a PROIECIA ROMO? CiujNapoca Pads 9128 ROBTEBAAA® artitectués‘supurd—inatlai evga ehnce eres audtenergetic ssi grotvica topogeaie 0722.22 418 0254.71 95 infoBtecnica ro wince e FOAIE DE CAPAT DENUMIRE OBIECTIV AMPLASAMENT CONTINUT / FAZA PROIECTANT GENERAL proiectant de specialtate ARHITECTURA proiectant de specialitate REZISTENTA proiectant de specialitate INSTALATH BENEFICIAR PROIECT DATA MODERNIZARE SI EXTINDERE DISPENSAR UMAN IN COMUNA DUMBRAVITA, JUDETUL MARAMURES Loc. Dumbravita, com. Dumbravita,str.Principala, nr.63, jud. Maramures Pith. + D.E. - PROIECT TEHNIC SI DETALI DE EXECUTIE . CAPITOL REZISTENTA S.C. TEGRAPLUS S.RLL. S.C. TEGRAPLUS S.RLL. S.C. TEGRAPLUS S.RL. S.C. TEGRAPLUS S.R.L. COMUNA DUMBRAVITA sat. Dumbravita, com. Dumbravitastr, Principala, 11.255, jud. Maramures 23/2019 lunie 2019 COD T+/23/2019/R00/1601 LA ROMS? Cluitapocs Pade 928 ROateouas aritecrs "seers inst ogee eos construc, sub supravegherea unui inspector de santier atestat. EF Intocmit, Ing Alec MARTIN - lulie 2019 COD T+/23/2019RO0/164asin ~ ROWSE Citapoen Pat 978 + @’ 2 / ome ieee 7 ‘omcit sui rgete a raza Ue i PROIECTARE CON: uct 4, DECLARATIA PROIECTANTULUI . PRIVIND CERINTELE DE VERIFICARE - REZISTENTA MODERNIZARE SI EXTINDERE DISPENSAR UMAN IN COMUNA DUMBRAVITA, JUDETUL MARAMURES Loc. Dumbravita, com. Dumbravita str Principala, nr.63, jud. Maramures P.Th. + D.E. - PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE DENUMIRE OBIECTIV AMPLASAMENT CONTINUT / FAZA . PROIECTANT ° GENERAL 5:0: TEGRAPLUS SRL. proiectant de specialtate ARHITECTURA proiectant de specialitate REZISTENTA S-C-TEGRAPLUS SRL proiectant de specialitate instaLagy 0-TEGRAPLUS SRL, S.C. TEGRA PLUS S.RLL. COMUNA DUMBRAVITA z BENEFICIAR sat, Dumbravita, com. Dumbravitastr. Principala, 4 nt.255, jud. Maramures REZISTENTA Conform legislatiei in vigoare, respectiv H.G.R. 925 / 1995 si ordini proiectul se supune verificarii pentru CONSTRUCTI| Ia cerinta A, Categoria de important C - normala, conform H.G.R, 766 / 19 > Anexa 2 ‘thle Intocmit, ing. Alec MARTIN f thead ' \ funie 2019 COD T4/23/2019ROON65+. TEGRA ECTARE CONSTRUCTII Pai 928 aeons Rose4s2 cuphaposa srateti crt 5. PROGRAM DE CONTROL AL LUCRARILOR PE FAZE DETERMINANTE PENTRU REZISTENTA DENUMIRE LUCRARE AMPLASAMENT INVESTITOR proiectant de specialitate ARHITECTURA PROIECT NR. Nr. Crt. 11. STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEL MODERNIZARE SI EXTINDERE DISPENSAR UMAN IN COMUNA DUMBRAVITA, JUDETUL MARAMURES Loc, Dumbravita, com. Dumbravita,str.Principala, nr.83, jud. Maramures COMUNA DUMBRAVITA sat. Dumbravita, com, Dumbravita,str. Principala nr.255, 5, Jud Maramures Za DNU Ag S.C. TEGRA PLUS S.R.L. 23/2019 Faza de lucrare supusé controlului ___ NATURA TERENULUI DE FUNDARE. 4.2. STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI REALIZAREA AREA FUNDATIILOR ARMATE SI NEARMATE STADIU FIZIC F PREMERGATOR EXECUTIEI REALIZARE PLACA PE SOL REALI STADI INTOCMIT _PROIECTANT Peeks ~ STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI RE CENTURI,GRINZI SI STALPI IZIC PREMERGATOR EXECUTIEI REALIZARE PLANSEU DIN BETON PESTE PARTER STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI REALIZARE SARPANTA DE LEMN DIRIGINTE DE ACCEPT INVESTITOR / BENEFICIAR SANTIER Con T #237201 00/167RosG04s2 ClupNapoca Pads ace ROSTBE21 atic" ‘Shuca—insalafe expats tetnice Yveiesi audtenargatic studi geatenice topogr 0722 22 416 0284 7011 ifoBtcriea.o wn oo 6. PROGRAM / RAPORT PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE SANTIER - REZISTENTA DENUMIRE LUCRARE i AMPLASAMENT 5 proiectant de specialitate ARHITECTURA i INVESTITOR a§ j PROIECT NR ; EXECUTANT Sezai an csc, 0.72, Od AL SN, ET reat scsnay NS ero en coca ct et pe san newer MODERNIZARE SI EXTINDERE DISPENSAR UMAN IN COMUNA. DUMBRAVITA, JUDETUL MARAMURES Loc. Dumbravita, Maramures com, Dumbravita.str Principala, 63, jud S.C. TEGRA PLUS SRL. COMUNA DUMBRAVITA sat. Dumbravita, com. Dumbravita, Maramures 23/2019 | Documentul scris care se | Participanti Numarut | incheie: -l-Inspectorat | si data Operatia ce se controleaza,, se verifica sau -PVLA-proces verbal de -B-beneficiar —_actului | ent | 88 receptioneaza calitativ si pentru care se | lucrari ascunse +E-executant —_ incheiat intocmese documentele scrise. “PVR - proces verbal de -P - proiectant recoptie calitativa _ -PV - proces verbal _ a 4 _ 2 3 4 7.1. | STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEL PY. BeEsP al cs JATURA TERENULUI DE FUNDARE - | STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI | PYLA BHEWP+1 _|' | REALIZAREA FUNDATIILOR ARMATE SI | _NEARMATE L ie 1.3 | STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIE! BEWP Hl st REALIZARE PLACA PE SOL fH 1 4.4 STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI a B+E+P+] © |___ REALIZARE CENTURI, GRINZI SI STALPI _ in 1.5 | STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUT PVR | BE+P+ | REALIZARE PLANSEU DIN BETON PESTE | | PARTER oe a STADIU FIZIC PREMERGATOR EXECUTIEI PVR B+E+P+| } -REALIZARE SARPANTADELEMN — L oa t 4) Bron conga anaes sages cnt dpe once at 2) caval ama nen rept bone! nll esp cepa se aurea fea: BS, 3) Ese inecsa cordmatea eeu intoa mare, ran do emp aotearoa es _ BENEFICIAR PROIECTANT GENERAL EXECUTANT AO Eacs COD T+/23/2019/R00I168ies ~ 8. CAIET DE SARCINI REZISTENTA 1 |PREVEDERI GENERALE REGUL! TEHNICE iN DOMENIU Ml. ‘SAPATURI mM. W. eure V. CONSTRUCTI METALICE Vi. |TERASAMENTE AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR COFRAJE vi. vu. ARMATURI LUCRARI DIN BETON ARMAT IDARII DIN CARAMIDA xi. | xi ‘proceau DE URMARIRE $I CONTROL AL CALITATI LUCRARILOR DE “EXECUTIE LUCRARI DE HIDROIZOLATH XV. |twerea ‘SUB CONTROL $I RECEPTIA LUCRARILOR COD TEGRA/18056/201PT/CSRI|, PREVEDERI GENERALE 4.1, Laexeoutarealurarlor se vor respecta prevederile cn standarele si normaivle in vigoare. 1.2, Antteprenorul are odligatia sa studieze documentatia pusa la dispoziie de investor, sa examineze terenu! si amplasementul lucratlor, asf incat sa aprecieze si sa preia pe propria raspundere conalile de execute a lucralor 1.3. Ankreprenonul este obigat sa efectueze, la cererea investoruu, verficar’ suplimentae fata de prevedetle prezentubi cat de satin 4.4, Antoprenorul va esigura prin posit propi sau prin colaborare cu unital de specialtateefectuerea tu {eterminariorrezultate cin apicarea prezentuli cael de saci. I. REGULI TEHNICE IN DOMENIU Principle reglementartehricg in domeniu (conform NE 012-99): Neat ndtv Ti regfementaror ~ Pi ‘6. REGLEMENTARI CU CARACTER GENERAL Ai, BTAS 0107090 ~Caleui alaturea-elemenelor dn ttn, belon amatsbeton precompimat a — ets hearers si janiseismica a constr de cunt, social ~ cultural Construction. t= 282 | 2grozootehricesndustale REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE FUNDATH ~ i 1. ~ P1086 Normativ privind proiectarea si execuiarea luorarilor ‘deBuletinul Consirucslr nr 187 _undat drt la consti 2 Cres lomal pivndacahirea si execvare pibtor peniBvlinul Consiuailor nv B75 | nda Ba 21508 "Insti linice pent elemerte do fndai da beton BueinulConsiucho nr 688 cu adaos de cenuse de centraa termoelectica,sivale in jerenuricu agresvtat naturales indusvisle 4, 486 Normativ pentru alcatuirea, executarea Buletinul Constructor m.7/86 ‘REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE COFRAJE '8i folosirea cofrajelor glisante, C2 162-73 Normativ pent alcauirea, execularea ‘Buletinul Consirutilor nr. 778 Peas Sa a ae eal a _ C3. 1474 instractiuni tehnice privind alcatuirea si ‘Buletinul Constructilor ne, 4/75, C4 —Tawsde spate) Gi pentu pela lame xajor | - REGLEMENTAR PRIVINO EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE 4 bi Ctese Normal pontu relzoea, pa orp Buti Conecor 85 Fuss error de contol sstabir afoete pa pamas situ ee en pie ess aranBlndCono OBB fu ple sulle 2 _| _ Bt sn [ ba 2B Instn hice panda oda ll Consuciorw 783 prt etl oan an "Pate i eine end Cons w PATS senrea reopetr cn elon emat_ set _____frecompis! pert Boide COD TEGRA/IB056/2018IPTICSRI2- ps exer jntuciuni Trice pnt epcara Balen Consbuilorw. 9187 ocedeulu tehnoogic de vacuumace a blond 6 130-78 Jnsiroctun tehnice pentru aplcarea prin Buletinul Construcifor nr. 879 ‘orcetareamortarelor si etoanlor a Insiuctniteice per proiesare sl iil Cosine jrecularea Wortior de construct in beton apaent cu | Parement nivel a "—Indrumaor pen aplicareaprevedeor —————Bulenul Constuatiornn. 18 STAS 685713-89.Elemente prefabricate din beton, beton frmat si beton precomprimat. Procedee si dspozitve del jorfowe -acaracteristclor geometric. Do. 148-87 Instructiuni tehnice privind procedee de juletinul Constructor ne, 5187 emedire a defectlor pentru elemente de beton si beton brat pia PETiBe0 instar ——ehnice—depararriae RENEL 1SPH=BPE 180 pent execute si conte” becanlrconsuctio hrlonce f DA. 676589 ~ Normatv prind propararea si uizarea betoanelor cuSuletnal Consrectlor nr. 281 2 ____Baregate usoare pz 16873 ree tetnice pentru folsiea ultinul Constuctitr ne. 2774 rofluu incestrat PVC pas, a etansaresrostuor in | rl constructilrhidrotehrice 13 (6257-82 Insiructunitehnice pentru utiizarea ielinul Constructor ne. 183) paitvuui complex ADCOM la prepararee betcanelor de) iment Daa. 238.92 Instructiuni tehnice provizoni, privind [Buletinul Construcittor nr, 193 zarea betoanelor de clasa (Bc 60 Be 80) as. 28-83 instuciuni ‘ehrice peniwy realzarea . betoaeor de niip ew P16. [incursde apariie) ——“Specifcatie ehrica privind beloanele ullizatela wise Feaizarea elementelor prefabricate 17. NP 007-87 Cod de proiectare peniry siructuri si ~—Regementarl in construct INCERC re| | cadre dn beton armat 97 | Dig. Pasar Cod de proiectare pentru structur’ cu Buletinul Constructor nr.10/96 . Pere structural 5 ns E, REGLEMENTARI PRIVIND VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCT SI INSTALATI Et ~——_Narmaiv pent veriicarea caltali ss) —————Bulelinul Constuetiornr.1286 ‘ecepta lucraror de const 2 b285 ————‘Normaiv pent noercarea Beton’ Buerul Consuaior ne. rn melodenedsiuctive 85 i287 — - | £3 mai Insolence pent incercarea belonl’euBuletinul Consucorn. 282 utr carcelor EA 117-70 Instruction? tehnice pentru folosires Buletinal Construcilor rv. 970 radigrafe ta deteminarea defector cin elementle dl — peton arma = nay i) jstuctini tehnie pentu_conebl ‘Blin! Constucior . 682 ton a cnet ingen it lod carcaiisone, —— ES 108 Normaiv pind calaoa inbiaion Bull Constr. 784 date dn ote ale constuctilor cio, industiale si agtole REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTARE LUCRARILOR DE PROTECTIE A CONSTRUCTIILOR IN CONDITII DE AGRESIVITATE COD TEGRA/18056/2018TICSRIS1. 170-87 instructiuni tehnice de protectia ‘Buletinul Constructor nr, 7788 ementelor din belon atmat si beton precomprimal ‘supraterane siuate in medi agresive naturale si industicle 2 621082 - forme tehnice privindprotectia| ‘Buletinul Constructifor nr. nicoroziva_@ bazinelor de belon armel pentu7/82 si 485 newralzarea si putea apelrindustale ~ . STANDARDE _| cient - ci Baa ‘Cimon Pordnd | 63 Sear SREN 196-705 ade de ncocare a Genrer, Nelode de profvaro& 7 2 obelr de cine. 7 5 previesase ete de ncercare a cnentuler,Delrminare fle GB SRENT96e7 Mtoe de incaeare a cieniuror, Delerminare timpull de | ____piza se constant de volun — | G7, IR 227-5196 ‘Cimenturi. Incercari fizice, Determinarea caldurii de hidratare. SREN T9185 Mood de incerear a cmerturo:Deteinarea eaitentlr mecanioe | ‘8625295 "iran adsesuminerale sai Vocablar SSS - REN T8E-285 ‘Weioie de incoeare @ centurion. Anatza chnica © frente TL SREN 1964195 Wado do nereare a iment. Determinarea cantlalvaa a | consttuientfor G12 BREN 196-5795 Metode de incercare a cimenturiler. Testul de puzzolanicitate - penta cimenturie puzolanice 6:3. BREN T0624 etode de ncercare a cnenturlr: Delaminare conta - 1 Incoru, C02 si ae in citar G18. SR7OEBBS ‘Gimen Prtand ab | sprog meno 6808 de eaea sau clear dolomite - 16. 3-195 ‘Ciment Portland de tip BS 12-78 | —f ae | Gir. SPAfGa7 vlan Porand clrte 6.18. sP5-1995 ‘Ciment Portland aditivat ier tiie silo a ‘Cimenturl pentru drumuri ou adaos CD 345 ~—Cimentur pentru drumuri cu adaostadivate TAS 1667-76 ‘Agregate naturale grole pentru betoane si mortare cu fants mineral 23. STAS 682-89 < de drumur, Agregale naturale de balasiera - - G2. SROG7-GT ‘Pagregate si piatra prelucrata pentru drumur. Condit tehnice 7 ‘general de caltate - | 25. STAB 4606-80 ‘Agrogte naturale gre pentru betoane si more cu Ten Inert. Metode d inerare 6.26. TAS 2386-79 ‘Agrepete minerals usoare. Condhi Tehriog generale pa. SIaSTeGaT [reat miner uszare raat | COD TEGRAV18056/2018P TICSRI4peare [Faregate din zgura expandata peniru beloane usoare 629 BTAS 790-84 jipa pentru batoane si morare [ T 30. STAS 8573-78 Sy? oe Fil impermeabiizator pentu moriare de ciment 31. STAS 8625.90 iv plasifant mix pontu betoane 6 BETOANE as y G52 Ginearde apie) "Speciale tehnica, Bataan Feminologi, cern, rivelur de perforant TAS SB40N1-83 » § Botcane de cinent Prosciplipentu sabilirea gradu de gresiitate a ape! Mu. BTAS 39283 eloane de cimant. Prescipil pen stablvea agresiviati Pel fatade betoanele constructor hiroenergetice 35. STAS 175088 Incercan pe betoane. incercar pe —betonul _proaspat. | Delernrea denstat parents alusrbitt, aot dearest ine saincepuu de = 6.36. BTAS 5470-88 6.37. BTAS 2320-88 a> Pes} 38 STAS 2414.91 40, STASSTE7E Gai STAs 351880 Ga STAS 5440-70 G3 STAS T7588 ~ }nercaripe beloane simortae, pare meiaice demmontable ceca pebetoane.netea pe Beonal ——proaspat | Deteminaea contri dear ols iv eneobonaea eve. _ incatan pe belene ceca pe beans. Dsiinaro enon frecnee leap blneDelemiara dental opiate alti iat ncotat pe belo. VrlcreampenreabtaTa apa Incercari de laboraor ale betoanelor.Determinarea reastenlal la inchet-dezchet | foane de ciment. Veilicarea roactie alcali-agregat. G43. BTAS 2833-80 G44 STASSEBS7t 246, BTAS 6652/1-82 Incercari pe beioane Delerminarea contractcl avile a bofonuiuintart a Incercar pe betoane. Determinarea moduldul de elatitale Btatc la compresiune al betonulu Incercan nedistuctve ale betonuli. Casiicare onerale ical Cae Bras sn280 BAT, TAS 610286 G48. BR 189/1-95 —_ Bein de ler, Prescipli pty eonfetonare sincera Bion pen consi Wacerice.Clasicare cond trie de cate Lcd ura bracarink cn bolo de at Con lshrice generale do alae stuct Se elon, eon aat sibelon peconrna. Tp | recvenia vrcaror caiatt_maleitor si beloanelr destnate exec luraior toane de ciment-clesiicare lncerear pe beloane, Delerminare aderenel belon-armatura a9, STAS 170080 a SAS SSTTED GH \S09812 Ponstors betonulu, Metoda raspandii se 683 [S078 9 G4 ENV 206 65. CEBFP 55. Fucode? ina irpeeabital bean 1 pea ara, Blears = einalgl cena de poral Model ode 1990 ne Zs Pate D - Tehndagia belo culls alcaturea stuturlor de beton Gr SIASBH578 |ncercaie mealelor.incercarea la ractune a ofeluui belon, a sarmel sia produseor dn sarmal niu beton precomprimat. COD TEGRA/18056/2018/PTICSRIS658. BRISO 7438-02 3 59. Be 180 7801-93 F at Bras ERS Ge SRaswe08 6.53. R 43814-88 | cee sTo0836 255 A : STAS 124388, STAS 291687 of. STAS 5296-77 if SR 150098 STAS 2271-88, STAS 362286, STAS 1030-85 STAS 5089.71 STAS 509083, STAS 6200291 STAS 62001581 , STAS 6200111-73, ‘STAS 620012-73, ‘STAS 6200/13-80, STAS 6200/15-83, STAS 9864-7 SR 138-94 STAS 2622.86 “ STAS 9461.87 att STAS 9946.88 STAS 438/1-89 ‘STAS 6675/1-92 STAS 657512-92 ‘STAS 404/1-87, ‘STAS 505.85 C5685 NE 0129 300-94 C1782 2883 ‘STAS 9824.74 STAS 98247275 STAS 9824/3-74 STAS 9824/4-83 4. Prevederi generale "alte standarde, normative si instruction ut iste ‘metalice. Incercarea la indoire. ltriale melaice,Incorcares la ndave altemanta I beton ana la cald ‘Sim rotund profilata » Plase sudate pecfcate priv alu (Buletinu! constructor. 11/87) arm cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece ~ Spee catinte si eter de performanta penta a Toren de fundere. Clasicerea sidentfcarea pamnturor. Luca de crumur ic fate. Protejarea taluzurorsisentulr. Prescripi do proectare. (Cimentur, Determinarea repida a march iments, anti hidroutc. imenturieu adeosut Cimentur. Incereér fie, Determinarea rezistentlor mecanice. Betoane de ciment.Clasificare. Mortare obisnuite pentru zie si tencuils. Produse din patrénatuala porru constuci, Terminologi, Pietre naturale pont construct. Ciasicare, Piette nalurele pentru construct. Prescrpti generale pent Incetcéri mecanice Piette naturale pentru construct. Determinarea rezistente! la compresiune si calclul coetientior de Inmuiere Piette naturale pontru construct. Determinarea densitti aparene si greta volumice aparente, Preto naturale peniu construc. Detorminarea absorb de apa si cedari ae Pete naturale pene constuefi. Deteminarea compacta, poral sia coefcientulu de saturate, Pita naturelé pentu constucti. Determinarea comport la inghet -dezghet. Geologie tennica. Reciuitzate in construct. Clasicare s identiticre Cartoane titumate Betoane de ciment.Clasicare. “Masini si uije pentru luc terasire. Echipament de buldozer. Paramett principal Masini de terasamente. Echigement de incaralor ou incdrcare-descarcare frontal, Parameti princioal Produse in ol pentru armarea betonulu Mc si condi tence de catalo. Tovi in polcoruré de vind nepiasifat, Condi tehnice generale side caitate. Tevi din poltoruré do vin neplastifiet, Dimensiun. Tevi cin ol 8 sudurlarinate la cal. (Otel iaminata cad. Tle groase, Condi tence de catate, \Normativ pentry verfcarea caitati si evepiialucririor de construct siinstalatiaferonte, Cod de practoa peniu executarea lucrélor de beton ermat si beton precomprimat Normativ de prevenite si stingere a incendilor pe dureta execu lurdrlor de construct si install alerenteacestora Nore generale de prevenive si stingore a incondilor Ord, MI, 21/1993 si MLPAT 7iN1993, Instructunitehnice privind compoztasipreparerea mertarelor de zidériesitoncuialé Holarérea Guvermului Roméniel ar. 766 «21.11.1997. Instruction’ tehnice pentu sudarea amaturlor din ot! beton, Masurator tereste. Tresarea pe teren a constructor, Prescrpt generale, ‘Masurator terest, Trasarea pe teren a inior de cae erat Masuratortereste.Trasarea pe teren a drumuror public. Masuratr tereste.Trasarea pe teren a lucrior de arta supreterane COD TEGRA/18055/2018PTICSRISet Prezentul Cait de saci contne prevederi pentu exceutarea luzior de ferasamonte constind din sépaea,inciratea in mijocul de transport, anspor, imprdgiere, nvelares si compactarea paméntuii peru realizar fundetilor sa insteaiorsubterane cn intron! construct si a zoneiaferente gin jurul acestea, cae infuenjeaza condi de rezistenf, stable si exploatere ala consiuci ‘Avand in vedere fopul Iucrarea implica volume importante de pémént, solu de execute @leesameielors va stabi pe baza uns call de optinizae, prin ueeain consderare a uno vente corespunzioare, cele de baz find consumal de ener, cos, © durata de execuje a acestor Wuerés, de regulé cu asigurarea compenseri volumelor de ‘sapaturi de pamant cu cele de umpluturi, In ‘vedere elimina raneporuli penny excedentl de pant -m Executerea Werérior menjonate so va face de reguld mecanizat, matodele de Iucru manuale find aplicte numa acolo unde “ flosrea nijoacolor mecanice nu este jstcaé din punt de vedere tehnico-eccnomic gi de organiza ‘he sere de terasamente nu se vorincepeinainteaexecutilurtorpregttore, prevlzut in capitol 2 Ge: Beneficial are cbigalia 8 asigure tulle geotehnice necesare. Constructonl are obliga s& urméreasca stabiitalea masivelor de pamdnt ca urmare a influent execu Luerdilor de terasamente 7889 provazue in poi, sau acini utljeler de nivel, spare compacta, precum si stablltea consteilorsnstalailor imvocnate ee Executarea luerdrlor de terasamente cu autor! utljlor vibratoare se va face numai cu luarea misutlor corspunzitoare pentn ca ‘ibralile produse de acesteas4 nu alectoze construe, install sural invecnate, Pent spina sépétuor se vor ‘ols de regu slemente de invertar modulate, concepute pentru un domeriu mare de ulizare cu Posiblitaide refolsie, Fala de varetaleastuafilor de toren si a soluior posible, prevederie prezeniui Calet de sarcni nu eu un carater tat, pulandy-se oe. floss te procedee de execute vericae In practic gi care preinaefcenf din punct de vedere terico-oconomic si secutea munch ‘in carlin care pe emplasamentul pe care urmeazd a se execute lucraile de terasamente sunt informafiiasupra posibilti existenjei unor corpus exploatile, se va sola in prealabi! concursl organolor de specaltte, ir dacd in impul execu sSpéturlor ae intanese etl ‘de corpuri exslozble se vor opi imediat luerle, enunfindu-se de urgeni beneficial si proectantul luca pent adoplare de masut © corespunzatoare, > Cand exstonia refeelor do insalaisubterane nu este prevdzua in pict, dar pe parcursul execu Werror apr inc asupra Ctstenfe lo, Se vor opr ural de sapaturs se va anunfa beneficial lucréior. Se va prospecta terenul ullzandprocadee adccvate 31 Se va anunlaproictatuls organe'e de exlcaare a reellr.Dezafectarea acestora se va face numai cu aco! sub supravegheres beneficiandi sau unit de exploatare, do le caz la coz 0% 2. Lucrari pregatiare \ordla ce se vor executa inainte de inceperea luervior de terasemente proprv-zise, sunt, in principal, cele de detigai, demolén, ‘amenajare a terenuli gia platform de ler, W* Dekisoreaterenu cont in ores ator uur sau, tu cid ete posi sulge lr tn rca, snare bugis "dBcinlrizolat, precum si indepértarea material lennes de pe Suprtala de teen pe care se vor execu lerasamentole, Grople oe rém@n dupé scoaterea bulurugior vor fi umplute cu pémant compacta ae Incinte de inceperea lucrarlor de demoai, vor examina rejelle subterane ale instalilor do ap, de gaze, canaizare, electric et, sin zona constucjlr respective Materiel rezuitate din demolan vor fi evacuate peniru a nu stnjen lore de terasarnente, Daca in irpul execu sdpaturlr se intnescobiect sau construc de iors afeolaic, lurve se vor op se vor anunlaorgnele ~ competent. yv%> ~-. I eal descoperi dupa demote a unr gipi sau rue se cio: nite se extn sub nivel! cote do undue, execu va op on. Werte va solcte benefcarl si proecantuulsoui crespuncdtare cin pun! de vedere leis somone ‘nveaga suprateé a teronli pe cae se execut terasamentele va i cura de funze,crengl burien cn ese cazu de zBpod “© Excavarea satu vegetal se va foe de regu mecanizel. Pamanul vegetal rezuta din spare va ff dope! in alara permet Pe consni, in vederea redariin crcutulagranl a unei suprafele ecivalente cu eee cezalectla sau in contul de greutate al vorcor “> Prevzut pin proiect a mensiate cy spai vezi te Grosimea stati vegetal este stabitia prin sondaje efectuate pe amplasarentul constucior in cau studuki geotehic Seurgeres aelorsupariile, sore teonal pe care se execu cre de construct, va f op prin executerea de sande garda oe vor etna shit esto ape in afra zoncior de ru. ie COD TEGRAMEO56/2018IPTICSRITsoe °° Pamantlrezuitat din s2parea santuror se va depune Inve ganturile do garda gi sdpstunle pe care le end "Tn cazul in care debitu! apelor de colectat este redus, execularea sanutlornefind economic, se vor among igle, ‘= Luorarle de impermeabilzare sau consotdare, de orice fl, sunt prevazute psn proiect gi se va incepe execu or numa dup& ce sunt ope, rovcionae oate mateo, cspoativele si uneltle necesare executor. 