BOGDAN FICEAC

TEHNICI DE MANIPULARE

Ediia a II-a

Editura Nemira
1997
Bogdan Ficeac

2
 Tehnici de manipulare

În piesa vieii, fiecare dintre noi ar vrea s !-$i scrie rolul $i s !-$i interpreteze destinul în a $a fel
încât s! ajung! la un final conform cu propriile sale dorin e. Dar pentru c! suntem fiine sociale,
monologul nu este o solu ie. Trebuie s! ne alegem replicile astfel ca ele s ! se integreze unui cor
anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s ! fie disonante sau
s! nu fie acceptate de ceilali actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s !-$i asume rolul de a
pune în acord toate rolurile personale. Supunându-ne lui, ne pierdem autonomia $i ne integr!m
sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul personal l-am scris noi în $ine $i cât
a fost scris de al ii. Nu mai putem preciza cu exactitate cât din fiin a noastr! ne reprezint! Eul $i cât
este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa iei, sugestiilor, recomand !rilor sau ordinelor pe
care ni le impun ceilal i. Nu mai $tim unde se termin! rolul pe care ni l-am scris noi în $ine $i unde
începe cel scris de al ii. Nu mai putem spune cine, de ce $i când a scris scenariul care ne comand ! ce
s! gândim, ce s! facem, ce s! simim. Iar de multe ori se întâmpl ! ca vreun Regizor s !-$i dep!$easc!
simpla condiie de dispecer abilitat s ! pun! ordine într-un sistem $i începe s! se cread! demiurg, s!-i
socoteasc! pe ceilali simpli figuran i într-o pies! scris! de el, pentru el, care lor, evident le este
str!in!. În astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transform ! în tragedii oribile...

Aceast! carte se ocup ! tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul în care î $i scriu
scenariile $i de tehnicile prin care transform ! actori talenta i în figurani f !r! voie. Este un domeniu
care, dincolo de impresia ocult ! pe care o degaj!, are reguli precise. Cei mai mul i dintre noi, prad !
impresiei bune pe care o avem despre propria noastr ! persoan!, nu credem c! putem deveni prea
uvin
$ortotvictimele artizanilor
timpul, de manipul
pretutindeni. !rii.mai
'i cele Daru$lucrurile stausunt
oare victime cu totul pe dos.
cei care Încerc
nu vor !rile!de
s ! cread ... manipulare

Exist! nenum!rate sfaturi, exerci ii $i algoritmi de a induce individului rezisten a fa! de
presiunea celor care încearc ! s !-i remodeleze gândirea, simurile, comportamentul, conform intere-
selor lor. Toate îns ! au la baz! cunoa$terea tehnicilor de manipulare. Fiind avertizat de presiunile ce
se exercit! permanent asupra lui, $tiindu-le substratul $i finalitatea, fiecare individ î $i poate g!si
propria sa cale de a rezista, de a se reg !si pe sine însu$i în orice împrejurare, de a nu deveni un
simplu figurant...

Aceast! carte nu este un manual. Nici nu î $i propune s! fie a$a ceva. Ea se adreseaz!
cet!eanului obi$nuit, celui supus în permanen ! manipul!rilor. Analiza tehnicilor de influen are $i a
efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele noastre,
poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa$terea înseamn! putere), spunea
cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem s ! rezist!m în faa
lor. Putem evita rolul de figuran i în propria noastr ! via!...

În acela$i timp, o astfel de carte este extrem de necesar! cititorului român. În România, subiectul
a fost tabu timp de aproape o jum !tate de secol. Cuvântul manipulare nici m !car nu exist! în Micul
Dicionar Enciclopedic. Iar în Dic ionarul Explicativ al Limbii Române este prezentat ! doar
semnificaia sa tehnic!. Motivele sunt lesne de în eles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai
repeta ororile din trecut...

Am reu$it conturarea acestei c !ri dup! ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social ! de
la Universitatea Stanford din California. Leciile predate studen ilor de profesorul Philip Zimbardo,
$eful Catedrei, precum $i referinele bibliografice indicate de Domnia sa mi-au fost de un real folos.
Faptul c! am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz ! Fundaiei Reuter din Londra, care
mi-a
la acordatMul
Stanford. o burs ! detuturor
umesc un an de zile,care
celor precum
m-au$iajutat
Programului
ca aceastde! burse
carte Knight
s! poat!deapcare
!reaam
$i beneficiat
s ! ajung!
la cititori.

3
 Bogdan Ficeac

Argument cu regizori !i figurani

În seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, în Statele Unite, un program de

radio ce transmitea muzic$ spaniol$ a fost întrerupt de un buletin de !tiri în cadrul c$ruia se
anuna observarea unor explozii neobi!nuite pe planeta Marte. Dup$ care, programul muzical
a continuat. Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a transmite în direct un reportaj din
Grover's Mill, o micu$ localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria!" a lovit
P$mântul "cu o for$ teribil$". Se pare c$ în acel moment, circa un milion de americani
ascultau emisiunea. Curiozitatea a fost înlocuit $ treptat de team$ atunci când reporterul, !i el
speriat, a început s$ descrie cum se de!urubeaz$ cap$tul exterior al cilindrului (în difuzoare se
auzeau ni!te scrâ!nete cu adev$rat lugubre) !i din interiorul "ma!in$riei" apar ni!te creaturi
uria!e, sclipitoare, cu tentacule imense !i ochi ca de !arpe.

Pe m$sur$ ce continua "reportajul de la faa locului", panica se r$spândea. Înfrico!ai,

reporterii
New Jersey,relatau cum
s$ ucid aceast
$ pe $ "avangard
oricine $ a invadatorilor
ar fi încercat de$ pe
s$ i se opun !i Marte" a început
s$ se îndrepte s$ inima
spre New$
cucereasc
Yorkului. În cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit$ilor c$tre populaie,
pentru evacuarea unor întregi zone.

În studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley
Cantril a observat c$ sute de mii de oameni au intrat în panic $ !i muli dintre ei !i-au p$r$sit
locuinele pentru a sc$pa de invazia "marienilor".

Ce se întâmplase de fapt? În fiecare an, în noaptea de Halloween, americanii se

deghizeaz$ în fantome, mon!tri, vampiri !i alte figuri de groaz$. S $rb$toarea provine dintr-un
vechi obicei celt, care urm$rea îmbunarea spiritelor celor mori. Datina s-a r$spândit în Statele
Unite, Canada !i teritoriile britanice, devenind un prilej de carnaval !i distracie. Copiii merg
cu i în fantome, !i "amenin$" gazdele c$ le vor face surprize nepl$cute dac$
nu colindul, deghiza
îi vor îmbuna cu ceva dulciuri, iar adulii se întrec în p$c$leli. În noaptea de 31 octombrie
1938, Orson Wells, cel care avea s$ devin$ unul dintre cei mai vestii regizori !i actori
americani, s-a gândit s$ adapteze radiofonic celebrul roman !tiinifico-fantastic R!zboiul
lumilor, scris de H.G. Wells. Împreun$ cu colegii s$i, actorii de la Mercury Theater, au
interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad$rii" Americii de c$tre hidoasele
"creaturi mariene". Efectele speciale au fost improvizate !i ele cu foarte mult$ abilitate,
reu!ind amplificarea tensiunii !i inducerea sentimentului de panic$. Spre exemplu, pentru a
reda sonor celebra de!urubare a cilindrului, tehnicienii au g$sit un borcan cu capac, pe care l-
au deschis în bazinul WC-ului pentru a da o rezonan$ special$ scrâ!netelor.

Cum de au c$zut atât de muli americani prad$ p$c$lelii? În primul rând trebuie amintit c$
piesa a fost transmis$ în 1938, deci înainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica
surs$ de muzic$, divertisment, piese de teatru, dar !i de !tiri de ultim$ or $. Apoi, piesa copia
foarte exact sistemul de transmitere a !tirilor !i a reportajelor în direct, în plus, foarte mul i
dintre ascult$tori pierduser$ începutul când emisiunea fusese clar prezentat$ ca o adaptare
radiofonic$ a romanului R!zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora începerii emisiunii cu puin
înainte de finalul unui foarte îndr$git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf$!ura
pe un alt post de radio. Majoritatea ascult$torilor au a!teptat finalul acelui spectacol !i abia

4
 Tehnici de manipulare
dup$ aceea au comutat pe frecvena postului de muzic$ spaniol$, pierzând astfel prezentarea
din debutul emisiunii.

Dincolo de aceste explicaii, mai exist$ !i o alta inând de structura psihicului uman, de
psihologia social$. Auzind acele "reportaje" înfrico!$toare, dar !i aproape incredibile, foarte
muli dintre ascult$tori au c$utat s$ vad$ cum se comport$ cei împreun$ cu care audiau
emisiunea. Cum toi erau îngrijorai !i speriai, orice îndoial$ a disp$rut. Ne-am s!rutat unii
pe alii pentru c! ne a$teptam s! murim dintr-o clip! în alta, î!i amintea un ascult$tor, citat de
Cantril.
Muli dintre cei convin!i c$ tot ceea ce aud la radio se întâmpl$ cu adev$rat au g$sit chiar
!i corespondene în realitatea imediat$, interpretând instinctiv, "în cheie proprie", observaiile,
pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea în difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr! $i Wyoming
Avenue era negru de ma$ini. Mi-am dat seama c! oamenii încercau s! fug!, s! scape...,
spunea un ascult$tor, pentru ca altul s$ adauge: Pe strada mea nu se z!rea nici o ma$in!. M-
am gândit c! drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz! c! foarte multe c!i de acces
fuseser! distruse de invadatori. (Cantril)

Fenomenul care a produs o asemenea psihoz$ în mas$ (a fost denumit Contagiune) printr-
un paralelism cu termenul medical ce semnific$ r$spândirea unei epidemii. În psihologia
social$, contagiunea reprezint$ transmiterea rapid$ la nivelul mulimilor de oameni, a
emoiilor !i a manifest$rilor de comportament. De fiecare dat$ când un individ se afl$ într-o
situaie ambigu$, el încearc$ s$ se adapteze reaciilor celorlali. Din p$cate, într-o astfel de
situaie confuz$, nici ceilali nu !tiu mai mult decât el. Din cauza contagiunii, psihozele în
mas$ cap$t$, uneori, proporii incredibile.

În acela!i timp, efectele emisiunii radiofonice R!zboiul lumilor arat$ cât de puternice,
dar, uneori, !i periculoase, pot deveni sursele de informaie atunci când ele sunt manipulate
într-un anume scop. În acea noapte a lui 1938, foarte puini au fost cet$enii care nu au crezut
în ceea ce auzeau la radio !i au încercat s$ afle am$nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu
au g$sit nic$ieri vreo !tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor
cuno!tine, dar nici acestea nu aveau informaii suplimentare, singura surs$ referitoare la
"invazie" fiind, pentru toi, postul ce transmitea "reportajele de la faa locului". Lipsa datelor
suplimentare,
unei "t$cerea"
singure surse celorlalte posturi
de informare au sporit deruta.
poate amplifica Fapt ceefectele
la maximum demonstreaz$ c$$rii.
manipul existen a
Cazul
emisiunii lui Orson Wells este doar un exemplu particular, mai ales c$ s-a petrecut în
condiiile existenei unui num$r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informaiilor
suplimentare a generat confuzia !i a facilitat r$spândirea psihozei.

Cu mult mai puternic$ îns$ este influena unei surse de informaie în condiiile în care nu
exist$ o alternativ$. Un exemplu edificator îl constituie revoluia român$ din decembrie 1989,
când televiziunea naional$ reprezenta singura surs$ major$ de informare. Nimeni nu avea
posibilitatea, atunci, s$ verifice dac$ într-adev$r existau cei "!aizeci de mii de mori" despre
care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori!tii care "trag din toate poziiile", despre
iminenta aruncare în aer a Combinatului Petrochimic de la Pite!ti, despre otr$virea apei
potabile !.a.m.d. erau imposibil de verificat. Însu!i faptul c$ principalul obiectiv vizat de cei
care au participat la revoluie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea
Român$, demonstreaz$ rolul vital al mijloacelor de informare în mas$, al acestei televiziuni în
special, în canalizarea energiilor umane spre un anume scop. În anii urm$tori, mineriadele, ce
au afectat grav imaginea României în lume, au fost posibile tot din cauza p $str$rii televiziunii
naionale ca singur$ surs$ de informare a marii majorit$i a populaiei. Prezentarea voit

5
 Bogdan Ficeac
distorsionat$ a evenimentelor pe postul naional de televiziune a indus o anume psihoz $ în
mas$, preg$tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat.

Trebuie reamintit totu!i c$ nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor în

mas$ constituie obiectul acestei c$ri, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun $ !tiin$, ele sunt
induse la nivelul unui grup de oameni cât mai larg, de un grup restrâns de indivizi care
urm$re!te un anume scop.

R$mânând
propor în osfera
ii, care, la cre$$rii
analiz maipsihozelor în mas
atent$, poate
$, merit$ amintit$ o alt$ isterie colectiv$ de
p$rea o glum$ prosteasc$, f$r$ nici o !ans$ de
reu!it$. 'i totu!i, la vremea respectiv$, sute de mii de oameni s-au l $sat antrenai în ceea ce
mai târziu va fi consemnat$ în tratatele de psihologie social$ drept Epidemia ciupiturilor de
parbrize din Seattle.

