ORGANUt soc. CULTURAl.E .

UTfMOC~·~ A

ROMlrULDR DrN VALEA, TIMOCUl' " I

T l liN '

,I DR.EAP A DUN HU _0' t

GllJL

\ ?J.IJIf. f. JlJ.

An.1. Ny. -;-4 LeilO E.'I;,.

Marl.-A/H". U)J4

LV

c

t"

Re7Jistd

Cultnrald

..

.,ON c .. GRAgU~TEANU IB(n-la~..!

lill~ mD~I.. m~~f~ rll m~ 11~,~.le ~ lilomJI1 Hd"r dfm V~I~. 'Id",,1) ~~'l'll ,i dF.[ha~rji

R IE 0' ,A CT. A ~ J A D ~, I N 1ST n A I f A =

8UCUREfTI, B-Dut CARlL It 16

TIMOCUL

I

ORGAN A l SOC rET ATrr CU L TURA LE fJl TIMOC» APARE LUNAR SUB CONDUGEREA UNUl GOMITET

Hristos a inviat 1

A Ro.~AM ENTlE :

Lei 200 31liUa l pc~ trill Pili!' t~CtU I .. r~

~ 50 ,. ." ~tUJdc Ilt,l

~. Sl!l~.. ,.. if!:5t:iit'lllti i

~eda~~i!l $1 A,dllldn is:l(rati,a :

H.-dill Ct:m:d Nio.fi Bllcure~fi

CU7.)'inte sfinte ... Cavinte deproJlNUi!J 1l'lJ'lav'i/I ~;i reeu lege re •...

BVfXaf''e sl1.blimli penJl'u not. a~'ll cum a ID'se adaia arllfj de lfu:-dlzire s1Jflet~(ncd penlru tlceL careac'U/1'I. IleOl) de ani rdmti'sesera tJuntirmurifi tIL lata p"i1:Je1i~tti de gr:oa2a ,1 a urgtet celor neJ.egiu.~t,t # !(ira de srJ;fle,r",

Cuvint.e(;arf ,{fZi.:ill lrzaltti. ,aiftre Domnll't ttostn» Jisus. Hristas fn'tflgtJi)neiul Clapo.tdor 1#!;erie~~U ctll':e'i,i re'fJQrsd ~,urtgtel~ in sems: de mare stirbcU(JJare ,pi «mtnlire a evenim8:ni:ulul p,etr.er:ut ea ACt',t ear« a fast illtru,ekiptJ.rea ,{;tmtiitifli l' a ia!JireidfJ Qt!Juten'i~. Ace$acaTf! It-a saclificat eeeae« a a'1)'ut mal. s'cu.wp~ 1Jia,a.~ .. P'4il'u a (!J./"{iia tutur'(!)r ea fe'f'.idr.ea rz l~ f!lJnstlJ In ali creia plttceri dffar:te in dwtrimeJ'ltuA aproapeJNi tfiu~ c.i cd ee repr:~zin,td ;c,'e'lJa ";;at ,tfZatf,e~'l)Ql, c,aF.e s(! ridt,cii. O,(Jtlsupr-a. pa§ lSiunilar :w.astre (')'ment~ti~ ZmQri1ti,{Jnd etemul {ll1..mn.eze~ esc care se l'evarsa ca () (11)alcffl$a binejl1ciiJo.(u'e# mliJlgliietoarE de s.ulte:te ~ iutUftJt'. jalii .rie:o'Btbire rle rmig $l rasd",

Hrisios a InfJtat I., ... lJ,t ~()pt~te jiectYlE La ureene, de:la it2a{£r p,(jml La blitrt1n.~ dtlll ,eg~ pal'tij Lacel ma} umil sarae.; Hrist()S' a tfl,fJiat!

rie"'(lr,e spun« En llmba IUf~ pein~eh~sul ]uij dar to,i slln! ell .unul ~l ac;et{J$ g&rul~ gjnrluZ bUltUtlijii:. Ililndul

CUPRINSUL~

Dr. P. Vad4- Titri()CCanU

RomanH d ln Va~ea TimOClli!l i ,i dleapfa Dunaril·- .~ -

D-J Gheorghe Titarascu ~[ spe-

rante:[c noastee - - -

Ronlani~ ti'moceni .- - - DUIlMea ca a.Ka, avil€tU romane~ti RominU din Tlr.U9C-

Med:iu..l ~ i a ct~ltnile omului

G. MUrflu

Petre Florescu G .. lIU1.gulescu.

Dr. Anton Balata Tkeodor V~n:e'a Ing., D, M. Truia

VaJea Timeeulu! ~l dr, Durilrli Andre! I. Andliei

Cnle 'n vale la Ttmne (foklor) Cum starn.? ~ - Ac'Uv~'tateal]ationa~a 3. lui L C ..

Gr,adi~teanu - -

CI,rt~~ reviste-zfare

Info.ma~{unL - --.,""'" - - .. - ~ -

I. y: Pt].dina

t
'* '"
,l\':
* '*'
":t:, e., *'
..._ S~cntar de. re4ar;li~.: PETRE FLORESCU

r-

.,

'Ill

If' *'

RI/l/ista .twastra strigiJ ttmocenilor r01nane,te:

... {-[risto,s a lnviat" t

lJlindu-le astlet prilejul siLrlispundd a,ga cam ,ei·~t.i.ul din mO!ji $ir-dmopil ~. rorna,nell,e.. ,p,entru a fAJita raspun.sui preotilof care it se aduseaz·(l En alte limhi ttl aitaral oisericUor r(Jm:(J.ne~ti' construJte en. aUlia creutate de

sirdmo#i ,1w$.lri •.•

-$i c{tndP!.". In iimpul tureiior!

Hristo« a ,ln7J'ia..t. /rafilrJ'T tim·(Jceni! Pastrati-va cu"ajut $i o/veti lncreder,(l in Atotpui,2rnku.l stapan al 0- metU,rit. cdel drep'tatea -sa triam fa !

Mat curand sau 'mai td.rziu ve1'E auzi preotu~ vestru strigaindu.-vi in ,]'illba, voastra dulce, rormli:l!leascl!

"HRISTOS A [NV1AT!- '" .•

Dr. P. VODA-nMOCEANU

Pre~. Soc. Cult. "TimClC"

'ROlllaOU din Valea Timocului si dreepta DunarH

I'

2

recaleg!rlJi'. gandltl iubirii ap£oapelui tiiu .. gant! de 1Jddit~ rtruoltd contra aceiora carl all, infdptuit nelegiuirt jata de /is us, imbinat ell aneurin lard limiia cd drepfate HI a.n:Luda ta de EI a tr ~u.m fa t,

- .

. Hristos a tnviat!

I

Pentru toti factor] raspundtori d;[n t,3rj e asa de Incportun ~ enervanl de a se vorbi de populatiHe rornanestj! ramase in afara de hotarete tarH, ba mar blne zis, _. sub jU~LI~ stateior vedne, 0 cat de fugiUva companl~ile Intre stares acdara.!?i aceea a elementetor mlnorttare dela no~ [I e ara ttl U n con tras t de t rata ment ce evidentia z,a. din par tea noastr a 0 nepasare care merge piiJlla la a bsolo ta i nconstle nUi" lipsa de selldarltate ,i abdiearea dela dernnitatea [103str.a lH"ltiOl1ala.

Cazul, eel mal caractertsnc ni-l prealnta starea romanllor dill Valea Tfmceulul ~j dreapta Dun.bii, - care soot eu totul orijpg,j~f de nOll $1 Ui.satr prada unor autorita~i, care nu ~~i 'fa.cnJ.e:i {'I taina din persecutia. ~i infosire,a lor pln&!. la n i 111 i elrea tota i.a. a fifn tCl lot etnice,

ln ti'l11lpUI asta buJgari~ din Cadrilater; captatl de organb!3tii1e revolut,ionareai.e comrtaginof" - interne :;;i externe, nu num,aJi c~~~,i' traesc intensa viata proprle, liberi ~iindependentii' ci au ~i ajuns direct ~findire,ct sa domine in viata noastra pubUca ~! ga=~i lmpue in anir din urma chfar drctatura lor, Unmizand ,!\\l exterrntnand pie to~ii romanii con$tienti~ care lupta erole pentru prestrgiut ~i integntatea s tal t uJ u i nosrru,

E o nespnsa durere pentru noi de a, cO.lstata: acest [aliment al afrnlnlstratlei noastre natlonale, datorU atitudinn antiromane~rl ee 0 are polltictamsmul din B:lIcure~U7' prill organele sale o.fidale pusa Ja dispozitia cllenteiei eiectora[e~i a personal'ismuluf eel mal seandalos,

I,

,

,

.....

Bu1gar'ii" ~11 camuribltea lor ebdca, sur:rt Q ceta~e InexpugnabJla"

.P:mgramul ~or It)olecUv de aspijt,a.~~i ,~i reV"end~cad este l1:uitarJ e imbra~i~at en aloo~a, fa,nat~smiredu:ctibU~ d~toate parUde,r,e, ea ~i de~0~i membrii natilili:le~ bu~ga.re; ni:c[ 0 llr'ansjgen(a. f,a~i de n~ment

$1 tlJtu~i) Rai «eu.ropen.iitt< ~J ~chriiirzatn»~ - vorbtltJ ~e to~eranta ~ de orneni,e~ de aQord~i ~j p,;u!~e, eu acei Icare ne trrmU bandifl ca. sa ne exter mine,i GDmlpl:oteaJza. eontr2 sf:gu;ran~e~ 8tatu~IJl[~i It ex'isI1en'~Ji noastrena;~rona,re'.

Orbitea. aeea ti~a d,alel, mal diureaza. mu~i e ~atal sa albe eonseen tl'!'I'1i! ce~e mai deza:s:tmase. Bldgar li ca:r;e sunt fa noi in Dobrogetl ~ ~ 0 infirua mino:rittde fi lJastina~.i cum se pre tind ei; ifiJ.e~i sJmpU v:eneHoi, - tra nspJa I'lJta;i~ de gu vemele bu~gare allltpa, 1871, trafe3:d j udet~le noastre de peste Dunaee ca I) Ifan! lmlgdnas€(J :jij cu 0 ]r:lUr~.ZI'~e·a~a e~~l.Ia ell inoo'I1$[fenta ~i l'lepis,area, nm:mtra-il f:alsiijcind rea~wtatea cea msi evidenta~, fie denunta in fala JumJi Ga. pe "[~te i nfam l U Z urpat:od~li aea [Jaratow~ de bun Ull'l ereditare br.d,gtre,U.

~~ niet nil OIn de slta.t rOlnaJ1~ I:'lIU Je ras.pu.nde' cu. blrbatie ~i IC1Jmpe:tenta dodta ina]:I'!t,ea .UgU Na1iunncr, demtll,~caodlJ-·i "i arafand ,crittda lljJ'tuatie re;al.a Qrh~'nd V',~rifita:bUa~- C'aI,'I'e p'oa~'C: r:onvl~,ge pe oricine,,~ ca. m~nGrjtatea bu~ara ·ttie~te ma~ Mne der:::.fU bu ~~r H din lata .~Ot proprie :,~ .s.e bucu.ra de o stare p.rivUeglata., nseunoseuta POpulR~lei ~ocale romane,ti,. - in tim.p ce rom~ItH din VaJea TlmocLmhmf ~i dre~.p:ta DUn;glrii,. ,(caresunt circa :200.000 de SLm'Jete~,~ despornatj de orke drepjtl~ri naiiooale" i§:i dan :tlu,fle.tul sub dJlcatiil 6avintsmtdui eel mai fe.ro,c:e ..

G.MURNU

Pmrescn." UrlL\I'1I3'fSLt:illi-

DI=1 Gheorg,he Tatarescu ~i sperantele

RO!fltul nostru ad ifl t,adt nu, este ea sa ne ~rm~g,imentam in, p3rtid'ele pol'it]ce mJl:itan~e~ uici sa faocm ,dlferenta -~ntre barb~tii pol fUcI rornanrn, c.i s~ a.tra.gem mereu a.tentj a 'opj nie~p;ubJj tie rom!ne~~~ i'f a condL'lcl~olfi lor aces!e:i 'ta ri .asupra celor ee se pefr~e d~n(lo~o~a fra tj~ n()~td de ;peste hctare;

II Gih. Tal;ar,e,scu Prtl~~dint:ele COIisiUulu.i de mini~u i

[~ felLl~ acesta se:. va vede tn Dud VEidit, ea Rom! ,ia. de 3Zl nul sepoa:tl! cons~d,e[a tnca pe depllu intreg"Jt1l!h din flIomen~ ee revendi:ci~wartaata~otiii: am siJ rama,i in,

afarl de fronHerele sale, asa inci\U tara noastra poate sta maine Jrniftita la masa verde pe care asa de muJt 0 dorese in fo cafii Ire v izjoni9 U in te r n a ~j (I DaU.,

In TinlQc~i deaJungul Dunarii pana' aproape de Resciuc, D mass compacta. de a,l)rOape500.000 de sunete VOJ b~~!e eurat fOrl'l.tne."te; in jurul P,!evne~ ~i Djumaia-dzSus, - ta lel, 0' populatie de circa 80.000 de romanij _ nemai v(lrrbind de celelelte trunchfurt mari aile ne,amuJui nostru din BaJcanj, cum sunt de piJda ,: M.egJen;a~ MaDedon~a~ Pind1 Albania, ete., untie eiementui mmanesc atinge ciba de aprospe 800,QOO de suftete, i,~i pastreaza eu demnltate obar~ia, ~i hHreg patnrnouful sau Siufjetesc ~i national.

Aeest s'JfJet romanesc d~n Baicani nu puate sta pI&na la infinit nedrepra ti to

SiruaUa aceasta de sohnr,ilj moral ~i material va trebui sa dispara, - aU'fe] posh~':rUa tea ne va condarnna nepassrea aceasta tundamnabiUi.

~storia ne invata', ca. mice eprestuna da nastere in mod automat Ia 0 contra reac,f~u",e ~~ dupa 0 indell.mgara noapte de ram;} vijeHm~sa, va rasarj 1ntr'o zi' razele bmefaca ware a I e S oare i u i zHer de rna i ne ..

Pentru zh.lo!! de maine a aeestut neam romanE!:S!c chi~ nuU din Peninsuia BaicaniC'a~ vrern S~ ne pregatin noJ.

Ne-am fj bucura t nespus de muH daca rnt,ermi,i'1abUele trarattve Sf pacta balcamce ar fi u$urat eel plJ'~in ell 00 iola soarta neagra a romaniJor d;in Baleant, da:r pe Z1 ee trece ne tonvhlgem di aceste COnSf'.f:'Uct.i dfp!oma.ti~e raman perpetuu tot de domentul pnslblnra ,no:r 11'1 viitor.

TOBte popoarele cand iau parte- Ja concertuJlii'ie'fii internatj6naJe~ 1I1totdeauna pnntre notere lor c'omtl:ne~ rnai aduc cu ele ~i s~.netu~ ph::iUurHor de sange a,!e fmOF !or varsate pe rneh.',aguri. jnd,ep,artate.

II'] primavara a"u.~lllIi aeesta au sosu in tali,a, .Ia nol, 2 z!ari,U suedezi spre a cerceta PflrJ judo CdaZea A]ba, 'IJIn I

-7

6-

~pretins satulef de coioni~tf su.edezi, ra.ma~,i inca d.n UmpuJ 'Rusiei taris~eJ pe esnd dinclOlo de' Dimare, - unde [~i du,!; ,eLI gr,euvtata. a,ti.tea sute de sate rom!ne~UJ' - nici un zi,arj,s,t roman nu s'a deranjet ca sa patrunda In acest llnut.

Azi ne afltm 13 una d in r astrLllcile cele mad grele ale is:torje.i~ pm-in care, dupl cum ,~tbn, a mal frecut alhlida~a poporul rom§. nesc ..

Suntem 5igtlll'iJ ea '$of de data aceasta VQlI11 trece en S[lCCCS acest examen, orerit e,u at.a.ta eruzlme de destln,

Acum 0 S'Il,ta ~i mal b~ne de ani, in timpu.1 clod fa-

:nariotiier3U pe ca~e sa, jnablJ~le compleetamenta con~tiiQfa . nationaii a nea.mu[ui nostru, din adineurile: nepatrunse ale ::suFte:blJ'Ili romanese, rasar ca prin miDline hah:iuc~~ ~J pandm.iJ, cari prin sbuciunluJ JOt [mping vffeUa fur,~ej nati'ona~e pina J3 extrern, - p entru ca ~a nc U J ian u ~[ T udol V radirnirescu, sa aprInda scan,teia r,ena,h::rli ,cO.fl~mn'tei nationaJe~ -ca pasarea Penix, - ~ar cane! In f '9 116 jn,amicul cctrophor

se napuste,,~e asupra tarii" feeloara dela JiuJ, - aeeasra Jeana d'An: a noastra reJfwIaza virtufiJe stfamo:.,e~U ale nafrej nnastre spre a cuhl1~na in stralucirea IQr rea mal Ilmlrea~i de~a MAr~ti', Mara~e~tJJ Budapesta, etc.

ROnlanU di n V atea Timoe~dtd ~m dreapta Du n ar~i Iac parte inh~gl!'anta din maeele ,sufle't aJ Oiten'ie~~ - sunt prin armare ol'teni transdanubienj"

Nc1zui'ntc'le .or de azi, nu sunt aJtcfva decaf an strigat -pentru 0 vlata na~i€lmda culbmda. Ei eer sa. Sf! descbida ieres.(rele za.breUf~ de afata ~fmp~ spore a intra I:umin! ~i .aer cur at.

Credem, ca fratU lor de dineoace de Dunare, dln {,aM. nnrma" vur reeunoaste dreptarea sf.anta 3. ce,[or de cUm:ol0 de Dunare,

D~r Gheorghe Tatareseu, aCiuaiLllf conducaMr ,al tarn, este (Upt din aeest trunchtu aJ ne,amului nostru .. A creseet 11'1 freamatuJ codrllor din OUen,ia, oodrif lui J~ann ,i Dom-

I

8-

fJltl_ Tlld~r $i a supt din vJtll'ja fegendei Jlsata mo~~en.repoporuJtu romanese de eafre Ecalerlna Teodorola, Nu ere~em sa fe fi unat toate aceste r UCiI'L1r J, aUfel' tara, Rtf ~f-ar 'f,1 pus s,peF,anf,ele in ste'IU3 luI.

, .. N~)ii'1 r~()Ima,I]H din Va[e';! Ti'mocuJui ~j area,pfa Dutlmrjj, ii, p.nv!m ,CU, lneredere, pentru ,ta. este a I' nostru ~,[ a~,~e:ptam ea 51 gaseas:ca 0 csle prie~nj,ca '!lW pentru sbuciumLll~ nos!ru. _

$tim prea bine, ell! suntem aproape de infma lui calda in~e]e,g,itoa:rle: ~. pri:n'tre atateagreHUi"i enerme ce infrunta D·i Gheorghe TitarescuJ, va jSbLlt~ intr·~o ZE sa: a,leaga t~mpuf neeessr, spre a sa ,COR sacra problemel Il"'evendicotrjj celor mai siffnfe drep'turi ale rominilor din Va,~e'a Timocurui ~,i dlreapta DunaJriJ.

lata, sperarl'~eJc OQast,re ee ~e indrepfAm ,azj~ cltre eel m~ivjguros ~j ta nlr v~asiar a~ 0 lten j,ei, - D-J Gheorghe TAtarescu ..

PETRE FLQRESCU

Ro:manii timoceni

tn magistrala lui lncrare asup~ a populaf~unUor sUlpanrtoarc a '(armurUor dillnaren~~ Kanitz vorbe~te eu m:uU~ ,adm:irapune de gn.l[l,!.d romanHor Umoc,eni.

. E[ ij socoa te ca fimnd de' data . r~cent.i ven.itj (fl re-

gnmea pe care 0 loeaeac in intinsa eeglune a VidinuJui ~i: a, riului Timoe, dela cam ~f..;1U i'uat ~,j denumtrea de roman[ Ttmoeera

Para indolaJa, ca ar Ii g:reu sa se raspunda prIn note polemiee :;;i in cadrnl ,aceshd artieol, p:&rerUor hd . pe care le in~e:me,iaza deaUminteri, pe argumenfe de ordin itiintific.

Ne multumim insa a. co'nstata un fapt, poe depnn. ver]ficat fstaricefte. $i anume~ ca impoitdva tuturor schhn-

-9

<JJlriifor ~i vicsitudiniJor tstorice, makltHe d.unal1en'e; deJa B'crgradpana 1.1 gurUe Dunarii, n'au incetat de a f,j stlpani,te de romAl'llt

Prio eon rorm,atia ei geo,g,raUcI1 Daela, dec:E Rwul1n:ia In'tregJ'flt de astazr t a a.vut ~i al'e earaeooriIJ I ,une~ uria,e celjfi med[,evale lrn:onjurata. de toate p,i"fiJe de ape. Este o as'erhuire impresionanta, dar jusfa~, ca ~i cum voinfa drvina j .. a erelat mijl02cele celei mar ffre,U apArarii im,p,otriva du~maniJor.

La rasarit Nistruf!, la apus Tisa, iH sud-est Dunarea,

rnare aeeste ape mad, ell rol i:stoll'ic di!llvechime, au fos:t zagazurife, pe care Dumnezeu te-a h~lr'azit p~manb.rl.ui ~ ne,3fDl'u;dum roml.n.@.5t,. spre a, ~e pastra eO:llrrratuturo:r ~O'vituri~or adverse'.

Un ce:le'bru geogr,af, EUse Rec~ll!s; cerce:ftnd ea ,~ Kanitz

Peninsula Bakanka $. centrol ,EurQpei, punea 0 ,adtncl ln~elegere 1n ,celeblia Wui .ucrare de: Oeograf,ie UTlIE'!lersala (vol. I), pu:Oficata in 1876 la Parts, impresionante concluzii_ pentru tenacltatea ~i intima ,Iegatur,a, dlntre rassa noastra romaneasca ~i p'iminl:1Jl pe care tra.e~,te.

, IE] on se margi"ne'2l numai ~a cuprm:n~ud vechiJ D,a;cU,; ci

t('\t':!cea eli far la romlnU din statele baJcaniee, arratandu-i eft pe mai v,('!chi :daplnitor[ ai acestor plmJntur', de,i; mult mal intemeiafi wn dreptud decAt slav1i veuitl eu mal tirziu.

Ca ~.i Albreeht Wirth" istodcuJ german, care ln 190 I

prezicea in, cenoscnta lui tucralie (J; Der BaUca,n »') ita nu va trece mu~~ ~ipopotld roman va fi 0 sing!ura 'jmpa;ratie, din Maram LU"e~ pAtla Jar AdrJanopolc'. Reeltl.S~ eu patru d~enii

·in.~J'inte arata - ca. ~]')djferent de teorllle variate asupra con-

o ti nuUati i poporulul daco-romin pie p!mantu~ ~u~ str abun, e~ reprezLota 0 rani de-o ulmlteare v.~tantatej. cea mai nu~ meroasa, ~w mal puternleQ din sud'~e3,tul european.

Acestei vitalitati ii puteri de expansame i se datore~te de rapt ,i pre2:entfl poporuiul rominesc', dlncelo de Nistru,

• I

]0 -

pAna: in stepele Crimen~ dinco10 de Tisa pana in pusta Ungariei ~i dincofo de Du~are pan:!. in Inima Crainel slrb e~ti I tot Utor,a lu I sir besc f~ind em i namente <.< romanese-; lar in Ba:Hgaria, pil'l:Jj in Ba]cani

Exist! in aeeasta privin~a mb!urisir,ea lui NieuWaew Bakescu, ca. ln eerce!lrUe f,i;lcute de el In pedoada e:d~ Julul sau dupa 1848 (»0'.3. gasit in tot euprinsul dhltl'ie Dun~re ,i BaJea.nf, dec~U doUil sate bU~,g,areftiJ restu( pO,pulaftei fJJnd in lnh'iegjme' romaneascs-.

Aeeasta-l realltatea,

RominiJ au st,apAn;t din veehi tlmpuri ambele maluri dunarene fi' po pufaJ.ia din Tlmoe, daca s'a lmprosp~Uat continuu ell taranii hlg~lj din Oltenj,3J ea a, lost in~i basUl1a,e pe !ocurUe pe cafe le Iocue~~e din Umpuri JmerneriabUe ~[ ina,inte de a Ii venit hoardele hJ..i As,paruch sa Idea flume DuJgaresc Moesieir gejUo-thrace,

Ca bldgaril deja 1877, n'au Ineetat - ea Iii sirbii; dea~tminreri" Jupfa Jar pentru desml~ioltalizarea romaniJor1 ~ '0 ~tim. A,oeasta disperata fuput 0 due ~j acum in Timoc, ins,£i z.idarn le, ~.j daea au isbum intmd.tv all d upa cum ara tl totR,ecJl1s'l pent rumminH d j n Serbla ~i Croo.fia ~ caaza sUi in setea de euttura a mminiior, care aveee Jn te,giunUe lor unindojt nunrar de scoale, de~i lnvatatur.a se facea in Umbl strain3.»,

A soslt lnsa timpuJ ca romaniJ d~n Tlmoc sa.-,~ aiba o viatl cl!.dtllrala proprle, ~i p,rin aeeasta, sa-sl ,afirme supe'rioritaiea Ior sp,jritualA atat fata de sarbU cat .§of bla de bulgarii pentru care s'au sacrificat ~,i au lup!at eroic, in uWmale d.zboie.

$1 setea fratiJor no~tri tUn l'hnoc penten carte ~i viat! rominelstff, e atit de put,ernfca, 'Ln cIt IDnsa~iirnprejurarjle vor conlrfbui ~a fealizar'ea e~.

..

G. LUNGULESCU

COFlrcren .iar la Ca~>rl ~tQi'lI¢l!).r' ~i Redactor 11.1 2iar111 ~Ulth·¢l~ula

Dunarea ca aXd a vietil rornanesti

In Umpu] ln care Allexandru M.ac~don ~i mai U1r.dlJ Usimab, unol dintre diadohii urrnssl ai ~u.~ speriati de necurmatele revnlte ale traco~mrHorJ sup!J!~U ~orJ se gSndeau sa curme aceasfa sfare de lucruri, se vh:u pentru prima data ramurif, d sore a se putea sUipAnr Uni~tit ill sudll'l

Dr. Anton BalOUl

DLlll~rii~, era neeessr ca regiunUe rwrdrcf', aeoio unde se aJJa is V'o'rul prrnc[pal:de ,energU fra.oo-iUre~ s~ Ile pa,cUicate,

T,o;~ asfJei se i [li1m pJa $t att:md cand 'fraco~UirU cil.zura: ca :~i gr,ecU ,i ma.,cedonenU in rnainHe noullor staplnUori ai JUIt1~,i: rotlumii.

Acuma se in'telese, d1. pentruea romanf sa poata -stapini ln lini,te bogatele provineii ale Bakallilor1trebtlia

1:2 -

sa, s,efaci 0 pacifi,care, a fro!n:UerJi .. DUI1'ilItii; dupa l'1IU.msroase .io,cercad de api:lrat'B a fl:uv.iuJui, ~~u::le;rcaJri clri Sf: fa,curl namal de s~abu~ DomiJjauJ dar ~j de mare~e Augusf,.

fr~bui sa se repete'in nord incerea rea lui U5~mah. .

Ceearee . 11 1J~l'\~~~selta macedonenU ~ui Us~ma,h, .rei'l.l~jra a-· eu m Jegionarii ]ui Traian: Dacia, rsvor ul prfn,ci'pa~ de f!'ne:rgii traec- j i ire} e he:i;a stlpa\l1 ir~m Oll~ririj, ca re ~n :pre~t111g kea Rbi:rmh,d era .horarul, fmpef~u,lui' ~j se afla ilrl. mafpj le romi:lnl~or.

A ~iati ta ti mi~ 'c~,t sent]",e~a n:una'l1i pazf~ dhl C'.a:rp:urtJ ~i eamp~e. apele fl UV~IU ~u I, D 1I n'a,n~a.ft:l pavizl imperfuh:d.

A~und caod piril1itr~o s berafi,e:~ datorjta ~i unor ~mp\re~ ,jurari. nenoroci~eJ forta romana piba. ~i Dada; BarcanU ~i im perlu i Icaz ll:r6l. p:rada barbarllor,

N u mu]! dupa, aceea, tUn Carp.a~[,i pa.n a rnn Pind, prl n. a mesteeu I eu singUiI'ii barbarr a,~eza'1j pe aeeste tar arnnr J, file tV lra noui stap'.fini:tor.i ell rl €iOOOTlIU ~i d j n n easbl mparatii traco-ili rt lilt df n vig:lJ.m,i ~i cUJnpi ta t] mOlal Ii'[, dar

~i din nOlJif veni;i :s~av.ii. <

Pentruca aeeasta m are unihlt:e mHenara sa peat it ff fupiat trebllit ca dinlr'ull 11I0U popor na.valUnr ce aducea ttl sine d in Me p ere As,j,ei tiran la ~i gustul st ap~n ~rf~ oll"goUfJ3S'f, M se r1a!S'r;:a pri.l1: lmitarea formelo.r poUtke bizantil1e~ prim u! [m p ~rju bl.dgare&c.

o.lattl,l aces ta hibrId, care nu rez~sta: catva Ump deca,t gra,tre f!:nU!'lI'gii.lor s!avo-r~maneJfu: eel ce separ! in. aoua: grope d.is'fil]!i:te unltatea straVlfrche ,I aeester teritorH.

Spre sud, io jur:u~ P ind.uJu l, ra ma s.ed. rom&l1'ri carl de '3,eJ jn:a~nte .. gra vHaril In fun;j I c:iv j!jzatif~ gr'Ec8, pe cand in ju ru[ DunlriJ, rAmasera 'ce~ ee Bunt eunoswti in ~flneral snbnemele de dEl,oo~romanJ. Ace:;;tfa In saeolul XU si X.UI dadura. ~rn sud spl (:'ndoa rea Imp eriiUltd !;o:l1lino, bulga.m'. ,. . .

. ... ~n vreme de pedcoi'J ca ~~ odlnmara, In eel de-al XUI ~ Xl V ~iea se:co~ ,ener:gfUe rorr:an~ti ~e stri n sera. dj n £lOU h1 .I'lordul Dunar~i, in c!mpJa in ,care eoborira. "~I marl 111B1:iSe de ,ardereni pdgoniti de ungUlri •.

De ad 'lnabzt~ tnsii Dlmfir,,.a conUntul . loin:;'! sa: fie a~a; pril:w:ipatr1 ,6Z 'O,le:tit romahe,ti:; $i Juc'rul estle lamurrtt 311'atat de ~apfur c'a tur,cif [In reu!liwsedi sa sUipi-, ne·3J;It::Q ][:n[~t[t f.luvhd :jii Sa-$l lmpuna hotarH voin~a in I'lordu ~ [u[ deca.t a tUl1ce:a ~ cand stapAr;:jjra ef ~i rua lu I d i IJ sta: l1g.a f~ U"'· lU flli,

- 13

De a.tunc i ~j p~na azi) deoparte ~i de a.Ua a fluviuJuiJ via,~a romAneliH';,ca;a c()i.nti.nUat C!:I tOIle grelj~a1illet c:ici fluvlul, ca intot(i!eauna nu a fosf hotar, ei linie de' ,unJre ..

. Orb trebue .sa 'fIe acei'a:, care 'CUI1G5C'and too~e aCfstea, nu-~i da seama dc!fap,tur ca Durrareaafost~w este inca lrl tntf",egiuze '(l neamuiui no:;;'cru ,f ~a d,etiJ a~ezarne rom.2l~ ~')II~~tI de di'nc()io de ~ll1lvhJ~ impuUnare ,Rst,ilIzi ~.i de vUregia UmprurHQr ~~ deapasarea a Foarte' malt a nJ.l[J~]or sUlpa.nmtori., repre.ztnti pe a.~e!e m e'leag uti (I veehe tradftjlf! ,imarj dreptur~.

Esti [",~Iij])testab~]~ ,ea in <:gncep1t[a na:tional· ~ovin;a a 11! tim€Jor timpufi, preZlt!n (,a roman iI or pe ma.1 ul . d.repif, a~ Duniril, nu pnate sa ~aea .nid 0 plUl.cere bldg,a:rjJQr~i :s:b~ b[~or dar nJd e i nu ar trebui sa Ulte. e a, s~a p.iI1ILrea Jar pe tinutuII'Ueactu~h;l FlU repre~i:l1tl "ler OJ trad'itie' de sta.t organiza:t, ,ei ruumai 0 splicare a. pdnci'p.iuiul libertatU nat~onsle, pe caraei 0 ref'uza in. cadrele statu~ul lor roma.nUorJ De au aeolc drep,tu ri mal vedd fa e~.

L1!l(:,mll este cu a t,U m a i de m~r.a,tJ ell cit ne aducern a m,[ nte ca: ei dab:ureaza rorlla n ~smuhli~ n u nu ma:i momen~eJe de glQrie' ale s~a:pltnirUGr dela Ohrk:la :;!i TiI.rnoV3) dar chiar rede~te ptarea ~ormod!erna~ care a~ porn]t depe terUofiul nostru,. :;Ii crelarea staH~~IU [ lOJ) care 5' a fa.c1ll1 ,i prj u 801- d!ltul roman.

lar r{Hlla.nH din dre'apta Dunli.rH .~~ in sp~eial ce~ din Valea Timo.cuhJi, cad simt 0 srrAnsa soHda:rlitate eu oUefilif n{)~tr~~ nu. trebu,e sa uite ni,clO daU, ea DUlfl.llrea a fOist intotdearu na a ns amului nestru $i I~ dataria J or, tn !'i mpurHe aetuale, cand statele Eurupei sunt def~nniV' fOn[J~t:e in betare na:tfonal precise, este de. a, cont.in.ua dinao]o de nuvilJ! f'Or~a cea maf imporrs:nHa. in ace:aSUI 'epo~a. a ma.n:if:estilrHof natianale. CUltuif(f l:'omlineasdL

Cuittira Pi!' care in'tr'un frumQs e.x,emplu de eontlnuare, a str.a vedl ~f soHdar ]ta~~ (I, pr] m es;c.~i .asta zJ, tot de..aC'oJo de untie pe t.impllri traco-iUrii sUdk:i ~i UHI.i tar:du rom'a!ni'cif, obtineau ajutor Ja ]H~lwGlie.

Dr. ANTON BALOTA

Putlm sunt Ia numar aceta care au acordat acestel probieme lrnportanta pe care' fa ar fi' trehuit s'o alba in preoeuparile viefii polittce romane~ti.

Inciifa..:-nta cu care a tost rratata de cane majontatea acelora care au purtat pe uI11erH lor raspanderea - conducerf a f,aceriIor nOiilst re ex ter 1iI€. se d atoreste, ered, in mar e parte, Hpsef de cunoastere serioasa a a.cestei probieme, Ftfnch:a nurn~j aSlfe', banuesc, s'ar mar putea scuza cineva, de fota.ia Hpsi3i de ~I[enti'e eu care all prilui t pe romanU care in ciuda. vrernurlor ,i a rcglrnulul de asuprire barbara ce 51a· desj'jnfu1t. in drespta Dunarl], pe ambeie malnri ale Tfmocului, au jsbuut lotU~ sa se conserve ca entitate !!lnlctl.

Ca sa poti lI*'lege problema aceasta, fi se cere in pnrnul rind caldura eu care se imbM~i~aza rnarea cauza a rornannor de pretubnden~t r!i ma jl in a lara granileior, in u rrn a tr state I or de pa ee, i niche i are du p,i r bboru I men elia I ... ~i elerne ntara curtozuate de (iii cunoaste fapteie loa fafa Iocui ui I sub as p ~crej e lor coridian 11!.

CeJ ce sernneaza aceste cateva rand uri, este un prieten al studentilor din Timccul bui~ar€st, care s'au adapat Ja fnva.'~atll'ra Ul'lill'crsit.1,tii din Bucu-re~ti ~,i p.rin aceasra un prjet.e1i ~t al aeelors cue ravnes'c, acolo, dlJ'p~. 0 Htertl (0· mineascaL pe care ofJda1ilat,e'Bi bulgarA nefllZa sa le-o lneu VI in te ze,

M.arturises,c ea Unetii! V'f'nifT afd in Tara~ din valea Ttmoculal ~i~au facl!.1t ce pris{}sinfa datorfa Tata de or[elalitatea mrnlm~ascat careta l-s arras shlruitoratel'llja, eu memnril dneumentare, asupra adevara tel sitlJatii a romaniJor care traese astazl sub imperiu] I eguor b1.dgare ,i iugosla ve,

In congresele studen~e$U, fie ~nera]e, fte regio~ale" el au fa.cuf tot ce le-a stat ~n pntintaJ pentru ,a convmge pe .studenf~j din Tara" de dreptatea cauzei ]o~. _. _

C ongresete ,[~au in su ~U refera tete ~or ClbI',Ul birea cura.ta.~ eu care se '~mtn:"aljiea'd~ spontan, C.\uz:a UI1lU~ rnembru ,all ma rei f amUii 1'0 min:e$ti.,

~j totus nhnic nUl s'a facurt Nh~ii eel pu~n 0 . 8at[sf:a'~i~e plato'llil::a, data. prlntr'o protoeolara hrtel'"Ven~le ,dl'~lom,ahc~.

Dece atunel cand suntem atat de 1nga.dulton eu nnnorWlfjfe conleculmare ate f,i:'Irii rom~.ne,U; sa !i,rn a.t~U ,~~ t:mizi cit.nd este yorba. de apararea unor fra.~f, raspAncbti

pe ter,itorju~ alter sate "( • . . _,..

Sa fie Ollfe eu ade'llarat lmposlbll, sa se ,aphce elementa ru~ principj u al rec~'Pro,c]'ta t i i «do ut des l) j 'in rei a thl-

nile noastse eu bu~g,tl:rii ~ ]tlgos]avH? _

Cand ~n ca,drUaJerul rom!nesc bu'lgarU pot s,a VT1r:' beasca limbs. care le p~:ace; cand Cadrllaterul e in~pa,m';lt ell atatea gazete ~i reviste, sense i~ U;mba lor. natl'(malat care alimenteaza ~i ineuraJeaza chlar, toattci .~nd['aznmtla barbara. a co -ilor; cAnd in Banat, jugosiavil ae bucurii de dreptufi ,atit" _ e largl, sane Clare ch.iar. asa de _ greu ca in valea T]01Q(:ulu[ romanese, poate e)l:c]uslv romAnescl s~, se acorde cele c1l.teva. "coa~e rum anf!!$tw pe care Ie ce~r vel de acoin ~i dreptul de 3-$l of lei a: servi,ciul divi.n in bfserIcUe strabune in Um.ba eare Je e seumpa?

Eu ered, ca 0 problema de imporbm.ta, acestela '1111 •• se poate rezolva cu rapoartele startle, n.asc;lltei~ enncelarllle minlsterelor de externe, el C1I.l oamem eare i~l vor forma convingerear dlntr'o cereetare la iafa loeului, Vreau sa vad ii eu odata, un ministru de externe romanJ care, dopa ohosHoarele ,~edinle Ipacifiste dela Geneva, sa se s~oboarefn mijlm:ul mmanilor. d,in valea Timo.Dulul~ ~f:m.~ru a-t c,unoa~te.

M.ergitn.d Sa-,I, cl1noasci1 la .. el~ acas~~ u ~a. intetege. 1.11- feleg,andLl.~·iJ va face dov~ad.a tam mt-regl. e:a:~1 ~rub,e$t~ natlCl. ~,j n ucred ca. du,Pa. 0 asernen ea v III ta s CD I utI a eea dreapta ar rnaj putea s~ inUitzje.

Serluacesre randu]'] dintr'o experlenta personsla, Pan~ in 19301 aseuftasern cu toata at,en,tia cuveni;ta, referatel~ prietenllor mel, expuse in congresele stu~enti:lor olteni. Aveam impresia ca faptele SUl1t pufin exagerate pentru

Romanti din rimae

15 -

a ~mpresiona, pentru a ca.~tig,a cat maj mU"~E ap',~dUo.ri al c.1uz;ei lor.

Greseam, M'am convlns de aceasta, in luna Sept, 19:10, d.nd am a v ut cud oz ltatea de ta,t] ir rom an, si c unosc lucrurile aeolo, Ja ,eI a"{:',asa~ CUi [nfe~egerea, care vine dela in:ima ra inirm'l~ intre eel eare se shut aproape.

Am int:Unif 0 ofkialUa;ie neln~e,leg!toarf', cum nu este ofh;jaUtatea noastrit, patima~le, cum n!lmai b::ligarH pot fi~ in stare sii te poarte cu ma~jnUe in orke parte .pitoreasea a Bulgarlei, l'lIumai sa nu patrunz.i in mij,locul satelor roma.n:e~tft asezate pe margfn~.1r dre'apta a DunirH,S:1 dela V~din pal'li unde Tlmocal se varsa In Danare fi deaICO!O, pe VaJea Tlmoeulul, departs, peste Bregova, unde nu liiUZ1 decatgra,iui' romanese, eurat, nealtet3.t de a5~ prhnea domf.natoare, pastri1rt spre il1digna:rea oHdamAtH bulgaret de .. ,alu.f'Ilgu~ secoletor, Am r-ezjs:~at plropunerilor ~.i am a~uns sa. eunose acolo locurl unde o,amenii nu Sf pot plil.ng:e de sarade'J." dar ravn,eiC dupa brana :suUeteag,ca

din. Tara,.. "

Njm~c nu m'a Irnpreslonat mal mult decat cildura ea care ace~,U oameni I:'Ostea,u CUVB:ntuJ Tara.

In: ,tuvantul aeesta gase~,u la ei nostalgia pl:aruriJor 1"0- mine,U de' dineoaee, pe care lefuibesc mtJ[e~te.

UJ.nd se iuttmphi Icaace~ cu CU care vorbe~ti s,a aiba, un e·opiJ, fugit dupa bincUe G~o~Jei bulgire'~lfiJ care urmi-' rea sa,-i desFigureze geaiui" dfncoac:e pentru a 'llorbJ in ,Iiberta're Umba str,amo,ilor ~ui de seeole, Jacrjruile £i curg pe obrajiJ atunel yand arll~nfle~t[ de locurile die und''! vii.

In aceasta consta rnunea e1ementului romanesc de ae·olo~ pe eare bufgarn ~i sa.rbn f'efuza 81-1 recunoasea minoriUlllte ,etlliG'a.

A~teptam omul care sa puna capa,t aceste.i drame,

Tl .. rEODOR VOINEA

Mediul si actiurule ornului

"t

s.peta u:,marJJ:1:i, rrecsnd lOri n toate fazele i sterlce de deaveltare a]@i vietiis,oci~de~ pdn ~:o]ecbi\lismurnprimiUv~ societatea ~:nl'tiei sclavlB,gisf!. sod@ta.b1!:a feudall m'edi,e:va~~t ,i marea ii va,sta soc[eta.~ modernl de ,~zlr~ a fost iUp\ld. unei ~nd.Bh,mga.te tr,ansJ ormlr.i. eeenoes ree ~i soei ale,

Pedeoparte, ernul in desvoltarea sa fiziologIea,., "~sihol0.ijc~ ~w ecc nom ic~, este ]n de pI i oft. depen deD'~A de e·O!1(htllle m~diultl.l natural "i secial, In care se na~te fi tl·~e,te,a.stfel medu,Jj social (fatl:ljJ,ia) lj\li:oalaJ ~j prieteni) modelaod in totul sau ~n parte tiz]o[l,omj,a, il'ldividului, spre ai distruge unele fendinte eredirare in telectuale Ji morale §l desvolt:a altele nou], ficandu·l bun sau r~up egoist sau altrurisr, religios sau ate,ist, din I;!al:ecauz:! fi:-e.a onndU'L este [carte deo.sebit! in diferitele epoci Sao elase soeiale din. .can:= face parte, ia:r pe de altl parte, Qn;lull1u este un sinrplu predns al condi'~iHo;r mediului ~nconjur~Uor, clem .. "i el ac~i??ea~l asupra lui; diutAna prin actiunHe sale slt Bpropu~ze condl'~tUillle rnediului social ~i natural Ia ritmul ~t spirhu! vie~ii sale, eeiaee caracterieeaaa grady] de superinritate al $petei umane.

Intr'adevar, omul a ajUfis in decursul ~ecQ~UQr, deb secure ~:i. lance 1<1 mijloacefe techniee perferjlenate de aziJ• <':1'.1 aJuto<rul, c:lr,olra:, fleand p!!.mAn[.u1 cuJtivab~l. cons:t:nji'ndu.~i Joc.ujo~e conJor~abUe In Oirh::e pozj~~e geogrnfi.,c,li, ell erlee situ<ltie eHmartet'iett §i travarsand mun~~j ~i oceanele CU re~eJ~ de dJii de ?oWJ,uni. ca~i.e, ~l .. <'1 pllltut inmulli ~,I imbunlt!li mijleacele de mu,_ d~venind mai Independent de dnr:ni.ciile nati:rrU, creindu-si deei un rnediu artificial mediul natuealtransfomrat) rnai eomed §] mam pl§cclJl. Deasemsni, eamenii prin l!ctiUfii 'politice ~i ideologice i~j creaz~ .:istoria lor prin masuri legislativeJ ,oeilrmuitorii intmdue In vial a public! 0 anumita or~nduia]J. secial-eccncmiea [un anumit mediul social) care sit Jermese caraeterele generatiilor pantru (I DOU!\t arl.1 :si iitI:inta - ideolegia dasei lor deminante.

Dj n eoate ac::estea trebu e Si relevs m I ca toate ac~un ire pelitice, eeonomice ~i ideolegice sum determinate de Iupta pentTU existen!i!t i?i c!l ~njhl~l'l!~!l conditii]or mediulu] natural §i :$0- eial asupra omului !}.i ac,iunjJe omului asupra. mediului, prezint:ti o miicare perpetu~ lntr'un cielu Inchis IClJ un slngur mobil: interesul economic.

Doelo,rafld lIiI Drept

Foolt. Pr!!~¢d, 111 Fed:era\iei CereurilotStuccnt e ·.,ti din Oltenia ~i Tlmoe

1.8

In spf!f;ial, tim,oeenji trlesc tn mas'e cempaete ram.anelti inttu.n mediu socia] de~ari1,p'atr]al'hal, dar sliil.'litos §'i eurat, aellarte de i[ilflue1i1~a culturei natioillale blll]glre~ti, 'ClU'@ nici-o dati nu va putea eenvert] pe timoceni ~,a bulgarism,

TInerii' tim ocelli veAi~ In '~llf~, tr,lind to eeeeaet permanent eu fr<lit!] lor din r,egat ~i 'l!ufrnand ~coliie rQm,aceit~ (UII medlu social) 1i!i·a,u putut btsu~f, ceeaee le 1ips'e'1l ~ eultnra rom.lnea!5c~, care a ghit fi s'a plantat jn sulletele lor curate ![ iaimile lor aprinse, dev,enind astfel adev~ra:tij pienerl al remaalsmului din Tlmoc,

Ar;ei timoeeni stab~]i'~i ,aci in. Sadt pe lAngl dl prez:in'~ 0 pOl!'ldeli~ politic! de contrabalansare a intereselcr bulg~reiti din Debrogea, mat formeaaa, prln i.nsui!i e:xist:ent<l lor aei, departe de erice .Eitangherin~e poHfice ~i eeoncmice dirrpartea auto,dtll~ tilor bulgare, cele mad reate ~j p,ermaneD te ang-reD!: j eu fratii Ier din Timec, pe care fif'e1tet niei odat~ nu-i vor putea ulta.

Ideia pre'C'oniz!lti1, ca tinerii timoceni eii~i deln ~co.lile primare bulgl:reid, sl urmese (vre-e 1,3-20 ]3 numAr) Iiceul roo m~nesc din Sotla, apoi d tr.eac! iarA§i 13 universitatea bulg,arA din. Sofia" ca dupa tenuinarej sl:\. pOaJt~ sA se r,ein'toarci la ve· trele lor unde pe lAuglexercitarea protesiunei slpoaHI. raspandi eultura na,ional,l rom:JiDi1, nu va dareaultatele a§tepta:te pentruca se pierde din vedere mediul social tn care se CUlliv;.t ace§li tlneri, ~i condilirle actuale ~1ed.i~lui social, in care va tre. bul s&. Iucreze ei ; in special c:oncn~iut'lj.1:e ecencmiee, COLri determina eriee acthme a individului. dupl cum am arl:i.tat ma] sus,

Mi~c area romAniJcr timoceni este 0 rcalirate, care a reesit din nece~it~~i fire~t~ i1 ,odatl taeeputa, ea nu 'UI! ~n(;eta niciodatd oeicari ar Ii conjuecpunile politiee intrestate ; a va putea impuee Qdat~ reeucoasrerea ron .. al:l,j]i;l,r tlraoesni ca minoritale etnLcl .!ju numai atunei jntel~elualiltirnoct'ni VOl' purea propaga remanismul la ht~a Iocului.

Actiunea roifclrii romanilor timoeeni In'lreprlns~ pentru eceasts renastere, esce 0 pornire pentru eucenrea celee mal sfinte dre ptnri ~[ care va ~Ul,ea §:i n umai astfel se h i P'l ba con cii· ,tile aetu.ale ale mediului social dela rata loeelul, deacea merit:l din pareea eeler Ie drept cea mai deO!5ebit.it apreeiere,

,log. D. ~l. TRU~\

Valea Ttrnocului

~i dreapta Dunarf

Pa.nA acum vre 0 10' ani. 0 p!i"obleml a r'(Hll~nilor din Valea Tj:~lQc1Jlnj ~i dreapta Dunarli r.I!'a" exi'Stat. Aceast~ ehes·th:mea Iuat naib;:te abia in ann] 1923 !?i asUIiz:iea se arlit la otdinea silei, Cauaele care au lotl,;lrzi.at naiitl::;r€:a ei precum ,i acelea eare au actualizat-o, vcr fi ex-ttmi.ntllte ~i ~r~tate Ira 6nl'pul, IQr de oameni com peten t].

Deocamd.a.t!l. ne propll'nem~ ca pe langl celelalte artic:oJe; ,de ordin politic ~i cultural, pe care 'Ie pub~icA revista "TimocuL", s,it dam ~i cateva arHcole. care sa fact cunosiCulli resriunea Tiraocului ii dreapra Dunarii c'etitorilo,r nO§b-i :jii din punct de vedere geografie. In randurile care urrneaza, voiu tncerea 51 fat 0 sch1tl 11'1 linii generale, asupra ge~)gr<liI.i~i acestei regiuni

Consideram ca regiune ocup.alia de romauii timceeni ~j cei din d rea p:ta Dun~i:d i, P.i~ia de pjm ant dealungul ma hilui d.rep:t al Dunarii, !noeplnd deja gura rll.lllui sarbesc Mcr,i!i.Va! !jl p1!.nl aproape de orasul bl]lg~resc Ruseiue, tn care gliisim un 1ant neintrerupt de sate ~i orase curat romllne.,ti. Suprafata acesrei intinderi 'de p!mao't, reprezima 0 campie as,emlnltoare ell campia .rmnA.n!l. dill regat, axceptand partea de vest, dinlre vale a raului Timoe ~i valea Mo.ravej, unde se fnalt~. ramurile lIlu.n~ilcr Balcani [munti]': Goluhinia, IiiHroci !? a.), care merg pi\nlla Dunsre rormtod cu Ca.rpi!ltii merldionali jlPortih;!, de fier",

Ci\w pia esee for mat!!.. 10. cea mai mare parte di n a lu vium ii argilit

Pe ,ac'easti1 c~.mpie,. s'au fermat a~e:z:!tri curat n:un6neiti din 't'impuri foarte vechi (cu molt mai tnalnte de a fi venrt aeolo aetualii st~panipolitid: bu~garji -'ii sarbii) care a~zari s'au inrnul\it deahlogul timpurilol' cu noui element,e l"oLllanesti sue· curate acolo din '~tlra maml. A~a c~, azi am ajuns, sA avem

20 -

in acea- regiune :adevlrate insule de rOlmai'ni, care ocup1li, tinu~' turi intregi in mase eompaete.

Cfl]~ mai prjllci.pal.e din aceste insule sunt urmitoa:re~e-

trei, eare S~ deosebesc IntTe ele !lIt~U prin port ~i obiceiuri ,cat

~i pri n di aleernl vorbi.t: .

~) RomAn]i ,i!:inmaJ;sivul BaJtanUor sa:rb~ti pam!:!!: in v·.ilJe,a_

fAuluD: MOra\f.ap care' s'e aseamJtnl:1i cu romanii ban!1~fli j

;;:l:) Romanil de pe valea rlului Thnoc, dinrre :r.;i,u~ Arceri in Bulgaria, mUIi~iiMil'od din Serbia *i I[I~itlzltndu,.ae depntJe· in Balcani pe valea Timccului pan~. aproape de izvoarele: lui, ~i; 3) A treia in,su'l.!l 0 eonstitue remanil din jude'lUI Plevna, Bulgaria ii plasa Lam.

Aceste insule sun! legate tntre ele pr-in lanruri i.fttregi. de

comunitati romane~ti:.. Comunele romane§ti in aceste lanturi~ apar insiJ mai mult :dlzletite, intrlJcit printre ele ~i-a facu.t I.,oc p'el1etr~pa e;h:m.e'n.tu.lui. ma.jodta.r: bu]gari ~.i sarb], a~ezatj in> comune separere pwin.tre eele romanesti.

Mit vain eeupe mai juUd de Valea Ti'mocului, propriu ti:s~ [vezi harta regiunea a II-a) locuiUi de eel mal puternic iID eel mai ~on§'t[ent. nucleu de rcmani.

Aee~ti romani ,oc:upII. intTer unghiul f01"mat de Dunitre, incepAnd dela Porule d~ Fier ii p~n~. in valea riuletu1ui Arceri, IDai. jos decrasul Vidin.

Principa1ul rlu can: drenea~l suprafata acestei regiunl esre Timocul cu aJluentii sli, apoi Topolovi~a sau Pbllsl.t,a., cum 0 denurnese remaniii de 91:.010; Arcerul ~l altele,

Timeeul i.mp.lrtin.d ~inutul tn donI!, mai serveste .iii COl grani~ Intre Bulgaria ~i Serbia.

Deaceea, romanii de aeclo sf hnpa.rte in: rom.!lni din valea Timeeului bulg~resc ~i roman] din valea Tirneeului sarbf:sc, fO:l'l1land un total de apreximatlv 200.0001 de sutlete, care nu Sf: decsebesc abselut prin nimic lntre e.i crec!lil prin aeeea cl sunt stlpani~i de c10111 state diferite ~i streine, Bulga]'ia §i Serbia, care cu nicl ua pre] nu vor sl le resuneasca. §i sl le aeorde drepturi cJ:lIlturaJe in 11mb-a marerna, Eindd!. traim in. sec .. ill XX·tea predns al dvi1iza~iei ~i fiind.c.!!. c:o:nnaliolJalii lail' dele noi au aeesee drepturi !"? ..

Dad!. plecam dela gura Timoc:ului, spre" sud ~i intr~m hl regiunea dealurilor sub balcanice ~i eu I:at inaipUlm mal spre mun~ii Balcani, terenul devine din ce i['i ee mai aeci-

~
5;:,
~
::I
a::l
(Iii
c
:;- ._
1;1 ..,.
_, .fI:i!o
~ iU
i:::
- <Ill
;:I S
.....
~ 0
I-.
:I 'lI
. ..., ... <!i
c m ~,
~ Q'j Ill'
tl .,C'
"C S;
.- 0
I;:l - '""
<CiIl :l ~.
E .....
Ie
0 ft ii
ct:: i'-ool J
-- .
~ --- I
~ ~ -
0 ~ --
m ._ •
0 0 t:i
ci > ;>
no
Z (III _,
ci
~ ~.~
...
o l! .'~ .. !:
tJl- l.o,
t.:l ttl Q) t
!.i ..Q
CIl '"" -;
~ 0iJ;:I'
(fj 00
._.
...
..8 ....
2
i::: :=I
.~ u
'U 0
~ S
.I='l , ....
r-
'3 «t
>
.Uj \1)
~ Cii
E >-
ll....:.,
e: Q. ftI
'i3 Ii IU'S.
._ "CI m I
~_ ;> .u_~
-8·.!!! 'a ~
ti1lI :g «:I .••.
IE! ~ 6.3
0::1 s
et:: ...... ~-~
~ I",;;i'}IIl
III!I
- ~
- 22 ~

den tat, tar urmele de romani im:ep sli dlspara Tetfgl9.ndu·~e lOt mai mull spre albia: TimQcului superior ~i disparand eu toml

spre i ~voarele lui,

Vorm,iI'~\~ sol ulu hli sste earaererizata prin alu \'iUUl spre

Dunars ,i prin argill ~i calearur! spre regha.ruea dealurilerJ 1'0 eea mai mare parte propr iu <lgri'Cu ltu rei.

Din 'punet de vedere airegiunilor, 'P'opulat~a lOC'l!l~ se:

tmparte in: ptldureni ~i eampeni, primii ocupand rf"giun~<I. deaIurilor (CIJ. plduri) iar eei din UBi'll campia din spre Dunare, deosebindu-se unii de altii prin mai mnlte C!lr,a,eterlsti,ee locale:

fizionomie" port" vcrbl1 , obiceiur], tel de vi3~1 i· a.

Pl.durenti sunt sobrli, putin cOll1uuicaliviu fiindrn[r~titi cu

oodru~, Ie pJace mal mult "'lata retnudii §i sunt mai retractari cueeririIolJ" dvm.z3Iiei. Ei se nlulfum.esc adesea sl-~i $il.tis{,adt nevoile cu produsele industriei casnice, Dsaeeea ~t pcrrtul 10. a ramas strict traditienal, imbrlclfnint.ea. fiind aprcape in in'ti!f"eg-ime confect:ionat:i. acasa, cornpus~ dine "] haina, g~ubea, seurteid "i barn~'hre'ti sau cioa'll'ed [teate din dimie) pt. blrba\l ~,i haina. (to.t djn dimle], opreg ~i l[listeldt tncinse ell paftale '(ni~,te

alamu'lfi) pt Iernei.

La. c<lll1pen'i, CQntactlJL mat stral).s CU ora,ul a [:liellt ea

dviliza{ia.sA pltrund~ mai Utor ill vlata lor. Ei se disting prin mal multl1 comunieativiUl'teJ, spirit de asociere ~i oviat~ publica ma! intend. AdOPtand mal. mulee din pnu:t!.ce1e civiH.z:a~iei, ca1.lti! slii lacl viata, pe cal posibil mal u~oar!l., aUit In cas.l1 cat ~i Ia rnunca campului. Portul 101, in eontrast cu al pldufet;liloft este influelltat intr"a mare mlisur~, de. orlt.§enism, fmbracand foarte adesea haine negre (expresie IQcaUi, insemnand 1es~HlId ii lucru de fabrid) ceeace face ea PQfU11 n,ati,a·

rial 'sl fie eareeum s~himbat.

Accf;ste doui. regiuni se rna] deesebese tntre de .'ji prin

unele caracterietlce ale gr,aj,ulu]; lac plduTeni, se g~sesc mai rnulte arhaizme m pronuntare ': piare, viare, muiare. etc., hl loe de pel"'e, vere, muiere, etc. eum esre 18 dmpeni'l al ear or graiu se aseamana 10 totul en vorbirea din OJtenia" avsnd deeiiJ.n caracter demoderolslll. Ace~sta. se datoreste Iaptului, d. eei di.n eampie, de1!.lulJgul. timpului, au avut r e 1 a ~ j u n i mult mai

") Haina t,:-Ste un fel d.: pflltoll .'110.: dimie alba ell gait~nuri, inr giub~aua es:t~ haina {Arll m;'\l1cd.

- 23 stranse ell tru~biul de romani dela nordul Dun~rii" de care Ii des?art~ ~umal .. acesr nuv'iu, ~j deb. cue au primit teate schimb.anie -%11 movat1l1e in grai ~i pron lJn~art".

" :.otu ~j" Ui'C.~1'l d a~~it r act i e de seeste mi ei d eo SE b i r]" to A durenu §1. c~mpe~I~; hJa~1 la un lee :ionnead un nueleu puternic ~e rOtJ'lJI,nJ1 C."IFa lmpreuns eu celelalta dOl.J.~. msule : l"omanii din jud, P,levl1a ~i cei d~n Baleanii !!iailibe~tI, repreainta puternieele ~a!'~'L.m ale iarberelui dela Itlordul Dunarii, cui odinioara se .ntm~~au ell mult mai departe la sud peste Balcani pan:li in muntu Pindului,

. III numerele viitoare vor urma altt: articole, care vor trata mal arnanu o£it aceastl1. problema.

... *

Ca o. concluaie IageneraHt~i't~le de rna] sus, ~in~m sn. aecent~am ~~ :S~ atrag:f'ftl III nmci categoric atentia i:HpJoma~iei roman e.ot J, ~l at U J'1 Cl can d se pu ne problem aroma ni I or ei m oceni, d~.a h .Sf!!: acorda d repturi la vjiil~a culturala in limba mao teT'na,. d nu-i scape diD vedere nici un moment ~i pe romanii din, Timocul sarbesc, Wi'iclca ei Iormeaza CiJ roroilDH din liulgarl3 1m tol i'l1dt'llizi/J'il.

. Sulletele roll1:l\1:11e~tr! r:timas,e in afara gran~,~elO'1" Romani e Marl rrebuesc salvate dela mcarte cu errce p:re~. fi I ncicit ele ne Vol' r. de 1011005 [

ANDREI I. AN DRE[

A,lllm CI;I. plscere .al@gerea neului eorniret a 1 Societbtii A· c~deml(~e .j.~acla Aureliana" a studenjilor remani din Valea Timoeulul !;il dreapta DLlnitrii, 'care se compune dupl cum urmeaza :

~re!;1f'dinte: Or-tea Lazsr ; \7i.c,e-P,re~edif1ti: lll:Wicescll Anghel. ~t D~n. Dumitru ': Seeretar General ~ Florescu Gbeorghe; Casrer: ~~a~lm~scu Atanase; Seeretar de ~edi.l!1'~a.: Vaneu Gheerghe : Bibliotecar : Filip Mari,neSC!i;I,

Com isia de cenaori:

Presedinte : Petre Ionescu-Bregoveanu : Mernbri: Marineseu Anghel .-,;i Itln Totohm.

putut d~di temeliile prin ,atltea suferinle ii. sacrifieii, 'va :!jti ,s~ se jertfeasd pan.1! la caplt, spre a ap~ra ceeaee a fest ~i este al slu.

In situ;!ltiUllea aeeasra de aJg~lta'l·ii ~i [lile~rd1r:i in toate di-

rectme din partea Ungariei, pentru fra.ctii ler din Romania Mar~, noi n'am {o'tcut decat sa roe ap!dm. Nicio,data nu ne-am adus am.imte, c:l!Ii, ~;i II oi a vern frati de;.ai no~tr~ in aetuala lll'Jgari.e §i e~, ,ace§.ti fr;ati nuse bU(;1),d de eel mai e]!em~ntar drept COl minoritari... SA trecem mai departe ..

Mino:ritatea iugosl,avi din Banal, dn.:pl convel:l~ia lncheiad. cu stat~~. nostr~1 :a .'ob~inut urlmAto;a;re]e ::, 44 ~c.onr 6(, biseriei, 4· II1an~stlTl, un vteanat, 0 bandi ~i un alar. Roma.ni!Qr din Ba, natul sarbese li s'a acordat cu "Jb.uclticajf din ceeace li se cuvenea . Jar in ce prlveste masa de romani din. Timocul sarbesc de peste 3°0,.0000 la rru mlie, fsreasca Cel Bfant de s'ar {l restit un . Cu~lnt m!icar la masa :e~rdeh'Ji _ fataa.micilor alia-p, •. Ace~ti rom a 11'11 nu se bucura de rI1C~ un feI de .r:tl'g!tdu i re C3 min oritate, ~["sun't eon~]~lnnatl d'~finiri: at. fa pierd'll~.il - aHH .ain partea prieteailor uostn mterssap, c,~t ~l ChD partea noastraprin deslnteresare,

S1I. mai insisttm .!fj asupra :situa~iunt!i Tom:!niior maeedoneni din Jugoslavia? Este sufieient d spunern, di lnainte de a ~aoe parte din regatul .1ugosJav, acesti fra ~i aveu e 50 ~c. p'~ID1~r~1 I ~c. !i,np. de comer], un gi,nmaziu, UD Iiceu !iii 30 de biserici, - rar in prezentau ramasnumai en 14 ~cDli, ~i acestea despopulate din cauza peesecutiiler;

Fa~a de act!:astl1 ~ reeiprccitan-", se pune tntrebsrea r care suot ac~'iurJl1e lji inten~iile noa.s'Lre? R~sp'ul'l.'i1J·1 !U' fi: d~" cau~a ]egil~.urilo~· de amidtic! nu putem r:iscoli "ipcidenLe(j CD. iugoslavii, Nm credem iliSil. cA roernai din cauza aceasta, s'ar putea d~scu'ta ~,al sincer !?i.ln!eJegl!.tor pentru a li ftatij din JlIgoshlvIa PUi'] in drepturile lor ea oamem ~J romaai,

Mai de parte. Mjnorilatd, b1Jl'garil din Cadr.ilaterare in present ~rma.tOii.\lTe]e ,coli; CIte un lieeu pe bl:1Jep Iii fete [a ' Bazarglc.: colte un gimna.t.iu mixt la Balcie ~i Cavama : 2 licee ble~i" I a. Silistra: c:~te QI ~c. pri:m. mixUi ! a Si listra J' Bazargic ,. Ba1C1c ~] Cava:rna; :'J,i I gl'idin!l. de eopii :13 Caverna,

M:ai au hId ~Iooli primsre la Constanta, Br~ila ~i Bueuroe~ti. Toate i~i au bisericile ~i preo~ii bulg!re~ti.- In - centrele din eadrilater apar zed de revlste ~i ziare bulg:i:fie~ti1 ~ limbajul lor neftlnd mai duke ca eel al presei u[l,gure~ti - ing:i-

Cum

s td m 7

In g:i'tua~iul'Dea noastra de m~no:rj'tari, designr, n~ar trebu] sa ne IOCUp!i:m de alte grilpmi minoritare - pentru motivul de a nu fie mai [ace un rau supra a d au ,g a. t; - (I Iaeem insl.pentru a se 1nteie,ge' starea mirlOritililii rOlnllne~li de peste hotare in comparatie cu minol'it11~tle dela noi, IlIHU die d.tre acei cu t'l.ispundere in aceste chestiuni, C~l §j de clHlre roi11odtllti1e crli.n Romania Mare.

~tiut este de cJtre toaU, lumea, c~ dUJpl r~:zbo]t11 din urma,

tratatele de pace ~i conventiunite tncheiate dre d(l'restatul nostru, au devenit 0 realitate.

MinolrHatea u't'lg.ul. ,i.a pastra .. t w,ate icoale~~ ~i biserieile din fostul lrnperiu Al,lstl:a-Ungar. Revistele ~i ziarele s'au inmuitit. - nu exist! eentru din Ardeal, unde sa nu se serie eeva, Dreptul lor la crganizare in, partid politic sau di.felite alte sodeUlti este nea.tilfls,. Se aerie ~i se ataca chiar integritatea. statulu! rom l\r.I , lucrurl neadmise DId in cea rnai democraticl'i tar!i din lame,

$i toate aCt:stea eu un s,c:op bine c1.t:l1nit: desmembrarea

Re:m:lnirei Il4ari ~i anexarea Ardealulni de c~~re Ungaria, In s±tl.la~ir'IJDea: lor de mjnori~ari cu hbert~li ex;a,gerate,uIlgurii triiesc mai bine decat erau odinieara sub habsburgi, eand 't-iranul era sclavul latifundiilorr. Cu toate acestea reviaionismul este in flo-are. Acest 1/ revizlQnismf< nu-l putem explica, d~c:u it li Iructul ag1tal~ii1or presei maghiara lli "nemu],~u=irile{' t!lirarmlui ungur din .A r deal, ea rezultat al sumelor care se varsl dela B.-Pesta ~i evarcclirile zadarnice ale magnalilOT, care AU ro,ai p~t t r ~i f~r1l. mo¥;ii tntinse ¥~ ~UPU~] (robi) tnulti.··

Ac-easla ar rrebul sa se lf1'~eleag.~ de c:i:l.tTle masa de minoritari urligud, - cari de bu.ni se-aml In rimpurile vitregi de azi, sU'!eri!\ la fd ell ~r'al'lUl "omallj iar magna.ti~ar dda Pesta le.am da ml sfat: s~ nu it c:helt'l.riasc~ banii ~i putinele put,eri de care se mai bl..!:cur~, - c~.d un ne-am care 0. suferit mii de ani ~ ii-a

"25 -

duj~i ~i tolertl~i Ja ret ~i ee rae bulgarii In sltuajiunea aceasta

de tolel'au~! din partea noastrl? •

In cadrilafer irjd'entism. i.:u in Bulgarsa, refu,gia~ii dobro-

geni ~UDt arga:niz<l~i ~i disciplinati militareste.

. 81 m,ajYorbim despre nesemnasea pactului balcarric de

dltre b'Ulgari? Dar aeeasta a spus-o chiar primu1 mll'1istru Mu· sancf ... + JJ nu putem 5emoa, mildca nu voim s~ 1'1 e leg~m nla~· Dele ~i sperantele (pentruaneJ{area Dobrogei !'iii Maceaonie'l) unui viitor mai bun ii ell dreptate" .". Bugetul dela Sofia ali. m.enteazl!. erice mj§can~: a dobrogeoilor.!li pentru Dabreges. Nu se pierde ,nid-o ocazie, pentru revendicarea unei regiuni pe care am fi sUil'a.nit-c prin uzurpare ~i barbarie !

.0 ~ar,! lnvinsA. mic~ ~i sl!.rac:,l. ~tie Ins~ sli·~i lac! natoteria btl de cocJ:latiol'lalH lor .. CoLonizarile U!i.cu'te eu dobrogenii ~i macedcnenii, ar pu'teac sent erieui ca. ~,ll]odel U - !it nici de Cum noi nu Sf; (!lseam~n~ euacele fa.c1J'te de noi it'! Cadrilater.

~Ii daca 111 toarcem 0 privire asupra aituatiei rratilor nOt' tri din Ti mecul bulg~resc -'ii dreapra Dunarn, unde :200.000 romani n'au voie li·1}i faca, TugJ.cirlllI:H~a erestineasca in limba lor, unde nu e. x istl[ 0 singurA ~coal~ romaneasca, aeeasta hind eonsiderata mal rnult ca 0 crimI de stat, unde n'au voie $A. vorbeasca singura limba pe care 0 ~l-iu - romaneascl. unde sunt iD}atunt~i din teste funCltunile publice, b~lu,j fi a.m~ndatl perltruc~ i~i tl'j~nit copii hit ~eome ronIane~ti din Ta,rA !?i care In Iine sunt COl'I.side:ra,ti ca un trib de sclavi, de care oric:e bulgar poate s~ diS',pullI[cum vrea. - concluziile acestei Cl(lmparatii .',?i gandul de 0 bun! vecin:ltate ~i arnicitie, ne fac sa 0 spunem sus ~i tare: amici~ja dUJpl care umblsm, nu esre deeat 0 pierdere de limp .. Chiar' arunci c.a.nd veeinii nOftri VOl' ri dispu~i ili~ fad vre-o tnlesnire pentru aceasea, suntem siguri cl s'ar face DUmai ptnil ce-~i lac creburile 101'"1 jar la momentul prielnic 'II,Or strlea totul.

Cunoa~tem mentalitaooa ~i sineerilalea I.or ~i parerea noastrl este, c~ l1um.an d.adl se va pune ehestiunea ,cie Ir31tamel'lt Identie (recipreeirare 5tricta) corU'ia~]onaIilO!r lor din C<!lidrll.~te'r ell aeeea a romaniler din Timoc ~i dreapta Dun~rli. - numal atunei zicem. ~,i numai ~,a vom purea ajunge lao 0 ,)jn~elt:g'eret..

1. V. PADINA

Colee 'n vale la Timcc

- Folclor popular -

CQh~a'nvale tat Tlmoe Llnde's f1o.rt de stmincc, Sa ne iublrn amandoi

La. umbra dela zavoi;

Pan' ee bolt mal pasc Iarba No! sa ne vedem de treaba CAn d soarel e va scfi p.!1 fa

In spre sat nol vern plece,

fa. £ehto dele munti

Pe mine sa nu rna minti,

(' ad rnl-e gimdul tot la tine Saracut ~E val de rnlne , Nu-mt da stare la rnancare Nicl odlhna la culcare,

$j mi.€. g,l3ndul Ia pleesre Ca sa te 'ntalnesc 'n cale, Doer 0 vorb! sa~H vorbesc $1 initna s~=mi rai~oresc.

Draqostea drn ce se 'ncepe Vara din busuioc verde lama din san dela Fete. Cind 1a tine ma gandesc Din plcioare rna topesc,

Ca 0 lumanare de ceara

lnt r 'un a rnurg de sear a

Cu~e:s din tom, Tar]ot11!l~i!a

Activitatea nattonala a Iut 1. C., Gradtsteanu

• I

-. 29

Numele lui Ion C. GrMi~~eam\, a iotra,t demult in ana'l:eie istoriei. El a fl.l..cult parte din aeea falangl s,ti~lucill de oameni politici romAni, care au adus eele mai Insemnate servidi Romilniei ~i nearnului rcmanesc,

$i ceeaee e mai caract,e:ristic 13 aiCcst mare ]1I1ptlitor national, este faptu[ cit daco1 OOintimporanil lui: Ni(wl;ae Filip,'l!Je"U, Tache Ienescu, Ion t C. Brilltianu iiaa~ii ~~u mlr.gi.nit Tn a se oeupa cu una S,aU cAteV<lI"::lfI:lUrr ale :ne~m,u~ui no'sl:ru de ,e's~e notare1, 1011 c. Gdlid.i~teaI1 u aprl vit problema fum anilor de peste hotarl ill ansamblul ei CUi Uf:l13. lji ;:u:eia1 dragoste ~i pricepere, Ast~el pentru Ion C. GiAdii'~eii1.nu" Ardealula fost In .aoeeai m~sur!l de tnsernnat dt.vi Basarabia, Bueovina, Mace-denia, Ttmocul, Albania ,fi Transnistria. _

IaUi deee Iona~ C. Gri.di~t~anu prin manifes.Uirile lui, ~i

.prin :acli!/jtate~ lui n2lt,io,naH!. se s;t:uiaz:!!. in pri,mul .~ia'R at mao riler lu ptarorj nati,on ali. pentru eau za tuturor . romlmlor de. pe.~te ha~a.l"e Vn n,ill..zuin~a loW' nelntrei'U.pt~ pentrll c!!.§tiga,rea drep'turllor

.i'!i)I" nalionde ~i eulturale. .

S~ tnti n d §l trlind 'I:U S buciumulJer zi _la, ai, en i nf I ,~~ rare .alaturi ~i pentru causa 10r. ~ JuptlUorul 101"1 ~. Gr~,dJfte·ai'lu, _ a teu~it s~ eueereasca un 10'(;; tie netlg!iduJtl Insemn!tQtti'!, In suf1etul ~or nec~jit. $i pencru a i:n~e[ege aeest adev,iit, 'est~ nevoe ea s! treeem tn ordine cronologicA to,ate faptele mart

. ale lui il luptele duse pe tl'1ramui .acesta.. .. . .

f.t:HUl.§ C. Gr!.l.di~teanu s'a n!i.sCllt la 240 AUgLlS~ di61 ~n. Bu,

.c:ur.e§d - Hind fiul lui Constantin ~~.1ru'teanu :loS!. ~ln]~~.ru -de Finsnte ~i P~e.§edil.'!lte al Senatului i] Parla~ne ntulm~] a] Ele· nei Gridi§teanu, - niscuta. Sihleaau, - sora poetulu~. Sihlesnu,

D Ilpi OlbaT~,ie 1011 C. Grld.]~teall U se trage din neam": 1 lui Pri!l:da Huzes-cu. A rerminat iiceul. Sf. Sava dela Buculie~u, liar do.pl. aceea p]eaci:i ],. P'aris uade 31junge Dr. in ~Tept~e~~ FacuLtatea de Drept dela Paris ~i di.pIomat al !icoah~] ,de fumte

politi,co-econ om ],ee.

Inters in t~ri pela 188a, ~.on C. Grldi~,teanu intra In magistr.aturl, Hind Durnil ca. supleaat ]01' Trib. BUl\!u unde dUP.i1l un an de zile f!,cand un act de independentii fa~! de puternieul M i nistru de J ustil]~ pe , a tur.l(~i1 ~ EU,llen Sti1b.':s.Cu. - este mUla:t ]30 Galati~ [fllsl" de,misionead, ~j se inscrie in partiduI CQnse.r:~ valor de !ill b eoaducerea lui Lascilr C<JI.targ:in. Joel!. debt taeeput se ra tiazlt ~a opezitia coo s:ti;tuiH\, de dt.leTH conservator] it in curinG guvernul !liberal a trebnit Si e~ad!.

Cu pirilejul, proectului de incheiere a unel convenpi colmereiale en Austre-Ungaria, Ion C. Grllclliliteanu esre prjmu]. care se r idiea in parlament ,f spune ,ei este 0 imp,osibilitate moral!!. techeierea aeestei conventij, cld ats,t limp cat se aud gem.el.,ele Ir,a~Hor nOitri de peste J.IiIu[lti, Rom.lnia nu trebue sil tneheie oid 0 conventie eu Austm·Ung~ia.

La. I.B91 in sala de marmorl a hot. Bulevard~ ia na,tere "Liga: Cultumltl.fiI 13 care' parth.:ipi [on C. Grldi.ilteanu. Paneazi; Iorgu Bri1ti anu, Ada,m eseu, Petre Grllj,~:!lteaftu~ 'I uD,cbiu l ll.a:i~ ua ale hlll~c~rat nationalist) e~" Ac.esta. dlin urm~ eu prllejlJ~ atjl:'ltirii bisericfi Sf. Nioo.lae dela Iasi a, rostit 1!1n discurs 11:'1 fa till, Regelui Carol 1. spunand CUI mulr cura] - eli. splendidei coroane a Reg~lui Romaniei ii lipseste 3 pierre pretioase : A.rdea[ul • Basanbia ~i Buecvina, Cu !1'Ifi:in~are3o yLig-1i CuJtul"a]e~ aetivitatea natioi(la.l~ a lui Ion c.. Gr:t,diiteanu, tncepe st. se m,anifesteze din ee in ee mai m ult ~:i In ai ]nGd~!ii.f1I ~a:~a. luand f~tii ap.lir-all'ea f ra ti lor' de peste Ca rpa'~L

Cu p.rilejul faimostd,uiproce·s 311 Memoran.dlUlmuh.d, din ~a97} ca nd toti I nJnta~i~ vieti i a ati enale 10 m anef~i ,de li,e ste Run ti erauares.tati lii,i lara,.i In fata instante]Qr j1!ldecltoreili maghiaredin Cluj, spre a fi: judeeati pentru meeivul c.1 au tnddznit s~ se afirme ell. romani .Iii sli--§,i cearA drepturile loe Implra:t1.illui Frantz Iosef al Austro-Ungari.ei, Ion C. GT,1i.dii!b~aIlU a fos,t unul din ace] care a urmll.rit intreg aceet proces pas- eu pas, dueandu • se personal 1 a CluJ. Iuand parte la prcces ca apar:lltGiF, imbi§Jr~ b~.ta.n.d pe memorandisti, prin prea.enta, sa '.it pr:in indemnu~. d 1.1. E.I a eiaberae eu iHl,gimasa dletlar:ati u ne pubhl:il .111 ea re se spunea c1t acuzarii sunt 1tI realitare acuzatorl; jar adev~ratji acuza,t~ [0 rata lumii jntr~gi, S1J.nt ~ maghiarii,

Dtlpl aceasta, l~ll urgia ro.aghiarl abstandu-se asupra T'Onl:l!.nilor ardelel1i fiind surghiuniti §,i n:lpa.sttiti. Ion G. Grl:icli§lea.nu lmp:reun!l. cu Tache IonesclI a conit,rIluat stl"aose leg~.turi-

30 -

- ::II

-cu ei. venindu Ie in ajutor rnateri:alice§le f& m01"alice~te,. pentru

Jntretlnerea scolHOIi din Bn~ov ~i Ardea). _

. • In timp~_d gLlvefnulu~ Dumitru Sturdza, 1890,-. JBgg [and s'a decorar Licensehi ambasaderul ausrro-ungar d'~11i Buc~· resti surghiunitorul romlinitoF din A rdeal , L C. Gr~dl~teaTll1J. m -'C<lIHt~te de Pn:ii .. al "l.igii Cukurale", s'a rhUc;:u vehement In 'p'aT~ lament eomra aeesnii fapt, aratand ~dl acest act ~lgu:~enlUluJ -se poaee numi 0 trl:lda:re: naporHll!i, din car~ ea~2! a ~1 C!lzut~

Dar sulletul lui ales de infBtclrat l1~tmnahst n ~ b~tut numai pentru f('atii no~tri de pcs:re mun~ ~i el inlteprmde 0 . dlitori@ tntre anii ]891:\-r8g6 in Balcani, unde ~trlba.te Ma: eedonia, Timee, Albania, ~i Bulgari.a, studiind Ia .la~a locul~~ di~ toate punetele de vedere p:l.~i1e locuire pe a.'tunc! de rom~_m. - La 19O1i devine pentru pri.ma sari Mil1llM:ru aJ Luc~~n~o1" PuMi.ce in gUY'ernul prezidar de Gh. Can~a.e~z~no. C:U pnleJu~ .acesta Ieoss C. Gra.d i-~tea.1il u d esfl~ lO,ar!i '(l aen vuatJe din ode D:l a] constructive" III toate lucrarile executate tn totinrervalul i'cesta: . Ian C. G:rldi~teal1u ,<I cJ.utat sJI dea cat mai mare -'ii mai pronun,at~ intlietale stilului JH1r.Tom.:l.nl~fl;C" can~ ~n I90~ = pu~e piatra f~ndamentahl a acrualului ~ddl:tU .. <1.1 MJ~Jster.ului Lucr~,rilor Publice dill Capitala, al Na\l'~ga:tlUnll F.luvJa[e Rom~ne din -Galati, al Pertufui Ramadan, Constan~a, ete, I. C. Gr~1.~teanll p'enl::ru prima oarl!. intrcduce slilul CUT.at r,omi1lle;g,t: in arlnt,ectuTl!.:

Tot tn timpul aces:ta :i·e ccnstruese (uare.le VIllSie [·Dma.lI~i~U 'pe mare ~i Dunare ; ~.Dadarl, !llmp~ratuJ .Tr:uan~,. "Romallui , . care lae l.egitur11 lntre pcrturile noastre {II ~n'trea~a. ]1J~m.1':'.

La 1905 hind membru In gu ..... ernul Ca1:1~'li!!::t~ZlllQ, Impteun~ ell int:reg guverm.d,daJ" mai ale_~ in 1Il.rma st~rUll'litelot' S_i!.~ ~l .acelea ale lui Tache Ionescu, s'a II;i,btmut dela giJverrlld tun: al I,ui Abdul Hamid faimaasa "Irad@.fi, pri.n rare se _recunoa~te .-dre·p·turile Il'ationale ~'i euhurale ale rmnAnHOII" din Macedotlla,

Pi nd ~i T esal i a. . .

·Cu oeazia. eveninrenteler perrecnte in ani] 19112-19~3, ~o: ilR3~ C. Gr~di~team.l, a f osr un ul ~1.i n p~hl:'l£i e.u·e. e~.a 1!1 cei m a~ apngl su sti n!'~'Clri ai de In 11 itl,Ui noastre nal.~{o nale, ~l 111 trade var j \I'~Ciea. Ro~1niei ::!:- fost respeetaU!., p~ntruc.J in hmie 1913 Romama. ~. + n trat i D r~1b oi ~i d u p~ 0 I un l de /i:ile a d ict:a:t pa:cea I a .8 W:'Ilre!iu.,

]n luna. August I9l4. ell prHejulizbulcni.rei. rl~bo~1!1IY& ~ondial mod iuvlt'lI. la Consiliul de Coroana 1a Sm;:u~.-lonai C. G~:tl'di'tean'U, - iar:ltii a ar!Uat Unia firc:asca ~i sing-ura posibiJa de CQnduitl ce trebuia sol fIe ado'ptatlt de c.ltre tara 11oa.!Str1t

fi care putea sa ajungilr la realizarea idealului nostru national.

Dupa aceea, pan! la intrarea efeetiva a Romaniei in rasboin, Ion c. Gr~;di~'teanu a rae::ut parte dill tcare asociaJiLlOtie ~i mi,§1carile ell csraeeer cultural {!j na~iol]a~. care tindeau s1!. Impinga guvernul sp're a intra in r.1lsbQ~u aLuurf de a]ja'~i. El a declarat In mai multe ra.ndllri in timpul acesta, cJ este un imperativ categoric peatru Rcmania de a'~1 valorifica drepturile sale fireliti - uni tatea sa ml~ionaJa - ocaaiune, pcate cA unica in istoria ~~rii noastre .~j nu trebue perduth .!?I cu erice rise Romania &a tlle-a:rg[ai~turi de aliati .

In urma deeretarii m.obfliz~rii. Ion C. Gr~dl~te.anlJ a lost prirnul Care s'a preaentat la eazanna spre fj lncorperat chiar a deua ai in armata II-a, renul'lr.iLllcl la mandatul s:l..u de senator,

care jj da.dea dreptcl sa nu fie ineorporat. .

L.&. La~, in timpul tnlgedjei noastre l1a~]onale, cu prilejul rerragerf in Moldovaj• vocea lui a. rasunat in parlarnent pentru a Indrenta relele iii a, tncuraja la rezisEenlA eroiea a t~di. COl astfel sa. fie a~replat~ isbanda Iinala, In cele mai greie clipe de atunei, cane! llJl..!ItJ 1ume i~i perduse speranta. in victoria lJ.oastra, Iona~ c. Gn!idj~h:~,ni.l n'a ~ovllit Ilki un moment Tn cre., dinta Sa! nestr:lmutat~~ afirmand in tot tim pul eonvingeraa Sa in biruii1ta drepta~ii fl(ia~tre nationale.

In tirnpul guvemului M.arghiloman, Iii!; la§ll sub cilcaiul german, a. fost pentru el 0 dezi:luzie dintre eele mat amare a vieLli sale, clci aeunci cOIl~dill~~ nationall a treJiJult sll fte rill . tmiirc!l, ziarele eenzurate, CU un cuvant, via~OI.ljHilti(linaUI era pa-

ralizata cornplectamente, .

Moartea marelui b!trbat de stat, scriitor ~i rnfocat )U"pti:i • tor national Barbu Ddavrancea, a datlnsa vrHejulluiloll C. Gri. di-itelliuu, precum ~i lui Tache Ionescu, r. Petroeiei, Robert de F leurs, 51 rusteasca cuvanUl.ri care sl. ridiee enorm spiritut s] sentirherrtul national, Aceste euvilol!.lri i1\U fast uaele dln cele mai Frum.oase rostite pall:1 atunei in limb" romano1i; adevlir,ate p.a Ii egerocl'! 'j neh ina te credln~ei c.l victori a esre a proa pe, provocand in felul acesta 0 recu]ege~e suUeleasCIl.

~n Juntt lui August 19'19, - afJandu~se la. Bltile Herculanf', - Vine ~ti:rea i[JEr~,di. vi.cEOrioase a armat~i romane il'l B.·Pesta ~i indatl iii organiz:u Q,c:i un mare banchet. eu prilejul a.cestui e"e. niment, 11,\ care a Juat parte ~i pis.coput Caranseb~~L!Jlui, pe atunci Dr. Miron Cristea, arostit un discurs c;u ocuhmea cftreia'

r

32 -

.a anrmat d intrarea Remaniei III Budapesta Insemneaz! triumful defitdtiv &1 cauzel drepte a Romsniei ~i [ngenunchierea ru~i· .nO<ls!l a truflei maghia~e. Tot atune] ~. C. Grldi~teanu a spus cl scum. esee nc,cesarl contopirea sufl,elea:sd a tuturor ro:manUor dill RQm,ania l,fi'tregit l~ i:<l.t Prea Sfin~ia Sa ep:i scopul Dr . Miron Cristea si devin§. 'P1lltriarhul Rom[lni,'e~, ce;ea{)~ s'a ~i inUl.mpi'3t.

A fest tn total de J.7 eri - ales ca parhuru::fitai!"'~- de

14- od ca deputat de 3, or] ea SeD a tor, deven ind apoi 'senato~r -de drept, dupl ee noua col'ls:titup,e a intrat in vigCHu·e. In pnmul paTlament al Rominiei Mad a lost ales senator la Cerna-

u'p, iar dup~ a,'C.eea deputat de Bra~o,\r. . '. . .

Ad e '(,I),cut sl arlLlm eli in prhnele alegeri dUl Tran:!111·

vsnia dupll. fasbo.iu, lorul, C. Gridi,teauu ea ~i Tache lonesc~ _ au fast infr;l~~~ ,; combAtll;~i in alegeri 'to'cm ai die due atl~l c~ent['u eare f;!,t:u.se ,atatea sacrifieii ii luptase cu a.tillUl tenaettate, D!l;~,i aeumlgit din eauaa i~g.ratitudi[lei manifesta.'te. fa:t'l!; de 0001111, care a plJrtat tn su fleud lu i at~ta d ragoste pen Lr? romlrnU de peste' nmDtit tOJtu~i Ion c. Gr~,di~te'anu nu ~l r?ap~l.

Actl vita:tea lui na tiona 1:1. S<fl indrea:pUI cl tre rnm tlnu din Maoedonia. - d'even,ind []'I 11920-11¢. Pre~e~lnte],e Eoci[eu,~i.r de Cultllr!t iJ Macedo. Romacneg, Vice-prre:!ledin'le alSoci.eUttii Caltuta1e !!Graiul Romaoesct', - gra\ie eli-rlOra reu,~~te. sa. adnea -in ~ild un m!i.Doncbiu de tlaeei din Banat, Transnisma III Valea T~t1'iIoculuit care ace-!jt~a dim urm~ i .. l pl"odam~ P're~edin te de c·

- . D' A '1' ~/~

neare a1 Sotietl~ii lor- Soc. Academ tel ",ac~a..· ure aana .~

a ~tudenp,l()Ir l'O'1l'I1'\ni timoceni, care eu timpul pun bazele actualei SocieW.ti Culturrue PI Timec" i aaroma.uj]o:r din Vab:a Tlmocului !i,i Dreapta DunlrH. sp~e a duce ell sfint.euie lupta paIl~ Ja: caplU In ceiace priveite cll..itigaT,ea definiLjv~ de dtlie Iratii no~I::rf de peale Dunare a d:revm:rilor lor eulturale ~i, na:~icii"la[e.

NOl, elevii lui, 110m c!\uta sl '~xecutlm tn'tocPlai C'uva.ntul :iii tndemnurile LI1sal . .e mo§tenire IilO'IJ,1 de ci'tr,e detUDetu~ ]oba~ C:

Grldi$tea,m.!. ;ii pentTlil a ne face datoria cltre memena aeestut mare liJpUUor nOl,ttonaUst -'iii c!tre genera-ti'iIe vfitoare, - noi, - i\\ltlt tn zile de re:st,ri{lte (:,;It ~'i itl zile seniae vom ~O'iltin,ua .s~, rosdm CU evluie numele lui. in tor tlmpul ca\varuhri RODllill"li.lor

de peste hotare.

Carti - R'eviste - Ziere

La red3!c'th'l revistei no;astre s'au pt:i:mit din ~ntMag.a tarli numeroase c:.I.r~r, revlsre oii'i ziare a: esror reeenzie ne propunem s'o facem in randurile ee urmeaz~ .e

Inti cateva din aceste ccmorl primite la redactle :

Tara Bilrs,e.ii. care apare la Brasev, sub cendueerea pri~epuUl a D·hd At Baneiu. Trebue sa recunoastem c1l. aeeasta publlicatie este (I mandl:"ie pentru lr-a~Li de peste [J]unti. rmbF~~ {i~eaz~ toate problemele 'c~dtLJrale ale Ardealull.li. De aceea IITara Barse i jj nu trebue s~ Ii,p,se lse!l de pe masa us fd u nu i iotelecttl,a[ roman.

SuUet Rarn.inesc, revist.! cu]tuuHI. .Ij~erari. Apare la rn a rginea devest it. ~Arii, IOj 0 fad ea- Mne. ,Este 0 COil ti.n uare a revlsrei IIF1ol"i de ~ra1'igj'j. ApllrAnd in cenditiuni exeelente, sub ingrijirea Ddul A1. Georgescu, merlra tQarA atentiunea .Jnteleetuatitltii l-omJ(lnell'ti.

Er,a N,o[ul~ este organul asoeiajiei in\'~la.'toTilor din judo Trei Seaune, tiind de o neeesitate cuLturall inseml1lat~ In aceasHi rlegiune a ~;1irii uncle 51"': ani numeroasa popu1atie miooritara .• ~e v~~La esre pli.n~ de lnsu fj eti re §i lrrl demo p,e~tru j n vaf~area J nnbu rornanqu.

Bill ra g.3rnu.~ este 0 re\'ist.i de mare folcs pen tru pop orr.

Aei gasim 0 literatura de reala insemoiUat.e pentru cei care' vor si cunoasea sufletul poperului nostru. Apare subooduce~ rea in,imosului earturar D I Tomescu Baciu, pentru care-I felief· t![m cu to,atl catdura.

Culturat- organ de cuhura al ti neretu lui tom !tne sc, care .are de seep eonsoHdarea ~i prosperareat~rii noastre din toate pu.nbtele de vedere, SahlUm cu sarisfactie publkatia dela Careii care tinde sA premoveze interuele eulturale lia.tiona.Je in .a.ccasti1 parte <I.~!ii.ri i,

Macedonia, ot"ganul SCl£ldl!tii culturale. eu acela~ nume, apare subtegrijirea D-tui LT. Nauru. Nance. Remarcam earacterul ei strict na~i9na~, Hind singura re"i;stJ, ,care se ocup~ de =spin.oas,a problemit a M:acedonieL

~ ,

..

34

Graiul 17omftm~sc, de suo cendueerea D-Iui Prol, S. Mandreseu, jtnbrA.~i~az!l problema rornanilcr de prerudmdeTlT. E singura revi~t~ care de "[0 ani de zile atrage atentiunea opiniei publice rornane~li asupra soartei nenorocite a lra~ilor de peste

houtre.

Lu mlniilorntd Cre~Hn'r apare in cetatea Banilcr - Cra-

io",". - Estt:: Ioarte prelioasa pentru tndemnutile ~i probleroelereligi,oase pe care le desbate,

V1itorIllL" deaserneni 0 revisea religj(las~ de un real Ioles, care apare subconducerea D-Iui D. G, Boroianu. E bine jngrijit~ ~i o recomandam cH~din!CilQ1}ilor.

Ortu(h)Xia, con~ine un bogat ~i variat material sernuat de valorcsi seriirori ai bisericii noastre : Boroianu, Preotul Toma Chirieura etc.

C3itedra, apare la Galati fiind organul profesorHoil secun-

dari, Problemele eulturale ~i na.tionaJe sunt puse pe: primul phn al revistei en 0 competent~· deslv~r~~l~.

(iorjilinull, este organuliintel.ech.1alnoif din aeea reg-june

a ~!rii, care a reus't s.l se impunl gra~ie aLJbJoind sale, In He care an, cu prilejuJ congr~suhli federatiei smdente.!lti dill 01 tenia ,. "G:;Irjan ul a saluul. studentimea timoceavil.

Romania. de1a Mare, are l[jf;1ti§area uaui ziar adev~rat dill'! CapltaUt Inregistre.tzl toate everlimentel,e impo·rlante din

capitala Dobrogei ~i tinutul nestru de peste DUl1~u:f'. .

Gr.3iiul 'S'ilteh,u't Ii! U[I pre~iQs ziar at asociatiei invlt~lorl-

lor. care apare la Gmhl'~,

Vii'tOful Ciucului1 e 0 [oaie modests r dar blue ~T.lgdjiri.

hJleeaJ Nationlll'l:ii, e un zisr important, in servieiu] cauzei nstionale- 111 aceste timpuri ... ~tflege, asemenea ziare trebuese

ajutate.

Solia DrrcpdiW. ne v~ne dela Oi·~~tie, organul Part. N.

T. din locaHtate.

A:straUs, Capltala O'l.~e11liei se pcate mandri cu e asemenea

revistl deilii alt~ spi'ratua]itate. Pe langa. prohlemele reusutjce, spiriliste ~i reitgloa:se, ~ l\stt<llisj, se flCU,a. ~i de ch~stiut1i de pur~ Iilozofie.

Despre eelelalte rev isle 'I;IQm continua, in n.umlrul viitcr,

l nf o rm a t i u n l

Ni se aduee 10'1 cunQ,l~n~l dl a inc.eput s!I. bantue din ncu terc i1lil'f; a ] n satel~.~elloasu·,e djn j u d. Vidi nr de da tilt aeeasta opeTatiJJnea mod c:orrd,usl ehiar de comandantul g~mizoanei din Vidin - Lt-eol. Chisetf, In flecare DmninicA pJeatli. dela Vidin, echipe, asa zise eulturale, in satele rotna!le~ti spre a tinle (:0])rerin~e patrietiee bulgare care termina. prim arderea diJrt,ilor bist:rice,ti romtuleiti; cum s'a [ntAmpJat rec - v.n com. Sranotarn. Prinere alte fa-pled' - suszisele echipe lO'l1e 1 pe siuenii no~tI'i spre a semna 'UP memoriu in care se spu dl romanii din Valea Tlmceului .!Ii dreapta Dunilrii nu vor ~coJi romane§t1. a,l11.enin~andu.i ell cla.d flU semneaza.t guvernul bulgar Vat aduce llHlc:edo[Je'ni ~,i d.obrtlgeni spre a-i cQionJza p~ avetile lor.

\

•

,~

Se ~lie ell ~1i.lropo1ia din Vidin a dat ordi:n special prec>tUor din satele romanesd ca sl numai tad. se1"vi~i-p] divln irt'l 'limba ro mane asea, ei tn cea slavona. Teate erganele adminisera..t.ive bulgare sunt datoare a executa acest crdin,

In tcamna anulul trecur, un locui'tQI" din com. ~san, jud.

Vidin a rugat pe prect S! ofideze in Ii'mba romln s<:i:i. c'l1 prilejul lnmo·rmant~r,ii unui {uu 1111 s:iu. Nenorocirul ir.LSi .~ deua .2i a fo st chemat Ia pusf~lJl de jan dar m i undiil a r est I. ·Q.l:~ In mod barbar,

In reeenuil expozeu politic ee l"ilIl fAcut D~l MU§oiAilQff in t3J~ comisiunei parlameatare de pe ]~mg!l. Ministerul de Eaterne, U-s.a a dedarat cA raportarile ronU\no-bulgar.e mtel"g spre 'inb~LnlUitire toate 1itigiifte dintre cele dQui state mnd pe eale de reze,l!lao re ..

Sill sperlm .:::1 n;o· s!1i fie Did prim~,t nid ultimlt 2/,ceastIJ.

-d.ecla\fal;i:e a! D·lul MLl~'al1oH!

•

Ziarul ~Ztlamej( oficiosuf guvernului dela Sofia din 6 Martie a. c .. res,ping-and cu indignare acuzatia, cl autoritlliti1e bulgare .ar fi persecutat elemeO!tu~ tun: din Butga"ri.a, adaogi d turei]

36 -

din Bldg-ada j;fi au .!icoU~e lor, bibHQtecHe lor fi mosrheele IOF in intl'eag:a tara., ~i sunt tratati ca aeti~eni ~gali ell. conJocuitorl1 ler bldgari.. F oarte bine l

Dar acura se pune intr'ebarea! de: ce nu af!ll'mi oficicsul bU]Ig'u dela Sofia ace[a~ Jueru ~,i dsspre demeutul romaaesc l'

. ..

La 19 FebrUiirie a. C'I in Bulgari,a au aVLJt Ioc marl serblri popu]al'e, preeum ~i parazi militare, eu prilejul aniverslrii 56 ani deja semnares plcii deb San·Stefano. La toate aeeste ~es'tivitltiau {GIst invitati misiuni streine, veteranii ru~il mai multe celonil streiue, afarl de reprezentantu] Rom,aniei. Tot cu o?a~ia aeesta s'au .... · H)mJO\~t. discnrsuri in car~. nu s'a an:~nljt mnne despre ro'lu,~oma.nJ,el dela 187'}. Prebabil eli b\llgaru au uirat eeea ee s'a '\',orbit la Bl.lellTe¥li en priJ.ejuI vizitei Regehn Bods in Romsnia,

3-: ~tie Fatl1 V,;1lVa:i.. a starn it, in pres a europeani tncheerea paetului bcQ.-.im.ic. Ziare de mare anvergura ca ~ Tiures" §I ~ TemIH;{~ au reJ~vat mares important! a acestui act. Numa~ presa bulgar~, it Irunte ell oficiesul bulgar refud a .reC:1Jno<l~tearceslr Iueru, Ba .din ,cont'r!, spune ,c;~ n'a realiaat nimic, AiR de pilda in art. s~~ din 6 Marti'e a. c. ,~Pac:tele fi nei" exelama cl paetele nu -ntll.re:s,c ctltu~, de POll,tin paces. iotre pcpoare, iar in art. sll.u din 12 Martie 11. c. OJ Mul,t .zgomo:t pentru nimie" araUl d'i pactul ljaka'lliJC a zid!irnidt intelegerea tntre cele 2 popeare slave (? I) bulgar ~i ~ugosla:v. Ati allzidl Mentalitate bulgarA!

•

, i

It;o.ngvesUI geaeeal at sttudenlimei romaae, cafre a a.Vult loc in zdele de 2B, 29 §Ii go Marti.~ la Ba:il,e Hereulane a vetat 0 motiul1Ie prin care se eara ca statul ramAn sa inlervirJ,~ in mod energic pentru ca top romani de peste hntar-e s~se bueure d.e Rf:£la~i tratarneru ea lli ceilalli c:etateni conlceultari. St. se apliee t'hrA intarzie:re ecnventiile !jcolare ~i bisericeeti 1ndleja,te pentrn ca ~i(::oala ~i biserica romaneasca din aceste tinu,turi sl se deschidl imediat cu pr~o~i ~i lnl'lt1Uori remani. In C3Z ecnsrsr

. .

statui sl dcmun~e con vennile ~i sl preia asupra ~i intretinert':a

~coalelor ~i hisericiler rornane,

Llltimele informatiuni

)

La ~5 Martie a, e., avut. lee adunarea g-]a anuala a Soc.

Cult. !I' Timoc",

Oupl 0 amptll expunere a activit~lij :ii'ocieta~ii Ilcut1 de D·l Preledinte Dr. P. Vodl Timocearru, societatea a dat des. 1::lirc'are comitetului. Apoi procedandu-se Ja alegerea noului .oomi,te:t adunarea in aplauae Bl propus -il s'a admis alegerea vechiuJui comite:t rn urmatcarea compimere , I) Presedinte Dr. P. Vod;l Timeeeanu: 2) Vice!"Pre{ledinte ~ o.n il·r~Dd I. Ma vrea: 3) Seeret, general: D"'I Avoca.t Crlciuf) P'~ V Biblieeeear: D·l

-An drei I. A ndrei t 5) easier ~ D-] Ing, D. .tT III ia,

S'a ra.tifieat apoi alegell"ea seeretarului de redactie rid revistei Cult. II Timocu](j In persoana Ddui Petre Florescu.

"

.. ,ii,

Aducem pe ealea aceasta multlLl.miriJe n asrre, D-Jui Oeo,rge Fotlno, deputar de CaU'a.cra, care a Q\....us pe biu~ real Cametei tin proect de lege prin care o(llni~tH VOl' devenl ceta;~eni romAni pe basa tablo'urUor intocnlite de OfIciuf NationaJa~ Cofo:nizarirJ cari se vor lnainta Co[~dsiei de NaturaUzare; - de pe Janga Min~sterul Justftioi.

Comis.iunea i:,i va da avizul asopra aeestor tabfcuri, prink'o ~ncherere pe care n va inailflta Impreuna c~tabJou@

rite COl1slliulu[ de Mini~trI" 'pre a decide. -

Contlnuilm CU lista subscriptiei dela Nc-. 2 al revistei care au subseris la fo'nclu] de editare I'll r,evistei culturale ~J Timceul", - dupi. cum urmeaza :

IJ D·l Dr, P.. Ra neea ;500 le i

2) D·I Dr. Dumitru Florescu 500 PI

3) D·] Dr. ell. Alexiu SOD II

4) D.l Prof. 1;'1. Ioachim SOQ .t

5) D·l SuM. aviator D. Ioneseu seQ fI

6) D-L Al.'lgh.d P~scunl student 200 'I

Total. general 2700 let