VECERNIA DIN 29/30 DECEMBRIE 2019 (Duminică seara)

Pomenirea Sfintei Anisia fecioara şi a Cuviosului Zotic,

preotul, hrănitorul de orfani; Sf. Cuv. Teodora; Sf. Cuv. Leon. În
această zi se cântă şi slujba Cuvioasei Melania.
PREOTUL: Binecuvântat este Dumnezeul nostru
totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin! apoi:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care
pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și
dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne
curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule,
sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,
miluiește-ne pe noi. (de trei ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne,
curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru
numele Tău.
Doamne miluiește! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău.
Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe
pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Şi
ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor
noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel
viclean.
PREOTUL: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, a
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
Doamne miluiește (de 12 ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Veniţi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, împăratul
nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos,
împăratul şi Dumnezeul nostru! (făcând de fiecare dată o
închinăciune)
Şi citeşte rar, cu glas lin şi dulce
PSALMUL 103
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne
Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte!
În strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te
îmbraci cu lumina ca şi cu o haină.
Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele
mai de deasupra ale lui;
Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile
vânturilor;
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de
foc.
Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va
clătina în veacul veacului.
 Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi
vor sta ape.
De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor
înfricoşa.
Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai
întemeiat pe ele.
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor
întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin
mijlocul munţilor vor trece ape.
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea
îşi vor potoli.
Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul
stâncilor vor da glas.
Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din
rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul.
Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa
oamenilor;
Ca să scoată pâine din pământ; şi vinul veseleşte inima
omului.
Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului
o întăreşte.
Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-
ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.
Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi
adăpost cerbilor, stâncile scăpare iepurilor.
Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său.
Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate
fiarele pădurii.
Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu
mâncarea lor.
 Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor
culca.
Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune
le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc
târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.
Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca
să se joace în ea.
Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună
vreme.
Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând mâna Ta, toate se
vor umple de bunătăţi.
Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul
lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa
pământului.
Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de
lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură;
Cel ce se atinge de munţi şi fumegă.
Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului
meu cât voi fi.
Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de
Domnul.
Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fărădelege, ca să nu
mai fie.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
 Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a
făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu
înţelepciune le-ai făcut!
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea
şi în vecii vecilor, Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă
Ţie!
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: continuă cererile Ecteniei până la: Apără,
mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu
harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
† PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata,
slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea
Fecioara Maria, cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-
ne pe noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvin toată slava, cinstea şi
închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin!
 apoi cântă, pe glasul 4
PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă mai pe larg, adică stihirologic:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine, auzi-
mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta;
ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire
împrejurul buzelor mele!
Nu lăsa inima mea să s-abată la cuvinte de vicleşug, ca să-
mi dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege şi cu aleşii lor nu mă
voi însoţi.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar
untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva dorinţelor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă povaţuitorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de
pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu!
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile
celor ce fac fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce
voi trece.
PSALMUL 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu
către Domnul m-am rugat.
 Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu
înaintea Lui îl voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările
mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să
mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul
meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti scăparea
mea, Tu eşti partea mea în pământul celor vii!
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte!
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai
mult decât mine.
Şi îndată se cântă:
STIHIRILE PE 6
Stihirile din Minei ale Sf. Mc. Anisia – Glas 4
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va
suferi? Că la Tine este milostivirea.
Cu razele fecioriei fiind luminată, prealăudată, prin luptele
muceniciei ai strălucit, că, nesupunându-te a te închina
soarelui, ai suferit nedreaptă junghiere şi, roşită fiind cu
sângele tău, ai stat înaintea Soarelui slavei purtătoare de
cunună, fiind luminată cu strălucirile cele de acolo.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a
sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în
Domnul.
Arătând dragostea cea din inimă, udai pământul cu lacrimi
de umilinţă, mărită Anisie, şi cu părul capului ştergeai
aşternutul picioarelor lui Hristos, socotindu-L pe Dânsul ca şi
cum ar fi fost de faţă, şi privind mai înainte pe Acela pe pe
Care L-ai dorit. Şi cu gândul atingându-te de picioarele Lui, cu
adânci cugetări dumnezeieşti ţi-ai luminat sufletul.
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul.
Averea împărţindu-ţi-o şi pe săraci îndestulându-i, te-ai
logodit, neîntinată, Făcătorului; şi ai adus Lui ca zestre
pâraiele sângiurilor, prealăudată, şi râvnirea pătimirii pe care
însuşi a răbdat-o, Care te-a sălăşluit în cămara dumnezeiască,
pe tine Anisia, ca pe o muceniţă purtătoare de biruinţă.
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va
izbăvi pe Israel din toate farădelegile lui.