În ultima decad$ a lunii martie din 1954, în ziarele din Seattle au început s$ apar$ tot mai
multe informaii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte
fine !i a unor mici bule ap$rute în sticl$. Pân$ atunci, nimeni nu remarcase fenomenul !i viaa
decurgea în lini!te. Dup$ ce au citit respectivele relat$ri din ziare, mai toi posesorii de
automobile din Seattle au descoperit c$, într-adev$r, parbrizele le erau ciupite !i pres$rate ici-
colo de bule minuscule. În urm$toarele trei s$pt$mâni, s-a r$spândit zvonul c$ respectivele
stric$ciuni erau produse de ni!te bande de vandali care terorizau ora!ul. Telefoanele
circumscripiilor de poliie au început s$ sune continuu. Mii de cet$eni raportau noi
stric$ciuni la parbrizele lor, iar alii chemau poliia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai
disp$ruser$ "dup$ colul str$zii". Poliia s-a dovedit dep$!it$ de evenimente, mai ales c$ nu
reu!ise s$ prind$ nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c$ stric$ciunile
raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai încredina cazurile poliiei !i a cerut
guvernatorului statului Washington (a c$rui capital$ este Seattle), precum !i pre!edintelui
Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s$ ia m$suri urgente. Oamenii au început s$-!i acopere
parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s$ le in$ numai în garaje. Nefiind depistat$ nici o band$
de vandali, a început s$ se r$spândeasc$ zvonul c$ ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric
sau de c$derile radioactive ce au urmat unor test$ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu puin
timp în urm$. Câteva s$pt$mâni mai târziu, tot ziarele au fost cele care au ar$tat c$ tot ceea ce
se întâmpla în Seattle nu era decât o isterie colectiv$, provocat$ de faptul c$, pentru prima
dat$, oamenii
ciupite au fost
!i cu bule minuscule), îniloc
determina s$ sse uite cu $aten
$ priveasc ieele,
prin la parbrizele !inilor
made
a!a cum fac (întotdeauna
obicei. Epidemia
ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp$rut la fel de brusc precum ap$ruse. Nu se mai !tie
cine a avut n$stru!nica idee de a provoca respectiva psihoz$. Atunci a fost vorba de un renghi
jucat cititorilor. Tehnica îns$ r$mâne valabil$. Ea a fost !i va mai fi utilizat $ de artizanii
manipul$rii în scopuri mult mai grave decât o simpl$ fars$.

Filmul Triumful voinei, realizat de Leni Riefenstahl, înf$i!eaz$ grandioasa manifestaie

cu care debuta Congresul Partidului Naional Socialist German din septembrie 1934. Filmul
Începe cu o vedere panoramic$ a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre munii tivii
cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s$u, camera începe s$ înregistreze turnurile !i
zidurile maiestuoase ale unui ora! medieval: Nürnberg. Umbra avionului trece peste o coloan$
uria!$ de oameni în c$m$!i brune, aflat$ în mar!. Apar alte !i alte str$zi, toate pline cu !iruri
de oameni m$r!$luind. În cele din urm$ avionul aterizeaz$ !i se opre!te într-un loc fastuos
amenajat. Din cabina sa sclipitoare, ca o zeitate coborât$ din ceruri, apare Adolf Hitler. O
mulime în extaz îi vine în întâmpinare.

De!i realizat în scop de propagand$, Triumful voinei conine imagini reale, !ocante, ce
dezv$luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar$ larg$ a colectivit$ii

6
 Tehnici de manipulare
umane, precum !i rezultatele cutremur$toare ale acestei manipul$ri. Circa un milion !i
jum$tate de cet$eni s-au strâns la Nürnberg, în septembrie 1934. 'i nu au fost adu!i cu fora.
Asemenea uria!e adun$ri de oameni, care participau la procesiuni în lumina torelor, asistau
laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, inute de la în$limea unor
tribune grandioase, pavoazate cu gigantice însemne naziste, !i scandau la unison urale
precum: Sieg heil!, reprezentau o component$ vital$ a "noii ordini" pe care nazi!tii o
impuseser$ Germaniei, dup$ ce au preluat puterea în 1933.

Dincolo
Triumful voinde asemenea manifestaii grandioase !i de prezentarea unor filme precum
ei, propaganda nazist$ a pus la punct numeroase alte metode de îndoctrinare.
Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte,
pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien$ în controlul gândurilor, emoiilor !i
comportamentului fiec$rui cet$ean din cel de-al Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare
a fost construit pentru a putea supraveghea !i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare.

Studierea acestui sistem !i analiza tehnicilor utilizate în cadrul s $u pot oferi un posibil
r$spuns la întrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi !tii s$ ajung$ la putere în Germania !i s$
declan!eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?"

La rândul lor, regimurile comuniste au aplicat, în linii generale, acelea!i metode de

manipulare precum cele utilizate de nazi!tii ai c$ror du!mani de moarte erau. În fond, !i
fascismul !i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem$n$toare de
preluare a puterii !i apoi de meninere a acesteia.

Spre exemplu, manifest$rile grandioase ce marcau discursurile lui Adolf Hitler fac parte
din aceea!i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuvânt$rile lui Kim Ir Sen sau ale lui
Nicolae Ceau!escu. Doar recuzita era diferit$.

Un alt element comun, din p$cate, îl reprezint$ dezastrul !i nenum$ratele victime umane
pe care le las$ în urm$ pr $bu!irea regimurilor totalitare. 'i iar$!i, din p$cate prea târziu, apar
întreb$ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s$ se întâmple?" Unul dintre
capitolele acestei c$ri radiografiaz$ tocmai mecanismele intime utilizate de propov$duitorii
totalitarismului pentru a remodela gândirea celor pe care îi conduc.

În campania electoral$ din vara lui 1988, în Statele Unite, vicepre !edintele George Bush
se situa mult în urma guvernatorului Michael Dukakis în cursa pentru fotoliul de la Casa
Alb$. Majoritatea observatorilor erau convin!i c$ avantajul lui Dukakis era imposibil de
întrecut. 'i totu!i, spre surpriza general$, în numai câteva luni, George Bush a redus
handicapul, l-a anulat !i a câ!tigat alegerile. Cei mai muli anali!ti politici sunt de p$rere c$
Willie Horton a jucat rolul principal în aceast$ spectaculoas$ r$sturnare de situaie. Revista
Time îl denumea: Cel mai valoros juc!tor din echipa lui George Bush.

Cine era acest Willie Horton? Nu f$cea parte dintre cei care au susinut financiar
campania electoral$ a lui Bush !i nici nu se num $ra printre consilierii viitorului pre!edinte. De
fapt, cei doi nici nu se întâlniser$ vreodat$.

Willie Horton era un delincvent afro-american, care fusese eliberat dintr-o închisoare din
statul Massachusetts, înainte de termen, în cadrul unui program de reabilitare. Imediat dup$
eliberare, el a fugit în statul Maryland, unde a violat o femeie dup$ ce i-a r$nit concubinul.
Michael Dukakis era guvernator în Massachusetts atunci când a fost ini iat respectivul
program de reabilitare.

7
 Bogdan Ficeac
Bush l-a acuzat pe Dukakis c$ acioneaz$ prea "moale" atunci când se pune problema
combaterii criminalit$ii. Echipa lui Bush a preg$tit imediat o serie de clipuri electorale pentru
televiziune, precum !i articole publicitare pentru pres$, în care era prezentat$ figura lui
Horton, în cele mai sinistre posturi. De asemenea erau transmise imagini cu delincveni
intrând !i ie!ind în voie prin u!a turnant$ a unei închisori.

Asemenea clipuri !i articole au atins coarda sensibil$ a multor americani, care se temeau
de escalada violenei, !i au indus în rândurile opiniei publice sentimentul c$ justiia american$
este
alt$ prea
parte,blând $ cuc$criminalii
faptul !i chiar
Horton era negruîi favorizeaz $ înanumite
a resuscitat detrimentul cet$$enilor
prejudec obi!înnuirândurile
i rasiale i. Pe de
albilor, care totu!i constituie majoritatea electoratului.

Evident, în toate clipurile, Dukakis era f$cut r$spunz$tor pentru susinerea programelor
de reabilitare a deinuilor, programe ce aveau ca rezultat alte noi crime.

În replic$, Michael Dukakis a venit cu o impresionant$ cantitate de statistici !i argumente.

El a subliniat c$ Massachusetts era numai unul din multele state în care se introduseser$
programele de reabilitare !i c$ însu!i guvernul federal (în cadrul c$ruia George Bush era
vicepre!edinte) eliberase deinui înainte de termen. Dukakis a demonstrat cu date concrete c $
respectivele programe erau eficiente. Din cei cincizeci !i trei de mii de deinui eliberai
înainte de termen în 1987, foarte puini au recidivat. Pe lâng$ toate aceste argumente în
favoarea reabilit$rii criminalilor, Dukakis !i-a continuat campania electoral$ !i cu numeroase
alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc$, reducerea masiv$ a taxelor,
cre!terea num$rului de polii!ti pe str$zi !.a.m.d.

Dar americanii erau s$tui de statistici !i de promisiuni la modul general. Dac $ Dukakis ar
fi avut un consilier specializat în psihologia social$, acesta i-ar fi putut spune c$ oamenii sunt
profund îngrijorai !i chiar furio!i din cauza faptului c$ ei sau cei care le sunt dragi pot fi
atacai, b$tui !i chiar omorâi în plin$ strad$, c$ nu sunt interesai de statistici, grafice sau
date generale, ci de alegerea ca pre!edinte a unui tip "dur", care s$ le asigure lini!tea. A!a cum
promitea s$ fac$ George Bush...

Nimeni nu poate spune dac$ George Bush a fost un pre!edinte mai bun decât ar fi putut
$ fie Michael
scampanii Dukakis.
electorale, Cert
o echip este aîns
$ care $ c$cum
!tiut el as$avut o mai
influen eze bun $ echip
decisiv $ de electoratului,
opiniile speciali!ti în
speculându-i starea de spirit !i speculând momentul.

Faptul c$ oamenii sunt mai puin interesai, în momentele decisive, de analiza la rece a
datelor !i a fenomenelor, preferând s$ se ghideze dup$ simuri !i dup$ ceea ce le dicteaz$
instinctul de conservare este demonstrat !i de un alt exemplu, care, la prima vedere, ar p$rea
în contradicie cu concluziile trase în urma campaniei electorale descrise mai sus. În ultimele
dou$ decenii, în Statele Unite s-a desf $!urat o campanie vast$ împotriva fumatului. În acela!i
timp, companiile produc$toare de ig$ri au pus în joc uria!e sume de bani pentru publicitate.

Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date !i statistici referitoare la

bolile grave cauzate de fumat !i la efectele devastatoare ale acestora. În replic$, produc$torii
de ig$ri au lansat clipuri !i articole publicitare, în care ig$rile erau asociate cu distracia, cu
aventura, cu dragostea, cu tinereea. Nimic despre date, nimic despre statistici. 'i totu!i
adversarii fumatului au avut succes. În dou$ decenii, num$rul fum$torilor americani s-a
înjum$t$it. Contradicia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent$. De!i campania
antifumat utiliza statistici !i date concrete, esena ei se referea la îns$!i supravieuirea

8
 Tehnici de manipulare
individului. Iar pentru foarte muli, s$n$tatea !i viaa s-au dovedit mai preioase decât
aventura ori distraciile.

În acela!i timp, nu trebuie neglijat faptul c $ antifum$torii au folosit, pe lâng$ numeroasele

date medicale, !i clipuri de televiziune în care se f $cea apel la cele mai profunde sentimente
umane, precum dragostea !i preocuparea pentru copii, pentru s$n$tatea !i viitorul lor. Spre
exemplu, unul dintre aceste clipuri, avansat ca model în mai toate manualele destinate
agenilor de publicitate, prezenta un b$ieel !i o feti$, în podul unei case. Copiii descoper$ un
cuf
mare$r pentru
vechi !ea,
i scot din$ el
încal haineleuria
pantofii de!imiri ale p$rin
ai mamei !i începe s$ se
ilor. Feti a îmbrac$ rochia
machieze alb$$,cie,
cu stâng multîn prea
faa
unei oglinzi vechi. B$iatul, la fel, î!i pune pe el hainele largi ale tat$lui, apoi vine lâng$ feti$
!i se privesc amândoi în oglind$. Clipul nu are nici o explicaie. Abia în final, pe ecran apare
un text lapidar: Copiii tind s!-$i imite p!rinii. Dumneavoastr! fumai? Statisticile au
demonstrat c$ prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari decât toate celelalte
clipuri referitoare la urm$rile negative ale fumatului asupra s$n$t$ii.

Acest ultim exemplu ilustreaz$ unul dintre puinele cazuri în care tehnicile de influenare
a opiniei publice sunt utilizate în scopuri nobile. Din p $cate, cel mai adesea, manipularea în
mas$ este exercitat$ de un grup restrâns, în folosul propriu !i în detrimentul intereselor celor
muli. Îns$, indiferent de scop, tehnicile r$mân acelea!i...

Despre Guyana, opinia public$ mondial$ nu are prea multe cuno!tine. Situat în nordul
continentului sud-american, statul are cea mai mare parte a suprafeei acoperit$ cu mla!tini !i
p$duri tropicale de nep$truns. Puin peste !apte sute de mii de oameni tr$iesc în localit$ile de
pe coast$. Numele statului a c$p$tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit$ c$rii
fostului ocna!-evadat Papillon, în rest viaa guyanezilor este înv$luit$ de un anonimat deplin.
'i totu!i, în noiembrie 1978, Guyana a ajuns brusc în atenia întregii lumi. Ziarele, posturile
de radio !i televiziune aveau ca principal subiect o inexplicabil$ tragedie petrecut$ undeva în
jungla înconjurat$ de mla!tini. Pe 18 noiembrie, în acel an, nou$ sute unsprezece oameni,
adepi ai sectei Templul poporului, s-au sinucis în cadrul unei ceremonii bizare. Secta era
condus$ de pastorul Jim Jones, care a murit împreun$ cu adepii s$i.

