Universitatea din București

Facultatea de Litere

Piața Albert Huet, Sibiu

- o privire multidimensională: istorică, arhitecturală, culturală -

Realizat de: Tudose Mirela-Andreea

CRP, anul II, Grupa 4

2019
 Cuprins

Introducere....................................................................................................................3

Piața Huet, o privire generală......................................................................................3

O piață a capelelor.........................................................................................................................5

Alte construcții importante..........................................................................................7

Păreri și observații personale......................................................................................9

În loc de concluzie.......................................................................................................10

Bibliografie selectivă...................................................................................................11

2
Introducere
Orașul, ca spațiu metaforic și general, este menționat pentru întâia oară în Biblie, în Vechiul
Testament. Acesta are la bază un păcat, crima lui Cain, căreia i se adaugă cuvintele lui Moise „vom
construi orașul până la cer”, astfel că prin situațiile biblice legate de Cain și Abel, precum și de Sodoma
și Gomora, putem considera că orașul este transformat în viziunea creștină și în sens metaforic într-un
spațiul al dizgrației, al păcatului1.
De-a lungul istoriei, orașul a fost văzut din mai multe perspective. Astfel, vorbim despre orașul ca
un copac pentru modelul urban progresiv la Owen, Fourier, Proudhon, Wells sau Richardson, orașul-
grădină la Howard, orașul logosului pentru Rosario Assunto, orașul ca instrument de propagandă, cu
exemplul gesturilor arhitectural-urbanistice gândite de marii dictatori ai istoriei, iar apoi despre orașul
în ipostază maternă, spațiu al protecției, siguranței și identității, la Henry van Lier2.
Spațiul urban nu poate fi privit în profunzimea și în deplinătatea sensurilor sale istorice, culturale
sau arhitecturale fără a lua în discuție piața, spațiul său principal de reprezentare, unde se reflectă
foarte bine tendințele orașului. Piața este „inima”, „motorul” orașului, fiind construită (de precizat
faptul că este un element eminamente antropic, ființând în mod exclusiv prin creația omului) pentru a
găzdui activitățile umane specifice fiecărei perioade istorice3.

Piața Huet, o privire generală

Piața Huet a avut întotdeaună o însemnătate deosebită pentru orașul Sibiu, fiind centrul spiritual al
acestuia. Ea s-a format pe suprafața primei incinte fortificate, unde s-a înălțat biserica parohială în
veacul al XII-lea, urmată peste aproximativ două secole de biserica actuală, ce poartă hramul Sfintei
Maria. În secolul al XIV-lea, au început să apară construcții civile, iar ulterior curtea bisericii a devenit
treptat piață publică în perioada modernă, primind numele de Piața Huet în 1872 și ajungând la forma
sa actuală în jurul anului 19004.
În anul 1692, piața poartă numele de Friedhof, urmând ca în 1737 să se numească Kirchhof, iar în
anul 1872 să capete numele cunoscutului comite al sașilor, Albert Huet. În anul 1947, numele este
schimbat în Piaţa Griviţa de către autoritățile comuniste, urmând ca după anul 1990 să se revină la
numele tradițional: Piața Huet5.

