Memoriu Tehnic

S.C. RIZAV PROIECT S.R.L.
Coasta, str. Principală, nr. 21, com. Şieu – Odorhei, Jud. Bistriţa – Năsăud.
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Email: rizavproiect@gmail.com, tel. 0745361944; 0740020679;
S.C. RIZAV PROIECT S.R.L. COASTA

Cod proiect: RZV 20.22
MEMORIU TEHNIC DE STRUCTURĂ
- DESCRIEREA LUCRĂRILOR-
MEMORIU TEHNIC- STRUCTURĂ ȘI REZISTENȚĂ
DATE GENERALE:
Denumirea obiectivului: CONSTRUIRE CASĂ LOCUIT – UNIFAMILIALĂ
Regim de înălțime: Parter + Mansardă
Adresa obiectivului: Româ nia,judeţul Bistriţa–Nă să ud, localitatea
componentă Unirea, numă rul 46 A;
Beneficiar: IGNAT SILVIU CRISTIAN și soția IGNAT IONELA
Româ nia, Româ nia, Județul Bistrița - Nă să ud,

Municipiul Bistrița, strada C.R. Vivu, numă rul 84,
apartament 3.
Amplasament:
Obiectivul proiectat se află situat în intravilanul Municipiului Bistriţa,
localitatea componentă Unirea, nr. 46 A.
Adâ ncimea de îngheţ este la -1,00 m faţă de cota terenului natural,
conform STAS 6054-77;
Terenul la talpa fundațiilor, la cota – 1,95 față de cota ± 0,00 a imobilului,
este strat de argilă cafeniu cenușie, vâ rtoasă , contractilă . Pe timpul forajului
geotehnic, apa subterană nu a fost gă sită .
Din punct de vedere al încă rcă rilor seismice/climatice, construcția este
caracterizată de urmă toarele valori de proiectare:
Seism. Conform Normativului NP. 100-1/2013, cu modifică rile şi
completă rile ulterioare, construcția analizată prin prezenta documentație este
Construire Casă de locuit 1
România, Judeţul Bistriţa Năsăud, Municipiul Bistriţa, localitatea componentă Unirea , nr. 46 A
Beneficiar: IGNAT SILVIU CRISTIAN și soția IGNAT IONELA Memoriu tehnic de structură și rezistență mecanică
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
amplasată în zona seismică „F”, avâ nd ag=0.10 g şi Tc=0.7s. Construcția se

