S .C. ROZI N I S .R.L .

C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

MEMORIU DE REZISTENTA

DENUMIREA LUCRARII : SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA-PROIECT TIP

OBIECTUL : Doc. de executie detalii rezistenta
FAZA : DT+DE
BENEFICIAR: COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII
PROIECTANT : S.C. ROZINI S.R.L.

Prezenta documentatie s-a intocmit la solicitarea beneficiarului conform :

- temei de proiectare.
- proiect de arhitectura: arh. Bogdan Babici;

DATE GENERALE
 Incarcari: incarcari normate conform sandardelor din Romania;
 Incarcari (SR-EN 1991-1-1-2004/AC:2009): incarcari permanente si utile;
 Incarcare din zapada (Normativ CR 1-1-3/2012): So,k=2,50 kN/mp
 Incarcarea din vint (Normativ CR 1-1-4/2012):  qb=0.70 kPa
 Incarcarea seismica (Normativ P100-1/2013): Tc=0.70s,  ag=0,30g, γ=1,0
 Clasa de importanta : “III”- conform P 100-2013
 Categoria de importanta: “C”- aprobat prin H.G. 766-1997
 Teren de fundare : Pconv =200 kPa- valabila pentru Df=2,0m

REGIM DE INALTIME
- parter: cota planseului -0,05m, pardoseala finita arhitectura ±0,00m

PREZENTARE GENERALA
Structura de rezistenta pentru Sala de sport s-a alcatuit din doua tipuri de module
distincte, impuse de caracterul diferentiat al functiunilor, astfel :
- modulul 1 – sala de sport propriu-zisa
- modulul 2 – spatii anexe (2 buc.)
Structura aleasa pentru ambele module este formata din cadre dezvoltate dupa directia
transversala. Acest tip de structura se preteaza cel mai bine la exigentele solicitate in tema de
proiectare. Cele doua module de spatii anexe au regimul de inaltime diferit si anume una este
parter si cealalta este parter cu etaj.
Profilele metalice folosite sunt conf, normelor EURONORM 53-62, ale caror caracterisrici
geometrice se regasesc în DIN-1025 partea 3 din 1994. Calitatea profilelor europene este
conform DIN-18800.
Fundatiile sunt izolate compuse din bloc de beton si cuzinet, ele sunt legate intre ele cu
grinzi de fundare din beton armat monolit. Pentru spatiul anexa fundatii contiune sub peretii
din caramida, compuse din bloc de fundare din beton simplu si grinzi de fundare din beton
armat . Se vor respecta recomandarile cu caracter date de inginerul geolog.

STRUCTURA DE REZISTENTA
Principalii parametrii ai constructiei
 Doua deschideri inegale de 9,40 m, respective 6,80 m
 Lungime totala de 21,75 m compusa din 6 travei egale de 3.625m si alte doua travei de
1,70 m si 2,95 m.
 Inaltima libera ( de la fata pardoselii la talpa inferioara a riglei de cadru) este