9B saespetown “2 Trasara pe tren cuprinde fare porte onsinufior pe anplasarentle poeta i marcaeafeirelconstuci conform prietl °T) Intosmites plana de exeoutare a url de rasarenecesre fii poz constuclor pe arelasameneleprcedste si sblete © ecrisible Ia. trasare sunt date in indrumatorul privind executarea rasan de deta in construe" indicatv C 83-75, “TS Trasarea lucrtor de terasamente pentru funda face pate dn trasave lucdrlor de deta gi se efectueaz pe baza plenvui de trasere, (> dupa fxarea pozije!constuctii pe amolasamentul proiecat li) Trasatea peteren so face dup’ executarea curd gi nivel terenulu In conformitate cu prevederie din coptll 2 wrest spurs spinor > (soca tpt pers intl tebe se abn vedore moses rare ata tenn ol gop dens san ‘sj tnd xen pe © Sos ser’, stl ids tu spits ose ensue tec, vs,“ tnd arab de se ve nati dps eardro tu rroe senslebsoas oh sp va sono eta ma ncaa ora ca Enh pet a inadcs modfereacaetraicar incomes Ne anid aoc ek Sp fra \-Neastia sj ror spat defines va Sabi rin soon eases spk rata omen, reat Rezultztole cercetailorefectuate in timpul execu lun de cite geolog, modifi stabiite,precum si conchzile asupra acuralefe . pfvind modul de executare a solutilor de tundare precorizate de proiectant se vor aaga la cartea construe sia stuiul geotehnic pentru = completarea acestuia. ent lore de terasamente cu volume mari de importanf seu lenictate dict, n cazul apica unortehnolgi no, a unor ute noi e Spare sau transport sau pentru lucrrice soiléprecizie mare prvi amplasarea gi adéncimea de fundare, alacarea lucrarlor se '¥ face numa cu condija execuléri lor pe beza unui cat do sarc, fe temologice sau proiecttennolgic. ‘Aceste documenta tehnice vor confine toate datele necesarerefentoare la operafile ce urmeazd a se executa penta asigura contokl cali lucrérlr, ct si verficdle gi ncerc&rile care trebue facut la fiecare faza de executia, ” EXECUTAREA SAPATURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE ‘Sipitur cu peretivertcalinesprijiti Sépature cu pert veica nespriil se pol exocutacu anc prt 0,75 min cazulterenuor necoszve slab coezve, “1,25 min cazulterenurlor cu coezune mice + 200 min cazultrenuror cu coezune fost mare In cazul s@patutlor cu pert vertical nespiint se vor la urméoerele masur penru mentinerea stabiltai malutlor: QE) feenul in jurul sépaturi s& nu fie incarcat si s8 nu sufore vial: piméntulezula din sép&turé s8 ru se deoozteze ls cslan{a mal mica de 1.00 mde a marginea gropi de funda; penta sépatur pan le 1,00 m adancime, distant se poate ha eget cu adncimoa spat, 8855 vor lua mésuri de inlaturare rapid a apelor de precplai sau proverite mo. accidental , 088 din cauze neprevézute tumarea fundafior nu se efectueaza medial dupa sdpare si se observ fenomene care indica percal de 2) suipare, se vor lua masurl de spire a peretelui in zona respectivé seu de rarsformare alo in peel ou tauz Constuctora este obit s8 urmareasca apart si dezvoltarea crépaturior longitudinale paralele cu merginea sépéturi care pot indice ‘nceperea surpari malutlo si s ia masuri de preverire a accdentelr. ‘Sapéturi cu peref vertical spin) ~ Executerea sépatuir cu perel vertical spi so ulizeazé In urmétoarele can © esincinea sépatui depBseste conde indicate la sapatule cu peretvertcanespiit ® -nweste posibia destagurerea faluzuui; ~ cand in calcul economic rezuté efcienta spinor fal de sApétura executata in tz, SD Alegerea sistomuui de spine rebue tect do proictet, pe bazadatlor cuprnse in sludile getehnice gi aobseratilr de pe sant. “A. Dupa executarea mecanizati © sépétulor, in cazul end este necesara sprijnirea peroior, suprateele acostra vor fi reciate co manual COD TEGRA/'8055/2018/PTICSRIS— in plan ale sépaturi trebuie spore corespunzaior cu grosimea sprinii si cu spaful necesar executiri hucrailor propriv-zise de funda Tipu! de sprinire se va stabil funcile de natura terenului si dimensiuile sépéturi Pentru spinrea sapaturlor cu adéncimi peste 3.50 m dimensiunie si elementole necesare executi sornirir vor stable prin proactl Edo execu - Statute de funda cu peri paral spin pe © anumits pent stbitatea consrcirginstlaiorInvecinate * > Sipaturi cu pero in taluz “ies Aceste spat se pt executa in ofce fl de teren cu espectarea urmitoarelor condt J. pémantl reo uma natural de 12-18% se asigui candle ca aceasta s8 nu crease > spate tuna sadostisd kin: Bonta talus spt, defi prin tangena unghuhi de tnclnare ff do orizotola B= Wb) 8 nu depdseascd valle maxime 0 esse sets diverse eaegoi de pant date nab: Tabet 1 ~ oo ~~ [Adancimea sépaturit om - a a - aa aT pale dem | i wer: ay ei ais gil risipoasé ‘i768 “> Sdpaure nesprint, cu pereliintaluz, elimina spire, fnsa volumul de spBturd este mult mai mare decat in cazl spatud cu peel szaverical sprint sau nesprnil, ceca ce face ca adoptatea solujil de sépéturé cu pero in taluz sB se facd numa pe baza unui calcul ‘ebro -econemic comparatv ‘SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE ss»: Tn cazul sépatutlor adanci situate sub rivelul apelor subterane, indepértarea apei se poate elec prin epuismente, Sprjnitea perio: ‘patuni de fundaje se fae cu palplange metaice tanse de inventar (cu sau fra ancora). Ecrancle de otangare se incestreazain stati de bazé cu permeabillale redusd. Dacd nu este pericol de refuiare a pamantubi in grogpa de {undafi sau de antrenare a patculelr fine de nisip de cate curentul apel, adéncimea de betere a palplenselor sub nivel sSpstul (isa) ‘tebuie i fie decal putin 0,50-0,75 m. In caz contra fga paplange va f stabil in mod corespunz&tor prin calcul. © tn cau spinor cu plplange, se vor lua uméoarele mésu = gidare paplangolr in tt timpul nig -pablensele vr avea ungimeaegala cu adancimea gropi pus adéncmea de niger in tren a fen cazu exceplanalo,cbnd aceasta 1 sweste post spinires se va face tn dou eee; nk aceseetja se vaintarcalao benches orizontala ce ica 0.5m. Infigerea paplangolor se poste face prin vbrare sau batore, Vibrarea este indcatd pentru inigerea pablangelor in pémantu ~ nocoezive iar baterea Ta pamantuexezve Ws COD TEGRA/T0S6/2018PTICSR/10**Dupé terminarea lcraipalplangole folosite se vor recupera, extragerea lor fBcandu-se cu ajulorl toile si vnciutlor sau cu extactoare Vioratoare, dup& care vor fi curate si dapozitate corespunzalor in vedereaceitebuint@i 8 Executares umpluturilor compactate Bxecutarea umplututior compactate se refer la reaizarea de umplturi din zona aferent 1. exteriru ior, sau umputur sub pardosel struc, ump ne fund ita ‘Se interzioereatizarea umpivturlr din pamBntur cu uml i contraci mari, mur, agile moi, cu continut de materi orgenice, resturi de tern, bulge. ‘nate de executarea umplututor este obligate indepéitarea stratuiui de pamBnt vegetal, iar suprafola rezutaté va fl amengjt® cu | parte de 1,0-7,5 % pentru a asigura scurgerea apeor gin precipita "Gand incinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor execula Veple de info a umpluuci cu sivatu de baz’. _,Umiditates pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optim de compactare, amitandu-se varia de 2%, OP Umpluturde compactate prin ciindrare se vor efectua in statu nivelete, avand grosimi unforme stabilte inl pen “compactini de proba, astel incat $8 se reaizeze gradul de compactare prescis, pe Inlreage grosime si supraal, pintr- un rumr coespunzalor de Je tocer succesve. "Ty Compactarea de probé se exccuté pe polgoane de incercare cu scopul de a stabil pont fecare ul de compactare, cu care conpletta st mecieta in HG m, 601207; © ~ LEGEA nr, 318 in 1 ue 2006 a secur stain munca © = HG im. 1425 din 11 oxomive 2008 pers apbarea Normel mecdolagic de apc prevedeior Legh seer 2S, sett n mana 31972006; ee "CODUL MUNI HG ne 1-45. din 30. august 2008 pind caele minine de secuete si sna pen uitzea in munca de cae rao a ech pamentlr de mur, soot HGne 1.081 din 16 august 2006 pring coile mine de seouitat anaes pen lec de mine; = HG m 1051 din 9 aust 2006 prvnd cefle minine de sours si sanaate pentu manpulaes menue @ of mesic cate “ Peznia ‘isu pent ueraor, in speci! de—_alectuni dsolobae: SSHG me 1048 din 9 august 2005. pind ceinele mime de secuiate x senate pentu ulzaca de cate hrraod 2 ‘ip exhinarentlorindiduale de protect ac de munca HG’. 971 dn 26 fue 2006 prind ceria maine pert oD sermaarea de secuatesisav ce saat aoe de mince SS Ate acto legslave seu resleentar in malere de sanalale si seca, precum st dspozi eer a acasterglementt ate: ‘9. Misur de pac contra incendilor Se inecice cu desavarge focu in spurl cu or spi, fe pent cozshelaea prt, fe pen incarea murctoroy, 3 deoaec a istugerea pn oc asprin a piles da nate lasurareapereir sla acsidnt eave, ‘Ala pentu prevenirea cat si pentru stingereaincendilor ce se pot produce pe santierele unde se executa lucid terasamente se vor AP tespecta proveserile normalar in vigoare oe ~ 10. Indepartarea apei la executia sSp3turilor sub nivelul apei subterane r S. CONSIDERATI GENERALE a " Euismenio dct, cae constu di poparea dec pl din groapa de unde se loose aun cd at de ap8sbtrandesle ‘ic, cand diferenelo de nivel inte nivelul apeisublerane si fundul sépdtui sunt mic si cnd suo kundul sépéturé nu exsté un stat ‘permeablsub presiune care sa puna in perco slabitatea sépatui “© Pentru cazutie in care epuismentele nu se fac pe baza unor studi preaabile sau “Wp nu sunt prevazute in proiectul de executie, se vor avea in vedere urmatoarele: PP ~ Alegtea_mncusi do oxocuje a epusmenttor depinde de. stuaiahcrogeolgicd npn, in motive d econo, * ‘se va da preferin{a, S—~ cridecte a este post, evacvri decte ape’ in goapa de tundafe ore Pent ofeniare se pots! umSlearele cori. inure de permeabilstea tren i |. S10. mis aflusul de apa este negli; ©" k=109.107 mis episment crete prin pompare interior 6 Sok =107..10° mis-epusmente dec sau fire acoule; 10" mis - puismente crcte sau put fran > 10°" mis-evacures ru est posi dec pent denivel mic sun ecesare ato mésur de cor aint! inperaable: 1 > 101 mis - evacuarea nu este poss ceed penis denielai mci: sun necesste ale misui de cree @ inci © impormesbile (paiplanse, chesoane etc. ~ WV. UMPLUTURI 4. Generali r COD TEGRA18056/2018P T/CSRI2 Shh =S 7 Acest capitol cuptinde specifica pent lucrarle: de umpltur 2. Standarde de referings aes a Boop 28 Normal pent exceutrea hsraror de trearente pent esac ural consul rdustie 7) ~C 56-85 : Normati pentru verlicarea caltatl sreceptionarilurarlor de construct (BC 1-286) i> ~STAS 9871-74: Terasameonte Determinarea gradul de compactare 3E 026-97: Ghid pentru executarea compactar in plan otizonta sincinat a teresamentelor (BC 5/98), TAS 9850 - 89: Lucrar de imbunatatrfuncare. Verifcacoa compacta terasementelo. BS) tas 1035. 64: consi steulce. Maeno acl prt trasamena, Meade de determine. ~~ STAS 1913/13-83: Determinarea caractersiclor de compactareIncercarea Pronor. <& -STAS 19131875: Tere de tundare, Determiner greviat wumioe pe lten a ~ STAS 1242/6 - 76: Teren de fundara. Cercetarea terenului prin penetrate statica, ~ STAS 1242/8 76: Teren de fundere. Cercotarea geofica a terenulu prin metode radiometice. Fes uo {Se 9 an paar recut cn cau x eco seii agtaacs exe can) paar cau cont de mt «2 organic mat marie 6%( daca se ntrcepteazain sapatra). | Sin sapatur rez umatoacle pur ce pamantr Ser sheet nisip cu restu vegetal sisipur med sired ne cu nercalalnispespafoase; 4. Exec lcréor ide cca.20cm grosime sau compactare manuala cu miloace mecarice Implitunle de sub pardeseala se vor execula din Dalast conform detalfor din proiect uimarindu-se 0 compactare © scorespunzatoare. Bee arnintuulfolost ca umplutura in jul construct se va face prin imprastiors si compactaree cu malul de rina in strat FS recent do moe urd cpdo undone: BRerreeee! m7 cxhetes tpt dee ean ese fb 3 Poesia pre samp sau sence 14 Goons amp 41. Pregatirvea amprizet: = Lucrarle constau in curatrea rguroasa a fundulul sapaturior ata la interior ct sla exteriorul constructe! de pamanul vegetal, esti do Pe peonsitcie siate materae. p= Imainte de asezarea primuli stat de umplutura so va compacta statu de baza pentru 2 mar capactates portanla, on. ~\ "42. Excavarea sitransportu! materialelor de fa depozitu de pamant pe santir: pe Meteriail pentru umpluture se va aduce de la depozitui de pamantrezultat din sapatura situa! in afra amplasementul. Transporul se ca Sgt sce ao e. Punerea in opera a umpluturilorinstraturielementare uniforme: Punerea in opera se face in straturi uniforme prin imprastiore cu lopata. Le interior umpluturle se executa pana sub startui de rupere @ coprtal din peti, ir la exter pane le nivel ere natura eset. urand co rest gana t tren sistmazl co se evecie odla ou ssiemalzarea vericaaa anplasamenl seen 90,2 lla pal paar ett din spat cpio In pe. 3.1, faa cou ste fol, cea) gas GSpafiava speta, Pamanile find éferte, unplitura se va xeeuain salu slemant. Se va vriica nature paartul usin urare casa corespunda ci oe dela cp. si umidtatesacestuiaurman¢ a so ade lo uiitatea 5-2 optma de compacta a « Grosinea sraturlor a fi umatoarea: ols- 20-40em, pons stature din parantu nesoezve; soe 3m pert srt din pamantucoszve; “DP Numeral de teceri cu util peste fiecare stra va f utr (t+ ce pent sau dn pamanut neo SF = 8: Steven pent stature cin aman cezive Pentru defnkivarea umiditaioptime, a grosimilstrattlor si a numeri optim de treceri cu ull ete! inca sa se realzeze gradul de ‘compactare (0) si greutaiea volumica in stare uscels prescise,inainte do relizrea lucrarlor se va executa o pisla experimentala pe care “se va executa o compactare de proba or ‘COD TEGRA/1805602018PTICSRI13‘py, Garcteristisie de compaciare(Yerax si umiitatea optima de compaciare) pent car tip de pament pus in opera vor F stable prin Incercari PROCTOR comandate unui leborator autoizat(Ydmax-greutatea vlumica maxima in sire uscat). £4, Compactarea umpluturior: -yeyaDeoarece compactarea se face in spat ingusle se recomanda uflzarea maiuli mecanic sau pneumatic de 150-200 kg cu 50-60 Toviuri pe minut sau vibro-maiuri de acceasi greutate cu o frecventa de 800-600 lovitur pe minut. Ye zona ara ubsol, del nivel terenui natural pane sub statu depts, se recomandaa se uiza place vbrloare usoara (0,-0.2 fone) ci fecventa 3000-4000 viata, seletanu-so pent umpltre oman ncoezh. up Numenii de tocar si grosimea stalurior este preiala a cap. 4.3, mand @f defhtvale p pista experimetaia \esifcarea compacta: se va face contom precizarlr dela cap. 0 5.erificdri in vederea receptci © 51. So vor veriica urmatoarele: “00 =indepartarea sraluui vegeta de a supraata, _eobe> pregaivea amprzel conform cap. 4.1: + Cotespondentacu proiectuli a naturi pamantuluiizat (vei cap.2);-respectara tennologie de purer in opera din cap. 4.3; 7 - reaizarea compacta la parame cerutin cap. 52; z + realzarea umpltutior a cotele din proiec; 5.2 Veriticarea compactariterasamentelor: \Verlicarea lucraior de compactare se face de celre un laborator atest si cade in sarcina executanuli. 1, Vetcatea compacta se face conform STAS 8850-89, “Se va urmar reaizarea gradului de compactare (D) defind conf. STAS 9850-9 si umidtatea pamentulul compacat in luovare compavativ * cv umidiatea optima de compactare stabilita cu metoda PROCTOR. ‘Gradul de compactare mediu cova trebuirealzat este de 95%, iar cel minim de 92%, Abaterea feta de umiditatea opima de compactare va fi de maxi £3,0-5,0%, rusts ounce masa 9 parti! in slaw vile iiss opina de capa vor # pecizale de poktnt dpa vwbscefecuarea inereatt PROCTOR pe probe prelevan ce le fata loc pe ipl execu Kral do Sepa (nal de excita at 1. Verficarie se or efectua pent fecre strat elamenta si pentru fecal de pamant po toatagrosimea umpluti,tecvente lr find de >> una la fecare 50 me de pamant compact "Pent ficcare tip de pamant si pentru flecare strat compactat numaru minim de puncte de veriicare este 3. = ‘Se vor face verifcarisupiimentare in zonele unde vizual caitatea compacta pare a nu fi corespunzaloare. JP: Reale vicars iejsza nun tba colo ANEXE! Kd STAS SE5089 ar parcel nde sau fact dla vr “TS fipnatorate pe un olan pecteadise sumac raul 2h Deca valor obtinutepensu gradu de compactare (0) in cuprinul unui stot sunt egele sau supercars volo minime preczate in ‘ces captl si este realzala media. indcala lune stl vera! se considera compa saltacalrsi se sozeplaucarea “SS Daca nu sunt indepinite acest condi se procedeaa la sarcatea si recompectareali =n siuaia cand nic dupa recompactare ru se obtn param’ impusi siti respec so indepareaza in hr a, Gand se realzeaza gradu! de compactare, dar nu si umidtatea, acest srat poate fl acceptal daca media artmatica @ uma impreuna (4 cele ale straturlor in care este intercalat se incadreazainimitele admisile, pbk Receptia uerarior de terasemente se va face de reprezentantui benefciarului si al execulantului pe baea tturerverfiarlor ‘efectuate pe parcurs,inloomindu-se un proves verbal de recepte co se ataseaza a cartea construct 4 68. Masur de decontare 4, Unelure se vor platitsmetu cub de unpre elect efecuat. ”o’ce neconcordanta co provedere prezeniui cat do sarc vor # aduse la cunosinte Procol - COD TEGRA/18056/2018PT/CSRIN4Gonejaltat Dacumontatia ce trebuie celaborata do uzina producatoare Y. CONSTRUCTII METALICE Confectile metaice ce fac object documentatel, se refera la slaps iglole stucturil de rezisenta Dinca, mente de iar, stu demented A Elemente, subansanblle si shucule melatze so vor execute confor plautor de exeeio predate de proictant.Orice madfcae in ceea ce privest tpodimensiunie,caitati, forma elementelor el, se va fave doar cu accept proiectantulu Erorie neesentiale si neconcordantele (greso! in tras, cotele de lungimi partie), care nu afectoaza reaistentasistabilitate construct, vor f operate de catreexecutant si comunicateproiectantlui 8 Executia stuctui metaice, verficaree caltati si recepia lucrarlor se vor face, in genral, pe baza SSTAS 767/0- 88 “Constuct cv, industiale si agricole. Consructi do ol. Condi tenice generale de caltale™ Prevederle acestui standard sunt valable numai in masura in care ele nu contravin prevederor prezentusi Caict do sercini, care completeaza, pretizeaza si modifica une'e cispozti din actu normativ mei sus ct. Conducerea uzinei executante va numi un coleci tehnic coordonator cae va conduce uznarea, care ‘va raspunde de buna catate a luranlor pe tot imou! execute. Sarciniesiraspundetle coordonatoral si ale colecivuiut tehnic vor fi stabiite de conduceres Inteprinderor si vor fi aduse la cunostnts bbonefcizui si proletantulu. jin colectivl tehnic trebuie sa faca parte un inginer sudor, care va cconduce erate de sudura D Luoraie de sudura vor fi conduse ai supravegheate permanent, in ecare schimb de Iueu, do cale ln maistu sudor sau de un muncior specialist sudor - autorizel ca meitu - ajutl de un responsable schimb al utigjlor de sudare. Misti sudori si muncior: specialist vor fi scolrizati si insti de E Fiecere sudor auorzat va poseda un numar si un poanson cu acest numar, peniry marcarea prin oansonare a cusatutor pe care le execula. Lista sudoror autoizat, cu numarul paanscnul, va f ‘comunicata bonofciarulu si polectanti, F Lucrarie de montsj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experionta in asemonea lucra. Pent fiecare sch va f permanent pe sentir un maisru montator care va conduce s supraveghea lucrala de mont 6S Lucrale de mont sd sudare pe santer vor fl uma sireceptonate, pe faze do texecut de un delegat permanent al beneiianul (inspector de sant alestat S.C.) Dupa vercarea proigctuki si inroducerea eventualelor modificari uzina consivuioate intocmeste ‘documentatia de exeouli, care