încadrează în clasa de importanţă şi de expunere la seism III, că reia îi
corespunde factorul de importanţă γI,e=1,0.
ZĂPADĂ. Conform codului de proiectare pentru evaluarea acţiunii ză pezii
asupra construcţiilor CR1-1-3/2012, încă rcarea din zăpadă pe sol în jud.
BISTRIȚ A-NĂ SĂ UD, sk= 1.5 KN/m2.
VÂNT. Conform codului de proiectare pentru evaluarea acțiunii vâ ntului
asupra construcțiilor CR 1-1-4/2012, valoarea de referinţă a presiunii dinamice
a vâ ntului în jud. BISTRIȚ A-NĂ SĂ UD, qb= 0.40 kPa, avâ nd IMR=50 ani
În conformitate cu prevederile STAS 10100/0 – 75 referitoare la principiile
generale de verificare a siguranței construcțiilor, imobilul se înscrie în clasa
redusă IV.
DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI:
Prin prezenta documentaţie se propune construirea unei case de locuit, cu
regimul de înă lţime Parter Mansardă . Structura de rezistenţă va fi alcă tuită din:
INFRASTRUCTURA
Ț inâ nd cont de specificațiile studiului geotehnic, precum și de conformarea
structurală , s-a ales soluţia de fundare cu fundații continue rigide sub ziduri,
alcă tuite din blocuri de beton simplu C12/15 de 140 (lxh), si socluri-centuri
continue din beton armat C16/20 de 30x55cm (lxh) cu rezemare centrică pe
blocurile de fundare. Talpa blocului de fundare a fost stabilită la cota de -1,95 m,
iar baza soclului la cota -0,55m.
Placa suport a pardoselii de la parter (cota ± 0.00m) este din beton slab
armat marca C16/20, în grosime de 10 cm, turnată monolit cu soclurile. Armarea
plă cii pe sol se va face cu un râ nd de plase sudate STNB 111GQ196
Ø6X100/6X100.
Umplutura de sub placa pe sol se va realiza dintr-un strat de pietriș-sort, cu
grad de compactare de peste 98%, conform stratificației din planșele de
execuție. Verificarea compactă rii se va face conform normelor de terasamente.
Soclul din beton al construcției proiectate se va termoizola la exterior cu un
strat de polistiren extrudat în grosime de 5cm.
Tă lpile fundaţiilor au fost dimensionate astfel încâ t să asigure în limitele
prevederilor standardelor în vigoare, transmiterea pe terenul de fundare a
încă rcă rilor provenite de la suprastructură , încă rcă ri climatice și greutatea
proprie a fundaţiei.
Soclul din beton este armat pe tot perimetrul fundațiilor, la partea
superioară și inferioară , cu centuri formate din cate 4 ø12 bare otel
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
longitudinale fiecare, avâ nd clasa de otel BTS 500 C, legate cu etrieri de ø 8/10 in
zonele de înnă dire, respectiv ø 8/20 în câ mpurile curente, ca armă tură
transversală pe tot perimetrul fundațiilor. Barele longitudinale din socluri vor fi
înnă dite prin suprapunere pe o lungime de cel putin 80 cm (60xØ) și legate de
etrieri cu sâ rmă moale.
In aceeaşi secţiune vor fi înnă dite maxim 50% din bare, distanţa dintre
zonele de înnă dire fiind de minim 1metru. În zonele de înnă dire a barelor,
etrierii din socluri vor fi indesați pe întreaga lungime de înă dire, la un pas de
10cm. Prin armarea superioară a soclurilor se urmă reşte obţinerea unui braţ de
pâ rghie câ t mai mare pentru preluarea eventualelor eforturi de încovoiere
datorate de eventuala apariție la nivelul tă lpilor fundațiilor a unor tasă ri inegale,
sau pentru preluarea unor eforturi de încovoiere ce pot să apară datorită
nesimetriei structurale.
In porţiunile ală turate stâ lpişorilor din beton armat, etrierii din socluri se
vor îndesa la 10cm pe lungimi de 80cm stâ nga-dreapta, iar în câ mp se vor plasa
la un pas de 20cm, cu exceptia zonelor de înnă dire a barelor longitudinale.
Din centurile superioare din socluri, vor porni bare longitudinale sub forma
de mustă ți, avâ nd diametrul de Ø16, identic cu cel al stâ lpișorilor, prin care se va
realiza legă tura și transmiterea eforturilor din stâ lpișori spre fundație. Mustă țile
vor porni din centura superioară a soclurilor din beton si se vor prelungi in
stâ lpișori pe o lungime de 70cm.
Stratul de acoperire cu beton al armaturilor ce formează armarea soclurilor
este de 4cm.
Armaturile sub forma de plase sudate din armarea placii pe sol se vor
încastra în soclurile de beton armat pe tot perimetrul prin prelungirea acestora
pâ nă aproape la fața exterioară a soclurilor. În zonele de intersecție ale plaselor
cu etrierii din socluri, plasele se vor taia cu flexul pentru a facilita
întrepă trunderea lor in etrieri.
De preferinţă , să pă turile pentru fundaţii se vor executa în perioada cu ploi
câ t mai puţine. Ultimii 20 de cm se vor să pa manual înainte de turnarea efectivă
a betonului în blocurile de fundare, evitâ nd în acest mod deteriorarea naturii
terenului de la cota de fundare.
Inaintea turnarii betonului simplu în groapa de fundare, apele pluviale
acumulate se vor drena. Nu se admite prezenta apelor în groapa de fundare la
momentul turnă rii betonului. De asemenea, se vor înlă tura eventualii bulgari de
pă mînt proaspă t că zuți în groapa de fundare, proveniți din excavare și
depozitarea pă mâ ntului excavat lâ ngă groapa de fundare.
Materialul excavat se va depozita la mai mult de 1 metru apropiere față de
marginea gropii de fundare pentru evitarea surpă rilor. Toate să pă turile se vor