Povestea lui Jim Jones începuse cu peste dou$ decenii în urm$, în Indiana, unde el a

ajutau Templul
fondat pe poporului.
s$rmani, Pe atunci,
îi hr$neau, Jones
le g$seau propov
uneori $duia
locuri munc$.aPe
detoleran m$sur$ $ce
interrasial adepii sia$isa
, iarcongrega îi
cre!tea, Jim Jones a început s$ pretind$ tot mai mult devotament !i supunere adepilor s$i. În
1965, urmat de circa o sut$ de oameni, s-a mutat în California. Secta a început s$ se dezvolte,
au fost înfiinate nuclee noi, iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco.

Dincolo de imaginea sa public$, de lider spiritual foarte iubit de adepi, militând pentru
armonia interrasial$, "p$rintele" Jones a început s$-!i construiasc$ !i în cadrul sectei sale
imaginea unui Mesia, venit ca o binecuvântare în mijlocul oamenilor. El i-a determinat pe
adepii s$i s $-l venereze !i s$ i se închine în cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. În acela!i
timp, se folosea de num $rul tot mai mare al membrilor sectei, precum !i de supunerea lor
des$vâr!it$ în faa ordinelor sale, pentru a-!i spori influena politic$.

Templul poporului a c$p$tat amploare. Pentru a avea puterea absolut$ asupra supu!ilor
s$i, Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut$, a iniiat un sistem foarte riguros de disciplinare a
"r$t$ciilor" !i a început s$ prezic$, în cuvânt$rile sale, sfâr!itul lumii în urma unei iminente
catastrofe nucleare. Evident, singurii care ar supravieui holocaustului ar fi cei care credeau
sincer în el. În multe din predicile sale ataca rasismul !i sistemul capitalist, îns$ cele mai

9
 Bogdan Ficeac
virulente atacuri erau îndreptate împotriva inamicilor Templului poporului !i, mai ales,
împotriva acelor adepi care se mai îndoiau de caracterul s$u mesianic.

Secta a început s$-i îngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. Rudele celor
racolai f$ceau apel la autorit$i, ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones,
iar tensiunea a atins punctul culminant o dat$ cu o veritabil$ b$t$lie juridic$ în urma c$reia
Jim Jones amenina s$ obin$ custodia asupra unui b$ieel de !ase ani, în ciuda opoziiei
rudelor acestuia.

Predicatorul a simit c$ zilele sectei sale sunt num$rate în California, de aceea a hot$rât s$
plece, împreun$ cu aproape o mie dintre adepi, în Guyana. Acolo, izolai în jungla
înconjurat$ de mla!tini, au construit a!ezarea Jonestown.

Foarte puine informaii au mai ajuns în Statele Unite despre ceea ce se petrecea în
"comunitatea socialist$ cre!tin$" din Jonestown, dup$ cum o denumea însu!i pastorul. Cei
care doreau s$ p$r$seasc$ secta, sau doar se îndoiau de Jones, erau supu!i unor pedepse
severe, mergând de la umilirea public$ pân$ la b$t$i crâncene.

În noiembrie 1978, Leo Ryan, membru al Congresului Statelor Unite, a plecat spre
Guyana spre a verifica informaiile conform c$rora, în Jonestown, oamenii erau inui
împotriva voinei lor. Ryan a luat cu el câiva ziari!ti !i câteva rude îngrijorate ale unora dintre
sectani. Ajun!i la Jonestown, au petrecut acolo o sear$ !i începutul zilei urm$toare,
ascultându-i pe membrii comunit$ii cum î!i laud$ viaa paradisiac$. Toi î!i exprimau dorina
ferm$ de a r$mâne acolo. 'i totu!i, dou$ familii au reu!it s$-i strecoare lui Ryan mesaje în
care îl implorau s$-i ia cu el la plecare. Dup$ încheierea vizitei, în timp ce Ryan, echipa sa !i
"ereticii" se preg$teau s$ urce în avion, câiva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis
focul !i au ucis cinci oameni, inclusiv pe Leo Ryan.

În timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau împu!c$turile, Jones a adunat toat$

comunitatea, le-a spus oamenilor c$ inamicii sunt pretutindeni !i c$ este timpul s$ treac$ la
"sinuciderea revoluionar$", a!a cum o exersaser$, teoretic, de nenum$rate ori pân$ atunci.
Oamenii de încredere ai lui Jones !i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. Un
bol mare de cristal, coninând suc de fructe în care se turnaser$ sedative !i cianur$, a început
$ circule
svia printre
a. Câiva oameni.îns
au protestat, Adul ii au
$ reac sf$tui
fostimii
ia mul i-airedus
s$-!i laucid $ întâi copiii, apoi s$-!i ia !i ei
t$cere.

Acel ultim discurs al lui Jim Jones, întrerupt de interven iile unora dintre adepi, a fost
imprimat pe casete audio !i a ajuns apoi la cuno!tina opiniei publice. Este halucinant ce s-a
întâmplat acolo, în numai câteva minute...

Jones: Mi-am dat toat! silina s! v! asigur o via! mai bun!. Dar în ciuda tuturor
încerc!rilor mele, o mân! de oameni, cu minciunile lor, ne-au f !cut viaa imposibil!. Dac!
nu putem tr!i în pace, atunci s! murim în pace!... (mulimea aplaud$)... Am fost atât de crunt
în$elai... În urm!toarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împu $ca pe
pilot... 'tiu asta... Nu am pl !nuit-o, dar $tiu c! se va întâmpla... Nu avem sc!pare... A $a c!
p!rerea mea este s! fii blânzi cu copiii, s ! fii blânzi cu b!trânii $i s! luai poiunea a$a cum
o f !ceau vechii greci. S! trecei dincolo în lini$te, pentru c! noi nu ne sinucidem, acesta este
un act revoluionar... Nu mai exist! cale de întoarcere. Doar du$manii se vor întoarce pentru
a spune alte $i alte minciuni...

O femeie: Simt c! atât timp cât mai exist! via!, exist! $i speran!...

10
 Tehnici de manipulare
Jones: 'i totu$i, cândva fiecare trebuie s! moar!...

Mulimea: A$a este! A$a este!

Jones: Ce au f!cut $i ce fac acei oameni, ce ne preg!tesc ei înseamn! o via! mai rea
decât iadul... Pentru mine, moartei nu este un lucru însp !imânt!tor... Viaa este cea
blestemat!... Nu merit! s! tr!im cum vor ei...

Femeia: Dar mi-e fric! s! mor...

Jones: Nu cred. Nu cred c! i-e fric!...

Femeia: Cred c! sunt prea puini cei care ne-au p!r!sit, pentru ca o mie dou! sute de
oameni s!-$i dea vieile pentru ei... M! uit la toi copiii ace$tia $i cred c! ei merit! s!
tr!iasc!...

Jones: Eu cred c! merit! mai mult... merit! lini$tea. Cel mai bun lucru pe care îl putem
face este s! p!r!sim aceast! lume blestemat!... (mulimea aplaud$ în delir)

Un b$rbat: S-a terminat, surioar!... Am tr!it o zi minunat!... (aplauze)

Al doilea b$rbat: Dac! ne spui c! trebuie s! ne d!m vieile acum, suntem preg!tii...
(aplauze)

Peste ipetele copila!ilor forai s$ înghit$ otrava, vocea lui Jones se aude insistând asupra
necesit$ii sinuciderii, gr$bindu-i pe oameni...

Jones: V! rog, luai doctoria. Este simplu, foarte simplu. Nu ve i avea convulsii... Nu v!
fie team! s ! murii... Altfel vei vedea curând oameni aterizând aici... Venind s! ne tortureze
poporul...

A doua femeie: Nu trebuie s! ne îngrijor!m. Fiecare s!-$i p!streze calmul $i s! încerce

s!-i lini$teasc! pe copii... Ei nu plâng de durere, ci numai pentru c! gustul poiunii este puin
amar...
A treia femeie: Nu este nimic de plâns. E ceva care ar trebui s! ne înveseleasc!...
(aplauze)

Jones: V! rog, pentru numele lui Dumnezeu, s! trecem mai repede peste asta... Este o
sinucidere revoluionar!. Nu este o simpl! sinucidere menit! s! ne distrug!... (vocile se
roag$: "Tat!.."; aplauze)

Al treilea b$rbat: Tat!l ne-a adus atât de departe. Eu aleg s! merg cu El mai departe...

Jones: Trebuie s! murim cu demnitate. Mai repede, mai repede, mai repede... Trebuie s!
ne gr!bim... Încetai istericalele. Moartea este de un milion de ori mai preferabil ! decât s!
tr!im înc! o zi din via a asta blestemat!... Dac! a i $ti ce v! a $teapt!, a i fi fericii c ! trecei
dincolo în noaptea asta...

A patra femeie: A fost o mândrie s! merg al!turi de voi în aceast! permanent! lupt!
revoluionar!... nu îmi mai pot dori altceva decât s!-mi dau $i viaa pentru socialism, pentru
comunism. Îi mulumesc, Tat!, pentru tot...

11
 Bogdan Ficeac
Jones: Doamne, prime$te-ne vieile... Nu ne sinucidem. Facem un act revoluionar de
sinucidere, pentru a protesta împotriva unei lumi inumane...

A doua zi, când echipele trimise de autorit$i au ajuns în Jonestown, au descoperit acolo o
priveli!te terifiant$. Sute de cadavre z$ceau în jurul podiumului de pe care le vorbise Jim
Jones. Sectanii muriser$ îmbr$i!ai sau inându-se de mân$. Doar câiva se pare c$
rezistaser$, motiv pentru care li s-a turnat otrava cu fora pe gât ori li s-a injectat. Cadavrul lui
Jim Jones se afla printre cele ale adepilor s$i.

Întreaga lume a fost !ocat$ de ceea ce s-a întâmplat în micua a!ezare din jungla Guyanei.
Nimeni nu putea înelege cum au ajuns sute de oameni simple marionete, cum !i-au urmat
liderul f$r$ s$ raioneze, cum au ajuns s$-i îndeplineasc$ dorinele !i s$ se supun$ într-atât,
încât s$-!i omoare copiii !i apoi s$ se sinucid$. Aceast$ carte î!i propune s$ dea un posibil
r$spuns la astfel de întreb$ri. Mai ales c$ tot ceea ce s-a întâmplat la Jonestown nu reprezint $
un caz singular. Chiar dac$ num$rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca în Guyana,
istoria s-a repetat, în linii mari, cu secta davidienilor, în 1993.

David Koresh, conduc$torul sectei, a refuzat s$ permit$ autorit$ilor accesul în veritabilul

fort pe care îl construise, din lemn, în apropiere de localitatea Waco, din Texas. Oamenii legii
voiau s$ verifice unele zvonuri conform c$rora membrii cultului î!i maltratau copiii. Forând
intrarea în fort, patru ageni federali au fost uci!i în cadrul unui schimb de focuri cu sectanii
baricadai în interior. A urmat un asediu de cincizeci !i una de zile. De!i unii dintre membrii
cultului au p$r$sit fort$reaa, Koresh a refuzat s$ se predea. În cele din urm$, polii!tii au
hot$rât s$ dea asaltul decisiv, precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen în incinta
fortului. În lupta ce a urmat, cl$dirile au fost cuprinse de fl$c$ri !i mistuite complet în mai
puin de treizeci de minute. Cercet$rile ulterioare au demonstrat c$ focul fusese pus de
davidieni, dup$ ce, mai întâi, !i-au ucis copiii, într-un gest disperat de a refuza s$ se predea.
Nimeni dintre cei aflai în $untru nu a sc$pat din incendiu. Dup$ ce s-au stins fl$c$rile, au fost
descoperite r$m$!iele a !aptezeci !i cinci de persoane. 'i din nou au ap$rut întreb$ri de genul:
"Cum a fost posibil s$ se întâmple a!a ceva?"

În 1995, de data aceasta în Europa, opinia public$ a fost din nou !ocat$ de sinuciderea
colectiv$ a unora dintre adepii sectei Templul soarelui, ale c$ror trupuri au fost g$site într-o
vil$ izolat$ din Elveia. 'i exemplele pot continua.
Îns$ cazurile amintite pân$ acum reprezint$ doar urm$rile duse pân$ la extrem ale unor
încerc$ri de remodelare total$ a gândirii umane, în cadrul unor secte, care, la început, par cu
totul inofensive. Numeroase alte exemple, f$r$ conotaia tragic$ a celor de mai sus, dar
generând o îngrijorare la fel de mare, apar aproape la tot pasul. Adep ii cultului Hare Krishna
au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare, nu numai pentru a face noi prozeli i, ci
!i cu scopul de a strânge fonduri pentru sect $, pe strad$, de la trec$tori obi!nuii. Membrii
sectei Biserica Unific!rii, conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon, particip $ periodic, pe
stadioane, la ceremoniile unor c$s$torii în mas$. Mii de cupluri sunt unite în acela !i timp, f$r$
ca mirii s$ se fi cunoscut vreodat$. Cuplurile sunt alc$tuite de Moon !i de suita sa. Adepii
sectei Copiii Domnului, conduse de David Berg, î!i doneaz$ de bun$-voie întreaga avere
bisericii, în fapt conduc$torului acesteia. În România, conform relat$rilor din pres$, tinerii
adepi ai unei pseudosecte, conduse de un anume Gregorian Bivolaru, particip$ la orgii
sexuale în grup, ajungând chiar s$ accepte un ritual în care î!i beau unul altuia urina, convin!i
fiind de liderul lor c$ aceasta reprezint$ un "izvor de s$n$tate".