trebule sa cupnde: 4a) toate operalile de uzinare pe care le nacesiata realzarea elemenleor, incepand de la dtitar si terminand cu expedirea or, by tohnologia de debitre side taore; ©) procesul tehnologic de execute pentru fiecare subansamblu in parte, care tebuie sa asigure imbinarior sudate cel pun aceleasicaractristici mecanico ca si cele le melalui de baza care se sudeaza, precum si clasele de calilateprevazute in proect penny cusaurle sua, Procesultehnologic pentru fecar piesa trebule sa cuprinds: “ piese desenate cu cote pentu fecare reper: procedee de debate @ peselor side prelucrare a mucho, cu nolaroa clasel de catate a taleturor; - marca clasela de caltate ae otelutlor care se sudeaza: + pute i cimensiunil cusaturior sudele, + forma si dimensiunle muchilor care urmeaza a se suda, conform datelc din preiet sau in psa ‘acesiora conform STAS 6662-74 : STAS 6726-85, + marca, caractristil si caltatea mateialelor de adaos:electrozi, xu + modul si ordinea de asamblae a pieselor in subansamble; = procedesle de sudare; = rogiml de eudare; ~ ordinea de execute a cusatuior suds; ‘rdinea de aplicae a straturor de sudura si numarul rection, mod! de prelucrare a cusaturorsudate; ~atamentlo terme, daca se considera necesere; ordinea de asamblare a subansarbutlor, planu de contol nedisiuaiv (Réntgen, gamma sau ultrasonic) al imbinatilo, COD TEGRAM8056/2018 TTh) ee ary jremaasseneirenrsieneneiesneneyeneteraneoaraseerens a bee 8th ee dee ee & pi be Executia confectilor pial de prelucrare @ eprwetelor pentru incercriistuctive + reguile si metodele de verticare a calali, pe faze de execute, conform cap.4 din STAS 767/08 si prevederor prezentuli cae Regimurle de sudare se stabilese de cate intieprinderea de uzinare, pe mbna de proba Pentru flecare marca dé otal s poze de sudare, prevacuta a se aplica a fecare subansamdlu det, se va executa cate o serie de placi de proba In vederea realizar in bune condi a subansamblelor sudate, inteprinderea execulanta va inlocm se \ehnologioe pe baza procedeelor tennologice de mai sus (vezi anexele 6, 7, 8). La ntocriceafiselor si proceselortehrologice, se va avea in vedere respectarea dimensivnilr si color din proiact precum si caltatea luca, in lita tolerantelor edmise prin STAS 707/0.88 si prin srezentul cael de saci Documentatatebnica ce trebue intocrita de inreprinderea oe monteaza structure metalica ‘Aceasta trebuie intcrita de personal cu experienta in ucrari de monta, care vor conduce mont, tinand seama de specicul ucrari si de utljele de care se dispune, precum si de anatimpu in care se vor face Iver do sudare la mont Inainte de a incape elaborerea documentate de mont, itreprinderea care o inlocmeste are obigaia sa vertice documentele tehnice de proectae si de execute in wzina si sa senmaleze orice psun sau epotvir constat, Documentalis tenica de mont) trebuie sa cuprinda: spalie i masure privind depoztarea si transpartl pe santa ale elementelor de construct: ‘tganizarea platiormelor de preasamblare pe santer, cu indcarea miloacelo de ranspot si cial ce 0 folososc; = verficarea dimensiuior implicate in obinere talerantelor de mont) impuse regalia si executs elementelor de monte: -verifcarea cotelor si ivettilorncicale in proiect pentru constructia montate; ‘ordinea de monta a elemental, -meiade de spine si asigurare a stabil tementeor in fazeleinermediare de mont La executarea confectilor sav ulilzat umatoaree laminate: ole | stas $85 - 1986 ~ oto! U format ta rece stas 7835/2 - 1980, ote rotund stas 333 - 1987 tabla gioasa STAS 437 - 1987 Laminateleutiizate rebuie saindeplineasca conde de cate corte de normativele ~ STAS 767/0- 1988, Construct de ole. Coit ehnice generale ds caliale, + STAS 500/f - 1978, Olu de wz ganerl pentru construc. Condit tahnie generale de cate; - STAS 505 - 1986, Table groase. Condi tehnice generale de caitate; Marcie si clasele de calate ale oteuilor prevazute in proiect nu pot fschimbate fara acordul in scris al Protectant LLaminatle vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masutle necosare pent a elimina probatilitatile de confuzie in toate faze de execute, Confoctile metalce se vor execu in toi, in varianta sudata, Dupa efectuarea trasati,piesele vor fi debitate ase incat elamentele sa respecte dimensiunie din roect Muchile viiile ae pieselor debate prin taiere cu facara ox-acelerica se vor rectfca pin polizare, Sudurle vor f exeoutate numai de cate sudariautriza, instr Ge veriicator, La axecutatrea suduror se vor respecta normative: ~ STAS 8325 - 1977 Procedee de sudare - STAS 7365 - 1974 Port de sudare + STAS 9398 - 1983 Ciase de caste @ sudutlor - STAS 6662 - 1987 Formele si crrensiunie rosturor la sudarea manvala cu arc elect si cu gaze. ~ STAS 9101 - 1977, Avae® ita la drmonsiuni ~ STAS 12643 - 1988, Control vial alimbinaror sudate prin tonite COD TEGRA18056/2018/PTICSRIIEee iw e~ eBHO Ls e i Condi do caltato a pieselar, elemento, subensamblolor si cusaturor sudato Condit de caltate 2 cusaturorsudato = © 150-1984, Novmatvprvnd caltatea imbinaror sudete din ol, Se vor ua masurle necesare astflincat tensiunile si deformatile rezidvale di sudure sa fie minime Astil, se recomande: + sue groase vor fi execute in mai mule statu; - sudurie lung, pe embele part, vor fi executate in pas, pe tronsoane mci, allernat pe cele ova pat, + ansamblele se sudeaza de la interior spre exterior, + sudurle care duc la rigidizarea puterrica 2 ansamblului vor fi execulale pe cat posit tial; ‘5s va infoomi un progrem de executare a sudurior, cu respectareareguiuler tehnologice de reducere a tensiunior si detormatilr. Pent reducorea deformatlor din sudura, se pot face delensionari prin ical locala a elementeler cu flacara ox-2celenica, ‘Motorislele de baza sunt indicate in planurle de execute, penitu fecare reper in parte, Eventualele schimbar ale marcilor si claseior de caltate ale laminatelor prevazue in roect nu sunt admise decat cu aprobarea scrsa proectantui Toate laminatelefolositerebuie sa corespunda standardolor in vigoae si safe lvete conform acesiora, Laminatele ain otel trebuie safe instte de certificate de caltate si safe marcate de ‘atte uzina producatoare. Intterinderea de uzinare a peselo si subansambluror metalic trebuie sa verce Corespondenta dinre datele cuprinse in cerificatele do catale si cele dn STAS 500/2- 89 Intreprinderea de uznare verifica - a fiecare lot de produse laminate de aceleas tp, ‘aproviionate de acoeasi otelrie, sau de la alta untae -caltatea laminatlor, prin anaize chimico si incercati mecanice. Incercarle mecarioe si tehnologice sunt = ineatcarea a tractune, conform STAS 200-87 si STAS 5540/2 82, ~ indoirea la reve, conform $TAS 777-80; — _incovoieree pin soc, pe eprwvele cu crestaturain V sau U, dspuse perpendicular pe supratla {abie, conform STAS $540/8-88 si STAS 9269/81 LLaminatele ate din bazole de sprovzionare trebuie sa fie insole de cetficate de caltte, conform provederior STAS 500/-89, Materaile de adaos, respectv eleckozi pent sudare manuela, vor corespunde prevederllor STAS 1125/91 si 11257281. Pentru imbinarle de rezistenta cu surubut obisnute, prevazute ca ater in prec, se vor folosi surubur semiprecise sau precise, conform STAS 4272-69, cu pile conform STAS 1071 89, din grupa de caractoristci macanice 4.6. pentu piese din OL7 si 88 pentru piese dia OLS. Pent imbinarea cu sutuburia profiler U iI se vor folosi saibe conform STAS2248/60. Abatetile imensionale ale pieselorselementelor Abate ita de la forma si dimensiunepieselor si subansamblelor sudate sunt cle speciale in STAS 7670-88, cu umatoarele limiter si precizar 8, Abater limita la lngimea pieselor secundare:+ 2.4 mm b. Abatrilmia a lungimea grnzlor principale:¥0... 6 ram In vederea realizar corespunzatoare a rostutor de mont intr subansemble si ‘ronsoane, abate Ia inaimnea si laimea acestora pe zonele de manta +2... 3mm Indiferen de tipu imbinarior si forma cusaturir, caltatea cusatulor sudate se veritica dimensional, \izual - prin exeminere exlercara si cu ups, - erin ciocante, cu lichide penetrante,exceptional si prin slredetre. Abate dimensional side forma ale cusaturior sudate si defectelo de suprafata neadmise sunt cele din tab7 din Normativul C150 - 84 COD TEGRA18056/2018/PTICSRIT7Transport! confectitor ‘Montajulelementelor sie * Moniarea giztor motalice La examinarea exterioara si cu chide penetrante nu se admit: = fisul sau erapeturide nici un fo; ~ cresatur de topire (santuri metginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselersudale, dar ool malt 1 mum a piese mai roase de 30 mm; = rater; = ctalere intial s finale: —supranatari sau adanctul neadmise; ~ _sudurcu soli pronuntal sau rau perpendiculre pe directa ongtutinala a cusatuor, ~ _soutgeri de metal sau stropi rec! inglobalin cusatur Daca existe dubil asupra cali sudutor de colt, se admit si gaur de conto, si anume maximum 0 gauta de 8-12 mm ciamelru le 2... 4m lungime de cusatura sucsta, dupa care aceasta se ‘mple cu sudure. La examinarea prin gaurite nu se admit defecte ca ipsa de patrundere la radacna sau inte sratu, = ncluziuni de zgura in floane laradacina cusatui: — lips de tpire pe margini sau inte strat, Conditite de caltate pent Isieea margin si prelucaree rostulr, corespunzatoare caselor de caltate din price, sunt cele din tab.3 din Normatvu! C150-99, Detecteleinteroare ale cusaturior sudate, in functic de clesa de caltale din proc, sunt cele din Normativul C150-99 si anume din tb.6 (pentru cusaurile cap la cap si pentru cusaure de co), Remedierea eventualelor dofecte, constaate pe fiscarefaza de execuieseu la control fina, se Stabileste de inginerl sudor al uzne,responsabil cu lucrares. CCrestaturie marginale, denivlaie mal mari sub cota sau cratero'e neumplute mei adanci, se var pola ' umple cu sudura Remediele defectelor interoare ca incluziuni, nepatrundert etc, din cusaturle sudate, se fae prin inlturerea portuni cu defece si resudare. ilaturarea acestorpottuni se poate face pxin -polzare sau taiere cu disc abrezive; -rabotare; -caltuire sau crate cu dalta poeumatica; -taiore prin procedeul arc-aer Toate remedies se insemnesza cu vopsea pe piesa temediaia si se tree in “sole de urmarire a execute’ Elemenile executate pe santier vor fi ransportate la satir astielincat se nu se defarmeze si sa ru fle ‘ena stratl de protectie cu zine, Unele bare ale elementeor cu zabrele, care au un capatiber, vor 8 prinse de celelate bare cu piese suplmentare, astfel ca sa nu se produca doformati in fazele de ‘transport si manipulate. Operatite de montsj se reaizeaza prin imbinarea elementelr wzinate. Aceste (pu de imbinarimpun © execute exacta,loleranele find foarte mici Din acest mot, inaintea inceperi montajuliproprv-2, trebuie efectuate unele operat legate de vericarea elementelorexistente si evenivaa lor corectie. In ‘acest scop se verifica existentacatifcatlar de caiate ale materallr sis buetineor de contol pe faze de execute a elementlor, dimensiunle si aspoctul general al elementclr si al imbinalor, precum si ‘axole si cotele elementelor existenie pe care umeaza sa se manieze role elemenie de constuctic ‘metalica si zonele lar de imbinere. Orice abalere de a Iolerantele admise prin normative seu pin proiect se rezova numai cu avizul preectantlui stuctui. Tot in cadul ucrarior progaltoare generale, se execula, conform fseitehnologice, diverse lucrari: schele, esafodse, se stablesc trees: statile vitoare ale macaralelor de mont), se asigura dispozivee de iscae,cispaztve care se proiecteaza si se execula special pentru fecere gen de element netiza. De esemenea, se verticapunetea la punct 2 ‘accesulu macaralei de monta sia miloacelr de transport Toate elemeniele siructuor metaice se monieaza numai pe baza de fsa tehnologica, incae sunt ‘ezoWatein etal fazole de lucru si operaile de executat LLucrarile pregatitoare pentru montarea grinzlor Pregatea grnzi propru-zise consa in: = _vatifcarea imensiunlor si goomotrel rina conform proiectulu: ~ _vetiicarea existentel pe grinda a evenualelorpiese pentru prinderee in macar ~ marcarea cu vopses @ axelor longitudinale ae grinzlor, COD TEGRA/18056/201 AP TICSRII8. p: pet eee Ee & Pot b BF SPY ESE - 5, i TA weet BS ok ie > § Protectia ancoroziva Voricar necesare Control calitati si urmari in exploetore Lucrari de montsj propriuzis Montarea grnzlor se reaizeaza ate: — 6u autora dspozivuli corespunzator se agala grinda in macara si se tansporia la locul de ronal, = se aseaza grnda pe stalp; se execulaimbinarea conform proiectul Imbinarea elementelor pe sani se va face cu surubur Pentru 2 se putea realize inbinatea tronsoanelor catelor transversale (sap, rile) se ve fece remontaj in atelier. Gaurie in giesele de prindere se executa cu un diametru mi mic, urmend ca siametrul inl sa se ealizezo odata cu ambele piese imbinate, Elementele de contravintire sunt prevazute cu disportive de strangereflette Anireprenorul va elaborafsele tehnclogice ale montajuli, in care safe precizala erdinea de monte, asic casa se asigute siabillatea eloronteor si sage asigure protetia munci Elemente se protejeaza impotrva coroziuné prin apicarea unui stat de gruné sia dova slralut de vvopsee. In prealail ebuie faculecuraiea suprafeteor de rugina,grasimi, 2gura, ete prin cable, Sistemal de protect igniuga s inlumescenta asigura si proteta anicoroziva, Vopsiea final se face dupa teminarea montai defitve. Rosturle si ocuile in care ¢-ar putea aduna ‘aoa se astupa cu chit cin mini de plumb, Dupa repararea straturlor de vopsea dale in uzina se eplce utimul strat de vopsea Vopseaua tebuie safe uniforms, adrenta, fara basic fara locu neacoperte sau acopetite inegal CControlul executiei confectior si mont, face parte integranta din procesul de preducie si se corganizeaza pe urmatoarele faze 2. Verficerea caltati materalelor prin confruntaea datelor inscise in certiicat de cata si prevederle din proiet si norme. b. Verifcarealaminatelor €. Verticarea imbinarior sudate. Conditile minime pent casele de caltate a imbinarlor sudale sunt precizate in Normativl C150 1984 4. Verfcarea forme’ si dimensiuniorelomentelor \eritcarea poztel finale a elemenicor dupa mont trebuie sa precizeze ce! putin = dezaxatiestalplor ta baza sia patea superioara; battle rigllor fata de axle teoretice Valorie maxime adimise ale acestor abater, sunt proscise in STAS 767/0 - 1986, tbelu 1,2, 3, iar ‘madgul de veriicare pe dileite faze de conta si execute so dau in abel 1 al aceluiasi normatv Rezulalele controll pe diferte faze se insciu in documentetipizate se tn in evidenta, Nu se trece Ia alta faza de execute pana nu se emediaza defectunile somnalate la fazaprecedenta, Veriicarea vizuala @ aspectulu, este 0 oporatio de contol obligatore la toate tazele procesul {etinclogic, de la aprovzionarea cu materiale pana la eceptia inal Controlu pe parcursu executisi are dreptscop urmarrea respect cltali execute, 2 prevederior din Prezentul caiet de sarin si dn procesul ehnolagic de uzinare, n toate faze do execcte, Cu ocazia contoalelor pe parcursul execute, se va da o alent deosebite caltati, geomet, supratelelor, prelcrari rosturlor, asamblai si execute! corecte a prinderlor provzor, respectan {ehnologii de sudare si caltaticusaturior sudate, {In vederea urmarii efectvai conttoalelorintmpul execute, se va infinta un "registry de contro, ce va nut la birou sect sau ateieruui ce executa lucraee, In acest egista se vor rece uuimatoarele: = dala contol; = cine a facut controll; = constatarle facut si masure lute; COD TEGRA/18056/201 8 TICSRIIS= semnatura persoanelor care au efectuat contol i 3 Verificarea cali ucraror de construct - manta, pe faze, se va face conform programlor de conto! al cata, ce consituie parte a protect Be In primul an de exploatare,investtoru tebuie sa umareasca starea constructilor oH ‘metalice, in special k '* daca incarcarile reale le depasesc pe cele avute in vedere la proiectare; ; + dacanuaparin elomentle de consti defomali vil, + slaeainbinaror, ‘+ daca apar fur in inbiar sav in matrill d baa: + comportarespotecel on corn 4 ‘Dace se semnaieaza defecte sau deformati vizible se va anunta imediat proiectentul pentru indicarea i i masa de remesioe t Vi. TERASAMENTE ed ale: 4 Damen ge aptare (6 Peale srs opal oxen easareir “P"2 Provederi generale 2.1. La executarea terasamenislor se respecta prevederie dn standardele si normatvele in vigoae, in masura in care comploteaza si nu ©, contavin prezentuui ciet de sarc. B22. anvegrenon va osu, pn posite po sau pin colboree cu ulate de specie, lect aor necks * cetemnartezitte dn spcseapezensu cat de soon om “Mow, -Antreprencrul este obligat sa efectueze, la cererea beneficarui,verficari suplimentare fata de prevederie prezentlui caet de Ban | “24 stn oe gts epee bas ops ca nics prevederiorprezeniulu cael de sarcin, \eterminariorsiincercatior 26. -in cazul in care se vor constate baler de Ia prezentulcsiet de sarin, beneficiarl va dispune interuperea execute lucarlr si os #: evo i et ets a + andr ate 3 wine hn a B Bicones oe 85 atrial foosite t a). Pentru ecoperitea supraotelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantale, se foloseste pamant vegetal ales din pamnture wegetale * ee cate prezinta condi de crestere a vegeta. 4 ° i 5 Bo sence ten pt ac ees hog esate ne ic cenhte ras spcile ji 43. -Pamantutle pratoase si argiloase, clesficate ca metoere in cazul in care conde hidologce locale sunt mediocre si nefavoraile | | ‘9. ¥P° flosite numa cu respectarea prevederor STAS 1709 / 2-90 prvnd prevenirea degradarirprovocale dn inghet-derghet. tri pontru terasamente 4.1. Categorie sitpurile de pamantu clasiicate conform STAS 124388 care se folosesc le execularea terasamentelor sunt dale in tabell a sil $ _ 4.4. In cazul terasamentolor in debleu sau {a nivelulterenui, aleatute din pamantur axgloase cu simboll 40, f si a caro calle, conform tabelului 1b este res sau foate rea, vor fi inlocite cu pamantw’ corespunzatcare sau vor fi sabiizate mecanic sau cu lant ‘idraul! (vr, cenusa de termocentraa, ee. ), pe 0 grosime de minimum 20 cm in cazul pamnturilr rele si de minimum 50 cm in cazul pamantutlor foarte rele (sau a celor cu densilatee in stare uscate mai mica de 1,5 glcme. Pentru pamantule agloase simbotu 4 ‘5 racomanda fie intocuire, fie stabzarea acestor pe o giosime de minimum 15 om, Alat inlocuiea cat si stabiizarea lor se ve {gg ‘8 Pe toata latimes platormes, grosimea find consderata sub nivel pati drumuiuiconsttuind partea superira a dah. Be COD TEGRA/18056/2018PTICSRI20iegeaegtit dane ae. = te eect 3 aie ' ee (ire aX soopcttesemonoior, car impreune cy sistem rater, tebe sa asute © grsime mai mare decal adancines de inghot-dozchot din vena “> 45.- La eakzares terasamentelorin rambleu, in care se utizeaza pamanturi simbol 44 fanorganic) si 4e (cu materi organise peste 5%) fe ® carer caitate coniorm tabeluui tb este rea, este necesar ca alegerea solutio! de punere in opera si eventualele masuri de om imbunataire sa fe fundamentate cu probe de laboralor pe corsidereno tehnico-economice. Atatintocuitea cat si sabiizarea lor se ve {ace pe toata ltimea platforme’ grosimea find consierala sub nivelulpatului drumulul consttvind partea superoara a terasamentelr, care *— impreuna cu sistemul rut, trebuie sa asigure 0 grosime mai mare decat adancimea de inghet-dezghet din zone. Sy 4.6. -Condiite de utitzare a dfertel pamantur pot fi combinate la cererea beneficianll cu masuri specice destinale sa aduca pamantel Sa oxtas in slere conpatbia cu modaltatle de punere in opera si cu conciile metereclogioe. Aceste masun care cad in sarcina “a antreprenorutui privesc modaltatie de extragere side core a continu in ap fara apor de Fant sau react a = 5: ec canpucsionlnr tei se xs ave san mete gene sense TR 52. Apa sale va putea f fiesta ou acordu beneiiarui in alara de frasamentele dn spate urarlerde ata 7D) 53. -Adaugarea evenluata 2 unor produso, destinate sa failteze compactarea nu se face decal cu aprobarea benefclauuiin care ‘=si9.8e vor procza si modelitatile de utilizar. 2) Pamantutle care se vor foie! la reaizarea statuior de protecie a rambles erodabile trebuie sa eibe calla pamentutlor care so ‘Sadi la realzarea rambleelo, excuse find nisipuilesipietisufle aluvionare. Aceste pamantri nu teebuie sa aiba elemente cu dimensiuni #9) mal mari de |OOmm. Ele se regasescin zona hasurata a grafcu tui dn ‘abel! 1b, 7. Veriticarea cali pimanturlor “54. Dimensivie si forma santurr si goer (riunghiulare,trapezciale) sunt cee icicate in poietul do exeute, stbitte de la ~~ saz la caz in func de reel, debit si vteza apci, natura terenuui, mijoscele de execute, conditile de circulate, pent

