Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PAREMIILE
PREOTUL: Înţepciune!
STRANA: De la Facere citire: (17, 1)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA: Arătatu-s-a Domnul lui Avraam, şi i-a zis lui : Eu
sunt Dumnezeul tău, fă plăcere înaintea mea şi fii fără prihană,
şi voi pune legătura mea între mine şi între tine şi te voi înmulţi
foarte. Şi vei fi tată a multe neamuri, şi nu se va chema numele
tău Avram, ci va fi numele tău Avraam; că tată a multe neamuri
te-am pus. Şi te voi creşte foarte foarte, şi te voi pune întru
neamuri, şi împăraţi din tine vor ieşi. Şi voi pune legătura mea
între mine şi între tine, şi între seminţia ta după tine, întru
neamurile lor, întru legătură veşnică. Şi le voi fi lor Dumnezeu.
Şi a căzut Avraam pe faţa sa şi s-a închinat Domnului. Şi a zis
Dumnezeu lui Avraam: Iar tu legea mea să o păzeşti, tu şi
seminţia ta după tine întru neamurile lor. Şi aceasta este legea
care să o păzeşti între mine şi între voi, şi între seminţia ta
după tine întru neamurile lor. Şi se va tăia vouă împrejur toată
partea bărbătească. Şi veţi tăia împrejur marginea trupului
vostru, şi va fi întru semn de legătură între mine şi între voi, şi
între seminţia ta după tine, întru neamurile lor. Şi pruncul de
opt zile se va tăia vouă împrejur, toată partea bărbătească în
neamurile voastre. Şi partea bărbătească, care nu-şi va tăia
împrejur marginea trupului său, în ziua a opta, pierde-se-va
sufletul acela din neamul său, că legea mea a stricat. (se
încheie melodios)
PREOTUL: Înţepciune!
STRANA: Din pildele lui Solomon, citire: (8, 22)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA: Domnul m-a întemeiat început căilor sale, spre
lucrurile lui, mai înainte de veac m-a întemeiat, întru început.
Mai înainte de facerea pământului, şi mai înainte de facerea
adâncurilor, mai înainte de curgerea izvoarelor apelor. Mai
înainte până ce nu se înfipsese munţii; Mai înainte de toate
măgurile m-a născut. Domnul a făcut laturile şi pustiile, şi
marginile lumii sub Cer. Când gătea Cerul, cu dânsul eram. Şi
când şi-a osebit luişi scaun pe vânturi. Şi când întărea norii cei
de sus, şi ca nişte tării punea izvoarele cele de sub Cer. Când
punea mării hotar, şi apelor, ca să nu treacă ţărmurile sale; şi
tari făcea temeliile pământului. Eram la dânsul asemenea. Eu
eram de care se bucură în toate zilele, mă veseleam înaintea
feţei Lui în toată vremea. (se încheie melodios)
PREOTUL: Înţepciune!
STRANA: Din pildele lui Solomon, citire: (10, 32)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA: Gura dreptului izvorăşte înţelepciune, iar limba
nedreptului va peri. Buzele oamenilor drepţi socotesc cele
plăcute, şi gura celor : necuraţi se răzvrăteşte. Cumpenele
viclene urâciune sunt înaintea Domnului, iar cumpăna dreaptă
primită este lui. Oriunde intră înălţarea, acolo şi ocara, iar gura
smeriţilor se învaţă înţelepciune. Săvârşirea drepţilor va
îndrepta pe dânşii; şi împiedicarea călcătorilor de lege va
prăda pe ei. Nu vor folosi averile în ziua mâniei; iar dreptatea
va mântui de la moarte. Murind dreptul lasă grija, iar pierirea
necuraţilor este urâtă şi grabnică. Dreptatea nevinovatului
îndreptează căile, iar cel necurat întru necurăţia sa cade.
Dreptatea oamenilor drepţi va scăpa pe ei; şi întru răutatea lor
se prind cei fărădelege. Sfârşindu-se omul drept, nu i se va
împuţina nădejdea, iar lauda necuraţilor va peri. Dreptul din
cursă va scăpa, şi în locul lui se va da cel necurat. În gura
necuraţilor, laţul cetăţenilor, iar chibzuirea drepţilor cu bună
sporire. Întru bunătăţile drepţilor, se va îndrepta cetatea, şi
întru pierirea necuraţilor bucurie; întru binecuvântarea
drepţilor, se va înălţa cetatea, şi cu gura necuraţilor se va
scăpa. Batjocoreşte pe cetăţeni, cel lipsit de minte, iar omul
înţelept linişte aduce. (se încheie melodios)
ECTENIA ÎNTREITĂ (a cererii stăruitoare)
PREOTUL: Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul
nostru, să zicem.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Doamne Atotstăpânitorule, Dumnezeul
părinților noștri, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare
mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
STRANA: la această cerere și la cele următoare: Doamne
miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
PREOTUL: rostește celelalte cereri, iar la sfârșit încheie cu
ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și
Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și
pururea și în vecii vecilor.