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
executa cu sprijiniri. După efectuarea să pă turilor, se va proceda la compactarea

tă lpii de fundare cu mai compactor mecanic.
Hidroizolaţiile verticale și orizontale din zona de soclurilor se vor realiza în
conformitate cu normativul NP 040-02 “Normativ privind proiectarea,
executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clă diri”.
A se acorda o atenţie deosebită la trasarea axelor şi la turnarea pe etape a
fundaţiilor.
In jurul construcţiei se va executa un trotuar de protecţie etanş avâ nd
lă ţimea de 1.00 metru, cu panta de 2% spre exterior pentru prevenirea infiltră rii
apelor din precipitaţii. Trotuarul de protecţie va fi executat din pavele
prefabricate din beton în grosime de 6 cm, pe un strat de nisip compactat în
grosime de 10 cm.
Elementele componente ale infrastructurii din beton armat, vor fi armate

cu oţel beton de tip BST 500 C, conform planşelor de armare.
- La realizarea infrastructurii se vor utiliza urmă toarele clase de beton:
C12/15 – beton de egalizare;
C12/15 – fndații, elevaţii, sâ mburi din B.A.;
C 16/20 – centuri din beton armat, placă de beton armat pe sol.
Clasele de beton care se vor turna în fiecare element sunt specificate pe
planşele de rezistenţă .
SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistenţă a construcţiei nou proiectate este formată atâ t în
cazul pereților exteriori portanți de 30 cm grosime care formează anvelopa
exterioară a clă dirii, câ t și în cazul pereților interiori portanți de 25 cm grosime,
din zidă rie din blocuri ceramice cu goluri verticale GV în lungime de 290 mm,
lă țime 240 mm, înă lțime 238 mm, avâ nd rezistența la compresiune medie
declarată de producă tor de 15N/mm2, valoare determinată prin teste conform
EN 1052-2:2005.
Se vor folosi că ră mizi portante cu goluri verticale aparținâ nd grupei 2 de
zidă rie, cu volum de goluri verticale <55%.
Acestea se vor pune în operă împreună cu mortar de utilizare generală
(ciment-var-nisip) sau mortare preparate însă cuite pentru zidă rie de marca
M10.
Rigidizarea sistemului structural se realizează prin confinarea elementelor
de zidă rie portantă care formează zidurile interioare/exterioare in stâ lpișori si
centuri, țeserea zidă riei la nivelul stâ lpișorilor se efectuează în strepi.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Zidirea blocurilor ceramice se va executa prin decalarea acestora în

momentul suprapunerii râ ndului urmă tor cu o jumă tate de lungime de bloc
ceramic.
În zidă rie nu se admit slituri/șanțurilor cu adâ ncimea mai mare de 8-10
mm mai mare decâ t diametrul maxim al tuburilor instalației electrice ce
urmează a fi montate la finalizarea lucră rilor de structură . Pt evitarea slă birii
secțiunilor de zidă rie, adancimea maxima a sliturilor permisa este de 20mm.
Stâ lpișorii au secțiunile de 30x30cm, respectiv 25x25cm, in functie de
amplasamentul acestora pe plan. Armă turile longitudinale ale acestora pornesc
de la nivelul superior al stratului suport al pardoselii de la parter, înnă dindu-se
pe o lungime de 70 cm cu mustă țile pozate anterior în socluri la momentul
turnă rii betonului, conform planșelor de execuție.
Acoperirea cu beton în stâ lpișori este de 3 cm. Pentru asigurarea acestei
valori se vor folosi distanțieri bloc tip rozeta plastic, cu dispunere la 50 cm între
aceștia.
Armă tura folosită la armarea longitudinală a stâ lpișorilor este alcatuită din
bare cu diametrul de Ø16 BST 500 C, fiind dispuse câ te 4 bare într-o secțiune, la
colțurile etrierilor perimetrali. Etrierii au diametrul de Ø8 BST 500C, aceștia
fiind îndesiți in zona de înnă dire a armă turilor longitudinale cu mustă țile la un
pas de 10 cm pe întreaga lungime de înnă dire, precum și în zona adiacentă plă cii
din beton armat pe aceeași distanță , atâ t dedesubtul plă cii, cat si deasupra ei.
Turnarea stâ lpișorilor se va face monolit cu centurile perimetrale de la
partea superioară a zidă riei portante. Armă turile longitudinale se ancorează la
partea superioara în centurile curente din beton armat perimetrale, pe o lungime
indicata in planșele de armare.
Pereții din zidă rie vor fi legați la partea lor superioara de centuri din beton
armat. Secțiunea acestora variază în funcție de poziția de amplasament și de
grosimea pereților din zidă rie portantă : 30x30 cm, respectiv 25x30 cm. Acestea
formează contururi închise pe tot perimetrul clă dirii. Centurile vor fi
termoizolate la exterior cu polistiren extrudat cu rol de întrerupere a punților
termice.
Armarea centurilor se va face cu dispunerea a cate 4 bare longitudinale cu
diametrul de Ø12 BST 500 C într-o secțiune.
Barele longitudinale din centuri vor fi inchise prin etrieri cu diametrul de
Ø 8 BST 500 C, dispunerea acestora fiind la un pas de 10 cm în zonele de
înnă dire a barelor longitudinale și/sau proximitate a
stâ lpișorilor/intersecțiilor/ramificațiilor dintre centuri, conform planșelor de
execuție. În câ mp, spațierea etrierilor se va face la un pas de 15 cm între brațele
de forfecare.