Fambieuilacstanta minima de 160-200 m, banda de tren cine picionl ramblevli si santul de gard va evea pane de 2% spo sant. 0, Antenna execute n soa nc ele prov n poet de excite Aca ns nd se cnt pe pact 1, executie’ tucrérilor 0 neconcordanta inire prevederile proiectuui si realitatea dupé teren privind natura pamantului si panta de scurgerc: Soi va sermstngno rt care a Geode avis rodhcae 8 sokta de je a sar ol do eer pin Sapte cor £ VII COFRAJE 1. Condi tehnice privind cotarea a >, Conch de caltate . © Galatea cata este areca dup gral de indplie a ie caagoi de condi: tehnic, fncorale ¢! econorise. inte soot “cord exist 0 anumta interdependent, ele infueianduse recproc. Nerespectaee lr, indilerent ‘in ce calegore foc pate, spp rtuesosz8 nega asupra clots: espe @ cali eleerielor sau sucuror de baton belon anna eaizte Condifii tehnice “pp. $8 sigue rederea corel afore, densiuie, poi elven stu 2 elemento i gradu de friar, previzt in proiectul © rspectiv; ‘Sa fe stable gi rezistente, fara se deforma pest lirtele aunse, la preluarea soittlor la care sunt supuse In imoul execu lverSor, dupa caz, uneori este necesar 88 se imprime unor componente ale coftajlul abaleri negative {contrassgei si supine), care sé _> compenseze deformalileelasice ale acestora sau taste sub t@ple de rezemare a element de sus{hnore; © Elemente cofrjuuipropriuzis s& nu se deformeze in timpul prizes Intrii, ca urmare a valfilor de uridtate, temporatur’ | aejunlor ~ 8% eneroare; "S88 fe ctange, penta a evita perder de lpte de cimant sau pare find din arestec, dup tumarea betonui,aceste pars aduco sri de “Se neajunsu Qe * Sad rezistentole mecence ae betonuli + crese prmeanitatea aetonuu; ‘sate capaclatza de contucrare a betonuli cu amature; protectiaarmaturior este mai slab; atereaz’ planetatee suprafetelorelementul COD TEGRA/18056/2018PTICSRI22= fee. «secede nae HP, Place coftente 58 aio rezisent la uzura (dutate), suciont de mare pentru @ nu & usor degradate, in tinpul operailr de monte a ‘rmatui, tums! compactar betonuli, cuatriete; be ¥ ‘ia Starea supratee placorcoftante 88 nu favorizeze aderentabetonuli la ea; 1% veil in ces stent ace coat su sae ccd mu esol de boon Sal ie Ae > Condit functionate °° 83 aiba cimensiuni modulate; Si asigue asanblarea sing, usoar 'S8 permits demontarea rapid sin tinea centa de decorare; de examplu, £8 permit decotare feelo aerate ale gina, stir, ae Perey, fr @ fnecesaré demontarea elementelor de susfinere a placler si ginzior, cave urmeaza a se decota mal tru: Sa fie posibié inlocuirea unor elemente componente uzele, cum ar fi de exemplu place coania, 4» Masa panourlor modulate s8 nu depageasca anumite finite, 30-40 kg, pentru cele manipulate de un singur muncitor si 60-70 kg, penta “eu dele menipulate de doi munctor; | j , . , } (99684 corspunds din pet de vedere normelr de enc secant muna pelle “sien Condit economice > Realizarea ccofrajelor $& conduc’ la un consum cat mai redus de materiale, energie si manoperd, Sa asigure un numar cét mai mare de rfoisi; $8 fe ulzate intensv; “> Consumul de manopera ie asamblarea gi demontarea lar 8 fo mini ppc iitetneres lor sa fe corespunzitoare cernelor (cure, ungerea, manipulrea,dopoctare,reparrca el) "©" Aleaturea cotraelor. Parti componente, materiale yp Cofrajul propriv-zis © Poca cotcanta Placa cofranié este elementil de suprateld al cotrjuti care vine in contact cect cu belonul tual. Ea condijonesz8 fama si [> irene elemento, precun clita srt de boton, MPriPiaca cota pea dc in tune do pa se vrcal sau ‘orzontal, aun gin: impingerea(presiunea) sau grevitea betonui, exsca propre, aamaiurlor, a mjoscbl de anapen (oat, tbercane) a amare cre cals po on eel rams tons LE Sreompactre en eonsoci ete un doment ce reren oe ates, Praca cotranta se reazema po neni cérora le transnile nemifoct, toate sors la care este supuss. AE Pace coant se resizes cutent din umétoeele mati tee 2) produce superar in femn A) Cal maitevent, in placa resent ia unite, cu rosea do 8. 18cm, " c40 suprfea fare nets gi sucient de dur. Avanijeleacestor cal ~reduzoree ederenel elon, +-objnerea una surat ie (fr ape mari ale elereniusi de ton *sporea durebitai plac cofrente. (In funcfie de calitatea placajuli side conde reale de utlizare, abeste pci coftante se pot rfolosi de 10-80 de ot gee Placa! vasatistace condiile din STAS 7004-1989 "Ptaca din fern de fag penta lucrr de exterior’; va avea grosimes sufiient, stabits pin fsa tehnclogica de execufe, cern a rezisapresini dele de betonulproaspat uma defor insti in Lil aise 'b) Tabla de ofe,avand grosimea de 1,5-5 mn E> este caitav suprioerd cele dn pace prin calltea supetle (mai nated i foarte durd) cit gi prin insenstbiltatea la apd si Curabiitetea mult mai mare, avand ins o geutte de peste 10 ci mai mare, Asemenea oli corants pot freloloste pana la 300 1500 deer. COD TEGRA/18056/2018/PT/CSRI2317”) cherestea, respec scandu de 2-24 mm grsine si dup do 38-48 rm grosime. 5 lpePertue se chine upkiscodese denver ual own nar bn pao, sous ue aie Le contegjonarea plac cofrante, se lasé spa (rostur) de 1-3 mm inte scéndur, pentru a permite deformarea (unilerea) lor liber la lumerire, nchdeea integrala sau parjalé a acestorrosturi, depinde de gradul de umezire, dislana cine rostur, esenja lernul §1 ‘imonsiunle scindutlor seu dulapilr flo Cofrajele de cherestea se folosesc la realizarea elementelor de beton la care nu se impun exigenfe deoseile, sau cate uimeaz® a se finisa Stn gs acta io ono nena be & ) Polimer dur, armayi sau nearmaticu fibre de sticks Aventsele folosiféacestora © + a8qurd ocaltate superioarée suprateei elementelor + aderonfa betonuluila placa colranté este sobzute + ssigura un numér mare de refolosii Dezavanta: cost relativ rica t 2) Elemente de rgiaiare a plicit cofrante (nervuri) <_»_Norwrie sunt eemente de reste ce au roll de a prelva nemioct de la placa cotent, tose acute la care ea este supusd si “FE do aiite deformatjileecestea. Tmpreuna cu placa cotant,nervutile formea cofrajulpropu-i, A Neri se dispun pe ambled, cole paale cu lava ngs a pacaui putind cenuritea de lojeron, ay cele dspuse » © transversal (paralel cu latura scurta a panourilor) purtand denumiree de coaste si jucand in preatabil rolul de contravéntuini | gee Nero pli cotrent se realzeazi corent dia er si metal + Nerwrie din tenn, - se realzeaza cu foarte mare freeven{ le confecjonares panourlr cu placa cofanta din place. \ ‘céndur sau dap. Ele se obin din grnzsioare sau pin tierea pe jim a culaplor, la dmensiunde stabiite ie ~ + Nerwrile din metal sunt utizate la panounle de cofre integral motace sila cole cu placa cotranta din place, sc&ndur sau dulep F © Nerwrle din metale se objin de regula, din profiur laminate usoare gi elements din tabla ambutistd, Ele frebuie 8 aba un numa de refolosi cel puto egal cu cela plcior cofrano din tabla de fe. Panouri de cofraj de inventar) <'% Pin asambiarea lick cotta cu nerwurie se pot odtine pancuri de cat. Panoutle de cole} ments) av forme geametice regulate, dimensiuni modulale si pot avea. suprafala de cotare relaiv mcd sau mare, Panourle (modulate) de ‘nventar ou supratla mere de cofrare, po fi ulizae le reaizareaelementlor de suprefla(olane sau cube) gi oatté denurirea de "°* panour mar care pot sa aba dimensiun fre sau variable (obfnuto prio preasamblare). Panourle madulete se pot eaiza cin len, vote rela sau mite (metals lemn) “> Penourile modulate din jem au placa cofranta din placa ozistont la uriltte far nervurie din chorestea, Aceste penour sunt sooase din wz © daté cu degradarea plac cofrante desi, nervurie mai ptf, de obicei,apte pent af refolasit. ‘38° Panoutle metaice sunt mai avaniacase decdt cele din lem, deoarece pat & previzute cv conduce de circle @ unui agent ncaa, t ppermitand astilincarrea sau tratarea termicd a belonul dup8 tuare. Pentru rontarea pancutlor metalic se pot foes miloace mal ‘aL, elciente, care maresc productvtates munci si reduc curala de cofrare si decofrre. Ca dezavanlg il reprezints dificult la menipulare cin avza masei lor mai mare la acecas suprafata de cola, PAPE 8° pancrie ide, cu plac coanté dn lam si renurie din etal permit inocuitea plc corte uzle and in vedere 8 stucira ©) O° metacd are un numar mut mei mare de refolos decatlemnul seu produsele superioae din lem, ©. Parole cele ai ent concepute uo tcl de reise i igiar metalic gplaca count relat dn plier | Elemente de sustinore sau sprinire a cofrajulu proprivzis 7 cpp nr de meat, azo p leet dered cae ener areca te ag esse sues. este olen teas in cela trp dota cou = COD TEGRA/T8056/2018PTICSRI24 Sue 41S $e ssesineyntesnmnsiurnss tim tt wth ew re la taanstesenaasa ‘Pavone orate Pincipala soiitare care adjoneaza asunra elementelor de spine este cea de impinge (presiune) a betonuli; f. 2 . @) la cofarea peretior, elemeniele de spire se acduiesc din clomente tubule din tabla indoi, profi metalce usoare, AEP laminate, levi de ofel,rigle din lema evarisat, tle sau buloanede ofel etc, Elementele de sprijnire sunt: + moaza- nda oional, pe care se reazeré neck paoul de cof cu newnleongtucnale cispuse pe vertical) gf cre we rou dea sisi de @ ania panurle de cote suse pe aa respectv a pereteki cof + montana - gd verical pe cre reszera det panoul de ea eu erase longtsinale dspuse ofzon), in anumite situa, din con de rzstenid sau defomat, se ulead ak moaze oft gi ‘monianj, nel ezorane pe clo, in func de poate nen corp pops. + trani'~ cement metaice sypuse a Inindere, e preau_ aunie ozone dela moaze sau moctany. Transmit cna ‘e mosze sau monlanj fa tran) 50 post fece drect sav pin itrmedul-unor pace melaice. Trani se acatvesc dn buloane ‘speciale, tijefiletate sau sarme de ote. {projurie- elemento supuse a solcierca aval de comresune proven dn aciunea otra do lo moare sau montn El peau acest soit ile tans lament po care eazer 7 ‘te acorns buior tens stn sunt vp tsies pewter coos pe, seer daca rai plop a pens ie eleretda dconsuce k pe at 1 = rang, saul . Pentru elemente orizontale (placi, dale, grinzi) ® 78 s.stnenieslemenislororzontle sunt sole dominant a acun’ gravtajoale der gi din cele orzonale provenite dn sour la iy escent spoat deruries de eat © « Sy Ejabdjuleste 0 smu cae pesos solve gle vans een sav costusfsi_ pe cae este asa asguind jade" obetolteld stbitoee invegult nsanbu al cotajd Inca elenetlr de constuaje de foma crt (re, plc crt) esaed poor dexunvea. dec — "S Eerente componente ale sated sit © «cnc sus cot proprias. Be se dspun de regue dup dre. an cau mai rar, dps oud tect es pot cain din Tea gc rim pina Sau gin co Abe) sau metal pct S20 gi eh Rbk) pol ave lng: esau vr (gia exenstis). “opi - clement versie pe cave reams direct gfmale Ei av hnfine ‘eri (puta futica per Ia ore al saad, resus mod de lute capact de care one (i de Capact mal gfoate resi se alsuese. sub forma ure stvdut spate) h cat ctor ma voted 9a ‘rar mats ot ieain ll popir eats nepenerte, fe “e-_“ bran~ sun lorunta do rigzae oto, ease d obi dn fo de ole and oul do alle cnvavinue 2 (Di rier dsm pe at's Lange se fread cement apa supers ct ia cea oar pole, puta denues Ge loging sopra sa wear, ot contavéntuile sunt elerenie de rigiieare dispuse incinat, monte dupé dous diet, de requ oogoral (i ngul gl ‘opopi gi taneversa, avénd oul sigur sabi invequi ansarbl al cota. Conravériuie de invenia se reaizearh dn fx de oe su inte de ofl cucspozive de tensionre. Epafodjle cn len se reaizeazd cu aceleag ip de element, reaato dn ler ecatist si bl. Ele se uliizeaza forte rar gi se incaeaza in categoria coftaelor dulgherst, avand toate dezavantjle co __ decug dn aveasl alegre > Elemente auxiiare ale cofrajelor dy Clomanil i piesele de complatre i asarbare ale cota sunt ‘4 * Dull sau scindunlo de alnere ~ se aseazA fa baza pancutlor decoltj montae vical sau Incinat:acesle serves a alieea panourio (pe nia de trasre,asiuraroa clang a baza cota ils asigurareaunei denote usoae; s BD." Cob “su ese meee Soe aol ceo pnse re ne se sen tele vie ae paoutor modulate decor + Distaneri sunt pes tubule, de otc cin PVC, beon sau ofl care pot fi recuperate sau 8 mand Inleboto In belo. El asambleaz’ si se demonteazé cu ocazia fiecarui ciclu de utlizare. Au avantajul de @ se putea adapta la elementa gi structuri de dimensiuni, t modulate, diferite, cea ce le confera un domenit larg de utiizare; ele permit asamblarea si demontarea cu ugurin{é, precum i refolosirea de ma mute of. Cezovantil aces ip oct esl consumul mare de manoperS nesesa: onli i deonti la fecee clu de uilzare, Din actasia categorie fat pate cole de inventar dn penou susineri si spin domontabie module, ctje glo, ctratoare te. og, 7 Cotajo nedomontabile care se asarrbleaz’ si se demonteazé o singurd da, la inceputl gi respectv Ia teminarea sbuclul de beton © > ammat sau boton precomprimat, Aceste core sunt echipate cu instal sau dsparitve cae pecmit deplasara lor in invegime sau sunt [7 Qs em. deolasate suo formd de ansamblut of subersamblui mari, uzind macarele sau ate milcace de transport. Cotajele din aceasta Calegorie preznté marele avant de a nu fi asamblate si demontate la fecare ciclu de uilizare, cee@ ce conduce lao econemie mare de bas ‘menoperd, un rulaj c&t mei mare a soestora si scurtarea duratei de execulie a structuri, O daté asamblate ele nu se pot utiiza decdt pee Peis ateatee reel a acl fome gi dmensn ale arenior, Deoarea se ralzeaa pn despinderea (dente) * supralelelor de contact a cofajulipropru-is do elemento din beton arma, fe pe Inlregul ansamblu al cofaulu, fe pe subensamble ae 2cesluia. Excepie face coftaiul glsant, care se decofreaz’ prin aiunocarea (gisarea) pléci cofrante pe suprafaja clemontelr in | curs de realizare. Din acsasté categorie fac parte: cotaele glsante, coffoeleruante, mesole cofante, cofjele spalale (ip tune enim realizareaslructutlor ezjate cu dafragme dose, panourie (cofajele) mari de suprafalé rwalzale prin asamolarea de penou modulate - Cote tratjonale dere. Se flsesc la element 5 uct cu crater de nical seu cu forme variate gi compleate ca de 3 exon cpole, gina cre, la care nu se pot adapta sistema indusratate do cle. El se confecjoneazb pe san’ cin rele pfepelermes,asarblarea si demontare cans excsv manual, ies 0 pies component, fp erty cae consul de manapera ele Phe)" Csro ar Coa odorless eee o eng dso oun tur far ac doc, xe ce cee naam ne materia Iernes. O eventual etolosie a retrli lemeos penal cotaje sau als deslnae neces o nous prelusare, cu panda sInsemnate de material lerinos ¢\ consum suplimentar de manopera. - Cota piadute. Ele indeplinese funciie normale ae cotaelr, dar nu se decofreaz8, réménénd aderente la elemental formal. Aceste ‘coirje pot avea rol de rezistenta (contndu-se pe conlucrarea lor ca betonl), de izoletorteric sau estetc (ooze de armaciment penky Plangee, predale, pnouri cu caractereitectural estetic eto) in punct de vedere al destinatiei 1 rapot cu slementele de construc la a c&rorexoculo se flasese,ootaele © se ciasica in cotaje pon funda cofraje pentru prey cotrje pent staph cofraje pentru grinzi cote pentru plangee cota pentru are si bot cofaje pentru ate elemente de constucte t COD TEGRAVT8056/2018PTICSRI26poms 1 Dups materiatoofolosie pontu placa cofanta: + cheretea de sinoase + placa rexistent a umiitele + table oft + proie din aioe de alumiiy + poimer(armay sau nara} cu fre de sti) + cauiue + _matrao combina (paca acopert ou foe de alumi, abl de oe sau +, 60 poliosterarmat cu fhe desi etc.) Jpo.2 Pregitrea lucrérlor de cofrare ee Pentu fecare tip de colafelement de beton arrat monolt, pe baza proiectlui tehnologc de execute elaborat de proiectantul luca gi SS) finand cont de condiile spectice de execuje, consiuctrul va elabora figatetologicd de execute cofrajuiul care trebuie $8 conind uimatoarle: © + lucratie pregattoare; y+ faze do exocuie; + pozije eventualelr frestre de curdje sau betonare; + conto! cata execule ucréror de cole pe faze de execu; + resursele necesare (echipamente de cofrare si susiner, ute, scule) + organizarea louli de munca + stblirea formatilor de munca si insinitea personaliutprivnd tehnica de secutitate munci = Di Pwo stl wate de ne te vel ce ctonl hi alanis ned undo Shoo Fi silts rca tana sdebere gipeaceteriepettes En erin mir : Sesertneouserce weet Ss aacan seas one ssietocting aes er rte, 1x boskn bps da rl he ait, wasn SB oer cone Fee eee rnal'm we hasta It potatonmuhus NE (122007 ~~ = pentru sistemele de panouri cu cadre melalice se va fine seama de prevederle agrementului tehnic gi a datelor furizate de tae “Ina de iceperea opr de mona colar se vr cu rg supra care vor ver contact abla ce wear a de, S8@ tuma; se va verifica i corecta pozilia arnvaturilor conform prevederiior proiectulul; se vaerifica existenla procesului-verbal de hear asermse pont armaee element respect a Montarea cofrajelor demontabile (Gh, Prevederi comune de montare a panourilor de cofraje Pent afce element de const,operalile de monte a parouor de cae se sued in urmitosea ore oe + Curtoeagrivelre loc de ment *Trasoea poz! aclor construe a posi cfrjlo + Transpo afezareo ponounior de clap locus ace 9+ eonlaea§suseres lor roviori, + Vatiarea pate coro fear eement do constuce fare aestor in po coret 2 + Incheietea,legaea 5 sriniea detntiv a lor. © Montarescotajetor pentru funda © + Pentu cotrrea hndaior continue gn gene, 2 cele care au indie id, panoute de co se speez clara ang pe ‘zona + Pent bec de Sunda iste, panoute deco se afeez cu lta lungdpe ronal; ST Penis frdai adn perouro se pot ageza cular luna in pie vera 2 cal undoiorcontnua, se rasear axa ongtutina funda po fund anf espct ff do acest ax se eseor8porile fell itrare ae panouror de cota; dp rasa se fnesca montane o pare ce ats fun) de cre se vor pndepencute ide cara ‘in cazu funder izlte penbu sip, so taseaz® dous axe perpendcuare pent ecare nda in pate, umatinduse alee pe axel sraror de stl: ctl s nce come se inseam pe mucha lor Ge sus lou fice ltr, pontu center coljler pe amplaamontal respect, freaa ors resizes cd monte. pope ee, > veainse In pele poo lr coe 4 COD TEGRA18056/2018/PTICSRIZ?he ¥ ‘Montarea cofrajelor pentru pereti + Pe suprafta peratior, panourle de coal se eseaz’ asf ca rosturle dine panour, pe ambele fle ale ere, sf n aclag plan vertical normal pe peret; i + Ainerea panoutor de cota peru peref la partea lor infriara se reazeaza cu auton aplor de razemare, agate de 0 parte gi de ‘la a pereteug’meninte la stants corespunzatoae gosiiipereelicaatru unr distal care ptf din faa PVC, prev la ‘capste cu conutodin PYC; mentnerea ainieri paneuriarasamblate se objne cu gutorl unor moaze (da A> cbicl cin jeavd dreptunghivlard)agozato la partoa exerioara a coteull gi cu quocul cstanjrlor amplasal In dretulraturlr dnte ~stepanour spe Inia moazelor, + Alaturarea strana intre panourile de cofraj se poate asigura cu ajutorul clemelor. Impingerea betonului asupra panouror de ~te coe pote f prelude ce peretie de moaze dn feve ceptnghlar legate ince ele pin ren reveuti le un cat cu ES seb}, iar ta coltat capt cu un 28vor pont > stengerea si blocarea tirantulupozia pe inalime a perectilor de moaze este stabil In proietltehnoagi de execu cote in A552 etoogica corespunzatoae, + Pentru montarea panourlr de col pentru pete, mi inti se traseazd axle gi contr perfor, apo se fixeazé tle do ezemare gi ‘rasare gi se moniszza panourle de cofrj panty 0 f8 a perc, incepand cu panoul din cl; mmonijl se execut® pe abel liu concurene int-un col al incdpe, pe masurd ce se execu mental, ecare panos de cote so asambiesz8 cu cel aterr manta cu cleme cn of-teton, sprjindu-se provizoru cu prptee.Apai se manteaza armature praely, so ‘ixeaz8 cules ramele pentru golun. Dun aceasta se monteaz& pancurle de cot) pe 2 dova fala pereteu,o data cu lecarepanou de cola de pe fala a dua @ peretlu se monteaza distant pn care se ntaduc si se fxeazaprovizoi tren; Se manlaza in continua w feos Petehile de roaze ge fxe328 cura cu 28.07, 2 Veticatateecofeeor se verica cu utorl unui ispoztv cu fr de plumb, rapes 18 viene, cote se sooo (dct ele cau) Io pala lor centvadn pict Montarea cofrajelor pentru stalpi = Colrajle pentru stl sunt aleauite dn panouri modulate cu complet sub forma de panout puse pe vertical gifurud pe orzontal wh - Panourle de cfr pens formarea cotaului unui stl, se cispun sub form8 de morisc; Calo (de regula) se dspun de asemenea sub forma de morige8 dar in sens contar Pe Cotta stdiplu so imbind cu cofajul grnztor asl incdtcotrajulgrnzor 83 fle amplasat deasupra cotrajlui slaplor, ceca ce permite 0 samblare usoar gi decotrarea silpuluinainteagrnzior(acestea avand nevoie deo peroada "imei mare de asteptare in stare cofrtt &: ‘La montarea panourilor de cofraj pentru stapi se exeouta urmatoarele operat: ke + 1G trasarea axelor constuci ga conturuistlpuli; © firatea ramet de trasare; ‘5 montarea —panoutilor do cofraj pentru tellus, spiinte provizou, = = ae besa BE fixarea cu cule a sip’ tunghiulare pe felele panouslor de clr eee enamine rmontarea provizorie a feestei de control pe lturaa patra, 12 continuaree cori lata patra cu panou de cota; 12 mantarea cation, ieae. "les fees! ce conta cures bare spa (ac ete cas) mortar cot afoot conto sef>~ Montarea cofrajlor pentru grinz! si nervuri + Coftajele pentu ginal sinervur sunt aleatuite dn panouri de cota modulate si complet + Este de preferal ca pe panoul de cota) pentu fundul gini $8 nu reazeme pancutle de cola] ae feelr later, cae se deccreaza | mult mai repece; - Prindarea gi rigisizarea cotaolor so. realizoazd ou autoul unor cao, 2 unorcistanjr a uno rang = La moniarea panourlor ce cotta) pentru grinzi gi nerwuri se exeoulé urmatoarle operat 0 trasarea axel grnai gia lilo, 0 vetiicerea pozijel in pian orzontal si vertical a esafodsjelor, oe ° vottcaea ogtodaju, montarea panourior de coral pentru fundulgrnator; ‘0 montarea armas; ‘wontarea panourior de cola pent pie lateral; (© montareadistnfeiar, ranfjior sical. . Montarea cofrajlor pentru plici "in cazul in care so utizeazh panour modulte, principales opera cae se execu sunt + oxeautareaogaodsjubi * monlarea panouro: cy prevedere restuler pent declare pe anbele COD TEGRA/18056°201@IPTICSR/28 PR ik eee HE~~ 2 ais *teaizatea cofrajull tn zona rosturlor pentu decotare si a zonelor de comellee (dacd este cazuly “95, « wontarea cuir pentru golut (decd este cazul,etangeizarea gi curétjea J cof (daca est cazl “> -veticaea dimensunior, a coli de ive, pleniti si azontaityi (dacs este cazul In cazulc&nd se vilzeazé un plael| preasamblt, principale operai care se executé sunt > -exscularea esatodajui, oe * montarea patelajult, “A + montarea cutior penis gour (daca este cazul, + vericarea cote de rive! 2 onzontalti (daca este cazl Demontarea si depozitarea elementelor de cofraje CColejele vor fproiectae si moniate asl inc&ts® pormits docofarea fra deteriorarea sau lovrea botonuti, © demontres S|. *Ordnea operapior de derentae ese, in genera nvrs decd a monte: © «Devotee pert incepe prin destacerea zvoarlr, scoatereafrarar si a moszlr (cre se depoatesz in zone nacsit) scoaitea rear de asamblre, @ scandurior desire si furor cite pani deco ince cu demontarea panne co cof care se cura gise ung + Derofaea stor corsa in destaceee calor i scoaleea (de sus tn os) 2 panourr deca coe oe cuss ung, + Decree findior se rezeaza pen In tinpul executiritucrriior de cotrare Se voile eepzat - lucie progaitoar gi lementle su subansarblile de ote suse ~pozionaea in apo cu irasarc smd de area elementeor coronene al ofa; ~corespondenta cu prvedeieproietlg icadara in abstr admis conform noel in vgoare (conform NE O12- 2007) +h eases - “Spent fcar faz de exocuo £0 vor Intoon proceso-vrble de recep calli erate de cei in crept (executant - etl punt de % lucry, ivesitorbenefiia-inspector de santer. © % La torminarea executéri ucrérilor 0 Se va intoom dupa caz: ‘e COD TEGRA/18056/2018/PTICSRIZ9 5 ie fem tap ipé f > 4) proces verb deus ascunse in cate se ver consemna constr cupola umsloarele vee + ciea elemento de susiror gi pire inceletes creat a cements coll siren etary necesre + dimensiane intro le cote nrapar cu el al elorenteor cae umeaza ase belo, + dimensiunie cola de nivel «poz cota in rport cu coa a elemento oresuncdtoare situate la ele infiar «pore gol Se consat irscrvea in toleranile stucturfor define gon care sunt exeutale, Pocesul verbal se va sens de; execu ~_responsabil toc cy exec, inspector de gant poectant Ht ) Proces-verbal de control al cali lucrélor in faze delerminante, dac& aceasté etapa este trecuté ca fazd deteminanla (de e% reeafa cof s\ armature la funda plngeele dee coe ete. Se vor eleva mésurio si exam vzuolo sat ent ucrarle de coe cat 3 pent lucie de arma, speticandu-se in proces verbal edntrea faz rape. Proeal veo se senna de: execu, responsi temic cu execu, ispeciou de gander, proican i reprozntatl inspector de Sl n © Const. Abaere cof i elementelor de eto i Belon smal, sunt prezentas in ‘abel 1.1m conic prvedero NE O12 8 2007 ‘Tabel 1.1 (Conform NE 012 - 2007) AGATERI ALE COFRAJELOR $1 ELEMENTELOR DE BETON $I ETON ARMAT " a Sipe. v h ts 2 2 | Taconite nae [me as a2 » pester ~ > 1 * 72] 7 is £ Sy [58% : x + we mar | : sic | Condit tehnice privind decotrarea clemontelor de beton Princini vivind darofrarenete IPP Y F DWP ys & ep PBS ee a — ee ‘Accasté operatic va fi supravegheaté direct de cdtre conducétoru tec al pnctului de Wuru iar in eazul In care se const defecte de o> tumare (goluri, zone segregate cic) care pot acts sabiittca construc cecofrate, acesta va sista demontarea olemontolo de susjnere, pind la apicarea masurlor de remediere sau de consolidare (va convoca proieciantul i reprezentantulautrizat al berefcianulu in funcie ce ste). Susfneile cotaelar se vor desface inoepand din zona cenlrala a deschideri elementelor gi continund simetic tre reazeme, J Slatree éspativor de decor se va fae tepal,fé@ se produce sour oi, care ar putea deteriora muctile sau supa do ~b2t0n of material cofajlor ecotarea se va fae ase! inca sa se eve prluare brsca @incircérior de cate amanole coe se decotear,ruporea mice felon sau degradares cfr ssa. Duala de mentinere a betonl a cot desing, ~ simersinie element de conse: + sompoca betoni (ipl si marca iment, dzaul de ment, ith et) condi de medi (emperatr si unital) sop. sliciarea la care este supus cement “ipsa unos prec dete prin proc tehnologie de execute cotlor, pent door So vr evea in vederoumétoatee aspect: “= ple llr ale colle se pot incepdta dupa ce betonu @ ans © reslenis de minimum 23 Nin ast nd fle much ‘tementsor su fie delerrae; ~ cole fel: ineraare la pl gine se vor indopta mening seu remontnd op de sigan, tun cn rozsoia bean a ins de cast umstoare proce + 70% pen slemente cu deschider de maximum 6 2H8% + 85% pentru elemente cu deschdori mai mari de 6 m, = pie siguranl se vor incepta aun cénd eistena beter 2 atins fe de oasa umatoeraaprocene: + 85% pein etemento cu deschide de maximum 6m sete + 182 panty elements cu descice de 6.12, wie 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m; _y, Siabirea edstenjir fa care au suns ple de corstuje se va fae pn ncercera epuvtior de conto conecjonate In cos sco, conform STAS 127588 spat incon smiare alomentsr i cad; va eb 88 snd seoma do fell c8 poate ens deren 2c); eaitenfa pe cae a atrs.o un beton lao anumit vst ut in cont rte de temparaurd se goats determine ph eveuarea anaes a ged su de maturzare; daca exit di in eglurd cu sabiea eestor reztenf Se rocomancd ncecaia _.ecistucive. In tatoo 21, 22.23 (Confom NE O12 ~ 2067, se pez recoranésicu pire la temenele minima de docorare gi do Inepdtare a. poplor de sgueniprecum sis temeelr ofenave de incecare probelr de Beton in vedere sian rotors ~~ belo, une d emperatire medi vez ce dezvoae a reistenei Beton principal, de: Tobelul 2.1. Recomandéri prvind termenele minime de decoftare ale felelorlalerale funcfio de temperatura medi gi viteza de ‘dezvatae a rezsteneibelonului (conform NE 012-2007 - label 14.1) pe © Wteza de dezvotere 2 ~————‘FTermenal de decotrare (2 fecisteieibetonutt temperatura medilui (°C) a 5 a MS —_ | oe eas 2 1 Medic _ to ~ Tebelul 2:2Termenele minime recomendate pent decoltarea fojlor inferoare ale colajelor cu monjineree poplor de sigurants ‘th (conform NEO'2-99, tbel 14.2) ‘Condi ehnologion Fee ada tare - Viteza de dezvoliare a Lent _ Wedie 2 redistenpibetonuit | > Temperatura meduhi ) i r fis | inca desonderee de SSS rr rs i Pescidorea de max. 6,00 m na cu deschidere 6,00 m _ —r $6 6 5 @ | “ Tabelul 2:3Termeneleminime recomandale penn ndepstareapopl de sguran conform NE 012-2007, abel 143) = COD TEGRA/8056/2018IPTICSR/3T xeri th ond hnalogice ern in 76) 6612 mare fiteza de dezvoltare @rezisienjer = Lents oe “| ‘gps tomas vos [Temperatara medi (°C) FO Oe ‘ake (ine! cu descridere de max 6.00 an an oF Gh Cina ou descidere de 600. - a 7 12,00m ae. [pina descidee> T2007 6 18 ee C* Ce reap se deotoaz sta pre apse roe a pls rina. Susjneie cara se desta incapnd din zona cole S8* a deschideri elementulu’ gi continuand simetric cétre reazeme. Piesele de fixare (pene, vinciur, etc.) se slabesc treptat, fara socur, > Docoiarea se eaizeac8 atl inc 8 se eve preuarea uscd a inerctlor de care clemenile cao se decotoars BF cst a nt rae san anon ARB rerontapopide iguana cor pone se stabese at 1 [a grind pind a 6,00 m doschidere se vals un pop de sigan la miloclacestor; la deshidr mai ma, numa fr so va son ase nat istanja cnr pop sau de epoo le reazeme 88 nu depageasca 3m, ~ © la pli se vase cel pun un pop de siguranf aij lr scl pun un pop la 12.mp de pace, #Bs.0 ine tet tae pop ce sgurant se vor ogaca pe ct posi ur sub atu = nu este permis indepéterea poplor de sgurar( a uni plangeuaflat imeiat sub aul care este in curs de clare gi espe, do belonae; de asemenea nu este prmisd deportrea de qrauth pe elomentcle poaspat cecotate; ~ ‘49> Decotrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m si descintrarea egafodajelor care sustn cintrele boljor, arcelor, p&nzelor subi “tse exo conto prevederior cin proc temnaloge de erecv, om (ii, Dvn docotca orice pit de consi se va roe in terman de 24 or da decor, a examina muni ator reno deren ae Set da care exec, rprezetatl weston evertuel pecan (ca azsta9 Sota 3 fe comoce, incendse un roceserbal de recep eae oe vor conser callie ror prec event defete corse aotecera mortar, se va tensa ono ee fr cee exnd fr ermara ete colin Gep © proces verbal ze a ‘In cazul in care s-au constatat defecte (care se insoriu in abatetio admisibile grove in element erie ore -respecy NE OF2 2007, C 6- Ba elemerele devote rreierea costa eva fc pe baa nor deal ence de exec incited xen aviato oe ce pecan. 2 Este interzis etectuarea de reparai de orice fella suprafefele decotate, inainte de examinarea acestora de cétre conductor tehnic 2 size npn opera rena rapt co aby cou tec pons the Calcul graduluiefectv de maturizare a betonull "M" se va efectua in conformitate cu prevederile normativlui G 16-84 "Normaliv pentru reaizarea pe timo friguros e lucralor de construc sia instlailoraferente" si se va compara cu gradu de maluizare MA . ME(@i +40) 840° °C] oes tncare "S*8°P Gi. - temperatura medie penty interval de timp i; {i durata interval de timp 0-coeficietul ce echivalare a graduli de maturzare al betonuu ‘so. Svalual la temperatura 8 cu cel evaluat a temperatura etalon de +20°C eo Ms Ms 0 nivel de nie; in Normativul C 16 - 84 se preznta valote coefcientuui de echivalare KB a gradulu de matuizare la temperatura © cu gredul de ‘maturizare la +20°C, precum si gradu! de maturizare M8 (a 8 =+20°C) pant nivel de inte G= (4). * Condit de calitate pentru elementele de construct decofrate La decolrares orca’ part de construct: 2) naintea inceperi deeotai + se verticd ezistenfele betonului la care au ajuns parle do construc pe baza epruveteor de conto! confectionate i péstrate in conf similar elementelor in cauza sau prin inoercéri nedistructve; rezltatele se obfin din buletinele de incercare emise de laborloral COD TEGRA/18056/2018/PTICSRI32 ‘acest soop gitesta; Sib bin input deco se vrs: * aspectul elemenietor, somnalénduse dacd se intlnesc zone de beton necorespunzitor (belon necompactal, segtegal, golu', rostur debetonare, culoare neuniforma, fsun, crépatu, planeltatea suprafele,starea muchilor ee), © + dimensiunile secfunlr transverse ale elementeor, ies «Uistanjole dntediertee element: 01%, + poziiaelementelorvertcale (stp, datregme, perej) In rapot cu cele corespunaétoare situ + pozia golurior de trecer; + pozija armaturlor sau a altor piese care urmeaz’ a fi Inglobate in elementle ce se toama ulerior. a nivel media infin, 8: Constatarie in uma acestorverfcari(b) se vor consemna in proces- verbal de receple caitatva: de asemenea se va preciza dacs sunt respectae prevederile proiectului i din punct de vedere al abaterlor admsiole; In procesul verbal semnat de benofcie, Ao exeeutant gi Sp 2M proiectant se ve prosiza dacd betonul se poate consere de caltale corespunzétoare sau sunt necesare masuti de remediere sau Bp. consoldare gi care sunt acestea, IX. ARMATURI 1. Generalitat ‘Acest cepitl cuprinde sarcnle ce trebuiesc respectate la luerari de montarea armalurior pentru elemente din beton armat confectionate cu ‘gregate grele turnate monolt pe santier in elemente de constucticurente de orice fl la luca de construct industiale, agrozoolehnice, ‘ocuinte s soil cutuale, 2 Standarde de rferins La lucrrle de montae a armatuclor pentru elementele din beton armat so vor avea in vedere urmatoatele slandarde si normative de referinta STAS 43811-89 Produse de lel pentru armarea belonuli, ote! betonleminat la cal, Marci i condi de caltat; STAS 438/2-80 Sarma tasa pentru belon amet STAS 438/289 Produse de otel pentru armarea betonul, Plase sudate; STAS 101071090 Calouul si alcatuirea elementelor stucturle din beton, (Eurooode 2) belon armat si beton precompvial ‘STAS 1799-81 Constr de beton armatsibeton precomprimat. 140.86 Nomativ pentru execularea ucratlor din beton si beton armat, NEO12-2007 Cod de practca pentru executarea lucrarior an beton armak: 2883 Inslructuni tehnice pentw sudarea amatulor de ote beton; 05685 Normativ pen veriicarea caltati si recepta lurarlor de constuci sl nstalati ferent; 150.84 Normativ privind caltatea imbinarlor sudate din otel ale constructor cle, industale si agricole; P5986 Instructiun tenice pentu proiectaea si folosivea armaturi cu plase sudate a elemenielor de baton; P8582 Instructuni tehnice pent proiectarea constuctilor cu stuctua dn dafregme de beton; Peas Instuctun tennice pentru calcul si _acaiirea constuctva a stucturr compuse belon ote 100-2006 Normativ pentru proiectarea antseismica a constructor de locintesocia-clturele, agrazootehnice si industiale; Pao? Normativ priviné proiectarea si executarea Ierarior de funda directe a constucior. 3. Tipuride ofet Tipurile de ojet uliizate I mod curent in elementole de beton armeat gi 20 mm: nu se admit nervur upl; in cazulaccoptri ulleari se tece la urmétoarea verficare, iat in sivatis in care se constalS c& abetetle nu se insctiu in limiele admisble se va retuza oul ¢) Verlicarea dimensiunitor gi _profiuki conform STAS 438/1-89 in vederea confi caracteristiclor standerdieate; se tectueaza dou msuri ale dimensiunior si o mésuré a profluiui pent Fecare colac sau legatura cae se verficd~ 2% din numarul COD TEGRA18056/201 8PTICSRI36* Ca PIs et re ae de coli sau legdtu de bare, dar nu mai putin de 2 colaci sau lagu; verficaroa dimensiuniors profil se foe cu sublerul msurénd iametuinimi, names nervutlor, cistan{a inte nervur; valonle objinute se compar cu cele date Ia standard; nerve se masoare ou sublere sau mioromete cu precizia de 0,02 mm la diameire mci (410 mim) si cu precila de 0,05 la restlGiametrelar; dac8 abaerie se incacreaza in cele edmise in standard se ece la urmétoarea veriiare: daca abaterie depagesc valor tmta se relwza lous so va ingtinjzprecucdtoru, beneficial i organele nspectoraili da Statin Construfi terra: 4) incetcarea "la indore pe dom —_pentruconfimarea —catacteristcilor ‘mecanice prevazute in STAS 438/1-89; aceasta incercae se face pentru dou epruvete sau colaci prelevali (2% din numdrul de colai sau legéturi de bare, dar nu mai putin de 2 colaci sau legtu; proba se poate efectua si la santer si se consider satisfécdloare dacd dupa efectueroa oj nu apare nico crapatura sau fsurd pe fala oxteroard curbaté (lnitele aomisible pent ciametrel domi pe care '¢ face indoirea si unghiul de indoire sunt precizate in STAS 4381-89); In cazul In care valole obfinute se incadrezza in prevederie stendardulu se aoceptutiizaresofeului, in caz contar se refuz8 lat ise vainlinfa producator, baneficizl gi etgenele Inspectoratul de Slat in Constuci err ©) Verticarea carectersticlor mecanice (rezistena la cupere, limita de cugore,alungireala rupere) conform STAS 6605-78 se eleclveaz’ In vederea confiméri caracterstclar mecanice standardizale, se face pe epruvele de aprox. 500 man, tate din bare seu cin colac, minim 5 probe pe lot; aceasta proba se electueazd de un laboratr atest; n cazul conforma cu prevederie din standard oll beton so 48 in consum, in caz contrar se reluza loll si se ve instinja producto, benefcarul ! orgenele Inspectoratlui de Statin Construct tertoria, 6.2 Pe santier, a aprovizionarca cu plase sudate se fac urmatoarele verifcér: 4) La fecar lot aprovizionat se vor examina dalele insctse in documentole de —certfcare—a——calti«—orise de Producatorfurizor in vederea constatri garantéri cai de c&te producdtor; in cazu conforma datelor se continua vericarea con ec. b): in caz de neconformitate se refuz flu i se va inglinjaproducdtoru, enaficiaruls!organele inspectoatlui de Stl in Construchi terial 2} Neriicarea aspectului conform SR 438°3:98 pentru 3% din lol, dar nu mai pun de 3 plase lute la int&mplare; se admite un strat ‘ube do rugina iar ca dofecte locale se admit denvela, sive seu asperi cu condija ca dupa indaptare sarmele 8 se incacreze in se abaterie maxime din standard; in cazul in care baer sunt cole admisibile se va nltura stretul de gina in ca contar se eluz ltl; «) Veriicarea dimensiuilor conform SR 438-98 pentm confrmarea ‘coracteristclorstanderdizate se face pen 3% cin lot, dar nu mai pun de 3 plase uate la ntdmpare;verlicaren se face ca eta pent lungime gH atime g cu micrometrul pentru ciametrele bareor; daca se consialé abater care se insciv in flerane ltl se va dain consum, sgh 1 28 contrar se retusa lot si se vaingintaproducatru, benefiarul sorganela Inspoctoatului de Stat in Constusi terior; 0} Veriicarea carecterstidior mecanice (neercarea de tracjune sérmelor) i cali nodutlor sudate conform SR 438/3-98 pentru confimmarea caractesticlor standardizate se face pent 2% cin la, dar nu mai pufin de 3 plase luate la intplare, probele pentru ~ Incercrise vor reclta dn por{unile de pancur decupate pent golu: determine se vor efeclua de laboraoralesat se verfica vaorle = obfnute pentru ezistenfa la tradjiune, limita de curgore si forja de forecare a nodulii (catatea suduri noculi) cu prevederie standarcuui; dacd se constatéabater care se insti in toleanje ltul so va da In consum, in az cantar se refuza atl s) se va inginja preducatorl, benefciaru $i organelelnspectoralli de Stat in Construfi tert: ©) Se verlicd pent flecare lot de plase sudate aprovzionat parameli specifcal In comanda lansaté producto; verlfcarea se face prin comsararea vaiorlor masurale cu datele dn comand; | perpendiculatatea intre barele longitudinale si transversale este garaniat prin lintareaipotenuze!tunghuui cu cattele de 1,6 m gi ~1,21m|a valoarea ipotenuzei de 2,00 cu o abatera da 38; T.Materialeauxiliare © Distanjordreprezina toate mijioacelefolosite, exeoutale din boton, ofet, mast plasticé sau alte materiel, cave asigurd pozijonerea corects 2 srmatuti 5 respectv, ealzarea grosimi strat de acoperie cu beton a acestela, Categorie distant: 2) dn punct de vedere al materialutu + suport metalic (puri + supottgin mas plastica; + suport in marta de iment; + supor} din azbest-ciment +) cin punct de vedere af forme! si modu de fare: ‘cale sau blocuri de form’ geometricd simpla pe cate se ageazd amature; + suport ip capre pe care se plasoaz barele sau nodule plaseor: <> ‘islanjeri de tp circular care inconjoar bale gi asigurd acogaslacoperie de boton in toale decile perpendiculre pe axa sa, > + supoti continui care sunt destina s@ asigure pe fundul cofaului sau pentru plasele sudale superioare, 0 pozijonare egalé a armatunior paralele ‘Maleriate do Iancire COD TEGRA/1805612018/PT/CSRIS7Tindditea barlor dn oe! se poate realiza * prin ancorarea armaturior in boton : prin suprapunere slegare cu sma prin suprapunere gi sudere cu cordon; ‘tin mansonare metao-piastca; pin mansonare oinpresare; rin mangonare gi adv polimerc, prin sudare cap la cap; rin suprapunere cu ecise gi sudare cu cordon: rin sudarea in cochite ‘Sérma de legare se foloseste pentru prnderea barlor inte ele si se executS dn sBxmé moale naagr’ (STAS 869-76) cu d=I..§ mm, Eloctozi de suduré sunt folosi pent sudarea manuela cu arc elecic;eletozi se stables in functia de diametrl baceor ce ge vor suda side ul ofl (entry OB 37 - E 38, pontru PC §2 electrod Supertt sau Superbaz, pentru PC 60 electro Superbaz), 8. Sudarea electricd cu cordon +. Trnatirea prin sudare cu cordon, obligato in cazul barlor cu d 2 32 mm si recomandabil pentru baele cu d 2 25 mm. Nu se Tanddesc ou suduré barele cu de10 mm, In zone'e plastic potenjale ale elementeior structurale se evita Inndctrea ermétulor. in siualia cand aceasta nu poate fi eval’, innadtea tutu barelor cu d > 16 mm se realzeaza prin sudare. in cazul elomentelor de rezisonta vortcale (sli, perel) ete.) accastd prevedere se epicé numai la nivel! do baz8. ‘in cazul innddi rin sudura, cordoancie de sudura se vor dispune, de regula simetic ff de armature care se ianddes'e (penta @ 25 mm incroptarea se va efectua la cal + Incazu temperatusior sub -10°C est intorcisé. Indepterea barelor! 