1
Teofil Mihăilescu, Orașul dorit: orașul virtual-ideal, virtual magic și virtual-utopic în istoria arhitecturii și
urbanismului, Editura Pilgrim, Brașov, 2005, pp. 11-12.
2
Ibidem, pp. 13-14.
3
Conform http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2009/12/piata-urbana/, Accesat la data de 15.06.2018.
4
Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Victor Moraru, Sacru și profan într-un oraș european (1150-2007): Piața Huet, o
punte peste timp, Editura Hieronymus, Brașov, 2007, p. 5.
5
Conform https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_huet/119, Accesat la data de 15.06.2019.
3
 Radu Oltean, „O încercare ipotetică dar foarte plauzibilă în multe detalii a evoluției
Fiind considerată cea mai Pieții Huet (a catedralei) din Sibiu, în cinci momente reprezentative (1280-1380-
1420-1520-1800)”, 2009, http://art-historia.blogspot.com
veche piață a Sibiului, aceasta a
fost expusă mai multor
evenimente de-a lungul
timpului. Prin urmare, monedele
din perioada 1172-1196 care au
fost descoperite în recentele
săpături arheologice arată că pe
terasa înaltă a Cibinului
funcționa deja un lăcaș de cult în
jurul căruia se practicau
înmormântări. Terasa a fost
sistematizată și fortificată
printr-un zid din piatră de formă
neregulată, eventual întărit pe
traseu cu turnuri. Astfel s-a
format incinta I, care va primi
numele de Piața Huet.
În urma săpăturilor
arheologice realizate recent în
Piața Huet, s-a constatat că una
dintre cele mai vechi amenajări
din acest spațiu, amenajare
atribuită primului șantier de construcții, este reprezentată de Cuptorul de var numărul 1. Acesta a fost
construit la doar câțiva metri față de zidul a ceea ce va fi ulterior Incinta I 6. În mod similar, s-a
descoperit că în mod clar Cuptorul de var 2 este cea mai veche amenajare medievală din partea estică
a actualei piețe7.

6
Ibidem, p. 27.
7
Ibidem, p. 31.
4
O piață a capelelor
Putem afirma fără să ne hazardăm că Piața Albert Huet este o piață a capelelor. Cele mai multe
dintre acestea s-au pierdut, din păcate, în negura vremii. Capela Sf. Iacob exista deja în 1415, când
Papa concede dreptul de patronat asupra capelei lui Iacob, unul dintre vicejuzii Sibiului. Lângă această
construcție se afla Turnul Preoților, demolat în 18988. Capela este integrată în actuala construcție din
Piața Huet 17, clădire formată din subsol şi parter, cu latura scurtă spre piaţă şi latura lungă către
trecerea spre Podul Minciunilor, având ca element deosebit pictura murală din interior ce datează din
secolul al XV-lea9.

Marian Bozdoc, „Turnul Preotilor si Capela Sf. Iacob”, Sursa: Patrimoniul istoric și arhitectural al Sibiului,
https://turism.sibiu.ro/index.php/en/foto/turnul-preotilor-si-capela- https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_huet/125
sf.-iacob

Capela Sf. Ioan, cunoscută și sub numele de „Rotonda” a fost construită cel mai probabil la
sfârșitul secolului al XIII-lea și, conform izvoarelor istorice care fac referire la demolarea sa, a existat
până în anii 1530-153110. În prezent, Rotonda este marcată în pavaj la intrarea în gangul dinspre Piața
Mică.

8
Conform https://www.sibiul.ro/turnuri-sibiu/turnul-preotilor.html, Accesat la data de 15.06.2019.
9
Conform https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_huet/, Accesat la data de 15.06.2019.
10
Daniela Marcu Istrate et. al., Sibiu: Piața Huet: monografie arheologică, Editura Altip, Alba-Iulia, 2007, pp. 48-49.
5
 Capela Sfânta Maria este identificată cu
construcția care înconjoară corul gotic, fiind
menționată pentru prima dată în anul 144811.
Capela este demolată în același timp cu
Rotonda. Capela Sf. Ladislau
a fost construită în secolul al XV-lea, urmând ca
la finele veacului al XVI-lea să fie „Piaţa Huet: Capela Sf. Ladislau şi clădirea şcolii înainte de anul
1898” , Sursa: Fototeca Muzeului Naţional Brukenthal,
transformată în bibliotecă pentru gimnaziul https://adevarul.ro/locale/sibiu
orașului, decizie luată de Albert Huet.