1
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

de 4.50 m.
Caracteristicile principale ale constructiei :
a) Pe directie transversala – cadre plane ( stalpi si rigle sectiune “H” tip
EUROPROFILE)
b) Pe directia longitudinala - cadre cu contravantuiri vertical
c) In planul acoperisului – cvasisaiba compusa din pane, contravantuiri transversal si
contravantuiri longitudinal.
Cadre transversale
Sunt cadre cu doua deschideri static nedeterminate.Cadrele sunt compuse din stalpi si
rigle cu sectiune H tip HEA., sectiunile elementelor se incadreaza in clasa 3 de sectiuni, otel
S235. Prinderea stalpilor in fundatie este de tip incastrare realizata cu buloane de ancoraj.
Imbinarea rigla – stalp se realizeaza pe flansa cu SIR(P) (suruburi de inalta rezistenta partial
pretensionate)
Cadru longitudinal
Cadrele longitudinale marginale sunt alcatuite din stalpii cadrelor transversal (incastrati
in fundatie), grinzi de legatura longitudinale si contravantuiri verticale.
Contravantuirile verticale sunt alcatuite din otel S235; prinderile la noduri, inclusive
imbinarile de montaj, se realizeaza pe flansa cu SIR(P) (suruburi de inalta rezistenta partial
pretensionate).
Panele
Sunt grinzi cu rezemare multipla, cu deschiderea egala cu traveea. Se alcatuiesc din
profile formate la rece tip Z150, din otel S350GD.
Contravantuiri acoperiş
Planul acoperisului este o cvasişaiba cu contravântuiri transversale (in traveile care
contin contravântuirile verticale) si contravantuiri longitudinale pe linia cadrelor logitudinale.
Contravântuirile acoperisului sunt alcatuite din otel S235.
Buloanele de ancoraj
Sunt realizate din otel rotund S235.
ELEMENTE NESTRUCTURALE
Inchiderile perimetrale
Vor fi realizate din panouri multistrat tip sandwich cu rol de elemente de constructie
nestructurale, care nu contribuie la rezistenta si stabilitatea cladirilor.
Se vor asigura elemente de sustinere pentru panourile peretilor. Panourile se vor fixa
majoritar pe stalpii perimetrali ai structurii. La partea superioara vor exista profile metalice
pentru inchidere si solidarizare cu tamplaria. Pentru deschideri mai mari decat deschiderile
recomandate de producator vor exista montanti metalici pentru prinderile intermediare.
Inchiderile perimetrale vor fi asigurate la actiunea vantului.
Invelitoarea
Se propune din panouri tip sandwich, usoare. Grosimea panourilor de pereti este 80mm
si acoperis de 100mm.
TERASAMENTE
Pentru realizarea infrastructurii terenul va fi curatat de vegetatie si seva decopertandu-
se circa 20 cm de strat de pamant vegetal pe suprafata terenului construibil.
Sapaturile pentru fundatiile continue si locale se vor face manual cu taluz vertical la
cotele in plan de fundare din proiect
Pamantul vegetal rezultat in urma sapaturilor se va evacua si depozita. O parte din
pamantul argilos rezultat din sapaturile pentru fundatii se va folosi la umpluturi compactate in
spatii ramase libere intre fundatii si pamant pana la cota terenului decapat.
Umpluturile se realizeaza in straturi de circa 15-20 cm bine compactate cu g=1.7 t/mc.
Intre socluri la interior se va realiza umplutura compactata de balast peste cota
terenului decapat pana la cota de asezare a stratului de nisip de rupere a capilaritatii.
Inainte de executarea fundatiilor se va angaja specialist geotehnician pentru certificarea
terenului de fundare.

INFRASTRUCTURA
Contine ansamblul de fundatii, socluri, grinzi de fundatii si placa pardoseala.