Din nou apar întreb$ri de genul: "Cum este posibil?"

12
 Tehnici de manipulare
Trebuie amintit, ca o ironie a sorii, c$ atunci când echipele trimise de autorit$i au sosit
la locul tragediei din Jonestown au v$zut deasupra podiumului înconjurat de sute de cadavre,
de unde Jones î!i inuse discursurile, o pancart$ pe care scria cu litere de-o !chioap$: "ACEIA
CARE NU Î'I AMINTESC TRECUTUL, SUNT CONDAMNA)I S*-L REPETE".

Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut, !i nu numai de aceea, o asemenea carte

este necesar$...

Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse, de la foarte simple la extrem de
sofisticate, de la cele cu efecte imediate pân$ la cele ale c$ror urm$ri se v$d dup$ ani de zile
sau chiar dup$ decenii, de la unele utilizate pentru influenarea unei anumite persoane, într-o
anumit$ împrejurare, pân$ la altele axate pe remodelarea unei întregi societ$i.

Pe lâng$ exemplele de pân$ acum, cu larg$ rezonan$, este interesant de amintit !i un caz
de manipulare din cele aparent f$r$ prea mare importan$.

În 1736, Benjamin Franklin m$rturisea c$ a utilizat înv$$mintele din înelepciunea

popular$ ca strategie politic$. Episodul va fi cunoscut mai târziu, dup $ preluarea sa ca
exemplu, în manualele de psihologie social$, drept: "Manipularea Ben Franklin". Despre ce
este vorba?
Pe când era membru în forul legislativ al statului Pennsylvania, Franklin era tot timpul
contrat de un oponent politic, care p$rea chiar s$-l antipatizeze. Situaia devenise enervant$,
motiv pentru care Ben Franklin a început s$ se gândeasc$ tot mai des la o soluie prin care s$-l
reduc$ la t$cere pe respectivul oponent. 'i a g$sit-o. Iat$-l povestind singur în ce mod a
acionat:

Nu m! încânta ideea sâ-i câ$tig favorurile manifestând un respect servil fa ! de el, a$a c!
am folosit o alt! metod!. Auzind c! are în biblioteca lui o carte foarte rar ! $i valoroas!, i-am
scris un bileel în care îmi exprimam dorina de a citi cu aten ie respectivul volum $i îl rugam
s!-mi fac! favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. Mi l-a trimis imediat, iar eu i l-
am restituit
pentru pestepevreo
favoarea s!mi-o
care pt!mân ! împreun! cu un alt bile el în care îmi ar!tam recuno$tina
f!cuse. Când m-a întâlnit din nou la Camer !, s-a apropiat de
mine $i mi-a vorbit (ceea ce nu f!cuse niciodat! înainte), folosind un ton extrem de civilizat.
Apoi, în toate ocaziile $i-a ar!tat bun!voina în a m! servi, a$a c ! am devenit buni prieteni,
iar prietenia noastr! a durat pân! la moartea lui. Acesta este un alt exemplu al adev !rului
cuprins într-o veche zical!, pe care am înv!at-o $i care spune: "Cel care i-a f!cut odat! o
favoare, este mult mai disponibil s! te ajute din nou decât acela care îi este obligat."

Scepticii ar putea fi înclinai s$ cread$ c$ succesul lui Franklin fusese determinat, în mare
m$sur$, de farmecul s$u personal !i mai puin de strategia aplicat$. Pentru a clarifica
problema, doi cercet$tori în psihologie, Jon Jecker !i David Landy, au imaginat, în 1969, un
experiment care s$ determine cât mai obiectiv efectul "Manipul$rii Ben Franklin". Ei au
propus unei grupe de studeni s$ participe la un test oarecare, în prezena unui experimentator.
De pe urma testului fiecare student a câ!tigat o anumit$ sum$ de bani. Ceva mai târziu,
experimentatorul a abordat o treime dintre studeni, explicându-le c$ a finanat testul din
propriul s$u buzunar !i c$ nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet $rile. La
sfâr!it i-a întrebat: Ca o mare favoare pentru mine, ai fi dispu$i s ! returnai banii pe care i-
ai câ$tigat? Aceea!i cerere a fost f$cut$ !i celei de-a doua treimi dintre studen i (diferite de
prima), îns$ de aceast$ dat$ cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul, ci secretarul

13
 Bogdan Ficeac
Catedrei de psihologie, care le-a explicat studenilor c$ banii provin din fondurile
universit$ii, care au ajuns la limita inferioar$. Restul de studeni (a treia treime) nu au primit
nici o solicitare în ceea ce prive!te banii. În cele din urm $, fiecare student a fost rugat s$ mai
completeze un chestionar, care îi cerea, printre altele, s$-i acorde o not$ între 1 !i 10
experimentatorului.

Media notelor acordate de "neutri" (cei c$rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor)
a fost 5,8. Media notelor date de cei c$rora favoarea le-a fost cerut$ de c$tre secretarul
Catedrei
note cu o amedie
fost de
de 4,4. Cei care
7,2, convin au fost
!i fiind i de
rugaun
c$ este simpatic !i merits$$ returneze
tipexperimentator banii i-au dat
s$ fie ajutat.

Experimentul a dovedit c$ "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care

o aplic$, ci are un caracter strict obiectiv...

Pe 4 noiembrie 1991, în New Yorker ap$rea o scurt$ !tire: În ultimele dou! s!pt!mâni, în
tunelurile metroului din New York au fost uci$i un cer$etor, un lucr!tor de la întreinere $i un
câine. Nou!zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a-$i exprima
îngrijorarea în leg!tur! cu soarta câinelui, îns ! numai trei apeluri au fost în leg !tur! cu
lucr!torul. Nimeni nu s-a interesat de cer$etor.

'tirea ilustreaz$ elocvent fenomenul dezumaniz$rii. În termenii psihologiei sociale,

dezumanizarea înseamn$ actul de a percepe victimele ca fiine nonumane. Dezumanizarea
sl$be!te sentimentul de respingere instinctiv$ a violenei !i faciliteaz$ escalada actelor de
agresiune, sub diversele lor forme.

Înc$ un exemplu care demonstreaz$ c$, din nefericire, fenomenul de dezumanizare nu

este deloc rar. Conform articolelor ap$rute în presa româneasc$, ce preluau date furnizate de
Institutul Medico-Legal din Bucure!ti, în timpul celor dou$ s$pt$mâni de viscol puternic din
noiembrie 1995, circa o sut$ cincizeci de oameni !i-au pierdut viaa pe str$zi, în marea lor
majoritate ie.!Oficialit
nici o reaccer etori !i cet$eni
$ile $r$ locuine.
au fconsemnat O tragedie
faptul de propor
ca pe ceva ii, care
obi!nuit nu ade
în astfel declan!at înscu$
perioade
vreme rea, politicienii nu i-au dat nici cea mai mic $ importan$, dar cel mai îngrijor$tor este
faptul c$ nici m$car opinia public$ nu a reacionat în vreun fel. Victimele au fost catalogate
drept "cer!etori", "vagabonzi", "beivi" !.a.m.d., extrem de puini fiind cei care le-au privit ca
pe ni!te fiine umane, ca pe ni!te semeni, indiferent de starea lor material$, de vârst$ sau de
eventualele vicii, pentru care, într-o mare m $sur$, societatea este responsabil$. O sut$
cincizeci de oameni au murit pe str$zi, în câteva zile, f$r$ ca semenii lor s$ se sinchiseasc$ !i
s$ cear$ m$car construirea unui banal azil de noapte pentru ad$postirea vitregiilor de soart$.

Fenomenul dezumaniz$rii exist$ !i el este îngrijor$tor de r$spândit. Îns$ mult mai

îngrijor$tor este faptul c$ artizanii manipul$rii îl pot induce !i exploata la maximum, prin
tehnici specifice, atunci când interesele lor o cer. Iar efectele sunt însp$imânt$toare.
Exterminarea celor !ase milioane de evrei în a doua conflagraie mondial$, lansarea bombelor
de la Hiroshima !i Nagasaki, masacrele ce au provocat !i continu$ s$ provoace milioane de
victime în toate r$zboaiele de pe glob, miile de vie i distruse în atentatele teroriste,
nenum$ratele victime ale regimurilor totalitare !i multe alte atrocit$i au fost !i sunt posibile !i
prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazi!tii ucideau evrei nu

14
 Tehnici de manipulare
oameni, comuni!tii ucideau du$mani ai poporului, nu oameni, comandourile teroriste arabe
ucideau ageni ai imperialismului, nu oameni !.a.m.d.

Prima etap$ în a determina oamenii obi!nuii s$-!i ucid$ sau s$-!i prigoneasc$ semenii
este dezumanizarea potenialelor victime prin tehnici specifice de manipulare, pe care se
bazeaz$ întregul sistem propagandistic menit s$ declan!eze !i s$ susin$ conflictele...

Iat$ numai câteva argumente care fac necesar studiul tehnicilor de manipulare a
con !tiinelor. Pentru a putea rezista celor care doresc s$ perverteasc$ minile semenilor lor,
transformându-i în simple marionete sau într-o mas$ de manevr$, pentru a putea rezista chiar
!i încerc$rilor minore de a fi forai s$ accept$m sau s$ facem lucruri care nu ne sunt în fire,
cunoa!terea unor asemenea tehnici este un prim pas...

15
 Bogdan Ficeac

Scurt$ clasificare a manipul$rilor

Situaiile sociale exercit$ un control semnificativ asupra comportamentului uman.

Aciunile !i reaciile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de
fore !i constrângeri specifice acelui mediu, într-o m$sur$ mult mai mare decât ar fi de
a!teptat dac$ s-ar avea în vedere doar personalitatea intim$ a celui în cauz$. Chiar !i aspecte
care par banale, nesemnificative, pot determina schimb$ri majore în comportamentul
persoanelor aflate într-o anume situaie social$. Cuvinte, etichete, lozinci, semne,
regulamente, legi !i, într-o mare m$sur$, prezena celorlali sunt factori cu o mare putere de
influen$ asupra individului, dirijându-i reaciile !i comportamentul uneori chiar f$r$ ca
respectivul s$-!i dea seama.

În$ termenii
social este creatpsihologiei sociale,
$ premeditat pentruputem vorbi
a influen de manipulare
a reac atunci când omanipula
iile !i comportamentul ilor în
anume situa ie
sensul dorit de manipulator.

Manipul$rile pot fi clasificate în funcie de diverse criterii. Profesorul Philip Zimbardo,

de la Universitatea Stanford, California, utilizeaz$ drept criteriu amplitudinea modific$rilor
efectuate într-o anumit$ situaie social$. Astfel "manipul$rile mici" sunt cele obinute prin
schimb$ri minore ale situaiei sociale. Trebuie remarcat c$, de!i în aceast$ accepiune ma-
nipul$rile pot fi clasificate ca mici, medii !i mari, consecinele lor nu respect$ o
coresponden$ strict$ cu amplitudinea modific$rilor iniiale. Spre exemplu, schimb$ri mici pot
avea consecine majore !i invers.

Manipul!rile mici, obinute prin modific$ri minore ale situaiei sociale, pot avea, uneori,
efecte surprinz$tor de ample. De pild$, donaiile pot cre!te simitor atunci când cererea este
însoit$ de un mic serviciu, aparent nesemnificativ, de un apel la binecuvântarea cereasc$ sau
chiar numai de înf$i!area celui care formuleaz$ cererea. Membrii sectei Hare Krishna au pus
la punct un sistem extrem de simplu !i de eficient pentru adunarea fondurilor. Un membru al
sectei, ras în cap !i înve!mântat în specifica tog$ alb$, se plaseaz$ în sala de sosiri a unui
aeroport !i îi a!teapt$ pe c$l$tori cu o floare în mân$. Când ace!tia încep s$ ias$, î!i oche!te
imediat o "victim$" !i îi ofer$ floarea insistând s$ fie primit$ f$r$ nici o obligaie, doar a!a, ca
semn al bucuriei de a tr$i !i al iubirii fa$ de semeni. Dac$ darul este acceptat, imediat
membrul sectei scoate o mic$ revist$ a cultului !i o ofer$ !i pe aceasta, dar de ast$ dat$ contra
unei... mici donaii. Foarte puini sunt cei care pleac$ numai cu floarea, f$r$ a face vreo
donaie. La fel, cei care adun$ fonduri pentru diverse aciuni de protejare a mediului, de pild$,
îi roag$ pe trec$tori s$ semneze într-un registru voluminos, despre care se afirm $ c$ va
constitui unul din "argumentele" respectivei organizaii în aciunile de convingere a
autorit$ilor. De asemenea, semnatarului i se ofer$ !i o insign$ sau o mic$ plant$. Abia la

16
 Tehnici de manipulare
sfâr!it se formuleaz$ cererea pentru o donaie "nesemnificativ$". Din nou, foarte puini sunt
cei care, dup$ ce au semnat !i au primit insigna, pleac$ f$r$ s$-!i subieze portmoneul.