C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
Planseul din beton armat cu grosimea de 15 cm peste parter este armat la

partea inferioara pe ambele directii ortogonale cu bare avand diametrul de Ø8
BST 500C dispuse la 10cm inter-ax, iar la partea superioară cu Ø8 și sau Ø10 BST
500C. Mentinerea barelor intr-o pozitie care sa asigure acoperirea necesara cu
beton se va face cu distantieri loc din plastic de tip rozeta.
Acoperirea minima/maxima cu beton a barelor care formeaza armarea
inferioara/superioara a planseului este de 2,5cm. Reteaua de bare superioare
legate va rezema pe „capre” din bare de otel Ø10, in numar de in numar de
4buc./mp., dispusi la maxim 50cm intre ei pe fiecare bara.
Placa din beton armat peste psrter se va turna monolit cu diafragmele din
beton, armaturile din placa fiind astfel incastrate in diafragme.
Se interzice traficul muncitorilor pe barele superioare de armatura
(calareti) in timpul desfasurarii activitatii acestora, ulterior montajului barelor
in pozitia finala. In vederea facilitarii unei cat mai bune desfasurari a procesului
de executie, se vor monta podini din dulapi, astfel rezemate incat sa nu modifice
pozitia armaturilor de rezistenta.
Nu se accepta daltuirea santurilor/sliturilor in placa (sub planseu) cu
scopul montarii tuburilor de protectie a instalatiei electrice. Acolo unde se
impune traseul acestor cabluri electrice conform proiectului de instalatii
electrice, acestea se vor poza aparent sub placa, urmand a fi mascate sub planseu
Prinderea grinzilor de lemn lor de centuri se face cu tije filetate M16,
ancorate în centuri în momentul turnă rii acestora. Nu se admite lemnul fisurat.
Executarea stră pungerilor în elementele de construcție (dacă acestea nu
au fost executate anterior de constructor) se face utilizâ nd:
- dalta ascuțită (șpițul) și lata, prin batere cu ciocane de 0,5-2kg;
-mașini electrice universale (cu burghiu) pentru diametrele de 8-20 mm,
respectiv cu freze pentru diametrele 50-90 mm, sau rotopercutorul.
Nu se admit armă turi de rezistența tă iate sau întrerupte ca urmare a
spargerilor de beton.
Stră pungerile în planseu in scopul traversarii conductelor
apa/gaz/scurgere se vor executa numai de jos in sus, pe doua treimi din
grosimea planseului, dupa care sunt completate de sus in jos, evitandu-se
slabirea rezistentei planseului. Aceste strapungeri vor fi executate pe cat posibil
in zonele marginale de reazem ale placii, evitandu-se zona centrala a planseului.
Grinzile nu se vor strapunge.
Buiandrugii de la golurile interioare (uși) și care fac parte din anvelopa
exterioara a clă dirii, vor face corp comun cu centura, de tipul centura-buiandrug.
Buiandrugii vor fi armați longitudinal la partea superioara si mediana cu
armaturile din centuri 4Ø12 BST 500 C, iar la partea inferioara cu bare 2Ø12. Se
va evita înnă direa armă turilor din centuri deasupra buiandrugilor. Armarea
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
centurilor în zona buiandrugilor trebuie să fie continua. Buiandrugii vor rezema