Biserica evanghelică, cea mai importantă

construcție cu funcție religioasă a sașilor, este
construită în stil gotic, căpătând forma actuală în
secolul al XVI-lea. Se regăsesc numeroase
elemente gotice precum cheile de boltă,
ancadramentele portalurilor de nord și de sud,
portalul cu baghete încrucișate pe sub care se
pătrunde în sacristie, un alt element sculptural
interesant fiind relieful decorat cu „Rugăciunea
de pe muntele măslinilor”, de pe peretele sudic al
corului12.

Marian Bozdoc, „Johann Böbel: Biserica Evanghelica, 1864”, 2015

https://www.sibiucity.ro/index.php/en/foto/johann-boebel-biserica-
evanghelica-1864

11
Ibidem, p. 66.
12
Ibidem, p. 55.
6
 Turnul este unul dintre cele mai înalte din Transilvania, iar cele patru turnulețe de colțuri sunt
semnul dreptului orașului de a pronunța sentințe capitale. Legenda spune că saxonii din Sibiu erau
foarte mândri de orașul lor și ,în timp ce construiau biserica, au vrut cel mai înalt turn din întreaga
Transilvanie. Aflând că cel mai înalt turn era la Bistrița, au trimis doi meșteri să-l măsoare. Aceștia au
urcat în secret în turn și au coborât o funie până la bază pentru a-l măsura. După ce și-au îndeplinit
misiunea, au poposit peste noapte la un han. Vinul i-a făcut să vorbească despre misiunea lor, iar când
au adormit, oamenii din Bistrița le-au tăiat cam doi
metri din sfoară. Din acest motiv, turnul din Sibiu
are puțin peste 73 de metri, iar cel de la Bistrița a
rămas cel mai înalt din Transilvania cu 75 de
metri13.
O lespede deosebită este cea a lui Mihnea cel
rău, fiul lui Vlad Tepeș și domn al Țării
Românești, care, refugiat la Sibiu, a fost ucis chiar
pe treptele bisericii și îngropat în interiorul său14.
Un alt element impresionant al interiorului
bisericii este orga.
De asemenea, o altă legendă urbană vorbește
despre implicarea Bisercii evanghelice în Otto Schemmel, Sursa: Wikipedia,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Evanghelic%C4%83_din_Sibiu
evenimentele petrecute în România în decembrie
1989. Mai precis, există voci care spun că din Turnul bisericii s-ar fi deschis focul asupra
demonstranților în acele momente care au schimbat istoria țării noastre.

Alte construcții importante

Clădirea Colegiului Samuel von Brukenthal (Piața Huet nr. 5) a
fost construită, în stil baroc, în veacul al XVIII-lea și are o serie de
elemente arhitecturale deosebite: portalul de piatră cu inscripţia
“Eruditioni virtutia exemplis sacră” şi uşa decorată cu motive baroc,
coridorul de la parter pavat cu piatră naturală, sală festivă cu tavan
decorat în stuc, inscripţia “SALVETE DII SCHOLARVM PATRONI”
Sursa: www.patrimoniu.sibiu.ro

13
Conform https://www.travelwithaspin.com/ro/sibiu-si-legendele-lui/, Accesat la data de 15.06.2019.
14
Conform http://atuncisiacum.blogspot.com/2011/02/sibiu-biserica-evanghelica.html, Accesat la data de 15.06.2019.
7
aflată în holul central, coșurile de fum în stil baroc. Important este faptul că a fost prima școală
înființată pe actualul teritoriu al României15.

Casa calfelor (Piața Huet nr.3), lipită de Poarta

Scărilor, este parte a primei centuri de fortificație a
Sibiului, din secolul al XIII-lea. Turnul este considerat cel
mai vechi edificiu din oraș rămas încă în picioare,
reconstruit în secolul al XVI-lea, pe vechea fundație, ca o
poartă de acces între Orașul de jos și Piața Huet. Lângă
Turnul Scărilor era cândva Colțul ispășirii. Aici erau
expuși oprobriului public cei care încălcau legile Sursa: www.patrimoniu.sibiu.ro