Stihirile din Minei ale Sf. Cuv. Melania – Glas 4
Ceea ce te-ai unit cu cetele îngerilor, când te-a aprins dorul
cel dumnezeiesc şi prin nepătimire şi prin curăţire ai ajuns a
zbura mai presus de cele văzute, atunci ai însufleţit pe soţul
tău, cu cuvinte ascultătoare pline de îndemn către Dumnezeu,
ca să se lepede de tulburarea vieţii cea nestatornică şi
pieritoare. Pentru aceasta împreună cu el ai aflat viaţa şi
desfătarea cea veşnică, Melania; roagă-te Stăpânului să
mântuiască sufletele noastre.
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele.
Ceea ce ai dorit viaţa îngerilor, când ai defăimat
dezmierdarea cea plină de dulceaţă şi te-ai deprins cu
înfrânarea, cu privegherea, cu dormitul pe pământ şi cu
sărăcia, atunci te-ai făcut vas preacurat al dumnezeiescului
Duh, împodobit de El cu daruri luminate, preacinstită. Pentru
aceasta ai tras popoarele către râvna cea dumnezeiască,
Melania, şi le-ai adus Stăpânului şi Mântuitorului sufletelor
noastre.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului
rămâne în veac.
 Ceea ce eşti înfrumuseţată cu podoabele faptelor bune,
când ai plinit cuvântul cel de mântuire şi ai dat mulţimea
aurului tău, împărţindu-l săracilor şi celor în nevoi, atunci ai
primit bogăţia cea cerească, îmbogăţindu-te cu dreptatea în
veac, cu nestricăciunea şi cu izbăvirea, preacinstită. Pentru
aceasta cinstim adormirea ta, şi cu stăruinţă te rugăm: roagă-
te Ziditorului să mântuiască sufletele noastre.
A PRAZNICULUI - Glas 4
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Să se bucure cerul şi pământul să se veselească, că
astăzi îngerii şi oamenii s-au făcut cu adevărat o singură
turmă. O, minune! Cel nevăzut Se vede, Cel neîncăput este
încăput, Cel fără de început Se începe, Fiul lui Dumnezeu Se
face Fiu al omului; şi Fecioara, neispitită de bărbat, se arată
Maică a lui Dumnezeu, iar Maica, după naştere, se află
fecioară. Cuvântul Tatălui, Cel ce s-a întrupat, în iesle este
culcat şi păstorii cei binevestitori se fac părtaşi ai Tainei. Magii
de la Răsărit au adus daruri, povăţuiţi de stea şi s-au închinat
Mântuitorului, Celui ce S-a născut. Cu aceia şi noi împreună,
iubitorilor de praznic, deschizând cu râvnă vistieriile inimii, să-
I aducem drept aur, tămâie şi smirnă, faptele bune, credinţa,
nădejdea şi dragostea, grăind către Dânsul glăsuirea celor fără
de trup: salvă în cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace,
între oameni bunăvoire! Slavă Celui ce a venit să mântuiască
neamul omenesc din stricăciune!
STRANA citește:
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de
moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la
apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl,
pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată
vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel
ce dai viaţă; pentru aceasta, lumea Te măreşte. Te măreşte.
PREOTUL: Să luăm aminte. Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţepciune! Să luăm aminte!
STRANA: PROCHIMENUL ZILEI
De 4 ori, glasul 6:
Iată, acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii
Domnului.
Stih: Cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei
Dumnezeului nostru.
Iată, acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii
Domnului.
Iată, acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii
Domnului.
STRANA: Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără
de păcat să ne păzim noi.
Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi
lăudat şi preamărit este numele Tău în veci, amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru
Tine.
Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările
Tale.
Binecuvântat eşti, Stăpâne, înţelepţeşte-ne pe noi cu
îndreptările Tale.
Binecuvântat eşti, Sfinte, luminează-ne pe noi cu
îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le
trece cu vederea.
 Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie mărire se
cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
ECTENIA CERERILOR
PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară
Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără
de păcat de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne. (tot aşa la fiecare cerere)
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata,
slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea
Fecioara Maria, cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-
ne pe noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: rostește ecfonisul Ecteniei: Că bun şi iubitor de
oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
 STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Fie stăpânirea împărăţiei Tale binecuvântată şi
preaslăvită, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
STIHIRILE PRAZNICULUI NAȘTERII - GLAS 5
Magii, împăraţii din Răsărit au adus daruri, închinându-se
Celui ce a strălucit din Fecioara împărăteasă, Dumnezeului
tuturor şi Ziditorului şi adevăratului împărat. Către care cea cu
totul fără prihană spăimântându-se zicea: Spuneţi-mi voi, cei
ce vă închinaţi focului şi soarelui şi în întuneric umblaţi: cum
aţi cunoscut că a luat trup Cel ce pe toate le luminează mai
presus de pricepere? Şi Se naşte pe pământ şi în peşteră, şi
din milostivire, dă lumii mare milă?