Cer!etorii utilizeaz$ !i ei nenum$rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al

trec$torilor. La cer!it sunt trimi!i mai ales copiii, dezbr$cai iarna, plângând vara, uneori
mutilai intenionat pentru a spori mila cet$enilor. Sume importante sunt pl$tite celor care
compun versurile !i muzica unor cântece deosebit de lacrimogene, gen: F!r! mam!, f!r!
tat!... S$rb$torile de iarn$ sunt exploatate cu s$pt$mâni de zile înainte sau dup$, prin
îngânarea
sunt adunatede de
colinde caredes$parbrize,
sp$l$torii sensibilizeze
care î!poten ialul donator
i deghizeaz etc. sub
$ cer!etoria Sume incredibil
aparena unorde mari
servicii
utile celor aflai la volan. În Bucure!ti, pentru mai puin de treizeci de secunde cât dureaz$
cur$atul unui parbriz, se prime!te, în medie, o sum$ echivalent$ cu câ!tigul unui muncitor în
treizeci de minute. Îns$ foarte puini dintre cei care dau banii se gândesc la acest lucru.

În 1966, Scott Fraser !i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat

obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor$. Despre ce era vorba? Într-un
cartier obi!nuit, casele au fost luate la rând !i fiec$rui proprietar i s-a propus s $ permit$
instalarea, în faa curii sale, a unui panou imens pe care scria Conducei cu pruden!. De!i s-a
f$cut apel la spiritul lor civic, numai !aptesprezece la sut$ au acceptat s$-!i umbreasc$
gazonul cu a!a ceva. O a doua grup$ de experimentatori s-a deplasat într-o alt$ zon$ a
cartierului !i a colindat casele cerându-le proprietarilor s$ semneze o petiie în favoarea
introducerii unor reguli stricte de circulaie preventiv$. Aproape toi au acceptat s$-!i depun$
semn$tura pe un act ce nu le atr$gea vreo obligaie. Dou$ s$pt$mâni mai târziu, echipa a
vizitat din nou proprietarii ce semnaser$ petiia, propunându-le instalarea panoului. De data
aceasta, procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa$ de primul caz. Deci
pentru a determina oamenii s$ accepte o concesie major$, este convenabil s$ li se prezinte mai
întâi o cerere nesemnificativ$, dar de aceea!i natur$, c$reia aproape fiecare îi va da curs,
pentru ca abia dup$ aceea s$ se vin$ cu cererea avut$ în vedere de la bun început. Dup $ cum
arat$ rezultatele experimentului descris anterior, !ansele de reu!it$ se vor tripla utilizând
respectiva tehnic$, denumit$ de psihologi: Piciorul-în-u$!. De!i tehnica se bazeaz$ pe stimuli
sociali minori, efectele ei pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societ$i întregi.

Un minim contact social poate determina de asemenea schimb$ri semnificative de

comportament.
rog s! v! uitaiSpre
puinexemplu, pe plaj
la lucrurile $, unLipsesc
mele. necunoscut
doar se adreseaz
câteva $ "vecinului
minute. !af: Viei!
de cearapari
În momentul
unui ho care adun$ respectivele lucruri !i fuge, cet$eanul rugat s$ le p$zeasc$ porne!te de
cele mai multe ori în urm$rirea hoului !i se agit$ pentru a determina prinderea lui. Lucru care
s-ar întâmpla cu o probabilitate mult redus$ în cazul în care rug$mintea nu ar fi fost f$cut$.
Uneori, hoii utilizeaz$ asemenea trucuri pentru a-l jefui tocmai pe cel rugat s $ aib$ grij$ de
lucrurile unui necunoscut.

Micile manipul$ri pot avea !i efecte de o extrem$ gravitate la nivelul întregii societ$i.
Spre exemplu, în 1992, în România, televiziunea naional$ a prezentat mai multe zile la rând
informaii oficiale privind o iminent$ criz$ de pâine, din cauza lipsei de grâu. S-a indus astfel
un sentiment de panic$ la nivelul întregii societ$i. Câteva zile mai târziu, oamenii au r$suflat
u!urai aflând, tot de la televiziune, c$ guvernul a rezolvat situaia prin acceptarea unor
masive importuri de grâu. Abia mult mai târziu, în pres $ au început s$ apar$ materiale privind
substratul ocult al afacerii. Criza fusese artificial creat$ pentru a justifica masivele importuri,
aduc$toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea
guvernului. În realitate, $ranii din România aveau suficient grâu pentru a satisface necesarul
la nivel naional, îns$ pre ul de achiziie care le-a fost oferit era ridicol de mic, tocmai pentru
a-i determina s$ refuze comercializarea stocurilor în a!teptarea unui pre mai bun. Preul

17
 Bogdan Ficeac
grâului importat a fost de trei ori mai mare decât cel propus $ranilor, dar afacerea s-a derulat
pentru încasarea respectivelor comisioane. Efectele s-au reg$sit atât în cre!terea general$ a
preurilor, cât !i în deteriorarea situaiei financiare a micilor proprietari agricoli, care nu au
avut posibilitatea s$-!i valorifice recoltele pentru a obine surse de finanare a lucr$rilor din
anii urm$tori. O strategie similar$ a fost folosit$ !i pentru generarea unor alte crize artificiale
precum cea a uleiului, a zah$rului, a orezului etc. Numeroase fabrici de ulei sau zah$r din
România au fost aduse premeditat în stare de faliment pentru a permite importurile aduc$toare
de comisioane fabuloase.

Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul$ri minore, dar pot fi
reluate !i în subcapitolul marilor manipul $ri, dac$ se analizeaz$ întreg contextul ce le-a f$cut
posibile. Spre exemplu, p$strarea deliberat$ a televiziunii naionale ca unic mijloc de
informare pentru marea majoritate a cet$enilor, lucru ce a f$cut, între altele, posibil$
inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz$ de pâine, nu mai intr$ în
categoria manipul$rilor minore, ci a celor de anvergur$.

O alt$ tehnic$ de manipulare este:Trântitul-u$ii-în-fa!. De!i total opus$, ca esen$, cu

Piciorul-în-u$!, etectele sunt acelea!i. Prin aceast$ tehnic$, oamenii sunt determinai s$
accepte o anume concesie, prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare, de aceea !i
natur$, care are toate !ansele s$ fie refuzat$. Abia dup$ aceea se vine cu cererea avut$ în
vedere de la bun început. Aceasta are toate !ansele de a fi acceptat$, deoarece, prin
comparaie cu solicitarea inacceptabil$ de dinainte, pare foarte rezonabil$.
În 1975, psihologul Robert Cialdini !i colegii s$i au imaginat un experiment menit s$
analizeze efectul acestei tehnici. Ei i-au întrebat pe elevii unui colegiu dac$ accept$ s$
însoeasc$ !i s$ supravegheze un grup de copii handicapa i, pentru dou$ ore, într-o vizit$ la
gr$dina zoologic$. Numai !aisprezece la sut$ dintre cei întrebai au acceptat. Unui alt grup de
elevi i s-a prezentat, în prealabil, o propunere mult mai ampl$. În mod obi$nuit, recrut!m
voluntari dintre elevi, pentru a lucra f !r! plat!, în calitate de consilieri la Centrul de detenie
a minorilor, a spus experimentatorul. Apoi a continuat: Serviciul const! în dou! ore de munc!
pe s!pt!mân!, timp de doi ani. Cine se ofer !? Dup$ cum era de a!teptat, nimeni nu a acceptat
un angajament pentru o perioad$ atât de lung$. În urma refuzului, experimentatorul a f$cut o a
doua propunere, cea referitoare la însoirea copiilor handicapai. Circa cincizeci la sut$ din

uelevi
$!, !au acceptat.
ansele inere !ai unei
de obDeci în cazul tehnicii
concesii Trântitul-u
au crescut $ii-în-fa!, ca !i în cazul Piciorului-în-
de trei ori, în comparaie cu cazurile în care
cererea a fost normal$.

Ca o scurt$ recapitulare, Piciorul-în-u$a const$ în obinerea prealabil$ a unei mici

concesii, care s$ determine sporirea disponibilit$ii celui vizat de a accepta o concesie mai
mare, Trântitul-u$ii-în-fa!, la rândul s$u, const$ în prezentarea prealabil$ a unei cereri
aproape imposibil de acceptat, prin comparaie cu care urm$toarea solicitare s$ par$ mult mai
rezonabil$ !i s$ aib$ mult mai multe !anse de a fi acceptat$.

Trebuie precizat înc$ o dat$ c$ asemenea tehnici pot aparine categoriei micilor
manipul$ri, dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar$
larg$. Ele pot fi utilizate pentru a influen a deciziile unei singure persoane sau pot s$ genereze
efecte puternice la nivelul întregii societ$i, a!a cum se va vedea !i dintr-un studiu de caz ce
face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa$.

18
 Tehnici de manipulare
Manipul!rile medii se refer$ la modific$ri importante ale situaiilor sociale, cu efecte
care, uneori, dep$!esc în mod dramatic a!tept$rile, tocmai pentru c$ enorma putere de
influen$ a situaiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat$ în cele mai
multe cazuri.

Cu dou$ decenii în urm$, Stanley Milgram a ini iat o serie de experimente cu rezultate
de-a dreptul !ocante în ceea ce prive!te supunerea individului fa$ de o anume autoritate.

În cadrul experimentului standard,!i liinfluen

se propunea voluntarilor $
s$ studieze capacitatea de memorare area acestei capacits$iparticipe la un test menit
prin administrarea unor
pedepse în caz de gre!eal$. Voluntarul era introdus într-o înc$pere !i a !ezat la o mas$ pe care
se afla pupitrul de comand$ al unui aparat de generat !ocuri electrice. Printr-un geam de sticl$,
voluntarul vedea o alt$ înc$pere, în care un tip de patruzeci !i !apte de ani, u!or
supraponderal, cu o înf$i!are agreabil$, !edea pe un scaun, conectat la electrozii ce urmau $s
administreze !ocurile. În aceea!i camer$ cu primul voluntar, care va fi denumit "profesorul",
se afla un experimentator sobru, care începea prin a spune c$ persoana aflat$ dincolo de geam
se oferise tot de bun$-voie pentru testare.

Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii, numit "elevul",
trebuia s$ le memoreze. Apoi "profesorul" începea s$ spun$ câte un cuvânt, iar "elevul" s$
r$spund$ cu perechea lui. Pentru fiecare gre!eal$, "profesorul" trebuia s$-i administreze
"elevului" un !oc electric începând cu cincisprezece voli !i putând ajunge pân$ la patru sute
cincizeci de voli, în trepte de câte cincisprezece voli. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra
a ceea ce urma s$-i fac$ "elevului", experimentatorul îi aplica, demonstrativ, primului un !oc
de patruzeci !i cinci de voli, destul de dureros.

Testul începe. Primele r$spunsuri ale "elevului" sunt corecte. Apoi, la prima gre!eal$,
"profesorul" îi administreaz$ cincisprezece voli, provocându-i o tres$rire evident$. Urmeaz$
înc$ o gre!eal$ !i un !oc de treizeci de voli. Treptat, pe m$sur$ ce timpul trece !i !ocurile
cresc în intensitate, suferina "elevului" devine tot mai evident$, iar "profesorul" începe s$
aib$ mustr$ri de con!tiin$. Dar la fiecare ezitare a acestuia, experimentatorul îl îndeamn $
sobru: V! rog, continuai. Peste !aptezeci !i cinci de voli, "elevul" începe s$ ipe de durere, la
o sut$ cincizeci url$ pentru a fi l$sat s$ plece, acuzând dureri de inim$, la o sut$ nou$zeci !i
cinci strig
fiecare $tele devin
ezitare, voceainsuportabile. "Profesorul" esteîl!i îndeamn
sobr$ a experimentatorului el înnebunit, speriat, d$râmat.
$: Experimentul Ins$ sla!
v! cere
continuai, apoi: Este absolut esenial s! continuai, dup$ care urmeaz$: Nu avei alt! alegere,
trebuie s! continuai. Dac$, totu!i, "profesorul" înc$ ezit$, v $zând c$ pân$ !i marcajele de pe
pupitrul de comand$ indic$ pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns, experimentatorul
adaug$: 'ocurile sunt dureroase, dar im produc nici o ran !. Continuai, v! rog. În caz c$
"profesorul" vrea s$ se opreasc$ pe motiv c$ "elevul" nu mai suport$, experimentatorul îi
spune: Indiferent dac! celuilalt îi place sau nu, trebuie s! continuai pân! va memora corect
perechile de cuvinte. V! rog, continuai. La dou$ sute !aptezeci de voli, "elevul" începe s$
agonizeze, iar "profesorul" este îngrozit. 'i totu!i, la îndemnurile sobre ale
experimentatorului, continu$ s$ m$reasc$ voltajul !ocurilor !i s$ apese pe comutator...

Trebuie menionat c$, de fapt, "elevul" este în înelegere cu experimentatorii pentru a

mima foarte bine efectele !ocurilor electrice, pe care, în realitate, nu le prime!te. Studiul
capacit$ii de memorare este doar un pretext pentru adev$ratul scop al experimentului, acela
de a vedea pân$ la ce limit$ a cruzimii pot merge oamenii obi!nuii sub presiunea unei
autorit$i, reprezentate de experimentatorul cel sobru. Este necesar s$ ad$ug$m c$, în afara
îndemnurilor permanente de a continua, nici o alt$ presiune nu s-a f$cut asupra celui aflat în
postura "profesorului". El putea oricând s$ se ridice !i s$ plece.

19
 Bogdan Ficeac
Întrebarea: "Câi ar accepta s$ mearg$ pân$ la limita de patru sute cincizeci de voli?" a
fost pus$, în cadrul unor chestionare, mai multor grupuri, ce includeau atât oameni obi !nuii,
cât !i studeni sau psihologi. R$spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut$". Nimeni
nu-!i putea închipui c$ limita bunului-sim !i a unui comportament general uman ar putea fi
dep$!it$.

