Sunteți pe pagina 1din 4

Object 1

Magneziul
Magneziul este un mineral indispensabil vietii. Suplimentele de magneziu sunt asociate de obicei cu
vitamina B6 pentru ca aceasta favorizeaza absorbtia si mentinerea
magneziului in organism. Cititi si articolul despre vitamina B6
Alimente bogate in magneziu sunt: semintele de dovleac,
spanacul, soia, semintele de susan, fasolea neagra, quinoa,
semintele de floarea soarelui.

Evitati gatirea prin incalzire pe o perioada prelungita a acestor alimente caci


se pierde din cantitatea de magneziu benefica.
Care este rolul magneziului in organism?
• Relaxeaza nervii si muschii
• Construieste si consolideaza oasele
• Ajuta circulatia sangelui
• Mentine ritmul cardiac in limite fiziologice
• Este implicat in metabolismul energetic (transformarea zaharului din sange in energie) si in
sinteza proteinelor
Cum se manifesta deficienta de magneziu in organism?
• Pe musculatura striata carenta de magneziu determina ticuri, crampe, tensiune si oboseala
musculara, dureri de spate, de ceafa.
• Pe sistemul cardiovascular deficitul de magneziu se remarca prin palpitatii, aritmii cardiace,
angina consecutiva spasmului coronar, hipertensiune arteriala.
• Inmuierea şi slăbirea oaselor
• Nivelul de zahar din sange dezechilibrat
• Dureri de cap
• Pofta de alimente sarate, pofta sau dimpotriva intoleranta pentru carbohidrati (in special
ciocolata)
• Fragilitatea parului si a unghiilor

Ce este magneziul?
Magneziul este de obicei mentionat ca un “macromineral”, ceea ce înseamnă că zilnic trebuie sa
consumam din alimente sute de miligrame de magneziu. Alte macrominerale pe care trebuie sa le
obtinem din dieta zilnica sunt calciul, fosforul, sodiul, potasiul şi clorura. Macromineralele nu
pot fi produse de organismul nostru si trebuie obtinute dintr-o alimentatie echilibrata. Cea mai mare
parte a magneziului din organismul nostru se gaseste in oase (60-65%), o parte în muşchi (25%) şi
în alte tipuri de celule si fluide corporale.

Deficitul de magneziu si durerile musculare


Magneziul si calciul actioneaza impreuna pentru buna functionare a sistemului nervos si a
muschilor. Magneziul este un "usier" al celulelor. Atata timp cat "usierul" este de veghe, calciul nu
poate da navala in celula nervoasa pentru a supra activa nervii. De aceea muschii sunt relaxati. Dar
daca alimentatia noastra zilnica ofera prea putin magneziu, atunci "usa celulelor" se deblocheaza,
calciul patrunde liber si celulele nervoase devin supra activate. Odata surescitate, acestea trimit prea
multe mesaje muschilor si le provoaca contractii intense. Acest lanţ de evenimente ne ajuta sa
intelegem modul în care deficitul de magneziu poate declanşa tensiuni , dureri musculare,
spasme musculare, crampe si oboseala musculara.
Peste 300 de enzime diferite din organism au nevoie de magneziu pentru a funcţiona. (Enzimele
sunt proteine speciale care declanseaza reactii chimice.) Magneziul este implicat în metabolismul
proteinelor, carbohidratilor si grasimilor. El ajută genele sa funcţioneze corect.
Rolul metabolic al magneziului este atât de divers, incat este dificil sa gasim vreun
organ sau proces in organismul nostru care sa nu fie afectat de deficitul de magneziu.
Sistemul nostru cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul nervos, muschii,
rinichii, ficatul, glandele secretoare de hormoni si creierul – toate se bazează pe
magneziu pentru funcţia lor metabolică.

Care sunt simptomele de deficienta de magneziu?