2
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

Pentru evaluarea masurilor de fundare se vor lua în considerare recomandarile studiului
geotehnic întocmit pentru fiecare amplasament. Pentru fiecare amplasament se recomanda
decaparea stratului vegetal în grosime de 10÷20 cm.
Aceste fundatii sunt realizate pentru lucrarea „SALA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT-
PROIECT TIP” ORICE ADAPTARE DE AMPLASAMENT PRESUPUNE ADUCEREA DE
MODIFICARI PREZENTULUI PLAN.
Presiunea conventionala luata in calcul pentru stabilirea dimensiunilor fundatiilor este
de Pconv =200 kPa la adancimea de Dmin=-2,00m. Sistemul de fundatii, fundatii directe, ales
este fezabil pentru terenuri de fundare bune. In cazul in care fundarea cladirii se va realiza pe
un teren dificil, stabilit prin studiul geotehnic, se va opta pentru un sistem de fundare adecvat.
De asemenea in cazul in care geotehnicianul va stabili ca terenul de fundare face parte din
categoria terenurilor dificile de fundare va furniza un studiu geotehnic amanuntit in care sa fie
prezentati toti coeficientii necesari in calculul fundatiilor, conform normativelor in vigoare la
data realizarii studiului, deoarece o solutie optima din punct de vedere structural si economic
poate fi realizata numai avand la baza un studiu geotehnic corect si coerent.
In categoria pamanturilor dificile ca terenuri de fundare intra:
a. Pamanturi sensibile la umezire (PSU).
b. Pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM).
c. Pamanturi lichefiabile.
d. Pamanturi (terenuri) agresive de fundare.
e. Terenuri de umplutura
f. Terenuri alunecatoare
Enumeram cateva solutii de fundare pentru terenuri de fundare dificile:
a. Pamanturi sensibile la umezire (PSU) – conform NP125-2010:
 Folosirea saltelelor de pamant macroporic compactat, cu respectarea
normativului C29-85 privind realizarea compactarii terenului natural si a
materialului de perna.
 Realizarea unor coloane de pamant bine compactat sau cu pamant
necoeziv(pietris/piatra sparta) consolidata cu liant (ciment/var)
 Asigurarea surgerii apelor de suprafata in afara zonei construite prin realizarea
unei sistematizari verticale corespunzatoare, atat in timpul executiei cat si al
exploatarii
 Se vor adopta masuri pentru evitarea pierderilor din conductele de alimentare
cu apa (protejarea in canale de protectie, materiale corespunzatoare, pozitia
de amplasare a retelelor in teren, spatii verzi, spatii sub trotuare)
 Distanta minima fata de fundatiile cladirilor cu retele hidroedilitare este de
minim 3.00 pentru cele montate direct in teren si minim 1.50 pentru cele
montate in canale de protectie
 Se vor prevedea santuri de scurgere , gropi de colectarea a apei si chiar
indepartare a pamantului cu o umiditate mai mare de 18%.
b. Pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)conform NE001-96:
 Menţinerea unor condiţii stabile de umiditate prin ecrane impermeabile sub
trotuare, lărgire (pământ stabilizat sau geomembrane) şi evitarea infiltrărilor
din interior.
 Controlul sau prevenirea variaţiilor de volum prin mărirea presiunilor pe teren,
prevederea unor spaţii de expansiune.
 Monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizări sau centuri.
 Îmbunătăţirea pământurilor prin stabilizare, injecţii sau înlocuire.
 Fundarea în adâncime sub zona afectată de variaţiile de volum.
c. Pamanturi lichefiabile.
 Marirea indesarii prin compactare de suprafata sau de adancime
 Marirea indesarii prin compactare cu coloane de pamant sau balast
 Realizarea unor perne de pamant, avand la baza o zona de pamant inbunatatit
prin blocaj de piatra
 Executarea de drenuri perimetrale prin starea de saturare
 Cresterea tensiunilor verticale prin suprasarcini cu ramblee de pamant,
umpluturi sau prin coborarea nivelului apei subterane
 Rigidizarea fundatiilor prin centuri de beton armat (sus si jos), eventual legate
cu stalpi de beton armat, ducand la crearea unei grinzi Vierendel
 Prevederea unui radier general
d. Pamanturi (terenuri) agresive de fundare conform SR EN 206-1:
 Betonele folosite pentru fundatii vor fi alese in functie de compozitia chimica a
terenului.

3
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

e. Terenuri de umplutura
 Compactarea terenului de fundare de suprafata, in cazul umpluturilor care au o
portanta dobandita in timp, sau de adancime, pentru umpluturi menasare.
Compactarea de adancime putand fi realizata prin executare unor coloane de
balast pe intreg amplasamentul si realizarea unor ploturi sub talpa fundatiilor
izolate.
 Realizare unor perne de balast, eventual cu blocaj de piatra sparta (63…200
mm) sau blocuri (h>60..70cm)
 Alegerea unor solutii de fundare care sa strabata stratul de umplutura: coloane
de beton sau micropiloti.
 Asigurarea stabilitatii pardoselilor prin prevederea unei retele de grinzi
rezemata pe fundatiile izolate ale stalpilor.
f. Terenuri alunecatoare
 Masuri privind alcatuirea planului de fundatii cu rigidizari in plan
 Masuri de rigidizare a structurii in ansamblu, centuri de beton armat, centuri
intermediare, stalpisori etc. Rigidizare structurala a infrastructurii astfel incat
sa asigure comportarea acesteia ca o barca.
 Fundarea pe micropiloti incastrati in terenul de baza
 Consolidarea amplasamentului prin prevederea unor sisteme de stabilizare a
versantului: pereti de chesoane, pereti de coloane forate, pereti din minipiloti,
ziduri de sprijin, etc.
*Un aspect foarte important in realizrea fundatiilor pe aceste tipuri de terenuri este
esaloanarea lucrarilor de executie si de amenajare a ternului.