Îns$ rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62,5 la sut $
dintre voluntarii pu!i în postura de "profesor" au administrat !ocurile maxime de patru sute
cincizeci
început s$de dei,durere
urlevol iar 80!i la
s$ sut
spun$ $auc$continuat s$ de
poate suferi apese comutatorul
la o clip !i atac
$ la alta un dup$dececord!
"elevul" a

Nenum$rate întreb$ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment,

majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad $ ni!te oameni
obi!nuii, aflai sub permanenta presiune psihic$ a "autorit$ii" reprezentate de
experimentator.

Pentru a g$si motivaiile intime ale gener$rii unui comportament inuman în cazul
oamenilor obi!nuii, Milgram a reluat experimentul în alte variante.

Trei "profesori" au fost introdu!i simultan în aceea!i înc$pere. Doi erau în înelegere cu
experimentatorii !i, la un moment dat, au refuzat s$ mai continue testul. În astfel de situa ii,
num$rul celor care au mers cu !ocurile pân$ la limita maxim$ s-a diminuat de peste !ase ori!
Ceea ce înseamn$ c$ sentimentul de supunere necondiionat$ fa$ de autorit$i scade drastic
atunci când individul vede c$ sunt !i alii care gândesc asemenea lui !i acioneaz$ în sensul
considerat de el drept a fi corect.

Într-o alt$ variant$, experimentatorul iese la un moment dat din înc$pere !i locul s$u este
luat de un alt "voluntar" care îi repet$ "profesorului" obi!nuitele ordine de a continua. În ase-
menea cazuri, num$rul celor care au mers pân$ la voltajul maxim a sc $zut de trei ori. Fapt ce
dovede!te c$ atunci când cel care întruchipeaz$ autoritatea nu este prezent, spiritul de
supunere necondiionat$, din nou, scade simitor.

O alt$ variant$ s-a desf$!urat cu doi experimentatori !i un "profesor". În momentul în

care "elevul" asupra
contradictoriu a început s$ $
oportunit ipeii de
"dea continua
durere", testul,
experimentatorii au la
l$sând decizia iat ocelor
inivoia discu iei în
afla în
postura de "profesori". Nimeni nu a mai continuat administrarea !ocurilor.

Trebuie remarcat faptul c$, în nici una dintre variante, decizia "profesorilor" de a p$r$si
experimentul nu a fost determinat$ de reaciile "elevului", ci de comportamentul
experimentatorilor ce întruchipau autoritatea. În acela!i timp, revenind la ultima variant$ a
experimentului, trebuie observat c$, în momentul în care capacitatea autorit$ii de a st$pâni o
situaie devine discu-tabil$, iar "cei de jos" refuz$ s $ se mai supun$ !i î !i urmeaz$ propria lor
con!tiin$ !i propriile lor interese.

Ultima variant$ a experimentelor lui Milgram a fost cea în care participan ilor li s-a spus
c$ pot merge pân$ la limita maxim$ a voltajului, pentru c$ sunt o mulime de lucruri
interesante de studiat la fiecare etap$, apoi au fost l$sai s$ acioneze singuri. Numai 2,5 la
sut$ au mers pân$ la limita maxim$, procent foarte apropiat de cel obinut în chestionarele
celor întrebai despre posibilele rezultate ale unui asemenea test.

Experimentele lui Stanley Milgram reprezint$ o form$ aproape abstract$ de studiere a

unora dintre tehnicile de manipulare medie. Având în vedere concluziile testelor descrise pân$

20
 Tehnici de manipulare
acum, se poate face o paralel$ revelatoare cu cazuri reale, precum cel al revoluiei române din
decembrie 1989.

În România acelui an, autoritatea suprem$ era reprezentat$ de Nicolae Ceau!escu. Cultul
personalit$ii fusese în asemenea m$sur$ dezvoltat, încât distana dintre el !i restul ierarhiei
comuniste era imens$. Comitetul Politic Executiv, spre exemplu, crea impresia unei adun $ri
de marionete al c$ror unic rol era de a aplauda !i de a aproba deciziile dictatorului. În acest
context, trebuie remarcat faptul c$ debutul revoluiei s-a produs la Timi!oara, exact în zilele în
care
u!oarCeau !escu semaselor
$ ridicarea afla într-o
în vizit $ în Iran.
numele Lipsa autorit
redobândirii $ii libert
acelei supreme din arvisate.
$i mult $ a f $cut mult mai
Amploarea
evenimentelor de la Timi!oara, datorit$ c$rora muli ali locuitori ai României au v$zut c$
sunt !i alii care gândesc asemenea lor !i au curajul de a refuza supunerea necondi ionat$, a
u!urat extinderea la nivel naional a aciunilor de protest, urmându-se lozinca bine cunoscut$
Azi în Timi $oara, mâine-n toat! ara. Revenit de urgen$ la Bucure!ti, Ceau!escu a convocat
un mare miting popular, ce s-a transformat într-un veritabil butoi cu pulbere c$ruia îi lipsea o
singur$ scânteie. 'i aceasta a venit din partea unui mic grup, ale c$rui aciuni au determinat
explozia mulimii !i fuga precipitat$ a dictatorului. Îns$ chiar !i fug$rit, simpla lui prezen$
era o ameninare, a!a c$, dup$ ce a fost capturat, s-a luat m$sura elimin$rii sale fizice, în urma
unui proces extrem de sumar. O dat$ cu el a fost împu!cat$ !i Elena Ceau!escu, deoarece, în
ultimul timp, dictatura devenise de fapt bicefal$ !i trebuia ca ambele capete s$ dispar$, pentru
c$ simpla lor prezen$ putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a $rii.

Peste o mie de oameni au fost uci!i în revoluia român$ f $r$ ca autorii s$ fie descoperii.
Pân$ în 22 decembrie, situaia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. Puini dintre cei
descoperii c$ au tras susin c$ nu au f$cut decât s$ execute ni!te ordine, iar cei care au dat
respectivele ordine susin c$ nu s-au referit, de fapt, la eliminarea fizic$ a manifestanilor. S-a
creat astfel o fragmentare a aciunilor de ucidere, încât nimeni s$ nu aib$ întreaga
responsabilitate a crimelor, de la ordin, pân$ la execuie.

Acela!i lucru s-a întâmplat în nenum$rate alte cazuri, la scar$ mai mare sau mai mic $.
Stanley Milgram aminte!te c$ pân$ !i lui Eichman i se f$cea r$u atunci când vizita lag$rele de
exterminare. Dar de fiecare dat$ el se întorcea la masa de lucru !i continua s$ pritoceasc$
hârtiile ce conineau planuri ale unor noi aciuni de ucideri în mas$. În acela!i timp, gardianul

ccare
$ nuarunca
f$ceapastilele
altceva de Cyclon-B
decât în camerele
s$ se supun de gazare
$ ordinelor. î!i justifica
În acest aciunile pe baza
mod, invocându-se faptului
!i anumite
distorsiuni în transmiterea ordinelor sau în recepionarea lor, responsabilit$ile se restrângeau,
iar persoana care ar fi trebuit s$ urm$reasc$ actul criminal de la un cap$t la altul !i s$
r$spund$ atât pentru îndeplinirea lui, cât !i pentru consecine, nu mai exista.

În regimurile totalitare trebuie anihilat$ pân $ !i impresia c$ ar putea exista, în strucurile

superioare, persoane care s$ poat$ fi f$cute responsabile de vreo aciune cu consecine
negative asupra populaiei. Serviciile specializate în dezinformare au, printre altele, !i
misiunea de a susine zvonul c$, de!i s-ar putea s$ existe unele aspecte negative, cu siguran$
!eful regimului nu le cunoa!te. Deoarece dac$ le-ar cunoa!te, ar lua imediat m$suri, continu$
argumentaia zvonului. De fapt, conduc$torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine
informai, chiar despre situaii care scap$ ateniei cet$eanului de rând. Astfel se !i explic$
meninerea lor la putere dincolo de orice raiune.
Starea de confuzie creat$ în timpul revoluiei române, deruta !i nevoia de a g$si cât mai
repede o autoritate care s$ o înlocuiasc$ pe cea veche, pentru a reordona sistemul social !i
pentru a restrânge haosul, zvonurile despre terori!ti !i despre tragedii iminente, toate la un loc
au sporit starea de tensiune !i au inhibat raiunea, determinând oameni, altfel obi!nuii, s $ î !i

21
 Bogdan Ficeac
ucid$ semenii. Straniu este faptul c$, de!i autoritatea suprem$ din România a fost înl $turat$ de
la putere pe 22 decembrie, totu!i marea majoritate a victimelor s-a înregistrat dup$ aceast$
dat$. Nu s-a oferit o explicaie oficial$ coerent$ care s$ motiveze aceast$ ciud$enie. Exist$
doar p$rerea neoficial$ c$ num$rul mare de mori, de care era f$cut responsabil fostul dictator,
a avut rolul de a legitima rapid, în faa întregii lumi, noul regim de la Bucure!ti.

Revoluia român$ reprezint$ un material faptic de excepie pentru identificarea

nenum$ratelor tehnici de manipulare ce au funcionat perfect, începând cu r$zboiul

lucru care lipse!!te,

radioelectronic dup!ind
i sfâr cu ani,
$ !ase roluleste
decisiv al televiziunii
identificarea oficial$în, clar
magnetizarea maselor.
$, a celor care Singurul
au imaginat !i
pus în funciune tot acest mecanism. Îns$ chiar meninerea unei permanente încord$ri
reprezint$ o tactic$ menit$ s$ vulnerabilizeze individul !i s$-l fac$ mult mai u!or de
manipulat.

Pe lâng$ tehnicile menite s$ induc$ sentimentul de supunere fa$ de autorit$i sau,

dimpotriv$, s$ declan!eze revolte puternice, alte exemple de manipul$ri medii pot fi !i cele
prin care se urm$re!te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor, în
vederea încuraj$rii spiritului agresiv.

Dup$ cum s-a precizat anterior, aceste tehnici pot intra în categoria manipul$rilor medii,
datorit$ faptului c$, de!i sunt relativ simple, efectele lor dep$!esc orice a!tept$ri.

În principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz $ pentru a face posibil$

exterminarea acestuia f$r$ ezit$ri !i f$r$ remu!c$ri din partea executanilor, majoritatea
provenii dintre oamenii obi!nuii.

Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur$area imaginii inamicului de

orice tr$s$tur$ uman$, prezentarea lui drept un monstru nedemn !i periculos pentru specia
uman$, identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s$ mai
p$streze nici o conotaie omeneasc$. La nevoie, însu!i sensul cuvintelor este pervertit pentru a
nu l$sa vreo fisur$ prin care viitorii agresori s $ sesizeze c$, de fapt, inamicii le sunt semeni
întru raiune. La modul concret, metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a
inamicului constau în impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri
agresive, a unori materiale
troglodii violen !i. pres$ falsificate, în care inamicii sunt prezentai drept ni!te
!i periculode

Psihologul Elliot Aronsor poveste!te o întâmplare elocvent$ în ceea ce prive!te efectele

acestei propagande. Cu mai muli ani în urm$, a angajat un zugrav pentru a-!i renova casa.
Omul era foarte lini!tit !i pl$cut. Între altele, i-a spus c$, dup$ terminarea colegiului, se
înrolase în armat$ !i luptase în Vietnam. Dup$ l$sarea la vatr$ se apucase de zugr$vit !i
devenise un meseria! priceput !i onest. Lui Elliot îi f$cea o real$ pl$cere s$ lucreze cu el !i s$
discute pe diverse teme. La un moment dat, în timpul unei pauze de cafea, au abordat
problema conflictului din Vietnam !i aici p$rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii.
Zugravul susinea c$ r$zboiul era just !i urma s$ fac$ lumea mai sigur$ pentru democraia în
plin$ dezvoltare. Elliot l-a contrazis, spunându-i c$ luptele erau murdare, provocând moartea,
mutilarea !i arderea cu napalm a mii de oameni nevinovai, îndeosebi copii, femei !i b $trâni,
care nu aveau nici o leg$tur$ cu politica sau cu r$zboiul. Cel$lalt l-a privit lung, apoi a surâs
cu sinceritate: La naiba, doctore, !ia nu sunt oameni, !ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au
fost spuse pe un ton deschis, f$r$ urm $ de vehemen$. Elliot a r$mas perplex. Nu reu$eam s!
pricep cum putea s! aib! o asemenea concepie omul acela blând, manierat $i sincer. Cum
putea el s! exclud! o întreag! naiune din rasa uman!, î!i va aminti Elliot mai târziu. Peste
câteva zile, cu prilejul altor discuii, zugravul i-a spus c$ ucisese !i el civili în cadrul unor

22
 Tehnici de manipulare
aciuni în Vietnam. Elliot a îneles c$ putea s$ reziste asaltului remu!c$rilor doar continuând
s$ nu-i considere pe vietnamezi fiine umane...

Dezindividualizarea este o tehnic$ mult mai simpl$, dar cu efecte la fel de !ocante. În
accepia psihologiei sociale, dezindividualizarea este definit$ ca un sentiment al pierderii în
anonimat. Eliberarea de sub constrângerile inerente, impuse de un comportament normal si
corec în societate, eliberare obinut$ prin aceast$ cufundare în anonimat, conduce la o
cre!tere a agresivit$ii, a manifest$rilor deviante.