comunității. Pereții interiori ai casei sunt pictați cu frescă din secolul al XVI-lea. Aspectul exterior de
astăzi este rezultatul unei modernizări din secolul al XIX-lea. Din 2002, calfele călătoare din
Germania lucrează și la restaurarea clădirii16. Stâlpul Calfelor este locul unde fiecare calfă care trece
lasă un obiect specific meșteșugului pe care îl reprezintă.
Podul minciunilor este cel mai vechi pod din fier forjat din țara noastră. Circulă cel puțin patru
legende urbane despre acesta, legende care datează din perioada celui din lemn pe care acesta l-a
înlocuit. Prima dintre acestea spune că podul începe să se clatine și să facă zgomote ciudate de fiecare
dată când cineva spune o minciună în timp ce se află pe el. A doua este despre negustorii prinși
înșelându-și clienții în piața de alături, aceștia fiind aruncați de pe pod în fața tuturor colegilor și a
clienților. O altă legendă face referire la tinerele
fete care se plimbau pe pod cu viitorii soți și jurau
că sunt fecioare. Dacă în noaptea nunții se dovedea
că au mințiti, erau aruncate a doua zi de pe pod. A
patra legendă are, de asemenea, un strop de
romantism, dar de data aceasta mincinoșii erau
băieții. Aceștia studiau la Academia Militară din
apropriere și se întâlneau aici cu fete naive pe care
Sursa: https://www.tabu.ro/cand-spun-latitudine-si-podul-
le seduceau, doar pentru a dispărea ulterior fără urmă17. minciunilor-ma-gandesc-la-sibiu/

15
Conform https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_huet/, Accesat la data de 15.06.2019.
16
Conform https://povestisasesti.com/2013/07/11/povestea-calfelor-din-sibiu/, Accesat la data de 15.06.2019.
17
Conform https://www.travelwithaspin.com/ro/sibiu-si-legendele-lui/, Accesat la data de 15.06.2019.
8
Păreri și observații personale
Se observă cu ochiul liber că Piața Huet nu are o formă regulată, așa
cum se întâmplă în cazul altor piețe celebre, ci, dimpotrivă, aceasta are
margini curbe. Putem bănui că acest fapt este cauzat de poziționarea
inițială a pieței în cadrul orașului. Mai precis, actuala Piață Huet se afla
la marginea Sibiului, lângă zidurile construite în vederea apărării
orașului de lângă Cibin. Cu trecerea timpului, marginea a ajuns în
Piața Huet la 1800. Reconstituire de istorică de
centru, iar Piața Huet are în zilele noastre o poziție centrală în cadrul Radu Oltean, în Daniela Marcu Istrate et. al.,
Sibiu: Piața Huet: monografie arheologică,
orașului Sibiu. Acest fapt se datorează creșterii urbane din ultimele Editura Altip, Alba-Iulia, 2007, p. 227
veacuri, creștere generată de o serie de factori, printre care și creșterea
demografică, stabilitatea economică și reducerea riscului de invazie străină. Dacă dorim să facem o
comparație, evoluția Sibiului se aseamănă, privind din acest punct de vedere, cu cea a orașului croat
Zadar, situat în Nordul Dalmației.
Faptul că Piața Huet a suferit diverse transformări de-a lungul timpului, ajungând la forma sa
actuală abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, oferă informații despre tendințele de nestatornicie ale
primilor locuitori ai Sibiului, dar și despre modul în care s-a dezvoltat existența umană, concomitent
cu cea a urbei. Construită ca Incinta I, Piața Huet a avut inițial rol de apărare. Astfel, înțelegem că
securitatea era o chestiune de mare interes pentru oamenii din acea vreme. În mod similar, ni se
confirmă ipoteza conform căreia viața religioasă se bucura de o importanță deosebită deoarece încă
din secolul XII a fost construit în acest spațiu un lăcaș de cult, acesta fiind urmat de-a lungul vremii
de multe altele. Se pare că destul de târziu, anume în perioada modernă, oamenii au început să devină
preocupați de viața publică, moment în care curtea bisericii a devenit treptat piața publică (Huet). Prin
urmare, „citind” orașul, înțelegem anumite tendințe ale oamenilor din diferite epoci, modul lor de
viață, precum și nevoile în funcție de care au modelat de-a lungul veacurilor spațiul urban.
Admițând faptul că monumentele reprezintă expresii ale relației dintre artă și oraș, fiind folosite
uneori (în mod conștient sau nu) în calitate de canale de transmitere a unor valori și mentalități, putem
spune că Piața Huet, unde există o serie de astfel de monumente, constituie o „poartă spre trecut”, dar
și un loc în care, cu siguranță, arta și orașul s-au împletit. De altfel, întregul oraș păstrează imaginea
unei cetăți bogate și influente, unde arta și cultura sunt foarte importante. Astăzi, mașinile parcate în
Piața Huet sunt o raritate, dar nici nu le-am găsi rostul în fața clădirilor vechi de sute de ani care
păstrează încă o atmosferă plină de romantism.