INFRASTRUCTURA DESCRIERE MATERIAL

Beton de egalizare Beton:C8/10;
Fundatii continue C12/15
 Fundatii: Centuri, Bloc de fundare, Cuzinet, C16/20
Grinzi de fundare 25x50cm
Otel: PC52, OB37
Placa peste umplutura din beton Beton: C16/20
 Planseu cota
armat cu plase legate si are 10cm Otel:PC52, OB37,
-0,05m grosime STNB

SUPRASTRUCTURA
 Stalpi Stalpi metalici din profile europene Otel: S355

 Grinzi Grinzi metalici din profile europene Otel: S355

 Contravantuiri Contravantuiri verticale din teava Otel: S235

 Centuri; Stalpi Centuri 25x30cm Beton: C20/25

(anexa) Stalpi 25x25cm Otel: PC52, OB37

 Pereti (anexa) Pereti perimetrali 25 cm, izolati la Mortar M7.5

exterior cu polistiren 10 cm. La caramida GVP
interior pereti de 25cm din caramida
GVP si pereti despartitori din
gipscarton.
 Sarpanta Pane Z150, Contravanturi orizontale Otel: S350GD

 Invelitoare Panouri sandwich cu miez de

poliuretan
Detaliile de executie ale structurii de rezistenta sunt prezentate in prezentul proiect de
executie faza PT in plansele de rezistenta.
Se va executa un drenaj pentru preluarea apelor freatice pe perimetrul fundatiilor – la
exterior, iar sapatura se va face pana la cota de fundare, se va indeparteaza stratul vegetal,
se da o panta generala unica spre exterior si se colecteaza eventualele ape subterane intr-o

4
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

rigola si apoi prin conducte se dirijeaza spre exterior. Inainte de turnarea betonului de
pardoseala se va asterne un strat de pietris cu nisip (piatra sarta) apoi pe se pune o folie PVC,
un strat de termoizolatie de 5cm polistiren expandat si apoi plasa sudata.
Solutiile tehnice gasite impreuna de catre arhitect si de inginerul structurist
nu afecteaza negativ rezistenta si stabilitatea constructiei.
TRASAREA LUCRARILOR
Se face obigatoriu cu aparatura optica specifica si de catre personal specializat cu
respectarea amplasarii constructiei conform planurilor de arhitectura si a cotelor din proiect.
BAZA NORMATIVE:
Pentru dimensionarea structurii de rezistenta a constructiei s-au respectat recomandarile
din normele tehnice specificate in continuare:
CR 0-2012: Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor .
CR 1-1-3/2012: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
CR 1-1-4/2012: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vatului asupra constructiilor.
SR-EN 1991-1-1-2004/AC: 2009: Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale.
Greutati specifice, greutati proprii, încarcari din exploatare pentru constructii
NP 112-2013: Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
P100.1/2013: Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri
SR-EN 1992-1-1-2004/AC: 2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru cladiri;
SR-EN 1993-1-1-2006/AC: 2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru cladiri;
NE012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului si executia lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea1: Producerea betonului.
NE012/2-2010: Normativ pentru producerea betonului si executia lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea2: Executia lucrarilor din beton.

In timpul executiei, proiectantul va fi chemat la santier conform obligatiilor ce

decurg din legea nr.10/1995 la fazele de executie determinante specifice si va urmari
respectarea codului de practica pentru beton si beton armat NE012/1-2007.
Nu sunt admise modificari fata de proiect fara acordul scris al proiectantului si
verificatorului atestat.
Anuntarea proiectantului se va face in scris cu minim 2 zile inainte de data efectuarii
controlului, pentru fiecare etapa si faza determinata in parte. In cazul in care la una din etape
sau faze determinante proiectantul nu a fost chemat, acesta isi rezerva dreptul de a opri
executia si a cere expertiza tehnica.
CONDITII DE VERIFICARE:
In conformitate cu prevederile legii 10/1995 privind calitatea in Constructii si cele in
“Regulamentul de verificare si expertiza trehnica a proiectelor de Constructii” aprobat prin H.G.
925/1995, documentatia va fi supusa verificarii tehnice de catre un verificator de proiecte
atestat MLPAT, la urmatoarele cerinte:
“ A1”- Rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice inclusive la cele seismice pentru
constructii cu structura de rezistenta din beton armat.
RECOMANDARI CU CARACTER TEHNOLOGIC
Prin modul cum au fost concepute, lucrarile de constructie, prevazute in prezenta
documentatie, se incadreaza in categoria de lucrari de tehnicitate medie, executabile cu
procedee tehnice intalnite in mod curent pe santiere. Ordinea tehnologica de executie a
lucrarilor este cea fireasca, prin proiect neimpunandu-se o anume succesiune a lucrarilor.
Atragem atentia executantului lucrarilor asupra unor aspecte ce trebuie urmarite in mod
special la executie:

5
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

 Inainte de inceperea lucrarilor, cu concursul beneficiarului, se vor identifica retelele
subterane din zona ( termice, apa-canal, gaz, electrice….) si se vor devia pe baza unor
documentatii de specalitate, intocmite si aprobate in conditiile legislatiei in domeniu
 La executarea lucrarilor de sapaturi se va avea in vedere organizarea lucrarilor de asa
maniera incat saparea ultimilor 10-15 cm de pamant inainte de atingerea cotei prevazute in
desene, sa se faca imediat inaintea turnarii betonului pentru a se evita degradarea terenului
de fundare sub influenta factorilor atmosferici (ploi, inghet ,caldura excesiva) ce ar putea, prin
actiunea lor, sa determine schimbarea caracteristicilor mecanice ale terenului de fundare
avute in vedere la proiectarea fundatiilor.
 La atingerea cotei de fundare prevazuta in proiect pentru fiecare fundatie sau grup de
fundatii se va solicita prezenta pe santier a proiectantului studiului geotehnic, pentru a atesta
prin proces verbal de lucrari ascunse, incheiat cu reprezentantii constructorului si
beneficiarului, calitatea terenului de fundare si a aviza trecerea la armarea sau turnarea
betonului in fundatii (faza determinanta).
 Inainte de turnarea betonului in fundatii se va solicita prezenta pe santier a
proiectantului de rezistenta pentrua atesta prin process verbal de lucrari ascunse , incheiat cu
reprezentantii constructorului si ai beneficiarului, axarea, dimensiunile si armarea fundatiilor
(faza determinanta).
 In cazul in care dupa saparea gropilor de fundatie, terenul bun de fundare indicat in
studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe santier
proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenta pentru stabilirea imediata a
masurilor de coborare a cotei de fundare pana la cota la care se gaseste terenul bun de
fundare cu incastrarea fundatilor minim 20 cm in terenul bun de fundare.
 Inainte de turnarea betonului in infrastructura si suprastructura, se vor verifica pe baza
proiectelor de constructii si de instalatii, inglobarea in cofraje a pieselor inglobate sau a
cutiilor pentru crearea de goluri necesare prinderii sau trecerii prin elemente de beton armat
a conductelor, tubulaturii sau cablurilor.
Prin modul cum a fost proiectata infrastructura si suprastructura s-au avut in vedere
rosturi de turnare normale a betonului, la urmatoarele nivele: pentru fundatii , la interfata
dintre grinda de fundare si stalpii cu diafragmele din beton armat, la partea superioara a
placii si stalpi, aici fiind nevoie de pregatire suprafetei de beton in locul de contact intre
placa si stalp.
In situatia in care din motive ce tin de organizarea executiei lucrarilor, apare
necesitatea prevederii altor rosturi de turnare si in alte pozitii sau elemente nenominalizate
mai sus, aceste rosturi de vor executa in pozitii care sa respecte prevederile cap.13 din “Cod
de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” indicative NE 012/1-2007.
INTOCMIT:
ing. ROZOREA LUCIAN

6
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI

Instructiuni pentru urmarirea curenta a comportarii in timpul exploatarii

Cadru legislativ privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor
Conform Legii 10/1995 privind „Calitatea in constructii”, urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor este o componenta de baza a sistemului calitatii in constructii.
Prezenta documentatie stabileste cadrul legal pentru desfasurarea acestei activitati, respectiv
obligatiile si raspunderile factorilor implicati cu aceasta si are la baza urmatoarele reglementari:
- Legea 10/1995 privind „Calitatea in constructii”;
- H.G. nr. 766/1997 pentru „Aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii,
respectiv „Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare,interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor(Anexa nr. 3)
- P 130-1997 – „Normativ privind urmarirea in timp a constructiilor”.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata perioada de viata a
constructiei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din
observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi care caracterizeaza proprietatile constructiilor in
procesul de interactiune cu mediul ambiant si tehnologic.
Scopul urmaririi in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii
constructiei pentru exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor
si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti umane si de degradare a
mediului. Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiei se executa in vederea
satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale
constructiei, cât si celelalte cerinte esentiale.
Activitatea de urmarire a comportarii constructiei va fi asigurata de catre investitor, proiectanti,
executanti, administratori, utilizatori, experti, specialisti si responsabili cu urmarirea constructiei.
Conform P130/1997 pentru o constructie care face parte din categoria de importanta „D”
(constructie de importanta normala), este obligatorie urmarirea curenta a comportarii in timp a acesteia,
pentru care se vor respecta urmatoarele indicatii:
- urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza prin examinarea vizuala directa acolo
unde este cazul cu mijloace de masurare de uz curent, temporare;
- organizarea urmaririi curente revine in sarcina proprietarilor si/sau a utilizatorilor;
- urmarirea curenta se va efectua ori de câte ori se considera necesar, dar nu mai rar de o data
pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii, explozii,
alunecari de teren etc.);
- personalul insarcinat cu efectuarea acestei activitati va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in
Jurnalul evenimentelor si incluse in Cartea tehnica a constructiei si vor fi analizate si avizate de catre
ISCLPUAT .
Urmarirea curenta a comportarii in exploatare a constructiei implica urmatoarele verificari si
proceduri:
- se vor urmari aparitia si dezvoltarea microfisurilor in elementele structurale si nestructurale ale
constructiei, pe tipuri de elemente si se vor compara cu exigentele impuse de reglementarile tehnice
specifice, in vigoare (beton, beton armat, zidarie etc.);
- functionarea corecta a instalatiilor aferente constructiei;
- aparitia fenomenului de tasare diferentiata, cu urmarirea atenta a soclurilor si a trotuarelor
perimetrale;
- vizualizarea elementelor structurale si nestructurale pentru determinarea deformatiilor acestora
si stabilirea nivelului de asigurare, conform reglementarilor normativelor in vigoare;
- urmarirea tasarilor constructiei prin masuratori topometrice realizate o data la 5 ani de
exploatare si stabilirea incadrarii in limitele admisibile, conform standardelor in vigoare;