Cercet$torul Brian Mullen a publicat în 1986 rezultatul cercet $rilor pe care le-a f$cut
asupra a !aizeci de cazuri de lin!aj, s$vâr!ite în Statele Unite între 1899 !i 1946. Cruzimea, s-
a constatat, era cu atât mai mare, cu cât cre!tea num$rul participanilor la asasinatul colectiv.

În 1973, Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou $zeci !i patru de culturi, în ceea
ce prive!te caracteristicile lor etnografice. S-a dovedit c$ r$zboinicii care î!i schimb$ înf$i-
!area, vopsindu-!i chipul sau corpul, ori punându-!i m$!ti înainte de a pleca la lupt$, comit
mult mai multe acte de sadism, asasinate, mutil$ri, decât cei care nu se mascheaz$.

Dezindividualizarea prin ascunderea chipului în spatele unor m$!ti se reg$se!te în

numeroase cazuri atât din istorie, cât !i din realitatea imediat$. Membrii organizaiilor Ku
Klux Klan poart$ m$!ti în timpul întrunirilor !i aciunilor. Membrii unor secte satanice, de
asemenea. Chiar !i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de
uniformitate, care s$ cufunde individul în anonimat, pentru a-l face mult mai disponibil pentru
comiterea unor acte inumane, precum uciderea inamicului.

Pe de alt$ parte, pierderea sentimentului identit$ii are !i rolul de a face individul mult
mai u!or de manipulat. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu!ilor s$ se îmbrace la
fel. În China sau în Coreea de Nord, inuta obi!nuit$ a cet$enilor era un soi de "uniform$
muncitoreasc$", menit$ s$ uniformizeze cât mai mult masa de manevr$...

Un alt exemplu de manipul$ri medii poate fi g$sit în dosarele referitoare la experimentele

strict secrete de controlare a minii umane. Programul MK-ULTRA, iniiat la câteva decenii
dup$ sfâr!itul celui de-al doilea r$zboi mondial, consta în experimentarea unor tehnologii
neconven ionale, precum
droguri, respectiv hipnoza,
LSD, pentru stimularea
a obine un control total$asupra
electric a creierului
gândiriisau administrarea de
!i comportamentului
subiecilor. Numero!i savani de renume au fost cooptai de bun$-voie în cadrul acestui
program. De multe ori, experienele desf$!urate de ei nu numai c$ violau etica profesional$,
dar dep$!eau orice limit$ a legalit$ii !i a moralit$ii, provocând infirmitatea sau chiar moartea
unora dintre cei supu!i testelor. Rezultatele nu au corespuns a !tept$rilor, dar ceea ce uime!te
este u!urina cu care numeroase somit$i ale !tiinei, cu o reputaie de invidiat, au consimit s$
se angajeze în asemenea experimente !i chiar s$ provoace moartea unor semeni ai lor...

Manipul!rile mari sunt reprezentate de influena întregii culturi în mijlocul c$reia

vieuie!te individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gândi al individului sunt
determinate în primul rând de normele scrise !i nescrise ale societ$ii în care tr$ie!te, de
subculturile cu care vine în contact. Neglijând aceast$ permanent$ !i uria!$ influen$,
individul poate face mult mai u!or judec$i gre!ite sau poate fi lesne de manipulat.

23
 Bogdan Ficeac
În acela!i timp trebuie observat c$, tocmai datorit$ aciunii continue a manipul$rilor mari
asupra noastr$, prezena lor a devenit ceva obi!nuit, fiind mult mai dificil de identificat.
Pentru foarte muli este u!or de remarcat o manipulare minor$, de genul "trucurilor"
electorale, spre exemplu, decât una major$, cum ar fi, de pild$, faptul c$ rolul !colii de a
transmite elevilor un bagaj de cuno!tine cât mai mare are o importan$ secundar$ în com-
paraie cu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai târziu, este antrenat pentru a
se integra în respectiva societate.

Dup$ cum
comunicare sublinia
a cuno !tinelorpsihologul elveian adult,
necesaie viitorului Jean Piaget,
!coala îlînainte de!teapefi elev
obi!nuie un cu
mijloc de
spiritul
de subordonare fa! de autorit!i, reprezentate în primul rând la nivelul s$u de educatori,
profesori, inspectori, comisii de examinare. Mai târziu îi va fi mult mai simplu s$ se
conformeze legilor !i diverselor reglement$ri sociale, s$ se supun$ din instinct !efilor de la
viitorul s$u loc de munc$ !i autorit$ilor statului. În al doilea rând, elevul este obi!nuit cu
simul responsabilit!ii, prin obligaia de a-!i face temele într-un anumit interval de timp, de a
prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite, în cadrul unor examin$ri periodice,
de a-!i ordona timpul !i metodele de studiu în a!a fel încât s$ dep$!easc$ succesiv
"obstacolele" reprezentate de extemporale, teze, examene, lucr$ri de absolvire. Astfel, ca
adult, el se va integra foarte u!or în sistemul social din care face parte, î!i va îndeplini în mod
firesc obligaiile familiale, profesionale !i sociale, se va preocupa continuu de rezolvarea unor
sarcini !i probleme de care depinde succesul în cariera pe care!i-a ales-o, precum !i accesul
spre un standard superior de via$. Cea de-a treia menire a sistemului educa ional o reprezint$
obi!nuirea elevului cu necesitatea respect!rii unui program strict. Faptul c$ trebuie s$ fie
prezent la !coal$, în fiecare zi, la aceea!i or$, cu avertizarea c$ orice minut de întârziere îi
poate aduce penaliz$ri, c$ leciile !i pauzele au o durat$ bine stabilit$, întotdeauna aceea!i, c$
întreg anul !colar este împ$rit în perioade de studiu !i vacane, toate acestea îl obi!nuiesc cu
acceptarea fireasc$ a programului de lucru de mai târziu !i cu respectarea lui instinctiv$. În al
patrulea rând, sistemul educaional promoveaz$ spiritul de competiie. Notele, premiile de la
sfâr!itul fiec$rui an, diverse alte recompense, participarea la olimpiade sub presiunea celor din
jur îi creeaz$ viitorului adult obi!nuina de a se zbate pentru promovarea profesional$ spre
trepte salariale superioare, pentru prime !i alte diverse onoruri, pentru obinerea unor rezultate
care s$-i aduc$ respectul celorlali !i s$-i sporeasc$ respectul de sine.

încâtÎns$afara acestor
modeleze caracteristici generale,
comportamentul sistemul
!i gândirea de înv
viitorului $$mânt
adult este în a!acufelideologia
în conformitate alc$tuit,
regimului aflat la putere. În sistemele totalitare, uniforma colar standard este obligatorie,
! $
deoarece induce sentimentul de dezindividualizare, f$când mult mai u!oar$ disciplinarea !i
manipularea individului. În sistemele democratice, obligativitatea purt$rii unor uniforme
standard nu exist$, tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit$ii individuale. 'i totu!i,
unele instituii de înv$$mânt, particulare în marea majoritate a cazurilor, le impun elevilor !i
studenilor purtarea de uniforme specifice, tocmai pentru a-i deosebi de elevii !i studenii unor
instituii similare. Se creeaz$ astfel sentimentul apartenenei la un grup social, care se dore!te
de elit$ sentiment ce î!i va ar$ta roadele mai târziu, când fo!tii elevi sau studeni se vor
susine !i ajuta între ei, tocmai datorit$ acestui sentiment. Ceea ce nu se poate întâmpla în
societ$ile în care absolut toi fo!tii elevi au purtat o uniform$ standard.

R$mânând la analiza sistemului de înv$$mânt ca instrument de manipulare major$,

trebuie observat$ !i structura subiectiv$ a programelor de studiu !i chiar a manualelor în sine.
Regimurile totalitare politizeaz$ programa !colar$ începând cu primele clase, prin
introducerea unor obiecte care urm$resc inocularea doctrinei respective, de la cea mai fraged$
vârst$, în mintea viitorului adult. De asemenea, manualele de studiu al limbii materne, de
filozofie, istorie, geografie !.a.m.d. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul în spiritul

24
 Tehnici de manipulare
doctrinei dominante. De!i mai puin strident$, manipularea prin construirea unui sistem de
înv$$mânt specific exist$ !i în societ$ile democratice. De fapt, fiecare sistem politic !i social
î!i educ$ cet$enii în spiritul propriului s$u sistem de valori, al propriilor sale legi !i
regulamente. Nu exist$ ar$, oricât de neînsemnat$, în care structura educaional$ s$ nu induc$
un comportament de fidelitate fa$ de naiune !i de stat, de respect fa$ de istoria naional$,
prezentat$ cu o subiectivitate evident$ pentru un observator neutru, în a!a fel încât s$
motiveze !i s$ susin$ doctrina promovat$ de regimul aflat la putere.

Având în vedere
regulamentelor rolul unei
specifice sistemului de înv
anumite $$mânt,
societ dar !i întreaga complexitate
$i, comportamentul !i gândirea acet
legilor !i
$enilor
obi!nuii sunt în a!a fel modelate, încât s$ se conformeze !i s$ accepte cu naturalee
concepiile !i standartele care definesc ce este bine !i ce este r$u, ce este permis !i ce interzis,
ce este moral !i ce imoral, ce este valoros !i ce este lipsit de importan$, ce este adev$rat !i ce
este fals.

Manipul$rile majore stau la baza r$spândirii diferitelor curente de opinie, formeaz$

tradiii !i obiceiuri, contureaz$ mentalit$i, determin$ curente "la mod$" sau chiar ample
manifest$ri protestatare.

Readucând în atenie experimentele lui Milgram, se poate observa c$ reaciile

"profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul$ri relativ sc$zute ca importan$, dar nu ar
fi fost posibile f$r$ existena marilor manipul$ri, reprezentate de influena întregului sistem
social, conform c$ruia, celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o vârst$
fraged$ reflexul supunerii fa$ de autorit$i, indiferent care ar fi acestea.

Studiul comparat al culturilor ofer$ concluzii extrem de interesante. Spre exemplu, din
punctul de vedere al mentalit$ii, locuitorii Europei Centrale !i de Est sunt mult mai
asem$n$tori asiaticilor decât americanilor, de!i, la prima vedere, impresia este total opus$.
Întreaga mentalitate a americanului obi!nuit se bazeaz$ pe dezvoltarea respectului de sine, a
deplinei încrederi în forele proprii. Poate !i datorit$ faptului c$ actuala democraie american$
s-a dezvoltat într-un spaiu cu totul nou, pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma într-o mân$ !i
cu Biblia în cealalt$, într-o ar$ descoperit$ !i luat$ în st$pânire de oameni aspri, obi !nuii s$
nu a!tepte ajutor de la nimeni, pentru c$ un astfel de ajutor era în majoritatea cazurilor
inexistent sau iluzoriu, în timp ce lupta pentru existen $ se d$dea pe via$ !i pe moarte.
Istoria Statelor Unite, a!a cum este ea prezentat$ în The World Almanac, cel mai
r$spândit compendiu despre "starea naiunii", reactualizat în fiecare an, începe la 1492, deci
are puin peste cinci sute de ani în cazul Coastei de Est !i circa un secol !i jum$tate pentru
Coasta de Vest. Înainte de a continua, trebuie observat c $ trecutul popoarelor ce au st$pânit
acele inuturi înainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat în calcul, dovad $ c$ pân$ !i
în sistemele cu o democraie avansat$ prezentarea istoriei are o tent$ subiectiv$. În cazul
Statelor Unite, aceast$ omisiune urm$re!te, printre altele, accentuarea sentimentului de
legitimitate al naiunii, sentiment care acioneaz$ ca un liant social absolut necesar, genereaz$
patriotismul !i evit$ culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet$enilor obi!nuii pentru
faptele mai puin corecte ale unora dintre înainta!i. Revenind la istoria în sine, con inutul ei
restrâns, al$turi de inexistena tradiiilor !i, în general, a unui context social prestabilit, a f$cut
posibil$ crearea unei societ$i cu totul noi, lipsite de "povara" trecutului, în cadrul c$reia s-a
dezvoltat o mentalitate aparte. Una dintre caracteristicile acestei mentalit$i, spre exemplu,
este absena sentimentelor naionaliste, tocmai pentru c$ lipse!te cauza lor.

Dar esena mentalit$ii americane, spuneam, este dezvoltarea respectului fa$ de sine. De
la cea mai fraged$ vârst$ copiii sunt înv$ai s$ g$seasc$ singuri soluia oric$rei probleme.

25
 Bogdan Ficeac
Când trec prin momente grele, ce par f$r$ ie!ire, sunt sf$tuii s$ nu a!tepte ajutor de la nimeni,
ci s$ caute puterea de a dep$!i criza doar în ei în!i!i. Pentru a le dezvolta tinerilor acest
sentiment de încredere în forele proprii, profesorii respect$ cu strictee anumite reguli. Spre
exemplu, oricât de stupide ar fi întreb$rile sau r$spunsurile unui elev, niciodat$ dasc$lul nu-i
va spune "e!ti prost", "nu reu!e!ti s $ pricepi un lucru atât de simplu" sau "dac$ mergi tot a!a,
n-o s$ ias $ nimic de capul t$u", ci va folosi doar expresii de genul "întrebarea nu e bun$" ori
"r$spunsul e foarte bun", care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui
de înv$are. Întotdeauna elevul este cel mai bun, cel mai de!tept, întâmplându-se ca doar
întreb$rile sau r$spunsurile lui s$ fie, uneori, proaste.
În societ$ile asiatice sau de sorginte latin$, lucrurile stau cu totul altfel. Din fraged$
pruncie, copiii sunt înv$ai s$ in$ seama permanent de tradiii, de p$rerile familiei sau de ale
celor din jur. Când se afl$ în situaii de criz$, ei a!teapt$ ajutor din afar$, din partea p$rinilor,
a prietenilor, a celor în mijlocul c$rora tr$iesc.