Stih: Zis-a Domnul Domnului Meu: şezi de-a dreapta Mea,
până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale.
Răspuns-au magii către curata: noi, urmând cuvintelor lui
Valaam, aşteptam să vină răsăritul unei stele curate şi
strălucitoare şi, văzând-o pe aceasta de curând, strălucind în
chip neobişnuit, nu am pregetat a face călătoria, povăţuiţi de
ea. Dar Acesta pe Care îl ţii în braţele tale, ca pe un prunc, cine
este? Cum te-ai învrednicit a sluji unei astfel de Taine, cinstită,
preasfinţită? Prin care lumea a aflat mare milă.
Stih: Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut.
Zis-a Fecioara către magi: vă spun vouă, celor ce căutaţi
să ştiţi lucruri mai presus de cuvânt şi de tot cugetul, că văd
dragostea voastră pentru Pruncul meu. Noi şi minunate sunt
lucrurile pe care le vedeţi! Că Cel ce este ştiut a fi fără de ani,
împreună cu Tatăl, S-a îmbrăcat de bunăvoie cu sărăcia mea,
ca să îmbogăţească pe cei ce au sărăcit, din neascultare, şi au
pierdut dumnezeiasca desfătare, cea din rai; Acesta însuşi
este Cel ce dăruieşte lumii mare milă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Văzând cea cu totul fără prihană pe Dumnezeu, Cel mai
înainte de veci, Prunc întrupat dintr-însa, ţinându-L în braţe,
sărutându-L adesea şi plină de bucurie fiind, grăia către El:
Dumnezeule Preaînalt, împărate cel nevăzut, cum Te văd pe
Tine şi nu pot înţelege taina sărăciei Tale, cea fără de măsură?
Că peştera prea mică, şi aceasta străină, Te încape înăuntru pe
Tine, Cel ce Te-ai născut, nestricându-mi fecioria, păzind
pântecele ca mai înainte de naştere şi dând lumii mare milă.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Grăit-a, bucurându-se, curata, cea fără de prihană: Tu, Cel
ce eşti chipul lui Dumnezeu, mai înainte de început, primeşti
chipul lui Adam; şi Tu, Cel ce cu puterea Ta ţii totul în mână,
vrei să fii ţinut în braţe! Cum o să Te înfăş în scutece, ca pe un
prunc? Cum Te voi hrăni cu lapte pe Tine, Cel ce hrăneşti toate
fiinţele? Cum mă voi minuna de sărăcia Ta cea mai presus de
înţelegere? Cum Te voi numi pe Tine, eu roaba Ta, Fiul meu?
Te laud, Te binecuvintez, pe Tine, Cel ce dăruieşti lumii mare
milă.

STRANA: Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după

cuvântul Tău, în pace. Că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe
care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre
descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău, Israel.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,
miluieşte-ne pe noi. (de trei ori, închinându-ne de fiecare dată)
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte
păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
 Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău.
Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe
pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Şi
ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor
noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel
viclean.
PREOTUL: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, a
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
TROPARUL MUCENIȚEI – Glas 4
Mielușeaua Ta, Iisuse, Anisia, strigă cu mare glas: Pe Tine,
Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și
împreună mă răstignesc, și împreună cu Tine mă îngrop cu
Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru
Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă
fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă
jertfesc ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește
sufletele noastre.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos; și luptând, ai învățat să
nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de
suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii se
bucură, Cuvioasă Melania, duhul tău.
TROPARUL PRAZNICULUI NAȘTERII – Glas 4
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
 Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii
Lumina cunoștinței; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la
stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății, și să Te
cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, mărire Ție.
ECTENIA ÎNTREITĂ (a cererii stăruitoare)
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul
nostru, să zicem.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul
părinţilor noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare
mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA la aceasta şi la cele următoare: Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
PREOTUL rosteşte ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de
oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin!
OTPUSTUL MARE
PREOTUL: Înţelepciune.
STRANA: Binecuvântează.
PREOTUL: Cel ce este binecuvântat ...
STRANA: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta
credinţă a dreptslăvitorilor creştini şi Sfântă Biserica Ta în
veacul veacului.
PREOTUL: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu,
miluieşte-ne pe noi.
 STRANA: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai
slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără
stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
PREOTUL: Slavă Ţie, Hristoase, Dumnezeule ...
STRANA: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum
şi pururea şi în vecii vecilor, amin. Doamne miluieşte, Doamne
miluieşte, Doamne miluieşte, părinte, binecuvânteză!
PREOTUL: face Otpustul mare: Cel ce în peșteră s-a
născut ...
STRANA: Amin.