7
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

- datele masuratorilor si observatiilor se vor inregistra si pastra cu ajutorul unor fise de observatie
intocmite de personalul insarcinat cu efectuarea urmaririi comportarii in exploatare a constructiei.
In cadrul urmaririi curente a constructiei, la aparitia unor deteriorari si/sau inregistrarea unor
abateri de deformatii si degradare fata de reglementarile normativelor in vigoare care se considera ca pot
afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o
inspectare extinsa asupra constructiei, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.
Inspectarea extinsa asupra constructiei se efectueaza de catre o firma competenta care dispune
de serviciile unor experti autorizati MLPAT cu o larga experienta in domeniul cercetarii experimentale a
elementelor si structurilor de constructii.
Inspectarea extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind, separat, urmatoarele:
- observatiile privind degradarile constatate (tip, cauze, gradul si efectul acestora);
- masurile ce trebuie luate pentru inlaturarea acestor degradari;
- extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp, daca este cazul.
Raportul privind efectuarea inspectarii extinse se include in cartea tehnica a constructiei dupa ce
a fost analizata si avizata de catre ISCLPUAT, care va urmari si executia eventualelor interventii.
In cazul in care la constructia in exploatare se constata o evolutie periculoasa atestata de
rezultatele unei expertize tehnice sau unei inspectari extinse se poate institui urmarirea speciala a
comportarii constructiei care va respecta prevederile legislative in vigoare.
In cazul in care s-a depasit durata de serviciu, se schimba destinatia sau conditiile de exploatare,
proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc masurile necesare.
Obligatiile si raspunderile privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei revin
investitorului, proprietarilor, proiectantilor, executantilor si personalului insarcinat cu urmarirea
comportarii in exploatare, in conformitate cu prescriptiile normativului P130-1997.
Continutul activitatii de urmarire
Se vor urmari dupa caz:
a. Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al acestora
manifestate direct, prin deplasari vizibile, orizontale sau verticale si inclinari, sau prin efecte secundare
vizibile ca desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si altor elemente anexa, de soclul sau corpul
cladirilor si aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri, aparitia de fisuri si crapaturi, deschiderea sau
inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie, tronsoane de cladiri, prin
scufundarea obiectului de constructie, dereglarea sau blocarea functionarii unor utilaje conditionate de
pozitia lor (lifturi, utilaje etc.).
b. Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile sau
orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor, greutati sau blocare
in functionarea utilajelor, distorsionarea treaseului conductelor de instalatii sau tehnologice, indoirea
barelor sau altor elemente constructive, aparitia unor defecte in functionarea elementelor imbinarilor
cu forfecarea sau smulgerea niturilor, fisurarea sudurilor, slabirea legaturilor etc.
c. Schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii, al
izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate
prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale
pamântului dupa cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii
suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului, mirosurilor neplacute, efectele nocive ale
vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor manifestate prin stari mergând pâna la
imbolnavire etc.
d. Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie, infundarea
scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale), porozitatea, fisuri si crapaturi in elementele si
constructiile etanse prin destinatie (rezervoare, bazine, conducte), denivelari, santuri, gropi in
imbracamintea drumurilor.
e. Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de
constructie, fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si a armaturilor la cele de beton armat
sau precomprimat, defecte manifestate prin perete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc., flambajul unor
elemente componente comprimate sau ruperea altora intinse, slabirea imbinarilor sau distrugerea lor.
Se va acorda o atentie deosebita in cadrul activitatii de urmarire curenta:
a. Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundare din jurul elementelor de constructie si
tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de constructie (pante spre
exterior pe cel putin 10 m, etanseitatea rostului trotuar-cladire, scurgerea apelor spre
canalizarea exterioara, integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide de orice
fel etc.).
b. Incaperile in care exista conditii de mediu deosebit de agresiv in raport cu materialele din
care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape moi
s.a.).
c. Elementelor de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu
natural sau tehnologic, terase insorite, mediu marin, cai de rulare functionând cu poduri