10.4. Trasarea RReprezintidentficarea lungiml desfsurte a barel care urmeazd ase lia gi se face pin: + masurarea manvala cu metru sau eta; + masurarea manvala cu mera sau ou gublerl pentru barele caro se vor ta cu stan fxd: + _masurarea cu lmitatori de lungii pentru ofelul cu de12 (debitat cu masina de increplat- debital si pentw dlamete mal mar de 12 ‘mou magina mobia de masura gi debitat bare, 10.5 Taierea Se face in incjo de carecteristile ofelui bolon: » 7 Olsul cu d18 mm, + cu indore la 80° (ioe crept) pentru barele din PC 82 si PC 60; raza interioara la Indore find de minimum 2,54 pentru baela cu d $10 ‘mm s misimum 3,54 pent bare cud >10 ram, * cu indoire la 135" (coc ascuft] sau la 180° (cu coe semirotund) in cazuetitlor feel i agrafelor, raza inteioara de indote va fh de minimum 2d; n cazul barlor longitudinale ae illo cadrelorparttpante la stuctu antscismice ele se prevad ara cage (ciocu cle ayezéndu-se pe reazame ou bucle previzute Ia capete; in camp, barele longitudinal executate din ofel OB 37, PC 82 si PC 60 ‘8 Vor indoi cu 0 razé minima de 100; eter se vor fasone respecténdu-se o raza minima de indoie de Ze Se inleicefasonarea arturo: la temperaturi sub -10°C. Barolo cu profi period ca dlamatrul mai mare de 25 mm se ver fasona la ‘ald, dupa inczea local la fora lao temperaturd care nu produce transform periculoase in sructuraofelul indore nu trebuie £3 producd macificarea sectuni barel in zona de indoire sau alte defecte care pot provoca aschied, fur el, Fasonerea mecenizeté se realizesz in caciulalelorelor contraizat folosin ditferite masini de fasonal cu grad rdizat de autornalizere ‘care as qu’ o productive sport. DDupa tice i Indore, barele vor finsripljonate gi depoztate in pachote ctichetate astiel incdt s& se evite continderea lor si 8 Se asigute pastrarea forme scuralene lor pan’ in momentul montis 41. Montarea arméturilor sub forma de bare iolate 11.4 Prevederi generale pentru montarea armaturifor ‘Aceasté operatic poste s& inceen’ numsi dupa ce s-a efectuatreceplionerea caltalive a Wuerdllor de cotrare si dupa oo proiectatul 2 _acnepltfga tehnologica de betonare. La montztea améturlor ‘trebuie adoptato mésuri corespunzdtoere care s8 asigure buna destagurare a tum si compact bbetonuui(cearea unor spali bere inre armature de ta partea superioar, la intervale de max. 3 m care s& permis patrundere hibera a ‘betonului sau a futuneor, rearea in kung grinalor la intervale de maximum 1,5 m a spafilui necesar patunderi perbratoulu in timpul ‘compacta betonului (acesta va fi de minimum 2,5xdvibrator) in voderea pions coede @arnutlr gi espct a siguis gosini ati de acoperie ou bton alae se vr proved distant asus ast *Taamalura disuse partes inca pldlor minimum 4 bun la armature dispus la parte superioard a plcior minimum 1 buon” iar in cazul console minim 4 buclng; + la amatra dips pee minim 4 balm + amalura dispusd Inga! slat mnim {baci penta d212 mm simi 2bucim pena ds 10m, +n cul amauior dps po mai mul and, min tue? ine du and consocve Foxere (prinderea) bareor inte ele se va realiza asf + la pléci gi perl se vor fxa toate incrucisaile pe primele dou8 réndui marginale, pe fot contund;restu! ncrucgailr gin mijoclrefelelor ‘Se vor fia dn dowd n dous, in ambele sensuri in "sa", COD TEGRA/T8056/2018PTICSRI41* la gna vor fi fate toate incruisarie barlor longitudinale cu eter, la coluile acestora sau cu agrafele; restol barlor longitudinale intermeiare se vor fxa de eter in “sah” iar in cazul barelorincinato, aectea se vor fxa ablgateru si de primul eter cu care se Inerucigeazs;, * fa slap, este de prelrat sa se fixeze toate incucigatie barelor longitudinale cu eter sau cu agtatele; se accept ca barele longitudinale intermediare (nu cole dla colur) s8 se fixeze de eter n "sah: + in cazulfolositifretelr, acestea se vor fnxa de toate baree longitudinale cu care se Inoucigeaza Este de preteratcafixarea barelor la Incrcigarea lars se realzeze prin sudare In puncte (este, carcasele sau plasle obit au 0 mai ‘mare rigiitae iar consumul de manoper8 se reduce substantia), Este recomandabil ca armature s8 fe realizateindustriaizat (in atelere specaizete) mand ca pe santers& se realzeze numai montaroa 2ceslora (asl, se realizoaz8 ocaltate mal bund go orastere a producti) 11.2 Armareaplicilr si raderelor “se misoar si so taseazd cu creta pe cota sau po bolorul de egaizare psi barclr provizte la pata infroard; + se aduc bale previzute la pala ineroaré si se ageazla poze; + sereaizeazd fnxaroa bale, +50 ade gi se aseez a pore bare prevézuela pata superior; +se realzeazd fnarea_barelor; in cazul rier pasa supericaré sereakzeaza dypa aceleasi regu ca sicea nfeoar “se postonesza dsanferipentu psa infesoard si apoi pent cea superoar 11.3 Armarea grinzlor * 5 raseszd cu cteta pe ura din lature cota poaitia etic, + se introduc ett n cfr la un capt al acestia, + se introduc barele longitudinale drepte prevazut la parteainferoara si se fear deeb + se introduc barele tncinate gi se fixeazd de elie; + se monteazé distant prevzufilapartoa inferiar’ a carcasoi, + se introduc barele prevSzue la partes superiaara gi so fixoaz8 In eit; + se monteazd gi se fiaza agratee (dc este cazul), + se monteeza distanfieri prevazui pe fell lateral, ‘armarea grinllor se executatceauna dupa terminarea ami stplr gi perejon, + daca sunt prevazute musta (pent sta, perei) ela.) sau ake pieseinglobale acesea so vor fxa foarte bine do armétura gener si se vor iva toate mésurie pent ca pe parcursul tumai si compact betonulul sé nu se deformeze pe arzonlal saul! In plen vertical (cazul fundafjlor continue sau izoate amate, cuzneflor ec) + dacd este posii, se recomanda s& se execute iijal numei cofrarea fundulu i a une lalerale, und ca dupa reaizarea ani s& se execute cofrajul | penru celal lateral, 11.4 Armarea poretilor * Gups executarea cota uneia din fefe, se traseazé cu cieta pe inteiorulacestua para bareor vericale si rzontae; se monteazd batele vericale prevazute la capotele peretel, respectiv gicitova bare vericale inlormediare gi se fxeaza do muslaie de la parte inferioar; + se monteazA cteva bae oizonile gi se fixeaz& de barleveticale montate, + se atuc si se monteaza toate barele vertical gi se fxeazs de muse de la pate inferioar; + se aduc bare orzontle gi se fixe2z4 de cole vertical conform prevederiortehnice mentionate la pt. 3.9.1 + se monteaza distant: + so eaizzeré corarea fle amaselibere; + daca armatura este realizald din dou seu msi multe réndur de plase, sereaizear® la Inceput plasa cea mai epropiaté. de cola) st apoi colelate,succesiv spre llura Ther’ * decd evisté cut sau rame penitu goluri acestea se monteazs inte de inceperea hurler de amare, 115 Armarea staplor + se inkroduc eter in jurul mustator ia petea inferioars + s0-aduo gi se monleazé barele longitudinale care so fxeaza de mustalerespecive, + se marcheaza ou crea pe una dn bare, poze etitlor, + 8 ric eter gi se fixeaza de bale longitudinale: + se monteazé cofaul pe tre lalur ise fxeaz& distal, + sa monteazasipcle de colt; + se monteazd cota ipo cea de-a pata tus 12 Monta rmaturilor sub formé de plase gi carcase 121.Asamblarea ofelului betom in carcase Carcaseie se realizeazd din bare din ojehboton si din plase sudale; se pot samba in atelier contraizte sau in aropierea local de mortal, -Realzarea carcaselor pent element iniare: ging, stp, COD TEGRA/18056/2018IP TICSR/42fe 1 0 ajeazt pe capre barele din pariea de jos a ginal sau de pe una din Jotun in cal slp "cr se traseaza pe una din barele longitudinale marginale pozifa eiiatlr conform proiectlul dup8 cere se introduc ebiei ise lean’ la colt de bare longitudinale gin cdmp de bare intermediare: 8 rotostecarcasa cu 180", olemontul rind rezemat pe supod}, asl ca baree longitudinale monte réménd a partes de jos; ‘8 monteaza restul de bare longitudinale drept, sau inclnae si se leaga cu eer, 56 invodue eter de capét peste barele longitudinale si so leag, objnindu-se carcasa fints, cae se transport si se 146 c, 1,45-1,26 C 1,25-1,11 Cs 1,10-1,04 11) mood repéndi (uaa in special n can betonul id, lasts semivétos), Tabel 4.4 Raspandlire detorminaté conform ISO 9612 Clasa Raspandire [mm] <340 350-410 420 - 480 490 - 600 Proprietat ale betonul COD TEGRA18056/201 @PTICSRI46Dintre principale propretj ale betonulu ina se pot menyona: 4) Densitatea aparenté~ reprezentand masa (m) uni de volum a betonuti, incusv glue (Va) si determinata conform STAS 2414-91 Bap=WVa {hain} &- unde Vig repreznt ') Compacitsta - reprezentnd raportl inte densitatea parents Consistens betonullIntrit ‘lum faze slid expat in prooente C= 100-4 [96] Se determind conform STAS 2414-91, Porcistoa fa epetsvurul ego a nea de asm Pate © 490-100 Seton conform STAS 2616.91 o) Permeatiltatea ia apa ~ apreciat& dup’ usurinta de patrundere a apei in masa betonului delernénata conform ISO 7031, Ea depinde de diversi, dbf cotnaea pra est expinad in grado mpemeabil fo Ge ap preaelnd alors esans axe oa eae balou est spun pins ao adSacme de U0 mr espe 20 rn Tabel 45 Gadu de impermeabitte conform STAS 36228) ‘Adancimea de patrundere a ape [nm Presiunea apei 100 200 far Gradul de impermesbiitate py py 4 pg? pa? 8 Piz"? Pn 2 2) Clisa belonui- eprezntarezsienta minim la comoresiune & betonui, exprinald in [Nien si dotominte pe end de 150000 fm sau pe uur eu eur de 150m, a vst de 28 de lo (epetle Sd stato con STAS 127568, su ace vaore sepa sua stasioes mut 8 dh eau. Pentru determinares clase, se preluoreazs un numér minim de probe de belon (previzut in Codul de practic’ NE 012-2007, in facare proba de beton realzandu-se tei epnuvete, ‘Tale! 46 Clasa betonului (Conform Tabel 7.2 NE 012-2007) Glsa de revenge = C8 CCC CC abetonubi 4s 801215 TO 20255180 2073545 40NS0 4885 5060 oka 4 8 2 1% 0 2% 9% % 4 45 50 Fokoub 5 1) Rezisten(a fa Inghotdezghet ~ se defnest prin numrul de ciluri de inghe- dezghet succesive, pe care epruvetoe le pot suporta dupa o ‘rst de 28 de zle dela confecionare, faa ca reducerea de rezistenfas& fle mei mare de 25% s reducerea radululu de elastic safle Imai mare de 158, Ea se determina conform STAS 3518-88. Dup& numnul de cicur de Taghet-dezghe} pe care le pot suparta in conde arétate mai sus, beloanele se incadreaza in unul din gradele de gelvtale prezentate in abel 3.7, conform S TAS 3622-86 ‘abel 4.7 Gradul de gelivitate (conform STAS 3622-86) Gradul degeltate al Numa decir inghet-G 50 3 100 100 6 150 150‘Adi au un specu larg de utiizare find folosij pentru imbunstairea propietjior betonubii proaspat seulsh int. Cod mat blzati sunt cei plastifan}, superpastfiny, tuidizanj, acceleralori de poz saulsi intvre, ant-inghel, imparmeablizaion ote. Cazutie in care folosirea aditivior esle obigatoie sunt prezentate in tabell 4.8. ‘abel 48 Getoane preparate obligato cu adv (conform tbe! 4.4, NE 012-2007), | Categoria de betoane ||, AGH Observaii | [Betoane supuse la inghet- fantrenor de aer {| Idezghet repetat | [Betoane cu permeabiliate educator de [dupa caz Jredusa pa- plastifiant \ intens reducator | | superplastifiant =| Limpermeabiizator ~ [Betoane expuse in conditi [idem [dupa caz: {ae agresivitate intensa $1 foarte intensa |intens reducator lsuperpiastifiant -inhibitor de | lcoroziune [Betoane de rexisier [plastiiantsau [Tasarea betonuiui. | Javand clasa cuprinsa intre |superplastifiant {T3-T3/T4 sau |e 12115 si C 30/37 inctusiv | [ra75-75 [Betoane executate monoiit [superplastiiant. | 1 Javand casa 25/45 —_jntens reducator \ je apa © [supemplastifiant i fegaia cu TS | f [Betoane masive (Piastiiant) [ t IBetoane tumate prin \Superplastifiant + ltehnolagit speciale (fara [Intarzietor de} | | vrares | [8 fpetoan i catduros priza + | { [Superptastiiant 1 \Plastifiant) | Betoane turnaie pe timp (Anii-inghet+ | |fngures i | | | ccelerator de { 1 Ipriza 10“ [Beioane curezistente [Accelerator de [man la termene scurte _fintarire Proiectarea compozitie betoanelor de ciment cu densitate normalé (betoane grele) in Roménia Stables campocijei betoanelor este 0 problem foarle complex8, pe deo parte dalofié multor factor’ de compozie $i ‘hnolgici care infuenieazcrect prope betonuluiproaspt intr, ar pe de ali pare a vail zoestora i mie destul de lag. 'n tabell 4.9 sunt prezentai parametricompoziti belorului conform prevederllor codului de practic NE 012-99 iar in tabelulbetonuluiintit ‘abel 49 Parametii compozitei betonului (Conform NE 012-2007) Nr cf. Parametrul Factori pe baza cdruia se stabilesle OO | maori : 4 Tipu de cant clasa betonuui | endl de sevice gi expunere — coradeistele ener rest) 2rd aa bled rarsprt pane in opera ceinfl de easton ducal, Inese pin prick, ‘aacerniole eemenuhi secfune, bere) clos beloukl fuldo omogentat sigue ls preparareabelonul uldo mpermoabilate mous pin poet —_ antdecgone _ azar Candie de seri s expunere Heciment - 5 Ganssen ‘condi de anspor panera pars toni + forme s dimensiunieelementeor is __} desi ematurlor a antlatea de + consisteniaadoptaté | ade més granule maximo a cre regatu - a at at _| 7 Craua ‘oma 5 dmensuneelementalor | maxima a + dosimea armaturior ayrecleor condi de provera si tens = _! ‘Granuiontstea + dazaul de cmert aregatil toa tenis _ - {ehncosia de punere in ogerd Tabel 440 Uni factor de compozifie si tehnologici care infuenleaz’ caractristicle proprietor betonull in stare proasp8ta gi inti (ln Ionescu, Traian Ispas "Propretjle gi tetnologiabetoanelor* Tabel 5.6) Seber Til) Pet aE ewrtecoues (gels, AS = ee = oles ieclems] s EE Pace, | } See | care [7] “sao | eegs |S ee | Soe Din aceasta cauz’ proectarea compozie’ betoanelor se baveazé at& pe unele elemente lecretice dar In special pe foarte mute date cexperimentaleFind precic imposibilé gasrea unui algorim de calcul care s8 conducd le rezolvarea exact® si corect® @ probleme, practic in majortates (Grr care sau preccupal de acest domenu s-au pus la punet una (S.ULA., Anglia, Rusia etc.) sau chiar mai mute (Franta, Germania etc] retode penitu poiectsrea compoziel betoaneor Prectarea compcaljlbelaancior In Roni aso unica este regleretat pin Codu do practic pont execute luca dn elon, tetonanmatgbetonprecomprimat NE 012-2007, pata | realzendu-se in urméloaele elope: Stabivea datlor nial Pentu proiectarea compari rebuie s& se cunoascd urmatoarele date mime: + dasa betonuiuk, + ceracterisicle elementuui core _uimeazd sé fe reakzat (pul element, dimensiunea minima, dstanta minima dine armatur, ‘rosea sratlui de acopee cu beton armatutior: + condiie de seniciu (de mediu} si lasa do expunore; condi de transport si punere in ucrare a botonului gradul de omogenitate asigura la preparares betonuli; gradu! de impermeabiltateimpus prin prolet; sradul de agreshtate al ape'or naturale; "micitatea agregateor pentru fiecare sort. 4.2 Proiectarea compozitici betonului Poiectarea compozitel belonutui presupune parcurgerea urmaloarelretape: A Penity beton do class 4/5: 2) stables sorturlor de agregate 0.31 mm sau 0..71 mm ale cro limite de granuloztate sunt date in tabelele 3.11 si 3.12 (conform NE O12~ 2007) abel 4.11 Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0. (ConforrNE012.98, Tabelul 148) Zona Limita ‘hwece in masa prin std sau cur o2 1 3 1 6 at 1 max 1040 9 7 9 100 min, = 3 a 6 at 95 No mx 7 4 60) 100 min, = 22 ot nm Wo max 8D 3 0 t00 min, 110 mM 4 6 5 abel 412 Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate0..71 mm (Conform NE 012-2007) Unita ‘rover in masa prin sé sau cur o2 1 3 7 % 2 % 4 7 mx = «8 18ST TPB min = 1 6 13 HSCS BH ) prepararea unei cantiati de boton dupa o compozije ctientaiva prezentalé in tabelul 3.13, urmand ca apa de ameslacate $8 so delermine, exact atel inca, 58 se cbind lucrabiliates dort abel 4.13 Comporitiaorientativa a betonulu (conform NE 012 2007) Chia Domenul #,, ‘Dozaj ciment Total agzey Apa ictia de pagar minim: sore weal Ag (otiectats) solewe pie Toe as fundapi 31 130 200 160«) ceterminaoa densi aparente a betoniiproaspat (0p ) €) corecarea cant tole de agrogat: Ao=9p CA ¢) siabilrea composi’ do baz (Ag, C, Al 1) preparatea adoua amestecut de belon de cate 301 (0,08 ma: = pr arestecavandcomotta de baza saith conform pct.) - al doiea amestec avénd dozsjul de ciment spot cu 20 gh fal do cela compo do baz si menfinnd constant canttstea de apd de agregae; 6} confecjonarea a minirum 6 opruvete dn fecare amoste (conform STAS 1275-88); 1) pastrarea enruveelor in condiilprevézue In STAS 1275488 gi ncercarea lor a7 zie i) doptarea dozajuui de cient penis cae ia acces va'ia, asioudo revit cl put egal u laa betonli }} dfrtvaree corpazjebetonul,dacd este cazu, aplnd rela dela pd). B Pont btoanele de clasé C80... 5060: 2) stairs pls mari cimeriuu in unc de casa betondu (eaistena careteied a sa), wleza de dezvohare 2 rezisleielor {nie api, normal, lent), conde de servic (condi nonrale de sen, elemente de constvoliexpuse 18 inghel in star saturaté cu op8, clemenle de constuci expuse apelornaurale cu agresivitte chica si clasa de expunere, conde do executre gi ehrologia adopala (executes pe imp fgurs, elements masive, elemonterealzate in oofaje gsnte etc). radl de agresiitte al apelr naturale (oar slab, sab inten, oar inten). 4) stoirea agregtului natura (de rau sau de balasierd, do concosa), dmensiunes maxima a grarue (i fince de tu i ‘dimensunes minima a element de beto, ditanja minima dnte armatur,grosimea status de ecopere cu beton a erat), {chnologia de ranspr si punerein lca a betonli (vanspot pe conduc berate); 6) sabia au in funcje de dorja de imbundtie a unor propel ale betonuliproaspat saul ini; obigaori In cazul hetoaelor supuselanghel dezghe| repeat cu permeable redusd expuse In condi de agresvtate infensd si fost nerd, cu dlasa cupinsa inte © 125 si CXUQT gi cu casa de taste minim T3, cu casa de minim C 3645, thidexmesive, tule pe tin fguos situate ara ibrar; slabires casei de consistent in funcie de tpul element de beton ¢tehnolgia de anspor i punere in urate a belondhi @)slabirea canta orentaive de ap de amestecare in foo de clase Delon, dasa de consstenl2 a belonli, dimensivnea ‘ax a granwiel de agreget, naluraagregeleor si acitvl fs sablrea valor rapa AC i urd de casa betonul, asa cimertuis gradu! de omogeniate asigurat a prpererea blonds natura agrogelu, gradu de permestilale gradu de glia, 4) stables dozauu' de ciment - In fungje de canitatoa da api, raportul AIC si dozaul minim (unaje de dmensines maxima a cfanulelo: de agregt, pul belonvki- simply sau arma icasade expunere) 1) slaiirea zone de granulotate~in nc de laa de tasae x baton i dozaiul de ciment; |) Stabirea limitelor zonelor de granuiozitate in funce de zona de grenuloitale a agregetetor si dimensiunea maxima @ Granule acestora; |) Stablirea cantitai totale 2 agregatlor- in funcie de pul agrogatolor (denstatea aparenta asa), caitatea de ciment gi de apa si volumul de aor ous sau antrenat, I) repartzarea agregatelor pe sotur in funcie do cantata tote a agrogatelr gi liitele zoneor de granuloitale, Stabives compote de baza 2) Se face 0 verificare a corpozitiei stabilite prin calcul, preparandu-se un amestec informativ de beton de minim 30 1 - 0,03 o (se fear un amesteciuénd in considerate cantatea de ciment side agregte), apoi se inoduce tenia apa de amestecoe pind la abjnerea consistenfel dort (actin se intoduce cup prima ‘cantata de apl), se delernind censiates aparenla Sap so ‘ecaculeaz’ canitlea do cient. si canttatea total de soegel AGL la preparerea amesteculiinformaiv cB si a amestecuor prelinnae se ulizeaz’ numel agregateuscete 8) Se prpars tel amestecui de belon de minimum 30 1 (003 m ) focare, pent te componi ea de bad prezentt a subpunct's +0 compozitie ¢ dozajului de ciment mérit cu 7% dar cu minimum 20 kgim? fata de cel al compozitiei de baza, dar menjinand canttatea de 2p8 si de agregate conform compote de baza, -0 comport cu doze} de ciment redus cu 7% dar cu minimum 20 kglm fat de celal cant de apa gi de agregale conform compo de bazd incor i stbilvoa comport} a}Din fiacare cele trei amestecuri se confecioneaz’ minimum 12 ‘epruvete (conform STAS 1275-88), +) Cite 6 eprwvte sin flecare compozii se vor Incerca la vista de 7 ze (pastarea si Incercerea epruvetelor se vor elzctya conform 'STAS 1275-88) adoptandu-se drept comport pretminard cea pentu care rezstenfle determinate sunt cel puin egale cu valorle indicate in Codul de practcd NE 012-2007. Se inceared resul de 6 opruvets la varsta de 28 de ze, rezutale objnte find anazate in ‘COD TEGRA/1805612018PTICSRIS1vederea defntvani compozije. Rezisten{a media pentru focare compozio (fpm) se ve corecta in func de rezstenia efectva a ‘imental, epic reaja ‘.e0r=1.18'ect. brn fefcim Unde fm -rezistenja betonuui a 28 de ze objiuta Ia incecatile prelminare Se va adopta compozija penlw cate valoarea rezistenel corectate(foqr este cel pun egal cu vezisten la 28 deze ndicta Tn Tabell 4.14 (conform Codului de practic8 NE 012-2007) ‘Tabol 4.14 Rezistenta a compresiune la 28 de zile, minima pentru incercdri prelminare (Conform NE 012-2007) Clan {, preliminar: Betonulad siliadra eb c8 10 145 1s canis 9 BS C1620 3 23 28 36 338 2 38.5 48 5 565 50 a5 4 os 58 3 ‘Observati! Valorie sunt valabile pentru gradul 11 de omogentate. Pentru grdul respec gral Il de omogenital fa valole prevzute in {abel 3.14 s2 adauga valoarea A conform Codului de practi NE 012-2007 CCorectarea canta de apa de omestecare sia agregallor pe sortuinfuncie de umidtatea agregateos pent fecee sot se fac coecfile ‘necesare, Se mentjoneaza c@,slairea compozit’ betonulil se va eliza nual de cli un laberalor autoiat in aces sen. 41.3. Controful caiti betanului 1.3.4 Controlu cali materialelor constivente A. Contoul cate cimentulsi CContolu cali cimentuli la aprovizionae presupune un minimum de veri inoercai si enue: 2) examina datelorinsarise in documenele de cerca a cali sau cele de garanieemise de producer saulgi de furizor pent fecare re ) determinarea timpuii de pra (onform SR EN 196-3); verfcarea se efectueaz® pent flecare tanspor, dar minimum o determinare la 100 t pe o prob medi; «} determinarea rezistenflor mecanie la 2 silsau 7 zle (conform SR EN 196- 4} pentru confmerea clasi.incercéle se fac pent c proba a 200 t dacs lvrarea s-a electua in loturi mai mic’ de 100 gi pentu © proba la 500 tin cella coz; 6) determinarea rezstenfolor mecanica [a 28 de ale (conform SR EN 186-1), Incerale se efeciveazs cala pct. c); «) prelevarea de probe care se pastreaza pentru 45 de ze (eters, in cuti metaice sau in pungi sigiate), in vederea efectusri ‘not. vetficauteroae in caz de igi; |) state2 de conservare in cazl in care s-a depagttermenul de depodiiare sau {au inlewenit factor de degredarelaterare, efectuandu-se 0 deterinare la fecare transport dar minimum una [2 100 t pe o proba edie; prelevarea de probe se face inainle sau in timoul fvrani si daca este neceser si dupa lao, dar la maximum 24 de fe de la aceasta, in prezenfa reprezentanilu: producto (sau vénzatorulu),uiizatorui gi pentru pot. ) si benefiieui seu LSC. tetra, inainte co utizare se face vencarea duratei de depozitre (pent fecare lot aprovizional) si a stiri de conservare in cazul cdepapi_termenului de depozitare sau a ifervenjel unor factari de alterre (doua probe pe siaz ~ sus g jos - sau dupa maxim 50 t de 8/10; «) Rezistenja la compresiune la varsa de 3 gisau 7 zle (conform STAS 1275- 88) pentru incercarioieniatve, se preleveaza o proba pe séptimng pentry betoane ou clasa C > 18/20, 1) Gradu de impermeabitate (conform STAS 3519-76) daca acosta este previzut ca data in compocija betondl; se preleveazs minimum doua probe pe obiec i minima proba a 300 me de beton 9) Gradul de gelvtate (conform STAS 3518-89) dacd avesta este provazut ca dal in compozija betonul, se preleveazd minimum coud probe pe obect si minim o probaila 100 me de beton, 2, Vere s locul de punere tn hucrare 2} documentul de transport care tebuie 8 conjind date prvnd clasa belonulu,consistenf, canittes, ora peparii gl eventual alle date la corere (pu centuki,cimensiunea maxima a granule de anregat, ads adansur ec); vericara se face pent ecare trenspot de prvind dimensiunea maxima @ granule de agregal,lcrebilitates, omogeritatea et, ©) consistenta (conform STAS 1759-88), minimum o proba pent fecre ip de belon si sche de luce gi cel pun o prob la 20 m? de beton, 4) temperatura (decd este prevézut® ca o cerinfé tehricd), se fac pau dotemindi pent Neca tip de belong schmb de ery; }_rezistena la compresiune pe epruvele clindrice d=160 mm, L=300 mmicubice 2-180 mm, (conform STAS 1275-88), pentu verfcarea rezistenelor de contol pe faze, pent stabirea termenelor pentru decoare (daca este prevzuta prin proiet Sau contorm unei ‘proceduri speciale}, se efectueazéo probs pe schiby ‘Hrezstonla la compresiune pe epruvete clindtice d=150 mm, L=300mmcubie a=150 mm (conform STAS 1275-88) pentru veicarea clase belonuii; 50 vor preleve pent fecare tp de belon, parte de siructur minimum o prob pe 2 de tune gi ‘mi pun de una la 300 me = penta beloane cu casa C8/10, a 100 (200) me - penta betoane de cass C8110, C 12115 gC 16/20 sila 50 (100) me - pent beloane cu casa C > 16/20 (voit din paranter® se refer la elemente sou pi de structurd cu volum mai mare de 300 me si cre se betoneazd fea intrerupere), 6) gral de impermestitate (conlorm STAS 3519-76) dacd este prevazut prin proiect sav conform unei procedui speciale; so 3 preleveaza minimum dou’ probe pentru fecarecbiectv si minimum proba le 300 m° beton; COD TEGRA/18056/2018/PTICSRIS4ae, & i oe _——EE bares: Bid °) sradul de gaivtate (contorm STAS 3518-69 dacd este previzut prin prcict sau conform unei proved speciale): se preleveaxd pi srisimo prob la 1000 m° ge beton; ? Rezultalele objinue in urma incercdflor sau mésurdtorlor etectuale asuora betonulii proaspét sau intl se vor analiza gi interpreta aste * Limitele de rferiniSadrise pentru caracersicle betomubiproaspat sunt het ‘ale prezentate in tobelul 4.15, ses Tabel 415 Limitle de referina pentr caracteristctebatonulul in stare proaspati(conform NE 012-2007) Mw Caracas Valace de referinLamitle defen adauce tetuemede — tassremedie —abateer Consiterss| adnisd * oo Po i) Tempernsua 3 Drssitaten spent Poeddkens m 4 ‘Confinat de aer ocles antenat pier 15 ms 5. Granuloztatea azregatelor ~ ‘conpinute ik betor zort 0-3 BB sean neu ity poo ie eee a sb ei A 4115) se vor efectua pontu acoagi transport de bon inca dau8 sei de deterrnén Daca valoerea medi a calor dous seri de o determing nu se inscrie i miele admis, transportl de beton se ez3, |. * Grad de impermeatitate si gracul de golviate se consider reaizat dacé cel pun 10% din uml de incor (epwele) care se analzeaz’indepinasc condi ehnice provzut; Wack teisenia la compresune delerninat pentru _vesicaea ezstenelr de contol pe faze (subcap. 3.3.2 pel. 8) rez Ye necorespunzatoare, se decaleazé faza si se procodoazs la 0 nova vetficare; ste * acd prin proiet se prevede determinarea coniintlu de ieni de clor dn beton iar cesta dapagepte varie maxime adnisa (suocap. 3.2.1 pt. C)se va analiza confrutl de dor, se vor schimbs sursle de aprovizonsre; + ln cazul belonuki preparat in malaxoare mobile (de santer) pen fecare lat de beton se vor preva minim 6 probe; In cazul in care betula 0 casa 40 min) din tabla gatvanzalé de min. 2mm gfosime conformfig, 3.1 2) $3 avbee Figura 4.1 ‘Teunchiul de con poste sé fe realizat cu sau fr igidiztri.Pertele sau interior rebule 8 fe nated, fr aspera gi fir delormati locale, “Trunchiul de con este prevazut la partee superioaré cu un relungitor conform fig. 2.1 b). -vergea de fel otund cu diametrl de 16 mm g lungimea do 600 arn, avnd capetalertunjle Ta forme de emisters -tigld metalic’ cu ungimea de 600 mm “scat metalic mise, ‘ett plant sau rig gradata, de 500 mm lungime B, Modul de ory (conform pt 3.1.3 STAS 1758-88) 2) Se_umezesteinterorul tunchidi de con si so apeaxh pe 0 suptfaé fzonila pana ida unezt gl neabserben de min, 7003400 mm, Se unpe tunciu de con cy beton inte sal, care cocespurzind aprox une rein in inline; ) In fecae strat se dau cite 25 de Impunsatur (especiv $0 pent conul cu indiimea de 450. mm), cd ajuorl verge repartzindu-se uniform pe Suprleta betonul. Pent statu inferior este necesar de a inina vergeauay\ de a face aproxinaliv jumatat cin impunstu de lung perme, aol se continu cu impunsdutl vericale Inspr pan in cent. Sal inferior 2 impunge po teat rosea sa, Se repe opera de indesae in statu l doles gin stall superior, fear petal grosimea sa, afl ca vergeaus 8 parund usr stu sua! dedesubt ¢} Pentru 8 umple $i a indesa stratul superior, se montcaza preungilorul si se intoduce baton in exces asguréndu-se menjinerea acest exces pe iva dural de indesare; 4) Dupa ce sttul superior a fost indsal, se ilu proungionl si se nveleaxd supafja beloruAi prin ferstule ov jurul lei metaice sau cu vrgeava metic’ pin ae. in timpul unpeni si compact beter, urea! de ean se menjie fi pe suprafea plan cu autor celor dou place; } Se curs belorul cézut in jurul tunchuisi de con. Se procedeaz fa ridcarea trunchiui de con, operate care Lebuie $8 se faca in... 10s pin-o migcare vertical, constants, eviandu-o depasérile lateral sau résuitletrunciuu de cn, Interval do timp dela inceperea urplei tanh de con gi nin morentl riled complele a acesia nu tebuie sh fe mei mare de 150 ‘) medial dupé rticara tanh de con se msoardtasarea (dierent ~ h dite inakjmaa acestua sl punctl col mai ria a betoruu taal ig, 3.2 SP Pe Bb i -> = a & om (ig. 3-STAS 1759-88) Figura 4.2, @) Dac’ se produce o prébusire pariaé sau 0 rupere a betonului pe 0 porjune, nu se ia In considerae tncorcarea si se repetd determinarea pe 0 nova proba de beton. 1h) acd dupa doud incercdri consecutive se produce o prabusie sau o rupere pati a belonull din masa eprwvete sau taserea este mai ric de 10 mm, lurabiltatea betonului se areciaz® dupa até meted CExprimarea rezutatelor (conform pet. 3.1.4 din STAS 1759-88) + Tasarea betonuli se caluleazd cu formula shed (mm) >, ~inllinea trunchisi de con, tn mimeti », -Inaltimea punt cel mai edicat al betonulitasat, in mlimeti Veloares se rotunjeste la 10 mm. Ca rezitat se considers media aimetica,rotunjit la 10 mm, @ dou8 determina elecuat la un interval de max. 10 min si care nucifera intr ele cu mai mult de: 101mm, pent tasare < 40 mm, 20 man, penis tasare =50..£0 mm, 30 mm, pentru tasare > 10 mm. BPA PME LE3 ° mage APPA LE EYP ite * {2 Ine} + Glasificarea in clase @consistn(ei Se face in funcie de tasarea masuraté conform STAS 1759-R8, Realzerea pruveteor din befon Eprveele se realzeaza conform istics si metodloi’ previ in STAS 127588 In func de deterninare drt, eprwvelele pot aes dere fore si densi standariat gi num: 2} reste fa compresune (conan NE 012-2007) cub ou ara 159 mn Seu cnc u ciao de 150 mm rierea e300 mm, 8) tezsieia la inindore (conform STAS. 127588) cub (avind dimensines conform tabeldui 316) pir (vind dinonsunea conform tabelu 3.17) seven abel 4.16 Dimensiuileeprwvetetorcubice (Conform STAS 1275-8 tab 1) Dirensiunea meximd a grnulelor 2gregatelor, max (mn) Dimensiune (mm) —_Abateriown) 100 9.50, 10000 2 144 +075 20000 315 190 2075 2500 318 200 £1,00 40000 40 300 £150 9000 ” ‘abel 447 Dimens ‘epruvetelor prismatice (Conform STAS 1275-88 tab. 2) Dimenstuniin mm 0,53 Dimensiunea maxima a agregatelor, C 162, * valorle din parantezé se refed la elemente sau pix) de stucluré cu volum mai mare de 300 me gi care se betoneszs fare intreruperi; ©} gradul de imoermeabittte, dacd este prevazuté cao cern tehnicd, conform prevedorlor STAS 3519-76 in scopul vetfcai condor previzute in proiat sau. conform rocedurispecialo: se efectueaz’ o proba la 300 me dar nu mai putin de dou’ probe pentru fecare obiect Gradul de impermesbiiiate se considera reaizat dac8 cel pulin 20% cin ruméul de incercar care se ‘andlizeazs, Indoplinoste conde tehnice prevazule; 4) gradul de gelivitate, dacd este prevazulé ca 0 cern lehnic8, conform prevederior STAS 3518-86 tn soopul vertical condor prevzule in poiet sau conform procedut speciale; so ofsctueazdo proba la 1000 me. Gradul de geliitate se considers realzat daca cel pufin 80% cin numrul de incerci cae se analizeaz, ndepineste cont tice prevazute. ‘Se vor consorna in condiza de betoane: * seta talonul ii corespunzBtoare betonuli pus in oper Toou! unde fost pus in ucrare, ‘1a Incepori gi terminéi btn Frobele de beton prelevate; masurile adopiae pentru prolecta betonuluiprozspat; COD TEGRA18056/2018/P T/CSRI72+ evenimente intervie (intrerupereatumari, ntemperi ete); + temperatura mediul, + _personalul care a supravegheat belonarea: in cazurle in care betonul se presaré pe santier si conducorul ten al punctubi de Ivor réspunde si de producerea betonului se vor efectua verificéi privnd caltatea materialelor componente, modtl de dozare, ‘amestecare si transport al belonului (conform capitoluui ~ Prepararea betonului pe santier; consttaile acestorverficari se insctu In condica de betosne Acle necesare: + bon de fvrarfranspor + condica de betoane; *buietne de incercremise de cate unlaborator de specialtate atest; + rezulatele dlerminéri consistenei si misurai temperaturibetonul ‘5.Condititehnice prvind compactarea betonului ‘54 Scopul operatcl de compactare Operajia de compactare are ca scop umplerea complet a coftolor,inglobarea total 2 armature si eliminaea dia rasa betonului a aeruui oclus sia unei pét) din cantiatea de apa in exces, respect’ reaizarea unui belon cu 0 compacitate c&t mai mare (porocitate cat mai redusa). Operata de compactae trebuie $8 fie alata pand la Incoperea prize cimentuli Prin mares compact (educerea poroztai) se obineo Imbundtajie a unor propre ale betonulu + rezislenfele mecanie (la compresiune,inlindere, forfecee et); + rezistenfa a inghet-dezghe, + impermeabilisiea aderenta betonuuila armatur, denstatea spaces; ‘ecisienta la agresiiti rico chinico-mecanioe, urabitatea 5.2 Procedee de compactare Procedeste tehnologice aplicate pentru compactarea belonulii pot fi manuale sau mecanive, (ig.7.1) dlegarea acestora facéndu-se in funete de divers facior (ig. 7.2). Compactiatea belonuiui poate f aiguratd gi prin unele procedee spaciale de betonae cae, ind, nu fac ‘oblactl aoestar condi tence COD TEGRA/18056/2018/PTICSRIT3[Sere Ne | Fig. 7.1 CRFTERTE DE AEGERE COMPACT ARE SBETONULUDEROASPAL | See] ae |e] |. en | eee en | eee | L 5.21. Compactarea manual ‘Compactarea manuaié se poate realiza cu ajtorul unor sipci din len, vergele metalce, malur din lara sau metalie,ciocane din len, ‘opata,oreptaul, opajele speciale etc si se admite in. urmatoarelesituai + clin ublizarea vibrr nu este posta; + cénd se prevede prin reglementéri speciale (beton fluid, boton monogranular ete); + in cazinveruperi functonad vioratorulu din dferte motive; + cand se asocazé cu vibrare, ‘Modul cum se executa compactarea manualé a belondui depinde de lucrabiftaea a: + betoanele virtase, neatmate (avénd clasa de consistona T2) se toad in statu avand grosimea de maximum 200 mm, fecare find compactat prin baterea cu maiuri de ména (din Jenn cu greulatea de 2-3 kg sau din of! cu grevistea de 12-16 kg), este inca loviurie 58 se acopere succesiv, pe ambela drei pe o suprafaf cel putin egal cu jumatate dn suprafaa maul. Fiecare stat se bate incepdnd de Ia marginea cota, in sur perpendioular po directa. de Inaintare a betondi,respeciandu-se regula suprapunet aft inre lout ti inte srr. in apropierea cofrejului, pent efeciuarea compacta so flosesc nse lpdfele cu partes inferioar’ esi betoancle plastice (avénd clasa de consistenté 73), ulizale mai ales peniu realizarea elementeior de beton art, In cazulplclor 82 compacteaz’ prin baterea lor cu fundul ope gia deptaelr, iar in cazulgrnztr, sap, centulor gi pereior prin indosara si stiépungerea stratului de belon cu ajutorl unorsipc' ain lorm sauls a unor vergele metaice. Operafa se incepe do la marginoa cofrajull gi se continua cdire miloc, Infepaturio find execute la 50 - 100 mm una faa de ata. Simuitan, cofjole se vor batebetonulu. Getonarea se va execute in statu succesive, fecare stat avénd grosimea da cca. 300 mm. Cand betonul este mai ‘conssiet si nu este posiblé deranjarea armatuti, se pot uilza si meiu ugoare din ler cu greutatoa de 58 kg, pentru indesarea befonulu betoanele fide (avand clase de consistentS minimum 3/74 se pot compecta num prin injeparea cu spc dn lemn souls vergele metalice 5 batereacofraulul cu ciocane din term, cs greutatea de 2-9 kg. Compactares se considera torminaté cénd suprafala elementuii devine plan’, nu mai ies bule de aer, se ormeaz’ o pul de pte de cent (un amestec provent din apa in exces elminata cients nisip fn anrenate de aceasta) si cénd sunetul provent din cocénies ‘exteioaré a cofrajulul ae un ton grav (coral sun "a pin’ Este de prefeal, ca inainte de tumarea belonuiui in siraul superior, s& se Indopdrteze apa rezultaa in urma compact stati reaizat anterior. 5.2.2 Compactarea mocanic ullizénd vbrarea. Generali ‘Vibrarea este cel ma ‘olosit procedeu de compactare a betonuii Ea const in intoducerea in masa betonu, ou auto unorvibvatoare, 42 unei energi de vibrate care se transmite tuturor comporentlr acestuia, antrendndu-'Tnt-o migcere osclaloie. Atunci cand energia luansmisa depageste fofele de coeziune inlema (de vascoztle) si cele de ‘recare intemd so produce o fuidlicare a masei de beten i respect o compactare a ei, ca urmare a micgoréri cistanleidintre granule, efmindri aeruli si a uinel pti din apa in exces, Frecvenia mare excté mei mult granule cu dimensiuni mai ici Tar cele cu frecven{a mal mica pe cele cu dmensini mai mati (tabel 3.20) abel 420 Legatura inte frewveniavibraloarelor si dimensiunea granulelor care intra In rezonani& (conform cap. 13. IL Bibliograie pc 9) Frecventa Diametrul granule care int in rezonan\d (mm) He Vibrtiia 10 600 100.280 0 1200 4.69 % 1500 16.44 50 3000 4a 10 ©8000 1.28 1509000 04.42 yp modul de transmitere in masa betonui a undelor rezultale dn acfunea voretoarelor, se po dferenfja doud metode de wbrere: 1 Vibra infor 4) se folosesc vibratoare de ineror (peribratoare), sursa de vibrare este amplasata in masa betonul iar vibafile se ransmit direc in iteior spre exteror, 0 Vitvare extend -—sursa_ da vibrare.—=aste.amplasaté in exteriowu! elementuiti de beion iar vibrale se transmit direct din exerior spre inerir, vbrarea extern’ poaie fi realizata in dovd modu a)vibrare pe cotta, folsind vibratoare de cola) montale direct pe clomentole de rezstenf si ngiditate ale cotrajuhi: b)vbrare de suprafaté cu ajutorul unor plac! sau rigle vibraloare care acYoneaz8 pe fat ber’ a betonuli, Particulante tenologice al flosiniacestor metode sunt prezentate In tell 21 Calitalea_compactani_ prin vibrae este infuentala de caraclristicle botonuii, de cele ale vibrtoareor pin parametti thie i perameti de vibra, de modul de cr si de caracteriscle elementuui in beton (Fg. 7.4) Tipu de vibrator port petra anume lurare se lege finnd seame de enero dsponibi pe ganter, 1 caracteristile lemertuli de beton; 13 caractristcile botonuluiproasp&t: 15 cantitatea de beton care trebuie compacta roductivtatea cers: 13_parametitehrc’ i parametri de vorare inainte de inceperealucruli cu vbratorul se verticé dc 15 buloanele, surubule g pilot, precum si mufel sunt bine stranse: 1 comutaionl este in buna stare de funcionare; 1 legturafazelor motor electric este corect (In cazul in care motor are curent, ns& bulelia nu vibreaz8, rebuie schimbate faze) 1 inal cabluli de aimentare cu curent electric este in bund stare; «2 vibratorulundtoneaz. abel 4.21 Particulate procedeelor de vinrare (conform cap, 13. Biblograi pt, 18) ‘COD TEGRA/18056/2018/PTICSRI75| Fre Domenii de utilizare | Metod events vibrinii R Alte Dezavaaeaj ade vibrare vib a raanvs | Avantaje | win Hey manlate | sehnologics | Es | Pantbrator | Em [mene dimdetoe | persbratoul | _uleste jinut in mai Tasers ote din betoa | AEEES® ove pomabil si |Vibrzea ext crcontld vocal | eteee ona vjorde | rpescivulara pe dizecpa | wee | manipulat | deplasae a puneuleoe LL | Tipand ve za |“ amwcne Pama | kates | 9, ere 13009445-200) | precoasprimat, eee meet © on] piefsbricate oma ee (care Supradimeacionare 2 _ we 2 | “amin dace farminas deze sual Phat : Groin 249 [one betonate eu Ft emenrabe eee msec supeafiga [6000 (40-109) prosima de 10-20 fren ouprafeelor ee pune supe (40-109) $01620 fearon ot rand» | | Sees sibrtorui sate din beton . | os | araca | PAE | Vibe | — | preompst | * verveali | serhatons | rumat in eave ‘A. Compactarea prin vibrare intern \Vibrarea intern este princpalul procedeu de compactare a betoanelor monolte. Tipul de vibrator (mrimea tule, fora pertubatoare, ampliudinea gi frecvenfa vibealor) se alege in funcje de dmensiuile clementelor si de posbiltjle de inoducere 2 capului vibrator (butte) printre barete de armaturs (abel 4.22}, Tabel 4.22 Vbcatcare. Carateristci si utlzar (conform cap, 13 Il, Bibiograte pct. 18) Diamotrulcapul |Productivtate ~Tuataae | wibrator (mm) “(em) 5 irr) - Structure ‘mensuni foarte mici gman dese 35-50 oO (510 | Siruciuringuste gi 7 ‘amatur dase 5078 - Ho Po sil — ‘male in locunfe cai ustiae, pod etc 100-750 1540 a ~|Beton masiv in - - | srl de barje ote Durata optim de vibrate, se determina, in principal, in funcile de caractorstc#e betonului proaspt si de cole ale vibratoruuiutiizat (labelu 4.23). Ea se poate stabi prin determina: de proba efectute cu prima ga de beton care se pune in lucrare Depésirea timpului maxim de vibrare conduce la segregarea belonuli, iar nerespectarea timpului opi, la 0 compactare insufienté a acest, Tal 4.23 Daata ont’ ea vihearafonnfnem ean 19 ibinrafin nc 19)Clasa de consis Utilizri Timp de vibrare (sec) | (vm) | | Beton de | egalizar,fndati 60120 040 1 neeee, platoore Fundali | cofrate din beton armat, peret| | statu, pangee, dele, inc) Ta sau stab, ecane 20 50-100 T3114 |Fundatii | | ate In gropi, poh, ecrne de yosime mcd, "per mula 120-150 T4 sau ‘elemente cu ermaturi dese 5 Tait a ———) (2160 TH __ Pete a bree | Raza de aciune (0) a pervbratorlui se determina experimental in urmatoul mod: se foam betonulint-o cutie avind inajmea egal® cu lungimea butele, se troduce pervbratoru in miocul cute din 50 tn 50 mm, de la perubrator spre lateral, pe suprefata betonului se ageazd nig vergele din ofel beton avénd diametrl d=25 mm si L=1000 mm; se pomeste vbratoru, vorgalele incep sé se culunde progres suo grevlatea lr propre si dupa cca, 30 sec. se misoard dislana de la pervibrator la prima vergoa care nu a ans fundul li, ‘ones reprezentind raza de ac{iune a vibratoruui‘r. Pozitle pervibratoruui vor f dispuse in gah, distanla dine dowd posi suecesive find de 1,4. Pozilia de lary pervbretorull va fin permanerta vertical. Else va introduce brusc (pentru anu anlrena bul de eer in masa betonvli) 51s va scoale lent (pentru @ antrena eventualele bule de aor rarmase i apa in exces). In tmpul compacta, vibratorul se va migca lent ‘in sus gi in jos, pe 0 distant egal cu cca. un sf din ungimea auielic, Grosimee statu de beton se staileste astol incdt s8 fe de maximum 500 mm gi cel rult% din lnginea bei ‘Momentul termina compacta prin vibrare se poate stabil dupa urmétoarele simpiome: * incelarea tas viziile; + supratala betonuli devine orizontalé gi uporlucioasd, + se rrosteapariia bullor de aer le supra betonuul ise reduce iametrul acestra: + suprtala betonuiui nu conn late de cient in exces, Dac se continua vibrarea dupa apariia acestor serme, se produce o scurgere vzibil8 a mortanlui spre vbraor, in jurl cdria se formeazd un ine hid aproape f8 pit; In impaliucrti este intrsd atingerea cu vibratonl a lessor ingiobate in elon, a armélurlor si a cofrjelor (lata do acostee se va péstra 0 distantS minimé de 50 mm). In cazul in cate elameniele se reaizeaz8 din mai multe statu, vbratoru se ve introduce in ‘tatul tum anterior peo adancime de 50- 150 mm pentru @antrena gi scoate apa dela supatataacestuia,rezultata in urma compact i; in cont in core dana dete aratusgitay gosinea slemenLiki sunt reduse, peritratoarel ebue 8 fe reve oy lnce (6 platbands cn ofl fnatabine de ble, care se va nvoduce In masa eto B, Compactarea prin vibrare extern ‘Acest mod de vibrare se caractrizear’ prin aceea c& vibrajle sunt transmise betonulu direct (e le exterior spe intro) Procedeul se foloseste in special la elemente de suorafoti (cu grosimi reduse) sau e calor verticle, cu grosini mici sna mar gi _armatui dese care nu se pot compacta prin vibra inter’, COD TEGRA/18056/2018PTICSRIT7Grosimes statuui de betoninainte de compactare se reaizeazd cu 10-30% mei mare decdt cea a elementuli prevdzutain proc (uncle de compozia betonuu) asl inca in urma ‘compacta 8 se slung’la aceasta, Nijoacele otsite pentru vibrrea externa, in cazu betoarelr monofe sunt: Pac ibratoare @) Place vibretoare se uliizeaza pentru compaciarea beloanclor elementelor cu suprafajé mare si grosime redusd (maxim 350 ‘mm, optim 200 min). Se recomanda ca betonul proaspét sé aibé o clasé de consistenja 72 (10-40 mm) iar durata de compactare sé fle de 30.60 sec; ‘simptomal care inci terminarea compacta este acela da “impotmolie” a plac In masa betonulu, ) Place vibratoare sunt deplasate pe fala betonulii In fete poe suocesive, care se supropun inte ole pe fag de 30 - 50 mm laine, se recomends folosia une’ greuttjsupimentare, legatd elastic de placa proprizis, care Impledicd desprindere plc vibratoare de supratelabeloncl’simbunataestein flu acesta conde de Mars; 1 Riglavibrotoare Se foloseste atét pent nivelrea cat si pentru compactarea elementelor de suprefatéavand gras pn le 200 mm. Ele pots «ibalungimcuprinse ine 1,5 m s 3,0 m Delerminaroa duratel compact se sttileste experimental, Viratoare de cota 28) Wibratoaele sunt fxato ca ajtorul unor dispoztve speciale de elemeniele de rigttzare ale colrajuu: agezerea acestora se va face in “sah” pe una sau pe ambele fee ale corajuu,n uncfe da grasimea elementull de belon ) Procedaul este indicat la reaizarea elemontolor cu grosimi de 400 mm, _Prevézule cu armétur dese sila care nu se poate utiizs vibrerea item 6) In cazulin care grsimea clementubi este de maximum 20 cm, vbretoul se manteazé numai pe colle de pe una din ‘efele ‘2cestuia_ in cazulgresimior inte 200 gi 400 mm, vibratoarole se manteaz’ pe cofajele de pe ambele fle ale element 4) Stabilroa numacului vibrtoareor, a pozife’ acestora, a frecvenlel gi frei de exctalie se va face in funcie de conmpoziiabetonul Proespat (ucrebiltalea, dozajal de cient, raportul AC, granuoatate, adi etc) tin ncercari direct si pentru porjunileelementeor de construe care preznt cele mai mar dieu in procesul compacta 6.Condititehnice privind tratarea si protejarea betonulul dupa punearea sa in luerare {6.4 Scopul tratii si protejri Tratarea botcanelor repreznté 0 serie de lurari care se eleciueazd asupra belonuli proaspitturna, Ia vederea preueréti supraffe kai (eeizarea planets netezii suprateei) sau a acceler nti li prin Ince elementulu reazat. Proteares betonubi reprezinté 0 serie de mésuri care so iay asupra belonull preaspat urna, in vederea sigur unui proces normal de hidratare a cimentuui pe perioada prize gi imediat cups terinarea aestel, Péstrarea unui grad cét mai risicat de umidiate in masa betonuli, este necesaré In vederea asigu unc destépuraf normale a recilor le hidratare-hidrolizé le cimentuu, respectv a intr betonuli Pierderea excesiva a epel din amestec conduce la reducerea pn la stagnare a acestorpracese, iar pe de ala pace la accenluerea contracjel Ia uscare, dand nastere astel, unui sstem speciic de elacte in structure betonului si contibuind astfel la diminuarea color mai multe propiett) ale acestuia (ezislentle mecanice, rezistonta la inghel-dezghet, impermeabiitatea, aderenta la armaiurd, rezislen|a la agreshita chive, durabitate et) Protearea betonului proaspat se face in general, ali de acini gi infuenje extercare nefavorable precum argita soareli, temperature ‘igicate sau scdzute, vaiajile mari de temperatura si uridtate, vant, vrai, gocur, ecjunea directa a apelor plvale sau curgatoare {orovenite din intemperi) et, in vederea conservatt unui grad c&t me ridicat de vasooatete in masa betonuiu, pe o percads et mai Indelungaté de tim, Tratarea si prolejarea betorului sunt esenjle, ele reprezenténd ulm pes Tn producerea unui beton de calle, si tebuic 8 fe efecuate imediat dupa terminarea puneri in lucrere a belonului daca este cazul. 6.2 Traterea betonului proaspat Prelucrarea suprateei belonuui proaspat in vedereanivolal sia nelezii ei, se reakzeaza cu uteje speciale precum masinie de riveat si cele do slotut(fnset)prevzute cu discun rottoare speciale, Se ulizeazé nual in cazulelementeir de suprata pli, pardosel et), Tratarea termicd are ca scop accelerarea intariii belonului. Ea depinde tn principal de: {composi betonuui: oul cmentuli, rapertul ANC, canitstea de ciment, existenta gi tpul ativor et; | ceracterscile elementuui de beton: imensiun s forma, pul cou (In special In ceea ce priveste progtetatea de izoator termic), gradul de acopente cu cfr) et. 4 condi atmostevice; temperatura, umiitale, vant sau curenj de aer cle, Tatarea termi se realzeazd in cazul tumdti botonului m Condit de imp figures (lerperatura extericar& sub +5°C) sau cdnd se doreste © accelerate int Beton Ease poale realize COD TEGRA/180562018/P TICSRIZ8prin scoparia element de beton cu o pelt etangd side preeral termoizoatoare g noducerea sub aceasta de aur sau aor cal 4 ajtonl cofaeerncaatoae cofee revaauto cu peel cubl dept i lrmoicolate, agent temic fd abun sau aol ald inves in spall be te pera abi, Tratarea temicd presupune respectarea unui regim termic de tratare stabiit anterior (cu parcurgerea unor etape precum asteplarea la infarie, rcicarea temperatri,izotermia, coboréroa temporatul sastepterea la rc) si a c&ui nevespectae poate 8 conducd la ‘iminuarea propcetafor betonvli $i chiar la comproniterea sa, 6.3 Protejarea betonului proaspat Protejarea betonuli proasp&ttrebuie asigurata pa cénd acestaalinge un gred de maturizare minim (de regula o realstena minima de § \Nimp) atl ncataciune si infuenele exterioare detavoraile si afecteze cat mai pti, In abo 424 se preznt drat oentatv (n ze) a poe elon une do dezotaea rezone i emportut acai g de temperatura conde de med, ‘abel 4.24 Durata protejri belonulu conform NE 012-2007) DDezvllares rezistnfl botonvlsi id Temperature btn impultali(°C) a ‘Conc ds medi in tml ra Jomerie expuse indel razor solare, uid sub 63% bp 2 P| io oxpuse razor soa sau nul cu vlezd made, 5 @ f mitts pese 50% ements expe a razle fons ale sere saa © com Juteza mare a vantlui sau lao umistate sub 50% Datele prezeniate in tabel so coferd la betoane preparte ou ciment do tip UPoriand) Utizarea aor ipuri de cimeat (, M IV sau V) conduce la cesterea dua protein medle, ofentay, cy doud ml. De asemenea, in cazul lemperator mai mat de 418°C, durata prteii se poste reduce iar in cazl i care vetonu este supus inten ia wzra su se alin condi severe de expurere, aceasta dura de poejae se recomanda se cresculécu 3. § ae |n lipse unor date refentoare a compozita betonulul, conde de expunere in timpul duratei de serviciu a construc - pentu a asigue Coneiifevordile de intrre sia reduce deformatile din contacie - se va mengine umiditatea timp de minimum 7 zie dupa tumare in tabelul 425 sunt prezentatevtezele de dezvoltre ¢ rezistentel betonuul unde de rapotul AIC side casa de ezistent a cimentubi, ___Tabel 425 Dezvlara ziteneibelonl une de rapotl AG i clasa de ersten a cent (conform NE 012-2007) Vitoza de Fanaa asa de fezvoliare a rezistenfe sted a cimentu etonulut Lenta [Toate celelate cazuh Protejarea betonli se poate raza: 3 prin 2copertee Wi cu difetite materiale (poate, rgojn, nisip etc) menue in permanenain stare umeds; 6 pin sopra drecté cu apa care va Incepe numai dupa ce betonul sia terminat prize (dupa 2+12 o1@ de la punerea li in lucrare) pens 2 nu antena pasta de ciment d a supaft ise varepet a interae de 2.6 oe In ag fel not supraata sa se mond ued’; in aooperiea cu peicule de protecfe aderente realzala prin pulverizaree unor emusii de polar, bitum sau _paraind imediat cand supaffe betonvuiproaspat devine ‘malt (cid lucul ape de rozus a disp): peltulele se vor apie cu respectaea sci @ istucfnior spice de uilzare, ele aiguind protect pe duataacoa 3 sSptri in acoperrea cu preate sau foi de poletlena pe durata precitaior care pot antrena pasta de ciment | pin devirea aplor curpatoare,pentu ase eva contactl rect cu aestea, pentru dura do minimum 7 {In cazulvibraior sau gocurler, betorul se va fr de avesina minimum 3 zie de le puneree sa ia luce (pent a se abjne 0 rezslen|é mim de 7,2.Ninm), evlindvse efecuarea de trnsporui si depozk’i pe supa lu, anplasarea de use care prove vibra ete 7.Conditi de calitate pentru elementele din beton COD TEGRA/18056/2018/PTICSRI79Control caltafi uoranior de execute se face avand ca baz Leges rv. 10/1995 prvind caitatea in construc. Obigafile gi réspunderie factonor implica im acvtatea de contol a cata ucrvor exeoutete (xecuten, protectant, investtoritbenefcia, inspectori de gant, responsabl tehnic cu execu, veriicetari de proiecte, exper temic ‘testa sunt sipulale in Legea nr. 10/1995, H.G. or. 925/906, HG. 766/1997, Ordin MLPTL ar 488/2002}, Control! nterorefectuat de cave executent se destasoara pe baza unor proceduri operalionale de executere si control a dlfettelor Procese tehnologice in conformitate cv prevederle programuli de convo a cli lucréorstabilt prin contrac: acest contr! presupune "wate masurle necesare peru menjinerea la un nivel corespunzor a cali betonuiul in canformitate cu crinfele specficale in proecte §) calele de sarc. Veriicarea luoréror de beloane pe faze de execuie include inspecile In dferitle staf de lucw si determina priving echipament malrilele componente si caitates belonuiui pus In lucare; pent realzacca inspecilor si determindror trebuie s se dispund de dotan corespurzatcare In ceea ce prveste: echipament, paratura, personal, Fezele procesuiui de execute a ucrrior de beton si beton armalincud silucri ascunse, astiel incit contolu! cali acestora Uiebuie sf consemnst in procese-verbale de lucrri ascunse, inchelate ine invesiiorbenefcar, executant si dupé ca, proiectant; ‘aceste procese-verbale se precizeaz’ concrel vetifcaile efecuale, constalrle rezultate $i dacd se aimite trecerea la executarea fazel urmatoare, 174 Verificiri la beton in stare proaspété Condit tehnice privind caracteristicle betonului proaspt sunt stabiite fn NEO12~ 2007, “Tabel 4.26 Caractestile betonului proaspat (Conform NE 012-2007, Ne. |Coracteristica lose de ea. refering - [._[Consistoja t= tasare radio | (om) == a | t= 10,40 | te 50.4; mm t> 124 g205 Gc ~gradul de compactare mediv P Temperatura {rin 884 tmax min = 196 - a - ———htiman 220 - 13 | Dens \ 3 spats (a im ___ {0 #40 | ‘Conoutde sar —~—SS*S vale pet focusiantonat made ranula min. mex 08) jamin 2emax +2 ‘agteatelor connate | eon sat 0-3 Determindefectuate fa cul do ounere in opers Determinarie. se releré 2 verificarea consistenfei belonului iar dac’ oste previzut prin proiact sau In peroada de timp figurs, la ‘dtemminarea temperaiuri betonulu._ In cazuri speciale pot f previzute salle caractrisbici, Caractere care se verfica si valorile de relent ale acestuia, se precizeazd de cir executant gi se Insc in procedura de execute si nola de comanda a betonuiu. |n acest scop se vor avea in vedere dupa caz: provederie din poiect seu proceduri speciale; rijoace folosite pont transporul belonulu (basculanta,autoagtator, bend, pom ete); ~condiile de punere in opera a betowuiui —(dimensinile elementelor, desimea armalurlor, posible de compactare), (i de céte 07 un rezutat nv se inscrie in lmitele adrise conform prevederlor din tabell 4.26 se vor efectua pont acele transport de boeton incé doua determina. Daca valoarea medie a tri deterinn se nscie In lmitele adie se va accopia punecea Tn opard a betonuui; dacd este depasitd limita adrisé, trensporul respect de beton se reluz’, Se aocepté ca in cazul in care valoarea consistent este mal mica decdt cea indicat, aveasta si se posta imbunalaji numai prin adBugare de adi plastiian’ (superpastifan COD TEGRA/18056/2018PT/CSRIEO1.2. Incercar pe beton inti a 28 do zile. Rezistenfa le compresiune, determinala ca medie ce fiecare sere de ‘rel clindkicubur, se analzeaza de laboratorul cae ofectueazs ‘ncercare imedtat pa inreistrarea rezutatul, in cazul in cae rezutatul este mai mic decét clasa betonutui (reeveluat conform tabelulii 121) laboratorl va comurica rezultul tn ‘cauza staf de betoane si Executantului (oeon preparat in staf), respectv num Executantuui(beton prepart pe sane). in fermen de 48 de 0. Urrare a comunicéri primite, la slaia de betvane, in termen de 48 de ore, seul siajcd Impreuné cy delegatl compartimentuli de verficare 2 caltti vor identifica obiectvele la care s-a livat pul respect de beton si vor comuinica Exeeutartulei rezuitaul inregistat. Comunicarea so va face pent fecare oblectv edlre Executent (conducdtond anivepize, responsabilltehnic cu execufa,responsabilul compestimantulu controll cal), intermen de zie, responsabil tehnic cu execulaImprouna cu reprezentantl investtoull vor proved in fell umnor: 2) identi elementolela care sa folsit betonul in cau; ) daca probe respectiva a fost prelevatalaslatia de beloane se vere’ in paral! dacd au fost prelavate probe la sent si decd redistenta btinut8 pe aceasta este cel putin egald cu clasa belonuli determinata confoem ereriior de conformitale prezentate in NE 012-2007, in ‘azul existent de mai pul de tei rezutate; in cazulindephni acestei condi se consommeaz& cé nu este necesar 88 se efectueze verfcaisuplimentare; ©) daca proba respectvaa fst prelevat a sentir sau nu este Tndeptat condi de a pt. b), se va decide: - eletuatea de verlicatisuplimentare prin incercéi nedistucive sau extragerea de carote; ‘convacarea Proieclentlui pentru anaizarea cazuul, dac3 nu este posibia efectverea de incercéi suplimentare, act din veredrie supimentare rezulté c& betonul nu indeplineste conic prevazute conform reglementatior tence in vigoare, va cconvocat Proiectantul care va analiza si decide dupa caz: : cfectuarea de verticér suptmentae prin metode nedestrucive sau extagerea de caro sreanalizare; exoerizarea lucrari (5! mésuri privind relacerea sau consolderea elementelor necorespunzaloare, adopterea unor rest in sewiiu, acoeptarea reception luca daca din versie efectuate se dovedoste ca saistacaloere clasa de beton elect realzalé at) 1.3 incercari orientative pe beton intarit efectuate la termene scurte In cazunle in car se umiest obtinerea de informal rentave aura rezistenfei care va fans la vrsta de 28 de 2e se pt efetua ‘ngercirpe cind/cubur de probB fa 3 ale (72 3 oe) sau 7 zie. ‘Asomonea inoetcéi prezint interes in prima perioad8 de aplicare a une! noi compozii de beton sn special pent beloanale de olasd superoardciasei C 2025, Probele desiinate determinarilor orientalive vor fi prelevate, confecionate, pastrate si incercate cu o supraveghere compatentd, th special se va verfica lempertura apei dn bazinul de pasta. Pentu fecare eprwvela se va nole dala 9 of confecjond si Inco Se recomancd ca in cairul unui schimd de luory 88 se preteveze minimum 3 probe de belon dln sare dete in inlral de maximum 3 ofe; dn fecate proba se vor cofeciona el putin 2 ciindcubur Se poate consider cd esl asgurata realzarea clase! do botonprovizuo, daca raitenta evaluat pentru vArsta de 28 de ze conform dalelor din tabeui 427, pe baza medic obine pe ciindicubut confecjonate in cadiul unui schim, este col pun egalé cu 1.2 casa belonui Tabetul 427 Evaluarea rezistentei betonului la 28 de zie in conditi_ normale de Intrre (Conform NE 012-2007) fe 26 le 20° = 1ICfen ile tm | tim Valo coefeintlu“C* vrata betonvii de meereare ‘ipuldeciment — temporatura annie vit medio din T 6m 16 mm * grin penta caile de alae ale podutorulante 5 mm + reazere intermediare (la construc tate) 10 mm 77 Dotecte a tumarea betonului i remedierea lor ‘A Defect la turnarea betonul Ca_umare a betonétii necorescunzatoare si a negijari operajei de compactere pot apres in masa hetonlui golur, segregé, ‘caveme etc. care pot avea ca efectcedarea constuti Golule in beton pot aparea . ator nel indesi prea maria erméturlorin anumte zone; . nei compozii granulometice necorespunzatoare a agregatetor {exstenfa in agregate 2 unor pice prea mari; : ‘unui beton cu consiston|a necorespunzétoare sau unel compectl necorespunzatoare, Peniny a evita producerea unor deectini trebuie respectate cu stictte condiile generale de belonare, compactarea betoaneer si tumarea betonuui in dfete elemente; de asemenea personal implica in executarea lucrarior(betonsli, conductor tebnic al ler) vor examina viaval elementele de construe in impul decoféi, cerceténd cum se prezintfeele vazute ale siilor,plangeelor etc. dac’ 2u fisur vb, colri cdzute,cuibur de segregare, matriale strSne inglobae in beton. Este inlrisa cu desavargire tencuitea zonelor cu defectetnainte de cercetarea acostora de célre compartinentul tehnic de contol al cali al executanului (CTC) care va stabi modul de rerediere sau va solcita efeciuarea unor incercar de cle laboralonitatestat (contol nedistuciv sau extragerea de carole) sau expertza tehnicd 2 lucrSi, dupa caz; pentru defecfiuni mai grave se va anunta Deneficiarulteprezentantul autorizat gi proiectanul souile de cemediere vor trebulvizate de proietant. 8, Remedierea defectlor Lucrale de temedire se fac in 3 faze; 2) lucraipregatitoare ») indepartarea betenulu din zonele cu defects ©) Iver de rofacere a botonu 4) Luerbd pregaitoare, Elementole cere urmoazé a f reparte rebule 8 fe ine sprint sis se ia tate masurle pew respecarea normelo de sacuitat a munci, vor fi spite de asomenea toate elements care sunt in logatu drecld cu coe care umeazd af ‘oparate, penta a degreve acest elomente, precum gi lamentle dn zonele ivecinale ) indepértareabetonuu defect betonul dn porunitcu detect va findepértat pan le belonul sles; ndepdtarea se va face manual, cu gpl clocanu, cu mata tengo ate nat betonulséndlos dn seule ivecinele ru fe deren sau constucia s8nu fe expusa la soca; rostutle ante belonul vechi si betonul nou vor avea defi perperciculae pe axl eerenteor, botonl dn acest rostr trebuie indepdtat prin simp love pn acolo unde granule mat ale agregatiu jung SB se spar fara igi din aloo (loces);supatelele rosturlor se vor spa bine cu jet do ap8 pute, sub presiure; COD TEGRA/18056/2018IPTICSRIG4udarea se va repeta cu cel putin 24h inainte de turare, pent ase asigurao bund umerire in poriunea care umeazd a f completa _supratafabetonulivechi in momenta! tur belonului de eparaije va f umed8, excesul de apa indepartandu se prin stergore, ©} Lucraide efacere abetonulu ‘aimatura existenté a elementului care a avut de sulet eventuale deforma va fi roparaté si agezaté in poi nial prevaeuta in ‘rciect; 28 va curaité de beton aderent, cu peria de séema; pe baza solu siabilté de proiectant, in anumite cazuri In zona supusd remederi se pot introduce armatur supimentare (armétur longitudinale sete inchig) bbetonu care se va tuma in porfunea cefécuta va fi de clas imediat superioar cell din elementulrepaat: prin cisoozia de remadiere a elementaul de beton se vor preciza caracteristcie betonului il cmentui, dozeul de ciment, agregatela pe sortur, de regu 3 sort 0-3, 37, 7-15 mm, curba granulomaticd corespunzatoare,raportul AIC ‘corespunzator une consistente T2T3 ) ‘se va ealza un cola local foarte rigid care s& permita o compactare energies, far8 detoimare; Inainte de @ se introduce betonul in cata, n sectunea de intrerupere se va intnde un mortar de ciment cu doza 1:2 si grasimea de ova 1 cm, in care se va indesa betonal nou turnatitroducerea botonului In cofraj se va face in stratur de maximum 10 em; betonul va f bine ‘compacta pin indesare cu vergele de fir, ciocane, sinc olosindu-se acolo unde este posi vibatoare; in primele 7 zie de ia tumare se va uda betonul nou din abundenfs si se va acoperi pentru pastrarea uit XI. ZIDARII DIN CARAMIDA ‘Generalitat ‘Aces! capitol cupinde speciticailetehnice necesare pentu lucrale ain zdaro procum si speciicaile pentru mortarele de ida. 2Standarde si normative de referinta 14-82 Normatv pent folasrea blocuor mici de boton cu agrogate uscare la ucrar de zidarie c17-82 Instructunitehnice ocvind compozta si prepararea mortaceor de zidarie STAS 1010982 Lcrat de zidarie, calcul salcatuie aelementeor ‘STAS 457-86 ‘Garam’ presetepline STAS 5185/2-88 Caramiz si blocur ceramice cu golu veticale SSTAS 1030-86 Mortare obisnuite de cment, var, clasiicare si condiitehnice SSTAS 2834.80, Verlicarea caltati mortarelorin stare proascaa stint, STAS 9201-80 Var hdratat in pulbere pentru construct STAS 146-80 Yar pentru construct STAS 1667-76 Agregate naturale gtele pentru mortare si betoane usoare ‘STAS 15070 ‘Giment Portland 'STAS 388.80 Ciment Pa 35, STAS 790-84 ‘pa pent construct ‘3.Materale utlizate Caramizile presate; caramizilo utlizate vor M1 numel de caltalea | si vor corespunde prevederior STAS 457-85 Mottare si betoane conform marcior din prolect. 4, Livrare, manipulare, transport, depozitare Caramizie se vor aproviiona in containere sau pale, evilandu-se spargerea lor. Nu se admit blocur sparte sau fsuate sau care nu corespund condor impuse prin STAS-uh si normative in vgoere. Se va asigura depacitarea lor in spall acoperte (sub soproane), in cantiat sufciente pentru un fix continu execute imental va f vat in saci de 50 kg transportat si depoziat fara posbiliatea umezii sau inghetu Mateiaelesensitie'a umezeala singh vor fi depoztete sub soproane sau magaai special amencjate. ‘Transportl materileor se face cu ule speciale iar durata maxima de transpor va fase eprecieta ical puneree in opera a materialelor Aleg ote! BST500s => 7” kN mCalculul armaturilor: pom i= 45. mM. Armarea famoment M11. b= 12 mm Panin' Br12 mm12 mM 6 6 296 can? SIND 66.786 em Ag! steed 0.007 om ut Agi min'= Pirin Be dy = 1.7968 cm? Armarea la moment M22 $5,212 mm Prin'= 01% y= Reinet Crom 0.449 m. My = 1.094 kN-m 122 ann? Asn Sn 66.786 em?