pe zidă rie la ambele capete pe o distanta de cel puțin 40 cm.
La șarpanta se vor folosi că priori cu secțiunea transversala de 10x14 cm,
clasa C 24. Aceștia vor rezema la streașina pe cosoroabe 15x15cm, iar la coama
pe pane de 15x15cm.
Panele de coamă reazemă pe popi 15x15cm, rigidizați prin contrafișe
prinse cu scoabe din otel. Căpriorii vor fi rigidizați prin clești cu secțiunea de
5x20 cm, dispuși pe ambele laturi ale că priorilor. Prinderea acestora de că priori
se face prin cuie.
Ş arpanta peste parter se va executa din lemn care se tratează ignifug şi
antifungic cu materiale agrementate, de societă ţi certificate pentru acest tip de
lucră ri, înainte de începerea lucră rilor.
Învelitoarea se va executa din țiglă ceramică și/sau tablă cutata. Prinderea
învelitorii se face de astereala 2,5x15 cm, bă tuta de că priori cu cuie otel.
Deasupra asterelei se va așeza un strat de folie anticondens, râ ndurile succesive
fiind executate prin suprapunere de minim 15 cm.
Între coșul de fum și materialul lemnos se va asigura un strat de vată
minerală bazaltică . La zidirea coșului de fum nu se admite folosirea blocurilor
ceramice cu goluri cu rol de aerisire. Se vor folosi doar anvelope din șamotă ,
recomandabil cu secțiunea circulara interioara. Pentru un tiraj al coșului de fum
câ t mai bun, acesta se va termoizola la exterior în zona de pod cu vată bazaltică
minerală .
Elementele componente ale suprastructurii din beton armat (placa, stâ lpi,
sâ mburi din b.a, centuri, buiandrugi, vor fi armate cu oţel beton de tip BST 500 C
pentru etrieri şi BST 500 C pentru restul mă rcilor de armatură conform
planşelor de rezistenţă .
La realizarea elemntelor din beton armat aferent suprastructurii se vor
utiliza urmă toarele clase de beton:
C12/15 – sâ mburi din beton armat, buiandrugi;
C16/20 – centuri, grinzi şi placa din beton armat de la cota +/- 0,00, + 3.35.
Clasele de beton care se vor turna în fiecare element sunt specificate pe
planşele de rezistenţă .
Pe durata execuţiei lucră rilor constructorul are obligaţia de a respecta
proiectul precum şi prevederile normativelor care stau la baza proiectă rii şi
execută rii lucră rilor de construcţii:
- Normativ NP 112-2012 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor;
- SR EN 1991-1-1 pentru calculul si alcatuirea elementelor structural din
beton armat;
C.U.I.25791539, R C J 06/347/2009
- Normativul P100-2013 pentru seism;

- Cod de proiectare pentru structuri din zidarie : CR 6 – 2013;
- CR 1-1-4-2012 Acțiunea vâ ntului;
- CR 1-1-3-2012 Evaluarea încă rcă rilor din ză padă ;
- H.G. Nr. 766/1997 – pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii;
- H.G. 675/2002 – privind modificarea şi completarea H.G. Nr.
766/1997;
- C 56 – 1985 – Normativ pentru verificarea calită ţii şi recepţiei
lucră rilor de construcţii şi instalaţii aferente.
MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Pe durata execuţiei lucră rilor atâ t executantul lucră rilor câ t şi beneficiarul
investiţiei vor ţine seama de prevederile actelor normative privind mă surile de
tehnica securită ţii şi să nă tă ţii în muncă :
Legea 319/2006 - legea securită ţii şi să nă tă ţii în muncă ;
HGR nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi să nă tate
pentru locul de muncă ;
HGR nr. 1051/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi să nă tate
pentru manipularea maselor care prezintă riscuri;
Pe lâ ngă mă surile prezentate mai sus se va ţine seama şi de alte norme de
protecţia şi igiena muncii în construcţii specifice activită ţii de construcţii în
vigoare la data execută rii lucră rilor.
Intocmit,
Ing.,
Bartha Csaba


Memoriu Tehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. RIZAV PROIECT S.R.L.

S.C. RIZAV PROIECT S.R.L. COASTA

Româ nia, Româ nia, Județul Bistrița - Nă să ud,

amplasată în zona seismică „F”, avâ nd ag=0.10 g şi Tc=0.7s. Construcția se

Construire Casă de locuit 3

executa cu sprijiniri. După efectuarea să pă turilor, se va proceda la compactarea

Elementele componente ale infrastructurii din beton armat, vor fi armate

Construire Casă de locuit 4

Zidirea blocurilor ceramice se va executa prin decalarea acestora în

Construire Casă de locuit 5

Planseul din beton armat cu grosimea de 15 cm peste parter este armat la

centurilor în zona buiandrugilor trebuie să fie continua. Buiandrugii vor rezema

- Normativul P100-2013 pentru seism;

Construire Casă de locuit 8

S-ar putea să vă placă și