8
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

rulante in regim greu, zone de constructie supuse variatiilor de umiditate – uscaciune, locuri
in care se poate acumula murdarie, apa, solutii agresive, incaperi cu degajari mari de
temperatura sau emulsii de solutii fierbinti, metale topite, incaperi cu regim criogenic s.a.
d. Modificarilor factorilor de mediu natural si tehnologic care pot explica comportarea
constructiilor urmarite.
Pereti exteriori si compartimentari interioare
Pentru grupa „A” operatiunile de urmarire curenta cuprind obligatoriu urmatoarele verificari:
a. desprinderi trotuare, scari, ghene, soclu si aparitia de rosturi, fisuri;
b. degradarea rosturilor dintre panourile de pereti;
c. deschideri-inchideri rosturi dilatatie intre cladiri;
d. aparitia condens-mucegai pe pereti, tavan;
e. schimbari in grad de protectie-confort al peretilor sub aspectul etanseitatii si orice tip de
izolatie, schimbare culori, efecte nocive ale vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor –
manifestate prin imbolnaviri;
f. fisuri, crapaturi;
g. conditii deosebite de mediu in raport cu materialele din alcatuire;
h. protectii hidrofuge si anticorozive;
i. pentru peretii din zidarie de caramida, elemente b.c.a., beton armat, monostrat, tristrat si
ipsos:
- se va observa integritatea peretelui (zone lipsa, deplasare, deformare, fisuri, crapaturi,
tasari);
- mentinerea geometriei initiale, aliniere;
- modificari care conduc la deteriorare in timp datorita sarcinilor permanente, accidentale
sau agenti corozivi, la aparitia fisurilor se vor monta martori din sticla pozati pe pat de
ipsos;
j. inchideri din tabla:
- geometrie si aspect;
- integritatea peliculei protectoare: se va curata protectia, cositoririle, falturile, nituri,
suruburi;
k. inchideri vitrate-sticla:
- geometrie si aspect;
- sparturi, fisuri, lipsuri complete, se va controla starea chitului de etansare;
- integritatea si functionarea corecta a mecanismelor de deschidere-inchidere, etansare in
pozitia inchis si sistemul de fixare in pozitia deschis;
- gradul de curatire.
Pentru grupa B:
a. umezirea terenurilor de fundatie;
b. degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei peretilor, fisuri, crapaturi,
se vor monta marcaje, repere;
c. integritatea peretelui: deplasat, deformat, lipsa;
d. starea tencuielii, vopsitoriilor.
Tâmplarie:
Se vor verifica urmatoarele:
a. protectia peliculara si a prinderilor de elementul suport;
b. accesorii metalice pentru ochiurile mobile;
c. integritate geamuri, chituri, garnituri;
d. verificari operative dupa orice fenomen natural.
Urmarirea comportarii in timp a invelitorii:
Se va realiza de beneficiar in conformitate cu normele P130/88 (BC 4/88), pe toata durata de
serviciu a obiectului, vizual, prin observatii directe, la max. 6 luni (primavara si toamna) si operativ dupa
orice fenomen natural.
Invelitori
a. verificare in câmp, la atic, rost dilatatie, sifoane etc.; de urmarit: sa nu prezinte fisuri,
exfolieri, rupturi, umflaturi sau desprinderi de suport;
b. jgheaburi, burlane, guri scurgeri, bride etc.;
c. tinichigerie la atic, rost etc., urmarind daca sunt deplasari, dezlipiri, falturi desfacute
etc., daca bolturile, cuiele nu au capacelele cositorite si permit infiltratii;
d. se va verifica operativ dupa orice fenomen natural (seism, inundatii, explozii, incendii)
etc.