Deoarece magneziul are o mare varietate de roluri în organism, simptomele de deficit de magneziu
pot varia foarte mult. Multe simptome implică modificări în functiile nervoase si musculare. Aceste
modificări includ slăbiciune musculară, tremor şi spasme. Deficitul de magneziu poate duce la
aritmie, contracţia neregulata şi creşterea frecvenţei cardiace.
Datorită rolului său în structura osoasa, inmuierea si slabirea oaselor pot fi, de asemenea,
simptome de deficit de magneziu.
Alte simptome de deficienta de magneziu: nivelul de zahar din sange dezechilibrat; dureri de cap,
tensiune arterială crescută; trigliceride mari, depresie, convulsii, greaţă, vărsături precum şi lipsa
poftei de mâncare.

Care sunt simptomele de toxicitate de magneziu?


Prea mult magneziu in organism poate provoca diareea. Toxicitatea data de magneziu poate fi, de
asemenea, asociata cu simptome foarte generalizate, cum ar fi somnolenţă crescută sau sentiment de
slăbiciune. Cititi cu atentie prospectul suplimentelor alimentare cu magneziu, cantitatea si modul de
administrare. Precautii: Magneziul nu se va administra simultan cu saruri de calciu sau fosfati. In
caz de tratament simultan cu tetracicline, suplimentele de magneziu si B6 se vor administra la cel
putin 3 ore dupa tetracicline.
Carenta de magneziu si/sau vitamina B6 poate aparea din cauza aportului scazut de magneziu dintr-
o alimentatie dezechilibrata sau in timpul curelor de slabire. Evitati ceaiurile de slabit si
suplimentele diuretice! Consumul de alcool, stresul, efortul fizic prelungit si intens, tratamentul
indelungat cu diuretice (pierderi excesive prin urina), tulburarile digestive si diabetul zaharat pot fi
si ele vinovate pentru carenta de magneziu din organism. Bolile de rinichi, stresul, traumele fizice şi
interventiile chirurgicale formeaza o alta lista a posibilelor cauze pentru deficienta de magneziu.
Consumati multe alimente bogate in magneziu ca parte a unei diete echilibrate. Prezentam mai jos
un tabel al alimentelor bogate in magneziu.
Cele mai sanatoase alimente clasate ca surse de calitate de magneziu
Doza Zilnica
Dimensiunea Cantitate Recomandata Densitatea
Aliment portiei Calorii (Mg) (%) nutrientului
1 cană de
Spanac 41.4 156.60 39.1 17.0
spanac fiert
Busuioc 2 lingurite 7 11.82 3.0 7.6
Seminte de
0.25 cana 180.3 190.92 47.7 4.8
dovleac
Chimion 1 linguriţă 15.8 15.37 3.8 4.4
Castravete 2 bucati 15.6 13.52 3.4 3.9
Mărar 2 lingurite 12.8 10.75 2.7 3.8
Cuişoare 2 lingurite 13.6 11.09 2.8 3.7
Fasole
1 bol mediu 31.0 25.00 6.2 3.6
verde
Seminte de
2 linguri 74.8 54.88 13.7 3.3
in
Seminţe de
2 lingurite 20.3 14.80 3.7 3.3
muştar
Sparanghel 1 bol mediu 26.8 18.76 4.7 3.2
Ţelină 1 bol mediu 16.2 11.11 2.8 3.1
1 bol mediu
Nap 36.4 23.40 5.8 2.9
de napi fierti
Broccoli 1 ceasca 30.9 19.11 4.8 2.8
Seminte de
0.25 cana 206.3 126.36 31.6 2.8
susan
Roşii 2 bucati 32.4 19.80 5 2.8
Conopidă 1 bol mediu 26.8 16.05 4 2.7
Vânătă 1 bol mediu 19.7 11.48 2.9 2.6
Seminte de
floarea 0.25 cana 204.4 113.75 28.4 2.5
soarelui
Hrişcă 1 bol mediu 154.6 85.68 21.4 2.5
Varză de
1 bol mediu 37.8 20.24 5.1 2.4
Bruxelles
Quinoa,
0.25 cana 222.0 118.40 29.6 2.4
nefierta
Fasole
1 bol mediu 227.0 120.40 30.1 2.4
neagră
Soia 1 bol mediu 297.6 147.92 37.0 2.2
Migdale 0.25 cana 206.0 98.67 24.7 2.2
Mazăre
1 bol mediu 115.7 53.72 13.4
verde

S-ar putea să vă placă și