UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

CENTRUL TERITORIAL ID: GALAŢI
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
Anul universitar 2008-2009, semestrul I
Programul de studii, EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ANTRENORIAT
SPORTIV
Disciplina: ENERGETICĂ MUSCULARĂ, SUSŢINĂTOARE
DE EFORT ŞI CONTROLUL ANTIDOPING ÎN SPORT

R E F E RAT

TEMA: CARE ESTE ROLUL PROTEINELOR ÎN

ORGANISM

ANUL DE STUDIU: I, 2008 - 2009

CURSANT: BOURCEANU R. ADRIAN
 CARE ESTE ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISM

Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelor vii, alături de lipide, zaha-
ride, vitamine, enzime, apă şi săruri anorganice, formând împreună un sistem complex în
cadrul căruia se petrec o serie de reacţii chimice care asigură reproducerea, dezvoltarea şi
funcţionarea normală a fiinţelor vii.
Sunt componente ale structurilor celulare şi au funcţii biologice fundamentale: enzimatice,
hormonale, imunologice.
Sunt proteine unele substanţe cu puternică activitate biologică ale celulelor ca: enzimele,
pigmenţii respiratori, mulţi hormoni şi anticorpii.
Substanţa contractilă din fibrele musculare, din cilii şi flagelele organismelor inferioare,
care posedă proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică, care este de
asemenea o proteină.
Ele intră în structura tuturor celulelor, şi ajută la creşterea şi refacerea celulelor.
Ca aspect, la microscop, proteinele sunt subţiri, ca nişte bastoane gelatinoase.
În organismele animale apar sub formă de muşchi, piele, păr. Ele se găsesc şi în plante, în
cantităţi mici. Toate sunt amestecuri de compuşi complecşi, conţinând carbon, hidrogen,
azot, oxigen, uneori şi fosfor, fier, iar de multe ori sulf.
Proteinele sunt principalii constituenţi ai corpului animalelor. Îndeplinind o mare varietate
de funcţii, se descoperă o diversificare deosebită în alcătuirea lor.
S-a demonstrat că proteinele constituie partea cea mai însemnată din substanţa uscată a
celulelor. În corpul omenesc, 15% din greutate se datorează proteinelor.
Analiza lor elementară a fost făcută de chimistul olandez Gerardus Iohannes Mulder (1802-
1882), extrăgându-le din ţesuturi animale şi vegetale.

Clasificarea proteinelor
1. După sursa de provenienţă:
- proteine de origine vegetală
- proteine de origine animală
2. După solubilitatea în apă şi în soluţii de electroliţi:
- insolubile (fibroase)
- solubile (globulare)
Proteinele fibroase se găsesc în organismul animal în stare solidă şi conferă ţesuturilor
rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor exteriori.

ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISM

Rol structural – de formare şi creştere a celulelor şi ţesuturilor tinere şi de refacere a celor

uzate.
Rol biocatalitic – întrucât înlesnesc unele reacţii în organism, prin unirea lor cu o parte din
enzime. Toate acestea, ca şi mulţi hormoni, sunt de natură proteică, inclusiv anticorpii.

Rol energetic – în lipsa unor cantităţi suficiente de glucide şi lipide, după epuizarea
rezervelor energetice, proteinele sunt folosite ca surse de energie.
Din arderea unui gram de proteine rezultă 4,1 Kcal.
Pe acest ultim rol al proteinelor se bazează dietele hiperproteice (bogate în proteine), care
exclud din alimentaţie glucidele şi lipidele.

Pentru a trăi, omul, ca şi celelalte vieţuitoare, trebuie să se hrănească. Alimentele pe care le

consumăm sunt alcătuite din trei principii nutritive fundamentale: proteine, grăsimi şi
zaharuri. Dacă grăsimile şi zaharurile pot lipsi din raţia alimentară a omului, fără ca acesta
să sufere consecinţe grave, în schimb el nu poate suporta absenţa proteinelor decât un timp
scurt. Fără proteine nu există viaţă.

BIBLIOGRAFIE: NOTE DE CURS

Prof. univ. dr. GRAZIELA-ELENA VÂJIALĂ