1 3

3.4 Regimul tranzitoriu al curentului de scurtcircuit trifazat simetric

În cele ce urmează, se consideră că într-o instalaţie trifazată, apare un

scurtcircuit între cele trei faze, la o anumită distanţă faţă de sursă, care are
puterea infinită (fig.3.2a). Sursa are puterea infinită, dacă reactanţa ei
internă este cel mult 15% din reactanţa echivalentă a instalaţiei parcursă
de curent. De asemenea, se face simplificarea: impedanţa de defect este
zero.
Pentru scurtcircuitul trifazat simetric, curenţii de scurtcircuit de pe
cele trei faze, sunt egali în modul; de aceea se poate face analiza regimului
tranzitoriu al curentului de scurtcircuit trifazat, pe o singură fază, ceilalţi
curenţi modificându-se în acelaţi fel, cu defazajul 2/3 între ei.
Ţinând seama, de cele arătate mai sus, prin aplicarea teoremei a doua
a lui Kirchoff pe ramura întâia din circuitul prezentat în figura 3.2a,
rezultă:
 3 disc 3 
u f  R f  isc  L f 
dt
(3.46)
unde: u  2  U  sin   t
f f (3.47)
 3
În aceste relaţii uf şi isc sunt valorile momentane ale tensiunii de fază
şi curentului de scurtcircuit trifazat, iar Rf şi Lf rezistenţa, respectiv
reactanţa echivalentă pe fază a circuitului parcurs de curentul de
scurtcircuit.
Soluţia ecuaţiei diferenţiale (3.46) este:
i   i   i 
3
sc
3
scp
3
sca (3.48)
   3
în care i este componenta corespunzătoare regimului permanent, iar isca
3
scp

componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit trifazat,

corespunzătoare regimului tranzitoriu. Aceşti curenţi, considerându-se
curentul de scurtcircuit pur inductiv (Rf  0), se calculează cu:
 3  
iscp  2  I sc 3   sin   t  
 2
 3  3
iscp   2  I sc  cos   t (3.48)
t
 3
isca  2  3 T
 I sc  e (3.49)
Cu (3.48), (3.49) şi (3.47) rezultă:
 t
 3   T

 3
isc  2  I sc  e


 cos   t 


(3.50)
 2 3
În aceste relaţii T este constanta de timp a circuitului străbătut de
curentul isc 3  :
Lf
T
Rf (3.51)
iar I sc 3  este valoarea eficace a curentului de scurtcircuit în regim
permanent, care se obţine teoretic, după un timp t = , de la producerea
scurtcircuitului.
Modificările în timp ale curentului de scurtcircuit trifazat şi
componentelor sale, sunt date în figura 3.12.
uf, i i  3 ,i  3  ,i  3   
3
sc sca scp isc

 3
iscp
i
uf  3
isca
t
 2

 3
2 I sc
regim
regim tranzitoriu staţionar

Fig.3.12 Variaţia curentului de scurtcircuit isc 3  şi a componentelor sale:

 3
isca şi i   3
scp

Se impune să se cunoască valoarea maximă a curentului de

scurtcircuit trifazat simetric, care se notează cu i   . Pentru aceasta se 3
şoc

efectuează derivata:
disc 3 
d  t
0 (3.52)
şi rezultă:
 t   (3.53)
 3
Deci curentul de scurtcircuit isc are valoarea maximă după timpul:

t
 (3.54)
de la producerea defectului.
Înlocuind (3.54) în (3.50), se obţine valoarea maximă a curentului de
  


scurtcircuit trifazat simetric: i  2  I   1  e  Paranteza din relaţia

 3
şoc
 3
sc
 T

(3.55) are valoare constantă pentru parametrii Rf şi Xf, bine precizaţi, ai

circuitului străbătut de curentul de defect. Aceasta se notează cu k   şi 3
şoc

poartă de numirea de coeficient de şoc:

 3 3
  

 3
k şoc   1  e  T





(3.56)
Se observă că valoarea acestui coeficient depinde numai de constanta
de timp a circuitului parcurs de curentul de defect:
 3  3 L 
k şoc  f T  ; k şoc  f f 
(3.57)
 Rf 
 
Pentru instalaţii cu inductanţa foarte mică (Lf  0), T  0, deci k  
3
şoc

1. Acesta este cazul instalaţiilor electrice de joasă tensiune.

Dacă instalaţia parcursă de curentul de scurtcircuit, are un caracter
puternic inductiv (Rf  0), T  , deci k   2. Aşa sunt instalaţiile de
3
şoc

medie şi de înaltă tensiune.

Pentru instalaţiile de joasă tensiune:
k    1...1,2
3
şoc (3.58)
iar pentru cele de medie şi înaltă tensiune:
k    1,8...2
3
şoc (3.59)
deci:
1  k   2
3
şoc (3.60)
Coeficientul de şoc, al curentului de scurtcircuit trifazat simetric, se
modifică, în funcţie de T, sau de raportul Xf /Rf, ca în figura 3.13.
Ţinând seama de (3.56), curentul de şoc trifazat se determină cu :
i   2  k    I  
3
şoc
3
şoc
3
sc (3.61)
Când instalaţia este parcursă de curentul i   , solicitarea electro-
3
şoc

dinamică a căilor principale de curent a echipametului electric, este

maximă.
Din acest motiv se impune verificarea
stabilităţii electrodinamice a reţelelor
electrice, în regim de scurtcircuit.
 3
k soc
2

T
1
 4 3
Fig.3.13 Modificarea coeficientului
k   în funcţie de T, sau de raportul Xf /Rf
3
şoc