarilor publici.

(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii
pentru funcționarii publici, precum și pentru persoanele care ocupă temporar o funcție
publică, din cadrul autorităților și instituțiilor publice.

Modificări (1)

Obiective

Art. 2. -

Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creșterea calității serviciului

public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la
eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică, prin:

a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale

și profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției
funcției publice și al funcționarilor publici;

b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se

aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici, pe
de o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte.

Principii generale

Art. 3. -Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt

următoarele:

a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au

îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de

a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției
publice;

c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice,

principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în
situații identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini

atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și
conștiinciozitate;

e) imparțialitatea și independența, principiu conform căruia funcționarii publici sunt obligați

să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă
natură, în exercitarea funcției publice;

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici le este interzis să

solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu
în considerarea funcției publice pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;

g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să-și
exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcționarii publici trebuie să fie de bună-credință;

i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate de funcționarii

publici în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor.