Planul de studii

la disciplina Geriatrie
pentru studenţii anului VI, facultatea Medicină Generală

Durata – 1 săptămână – 35 ore

Nr Nr orelor de studii
d/o Tematica stagiu
curs seminare total
clinic

1. Îmbătrânirea umană. Date demografice şi

aspectele socio-economice. Noţiuni generale
de gerontologie şi geriatrie. 2 - 1 3

2. Mecanismele procesului de îmbătrânire.

Vârsta biologică. Îmbătrânirea fiziologicâ şi
patologică. 2 - 1 3

3. Criterii de îmbătrânire. Diagnosticul

gerontologic. Abordarea şi evaluarea
pacientului bătrân. 2 4 2 8

4. Fragilitatea şi sindroamele mari geriatrice:

căderile, confuzia, demenţa şi depresiile la
vârstnici 2 10 2 14

5. Principiile farmacoterapiei geriatrice. 2 3 2 7

Total 10 17 8 35
 Programul analitic
la disciplina Geriatrie pentru studenţii anului VI,
facultatea Medicină Generală

1. Îmbătrânirea umană. Date demografice şi aspectele socio-economice. Noţiuni generale de

gerontologie şi geriatrie.
1.1 Definiţia îmbătrânirii.
1.2 Clasificarea conform grupelor de vârstă.
1.3 Durata maximă şi medie de viaţă, speranţa în viaţă.
1.4 Date demografice despre îmbătrânirea populaţiei pe diferite continente, ţări şi Republica
Moldova.
1.5 Aspecte socio-economice ale îmbătrânirii populaţiei.
1.6 Noţiuni de gerontologie şi geriatrie
1.6.1 Date istorice.
1.6.2 Geriatria – specialitatea multi- şi interdisciplinară.
1.6.3 Desfăşurarea serviciului geriatric în Republica Moldova.

2. Mecanismele procesului de îmbătrânire. Vârsta biologică . Îmbătrânirea fiziologică şi

patologică.
2.1 Aspectele fundamentale ale îmbătrânirii.
2.2 Segmentul evolutiv şi involutiv de viaţă.
2.3 Teoriile îmbătrânirii.
2.3.1 Determinarea genetică a duratei de viaţă.
2.3.2 Teoria catastrofelor prin acumulare de erori.
2.3.3 Teoria „proteinelor degradate”.
2.3.4 Teoria degradării şi reparării ADN-ului.
2.3.5 Teoria radicalilor liberi.
2.3.6 Rolul sistemului neuroendocrin şi imun în procesele îmbătrânirii.
2.4 Vârsta cronolgică şi biologică.
2.5 Îmbătrânirea fiziologică şi patologică.
2.6 Îmbătrânirea întârziată şi accelerată.

3. Criterii de îmbătrânire. Diagnosticul gerontologic. Abordarea şi evaluarea pacientului

vârstnic.
3.1 Criterii de îmbătrânire a diferitor organe şi sisteme de organe interne.
3.2 Scala de evaluare a vârstei biologice.
3.3 Autonomia vârstnicului.
3.4 Diagnosticul gerontologic.
3.5 Abordarea şi evaluarea pacientului vârstnic.
3.5.1 Anamneza.
3.5.2 Particularităţile examenului obiectiv.
3.5.3 Particularităţile examinărilor de laborator.
3.5.4 Particularităţile semiologice şi clinice pe sisteme de organe.

2
4. Fragilitatea şi sindroamele mari geriatrice: căderile, confuzia, demenţa şi depresia la
vârstnici.
4.1 Conceptul fragilităţii
4.1.1 Fragilitatea – determinare multifactorială
4.1.2 Fragilitatea – interpretare multidimesională
4.1.3 Evaluarea fragilităţii

4.2 Căderile la bătrâni

4.2.1 Îmbătrânirea şi capacitatea de menţinere a echilibrului şi a mersului.
4.2.2 Sistemul antigravitar.
4.2.3 Sistemul de producere a pasului.
4.2.4 Sistemul de echilibru şi adaptare posturală.
4.2.5 Factorii de risc predispozanţi la cădere.
4.2.5.1 Afecţiuni neurologice.
4.2.5.2 Afecţiuni neuromusculare.
4.2.5.3 Afecţiuni osteo-articulare.
4.2.5.4 Alte afecţiuni.
4.2.6 Factorii precipitanţi intrinseci ai căderilor.
4.2.6.1 Cauze cardio-vasculare.
4.2.6.2 Cauze iatrogene.
4.2.6.3 Cauze metabolice.
4.2.6.4 Cauze neurologice.
4.2.7 Factorii precipitanţi extrinseci ai căderilor.
4.2.7.1 Mobilierul şi îmbrăcămintea.
4.2.7.2 Obstacole la sol.
4.2.7.3 Condiţii locale.
4.2.8 Examenul clinic al bătrânilor după cădere.
4.2.8.1 Studiul circumstanţelor căderii.
4.2.8.2 Evaluarea factorilor predictivi ai recidivelor căderii.
4.2.9 Examenul obiectiv.
4.2.10 Examinările paraclinice.
4.2.11 Consecinţele căderilor.
4.2.11.1 Consecinţe traumatice.
4.2.11.2 Consecinţe psihomotrice.
4.2.11.3 Consecinţe psihologice.
4.2.12 Tratamentul pacienţilor bătrâni după cădere.
4.2.12.1 Tratament de readaptare funcţională.
4.2.12.2 Tratament psihoterapeutic.
4.2.12.3 Evaluare medico-socială.

4.3 Confuzia acută.

4.3.1 Cauzele.
4.3.2 Tabloul clinic.
4.3.3 Diagnosticul diferenţial.
4.3.4 Tratamentul.

3
4.4 Demenţele.
4.4.1 Modificările neuro-psihologice la bătrâni.
4.4.2 Modificări macroscopice.
4.4.3 Modificări histologice.
4.4.4 Modificări neurochimice.
4.4.5 Modificări vasculare.
4.4.6 Performanţele intelectuale.
4.4.7 Importanţa contextului cultural, psihoafectiv şi sensorial.
4.4.8 Demenţa Alzheimer.
4.4.8.1 Etiologie.
4.4.8.2 Factorii neurochimici.
4.4.8.3 Factorii genetici.
4.4.8.4 Factorii imuni şi alţii.
4.4.8.5 Substrat histopatologic.
4.4.8.5.1 Placa senilă.
4.4.8.5.2 Degenerescenţa.
4.4.8.5.3 Alte leziuni histologice.
4.4.8.6 Tabloul clinic.
4.4.8.6.1 Examinări paraclinice.
4.4.8.6.2 Diagnosticul pozitiv.
4.4.8.6.3 Diagnosticul diferenţial.
4.4.8.7 Tratamentul.
4.4.8.8 Demenţa vasculară.
4.4.8.8.1 Diagnosticul diferenţial.
4.4.8.8.2 Tratamentul.
4.4.8.9 Alte forme de demenţă.
4.4.8.9.1 Demenţa frontotemporală.
4.4.8.9.2 Demenţa subcorticală şi cortico-subcorticală.

4.5 Depresiile.
4.5.1 Clasificarea.
4.5.2 Aspectele semiologice.
4.5.2.1 Interacţiunea dintre senescenţă şi comorbiditate.
4.5.2.2 Depresia şi demenţa.
4.5.2.3 Depresiile secundare afecţiunilor somatice.
4.5.3 Diagnosticul.
4.5.4 Tratamentul.

5 Principiile farmacoterapiei geriatrice.

5.1 Particularităţi farmacologice în senescenţă.
5.1.1 Absorbţia medicamentelor.
5.1.2 Distribuţia medicamentelor.
5.1.3 Metabolismul medicamentelor.
5.1.4 Excreţia medicamentelor.
5.1.5 Acţiunea medicamentelor.
5.2 Accidentele farmacologice.
4
5.2.1 Supradozarea.
5.2.2 Polimedicaţia.
5.2.3 Patologia iatrogenă.
5.2.3.1 Reacţiile secundare neurologice.
5.2.3.2 Reacţiile secundare cardiovasculare.
5.2.3.3 Reacţiile secundare digestive.
5.3 Principii generale ale farmacoterapiei geriatrice.
5.3.1 Terapia nonfarmacologică.
5.3.2 Terapia pentru frânarea procesului de îmbătrânire.
5.3.2.1 Vitaminoterapia.
5.3.2.2 Stimulantele metabolice.
5.3.2.3 Antioxidantele.
5.3.2.4 Imunomodulatoarele.
5.3.3 Particularităţile farmacoterapiei geriatrice cu unele clase de medicamente.
5.3.3.1 Betablocante.
5.3.3.2 Glicozide cardiace.
5.3.3.3 Antiaritmice.
5.3.3.4 Antihipertensive şi diuretice.
5.3.3.5 Antibiotice

LITERATURA RECOMANDATĂ:
În limba română:
1. Negară Anatolie. Compendium de geriatrie / Chișinău, 2012
2. Corpus de Geriatrie. Le College National des Enseignants de Geriatrie, Montmorency,
Tome II, 2004.
3. Ghidrai O. / Geriatrie şi Gerontologie / Editura Casa Cărţii de Ştiinţă / Cluj Napoca,
2002.
4. Hurjui I. / Geriatrie / Editura Tipografia Moldovei / Iaşi, 2002, Vol. I-II.
5. Gabriel-Ioan Prada / Geriatrie şi Gerontologie – Note de curs / Editura Medicală /
Bucureşti, 2001.
6. Corpus de Geriatrie. Le College National des Enseignants de Geriatrie, Montmorency,
Tome I, 2000.
7. Bălăceanu-Stolnici C. / Geriatrie practică / Editura Medicală / Bucureşti, 1998.
8. Bogdan C. / Elemente degeriatrie practică / Editura Medicală / Bucureşti, 1988.
9. Bogdan C. / Geriatrie / Editura Medicală / Bucureşti, 1997.
10. Dumitru M. / Geriatrie / Editura Medicală / Bucureşti, 1982;

În limba rusă:
1. Чеботарёва Д. Ф., Маньковский Н. Б. /Руководство по гериатрии / Москва /
Медицина, 1982;

În limba engleză:
1. The Merck Manual of Geriatrics - An interdisciplinary approach to caring for the elderly.

5
2. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology, Sixth Edition (Principles of Geriatric
Medicine & Gerontology).
3. Fundamentals of Geriatric Medicine edited by Ronald D. T. Cape, Rodney M. Coe, and
Isadore Rossman, 1983.

Elaborări metodice:
1. Negară Anatolie, Blaja-Lisnic Natalia, Lupaşcu-Volentir Felicia, Şoric Gabriela, Coşciug
Elena. Principiile Evaluării Geriatrice Complexe. Indicaţie metodică. Chişinău 2013.