INTOCMIT

9
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

ing. Rozorea
Lucian

MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

Pe tot timpul executiei lucrarilor care fac obiectul prezentului proiect se vor respecta
prevederile privind protectia si igiena muncii din normativele in vigoare la data executiei
lucrarilor. La data intocmirii proiectului sunt in vigoare si trebuiesc respectate prevederile din:
- Legea protectiei muncii nr.319 din 2006;
- Regulamentul privind protectia muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9 / N
din 15.03.1993;
-Planul de securitate si sanatate insusit de beneficiar si constructor.
Dotarea cu mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiilor s-a facut conform
P.118/2013-vezi lista dotari P.S.I.
Prin documentatie prezentata se asigura:
 Protectia fata de vecinatati
 Limitarea propagarii focului
 Asigurarea cailor de evacuare in caz de incendiu
 Asigurarea apei pentru incendiu – sunt prevazuti hidranti exteriori montati in
platforma de parcare
 Masuri constructive de protectie la incendiu
 Cai de acces rutiere pentru interventie in caz de incendiu

INTOCMIT:
ing. ROZOREA LUCIAN

10
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

In conformitate cu legea 10/1995 si ordin MLPAT 31/N/95 se stabileste urmatorul program
intre:
 BENEFICIAR COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII
 PROIECTANT S.C. ROZINI S.R.L. (ing. Rozorea Lucian)
 CONSTRUCTOR .........................................................
Nr Lucrare ce se executa, Documentul ce se incheie Cine executa Nr. si
. receptioneaza si se controlul data
cr intocmeste documentatia actului
t scrisa incheiat
1. Ordin de incepere a lucrarilor PV B; E;
1. 1. Predare, primire PV (predare primire B; E; T
amplasament si borne de amplasament)
reper
3. Trasarea axelor si fundatiilor PV-de trasare B; E; T
inclusiv stabilirea cotei
±0,00m
4. Sapatura si fundatii. PVLA-cota sapatura B; E; P
PVLA-natura teren B; E; G
PVRC-cota si natura teren B; E; G; P
PVFD-cota si natura teren B; E; P; G; I
5. Fundatii izolate, Cuzinet PV- cofrare si armare B; E, P
PVRC- structura B; E, P
PVFD- structura B; E, P; I
6. Grinzi de fundare. Centuri PV- cofrare si armare grinzi de B; E, P
fundare B; E, P
PV- armare ancoraje stalpi B; E, P
PVRC- structura B; E, P; I
PVFD- structura
7. Placa cota -0,05m PV- armare si cofrare planseu B; E, P
PVRC- structura B; E, P
8. Montarea cadrelor metalice si PV- starngere a buloanelor B; E, P
contravanturilor verticale PVLA- montare structura B; E, P
9. Montarea panelor si PV- starngere a buloanelor B; E, P

11
 S .C. ROZI N I S .R.L .
C.U.I. R17551586
B-dul 15 Noiembrie, Nr. 78, Brasov
WE T H I N K O V E R Y O U R C O M F O R T Tel/Fax 0268-411626 ; Mob 0723-387549
Web: www.rozini.ro ;E-mail: office@rozini.ro

P R O I E C T A R E C O N S T R U C T I I C I V I L E S I I N D U S T R I A L E

SALA DE EDUCATIE FIZICA SCOLARA – PROIECT TIP

contravantuirilor orizontale, PVLA- montare B; E, P
panorui de acoperis
10 Receptie calitativa a structurii PV-receptie Comisie B; E; P;
. de rezistenta (I)
11 Receptie la terminarea PV-receptie Comisie B; E; P;
. lucrarilor (I)

B=beneficiar
I= inspector MLPAT
P=proiectant
E= executant
T= topograf
G=geotehnician
PV= proces verbal
PVLA= PV lucrari ascunse
FD= faza determinanta
PVRC=PV receptie calitativa
L
egenda:

Constructorul va anunta in scris cu 5 zile inainte de faza determinanta inspectia in constructii si cu nota telefonica pe
ceilalti participanti cu cel putin trei zile inainte.

Un exemplar din prezentul act se ataseaza la cartea constructiei.

PROIECTANT, BENEFICIAR, EXECUTANT,

INSPECTIA IN
CONSTRUCTII

12