9
 Istoria dezvoltării urbane a Sibiului a fost legată de apariția breslelor. Casa Calfelor din Piața Huet
a fost prima casă de acest tip situată în afara granițelor Germaniei, Elveției sau Franței. Cum Piața
Huet a găzduit calfe din spațiile amintite mai sus, putem fi siguri că anumite comportamente și
mentalități ale acestora s-au transferat către oamenii locului, cât și către oraș. De menționat este faptul
că Sibiul continuă tradiția călătoriei calfelor, Strada Cetății transformându-se într-un mic sat de bresle.
Piața Huet era un loc de tranzit, scările despărțind „Orașul de Sus”, acolo unde pe vremuri locuiau
cei mai bogați dintre saxoni, de „Orașul de Jos”, care era ocupat de țăranii fără venituri impresionante.
Astfel, ca orice spațiu de tranzit, orice graniță, Piața Huet a cunoscut ambele stiluri de viață, aici având
loc schimburi la nivel cultural, artistic sau la nivel de obiceiuri și mentalități.
În prezent, în Sibiul modern s-a păstrat o parte veche, o bucată de spațiu urban care joacă rolul unei
punți peste timp. Un alt exemplu în acest sens este ideea pe care au pus-o în practică angajații Muzeului
Brukenthal în memoria baronului Samuel von Brukenthal (în data de 26 iulie 2018). Astfel, doi
angajați ai instituției „le-au dat viață” pentru o zi baronului și soției sale, Sophia, plimbându-se pe
străzile Sibiului, prin Piața Huet și pe Podul Minciunilor, totul spre încântarea turiștilor și a
localnicilor, deopotrivă.

În loc de concluzie

Revin cu încredere și siguranță la ideea că piața este „inima” orașului. Piața Huet nu a fost gândită
ca motor al așezării de lângă Cibin, dimpotrivă, aceasta se situa la marginea urbei, în vecinătatea
sistemului de fortificații.
Cu toate acestea, orașul s-a dezvoltat, iar, împreună cu el, și Piața Huet a cunoscut modificări de-a
lungul veacurilor. S-au ridicat construcții cu rol religios, capele. Și la fel de repede au fost și demolate
s-au înglobate în construcții noi, totul într-o continuă schimbare până la forma (foarte probabil și ea
temporară) pe care o cunoaștem noi.
De asemenea, spre bucuria noastră generală, unele edificii s-au păstrat, permițându-ne nouă astăzi,
în epoca vitezei și a tehnologiei, să ne întoarcem chiar și preț de câteva clipe în trecut, să avem onoarea
să pășim pe urmele unor oameni destoinici care au trăit sau au trecut prin Sibiu.
Fără să exagerăm, ne putem considera norocoși, căci avem în inima țării noastre, la Sibiu, o
varietate de monumente unice, ferestre către veacurile trecute, simboluri care ne conturează
identitatea, ne arată ce mentalitate, resurse și ce modus vivendi aveau înaintașii noștri. Aceste elemente
ale patrimoniului nostru sunt, fără doar sau poate, comori de neprețuit din punct de vedere cultural!

10
Bibliografie selectivă
1. MARCU ISTRATE, Daniela, et. al., Sibiu: Piața Huet: monografie arheologică, Editura Altip,
Alba-Iulia, 2007, pp. 48-71.
2. MARCU ISTRATE, Daniela, ISTRATE, Angel, MORARU, Victor, Sacru și profan într-un oraș
european (1150-2007): Piața Huet, o punte peste timp, Editura Hieronymus, Brașov, 2007, pp.
5-31.
3. MIHĂILESCU, Teofil, Orașul dorit: orașul virtual-ideal, virtual magic și virtual-utopic în
istoria arhitecturii și urbanismului, Editura Pilgrim, Brașov, 2005, pp. 11-14.
4. BOZDOC, Marian, „Johann Böbel: Biserica Evanghelica, 1864”, 2015, 11 mai, Disponibil
online; https://www.sibiucity.ro/index.php/en/foto/johann-boebel-biserica-evanghelica-1864,
Accesat la data de 15.06.2019.
5. BOZDOC, Marian, „Turnul Preoților și Capela Sf. Iacob”, 2015, 11 decembrie, Disponibil
online: https://turism.sibiu.ro/index.php/en/foto/turnul-preotilor-si-capela-sf.-iacob, Accesat la
data de 15.06.2019.
6. GĂINĂ, Ramona, „Cele 33 de premiere istorice care au făcut ca Sibiul să fie unic: secrete despre
prima școală din țară, primul muzeu, primul spital și prima carte tipărită în română”, Disponibil
online: https://adevarul.ro/locale/sibiu, Accesat la data de 15.06.2019.
7. KLOOS-ILEA, Mihaela, „Povestea calfelor din Sibiu”, 2013, 11 iulie, Disponibil online:
https://povestisasesti.com/2013/07/11/povestea-calfelor-din-sibiu/, Accesat la data de
15.06.2019.
8. MATEI, Alexandru, „Piața urbană”, 2009, 5 decembrie, Disponibil online:
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2009/12/piata-urbana/, Accesat la data de 15.06.2018.
9. OLTEANU, Radu, „Afișele ART HISTORIA”, 2009, 14 aprilie, Disponibil online:
http://art-historia.blogspot.com (blog), Accesat la data de 15.06.2019.
10. PATRIMONIUL ISTORIC ȘI ARHITECTURAL AL SIBIULUI, „Piața Huet”, „Piața Huet nr.
3”, „Piața Huet nr. 5, Liceul Brukenthal”, „Piața Huet nr. 17”, Disponibil online:
https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_huet/, Accesat la data de 15.06.2019.
11. VASILE, Lucian, „Sibiu- Biserica Evanghelică”, 2011, 11 februarie, Disponibil online:
http://atuncisiacum.blogspot.com/2011/02/sibiu-biserica-evanghelica.html (blog), Accesat la data
de 15.06.2019.
12. WIKIPEDIA, Disponibil online:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Evanghelic%C4%83 _din_Sibiu, Accesat la data de
15.06.2019.
13. https://www.sibiul.ro/turnuri-sibiu/turnul-preotilor.html, Accesat la data de 15.06.2019.
14. ***, „Sibiu și legendele lui, România”, 2018, 1 august, Disponibil online:
https://www.travelwithaspin.com/ro/sibiu-si-legendele-lui/, Accesat la data de 15.06.2019.
15. ***, „Când spun ‹‹latitudine›› și ‹‹Podul Minciunilor››, mă gândesc la Sibiu”, 2017, 27 martie,
Dispinibil online: https://www.tabu.ro/cand-spun-latitudine-si-podul-minciunilor-ma-gandesc-la-
sibiu/, Accesat la data de 15.06.2019.

11