Speciali!tii americani în psihologie social$ comparat$ au efectuat câteva experimente

relevante, referitoare la diferena de mentalitate dintre americani !i japonezi. Acela!i
chestionar a fost împ$rit unui grup de studeni americani !i unui grup de studeni japonezi.
Una dintre întreb$ri era: "Câte lucruri bune !i câte lucruri rele ai f$cut în via$?" În
r$spunsurile studenilor americani, num$rul faptelor bune era incomparabil mai mare decât cel
al faptelor rele. În r$spunsurile japonezilor, erau relativ egale. Un alt element studiat a fost
timpul în care s-au completat chestionarele. Americanii au r$spuns imediat, majoritatea f$r$
s$ pun$ întreb$ri suplimentare. Japonezii au avut nevoie de un timp mai îndelungat de
gândire, iar muli dintre ei au pus întreb$ri de genul: "În ce sens lucruri bune, pentru mine,
pentru familie, pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist$ un adev$r absolut
conform c$ruia s$ se afirme c$ o mentalitate este mai bun$ decât alta Singura evaluare
posibil$ poate fi f$cut$ avându-se în vedere efectele respectivelor mentalit$i asupra
dezvolt$rii sociale, dar !i individuale din cadrul unui anumit tip de societate. În rest, toate
celelalte interpret$ri nu pot fi decât subiective. Spre exemplu, japonezii, din punctul lor de
vedere, îi pot acuza pe americani de egoism. La rândul lor, americanii îi pot acuza pe japonezi
de sl$biciune !i nehot$râre. Asemenea acuze îns$ apar ca urmare a aprecierii unui sistem de
valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit.

Studiul De
importante. pild$, $cunoscând
mentalit necesar !itradi
ilor este obiceiurile, pentru stabilirea
iile, felul unor !contacte
de a gândi interumane
i de a se comporta al
partenerilor, unii oameni de afaceri pot ghida negocierile în a!a fel, încât s$ obin$ un profit
maxim. Astfel cei care duc tratative în $rile arabe !tiu c$ acolo discuiile importante se poart$
înaintea mesei, iar musafirii, pentru a fi politico!i, trebuie s$ se ridice de la mas$ !i s$ plece
înainte de sfâr!itul acesteia. La fel, oamenii de afaceri arabi, aflai la un dineu oficial în
Europa sau în Statele Unite, !tiu c$ ar fi nepoliticos s$ înceap$ tratativele înainte de mas$ sau
s$ plece imediat dup$ terminarea acesteia.

Dac$ în ceea ce prive!te mentalit$ile unor mari grupuri culturale este imposibil$
alc$tuirea unui "top" al valorii absolute, cu totul altfel se prezint$ situaia în cazul compar$rii
celor dou$ mari sisteme sociale , totalitar !i democratic. Însu!i faptul c$ societ$ile
democratice au supravieuit tuturor convulsiilor !i se dezvolt$ în continuare, în timp ce
sistemele totalitare s-au pr$bu!it de la sine, dup$ o perioad$ mai scurt$ sau mai lung$,
demonstreaz$ superioritatea democraiei fa$ de totalitarism.

Un efect tulbur$tor !i grav al marii manipul$ri exercitate prin integrarea individului într-
un anumit sistem este fenomenul de anomie, ce apare în cazul seismelor social-politice de

26
 Tehnici de manipulare
anvergur$, atunci când întregul sistem de valori, de concepii !i standarde sociale se
pr$bu!e!te brusc.

Conceptul de anomie (din grece!te: a nomos ) f$r$ lege) a fost introdus, în 1893, de
profesorul Emile Durkheim, întemeietorul !colii franceze de sociologie, în lucrarea sa La
division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Anomia desemneaz$ un fenomen social
anormal, patologic, generat de lipsa de reguli morale !i juridice menite s$ organizeze viaa
economic$ !i social$. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi!nuit prin apariia !i
accentuarea
revendicativeunui sentiment
în paralel de!terea
cu cre insecuritate $ii. $Cu
agresivitdifuz , dealte
team $ permanent
cuvinte, $, ce
o întreag duce la ac
$ societate iuni
devine
bolnav$ atunci când regulile, tradiiile !i legile se modific$ brusc, dispar sau se întârzie
înlocuirea lor la timp. Lipsii de vechiul sistem de valori prin care se raportau permanent la
situaiile sociale, oamenii devin vulnerabili, dezorientai, nervo!i.

Dezvoltând conceptul, Disertori !i Piazza observau c$ dezordinea psihopatologic$ de la

nivelul colectivit$ii este provocat$ de schimb$rile rapide ale normelor sociale pe care
individul nu le poate asimila cu aceea !i vitez$. Efectul const$ în cre!terea num$rului de
agresiuni, sinucideri, alien$ri !i îmboln$viri psihice.

Durkheim a studiat apariia !i efectele fenomenului de anomie în perioada Revoluiei

Franceze. Dar observaiile sale se reg$sesc în analiza tuturor seismelor sociale. Spre exemplu,
în 1994, un sondaj al Centrului de Studii !i Cercet$ri pentru Probleme de Tineret din România
ar$ta c$ optzeci !i opt la sut$ dintre tinerii între cincisprezece !i dou$zeci !i nou$ de ani
sufereau de anomie! O veritabil$ generaie de sacrificiu, pe care lipsa de legi !i regulamente,
precum !i aplicarea defectuoas$ a celor existente în perioada imediat urm $toare revoluiei din
decembrie '89 au f$cut-o s$-!i piard$ încrederea în viitor !i s$ se adapteze foarte greu
prezentului.

Dep$!ind cadrul analizei sistemelor sociale, se pot face diverse speculaii, nu lipsite de
interes !i de importan$, referitoare la însu!i rolul speciei umane. Dezvoltarea umanit$ii, în
ultimele milenii !i mai ales în ultimele secole, s-a f$cut pe baza progresului !tiinei !i al
tehnicii. Exist$ îns$ p$reri care susin c$ un asemenea curs al dezvolt$rii reprezint$ o "variant$
fals$" a evoluiei, prin care se creeaz$ tot mai multe "proteze" ce limiteaz $ posibilit$ile
naturale ale omului.
P$rerile se bazeaz$ pe informaii controversate (insuficient dovedite, dar !i imposibil de
contestat) privind puterile "supranaturale" pe care le-ar dobândi, spre exemplu, unii asce i, în
urma unor lungi perioade de exerciii. Se au în vedere !i fenomene inexplicabile, unele deja
confirmate, precum hipnoza, altele deocamdat$ doar ipotetice, cum ar fi telepatia,
clarviziunea, telekinezia, levitaia etc. În acest context, se emite ipoteza c$ toate fiinele
umane ar fi capabile de asemenea performane tulbur$toare, dar eventualele încerc$ri de a le
activa sunt inhibate de stilul de via $ la care s-a ajuns. Spre a da un exemplu simplificat pân$
la vulgaritate, se poate presupune c$ telepatia nu este stimulat$ deoarece exist$ telefonul !i
celelalte mijloace de comunicare, levitaia este inhibat$ de folosirea nenum$ratelor mijloace
de locomoie, eventualele capacit$i telekinetice nu mai sunt necesare din cauza dezvolt$rii a
tot felul de mecanisme !i aparate artificiale !.a.m.d.

Adepii acestor teorii utilizeaz$ !i argumentul insuficientei cunoa!teri a creierului uman, a

c$rui cercetare în continuare ar putea oferi surprize de neb$nuit. În acela!i timp sunt
vehiculate exemplele unor enigmatice civilizaii, de mult disp$rute, ale c$ror vestigii sunt
imposibil de explicat în contextul dezvolt $rii comunit$ii umane a!a cum este ea cunoscut$
ast$zi. Foarte u!or se pot na!te speculaii de genul: în trecut, specia uman$ a urmat !i alte

27
 Bogdan Ficeac
variante de evoluie, diferite de cea actual$, variante în cursul c$rora a atins performane
uluitoare, f$r$ a se folosi de !tiina !i tehnica în accepiunea lor actual$. Nu se !tie ce a
determinat dispariia respectivelor civilizaii, a!a cum nu se poate spune cât de aproape de
extincie a fost umanitatea în ultimii ani, !i înc$ mai este, în eventualitatea declan!$rii unui
cataclism nuclear, a unei epidemii înc$ necunoscute, sau din cauze ce scap$ previziunilor
fire!ti. Nu trebuie s$ uit $m c$, nu demult, au fost interzise experimente promi $toare ce vizau
obinerea unor bacterii care s$ transforme celuloza în hidrocarburi. De!i astfel s-ar fi rezolvat
criza de combustibil pentru o lung$ perioad$ de timp, exista pericolul ca bacteriile s$ scape de
sub control,
petrol, s$ arsefimultiplice
lucru ce putut ducerapid !i dispari
chiar la s$ transforme p$durile
ia vieii de Terrei în lacuri nesfâr!ite de
pe P$mânt.

Evident, în final apare !i întrebarea: "Ce !i, poate, cine a determinat actuala variant$ de
evoluie a speciei umane?" Încercarea de a da un r $spuns ar marca deja trecerea la o categorie
superioar$ de manipul$ri, cele planetare, ce intr$, deocamdat$, în domeniul ficiunii pure.

Oricât de fanteziste ar p$rea astfel de ipoteze, ele sunt analizate cu toat $ seriozitatea de
c$tre colective impresionante de cercet$tori. Marile puteri, în special Uniunea Sovietic$ !i
Statele Unite, au creat institute speciale !i au alocat fonduri substaniale pentru studierea
"fenomenelor neconvenionale" (inând, mai ales, de parapsihologic). Marea majoritate a
acestor studii a urm$rit aplicaii militare, iar o parte dintre concluzii au fost utilizate în
imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a
maselor de manevr$.
S-ar putea merge !i mai departe cu ipotezele. Academicianul român Eugen Macovschi a
imaginat o teorie conform c$reia universul înconjur$tor este structurat pe mai multe niveluri.
Primul, cel fizic, este reprezentat de materia f$r$ via$. Al doilea, biosic, este reprezentat de
materia însufleit$, respectiv de plante !i animale. Nivelul noesic aparine fiinelor cu
inteligen$, respectiv oamenilor. Diferena, dat$ de inteligen$, dintre un om !i un câine este la
fel de mare !i insurmontabil$ precum cea dintre un câine !i o piatr$, de pild$.

De ce ar fi numai trei niveluri într-o asemenea structur $? Logica arat$ c$ este foarte
posibil s$ existe !i un al patrulea nivel, cel denumit de Macovschi enisic, precum !i niveluri
supraenisice. Conform acestei teorii, entit$ile enisice ar putea fi atât de deosebite de oameni,
superioare de
imaginate omului, cum este
c$tre oameni, a!aomul
cum fa $ deinteligen
darul câine. ei
Iarumane $ile
capacitnu lor finici
poate m$car
îneles de nu pot fi
un câine.
Animalele !i plantele se folosesc de mediul înconjur$tor pentru a supravieui. Oamenii se
folosesc de animale, utilizân-du-le ca hran$, la diverse munci sau ca material pentru
experiene, f$r$ ca "dobitoacele" s$-!i poat$ da seama. Oare !i entit$ile enisice manipuleaz$
specia uman$ f$r$ ca ea s$ fie con!tient$? Iat$ ipoteze tulbur$toare, ce intr$ din nou în
domeniul ficiunii pure...

Revenind la manipul$rile deja cunoscute !i clasificate, în special la cele de mare

anvergur$, analiza lor, adus$ la cuno!tina cât mai multor oameni, nu are doar menirea de a
avertiza individul asupra presiunilor ce îi determin$ comportamentul !i modul de gândire, dar
poate oferi !i soluii benefice în cazul unor situaii de criz$.

Este vorba de soluii reale, care s$ modifice structurile !i sistemele sociale în a!a fel, încât
s$ fie favorabile tuturor categoriilor de oameni, nu de acele rezolv$ri false, în interesul
grupului aflat la putere, concretizate în reeducarea, pedepsirea, încarcerarea, discriminarea,
excluderea sau execuia celor care nu se comport$ în spiritul normelor impuse. În societ $ile
moderne, cu adev$rat democratice, acuzarea victimelor a devenit anacronic$. Alcoolicii,
s$racii, !omerii nu pot fi f$cui vinovai în întregime de situaia în care se afl$. În primul rând

28
 Tehnici de manipulare
trebuie identificate cauzele sociale ale s$r$ciei, ale lipsei de locuri de munc$ sau ale
împrejur$rilor ce îi determin$ pe oameni s$ bea sau s$ se drogheze. Doar acionând asupra
cauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri precum s $r$cia, !omajul, alcoolismul sau
consumul de droguri...

29
 Bogdan Ficeac

Studiu de caz: "Trântitul-u!ii-în-fa$" !i amuirea presei independente

În toamna lui 1995, o dat$ cu reluarea discut$rii noului Cod Penal în Parlamentul
României, partidul de guvern$mânt !i-a reînceput presiunile pentru introducerea în cadrul
articolelor 205, 206, 238 !i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari!ti în cazul comiterii
infraciunilor de calomnie, ofens$ adus$ autorit$ii etc. Cum rezistena reprezentanilor presei
independente era foarte puternic$, fiind susinut$ !i de majoritatea partidelor din opoziie,
formaiunea de guvern$mânt s-a gândit la o strategie de manipulare abil conceput$, pentru a-!i
îndeplini scopul.

Înainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise !i a felului în care ea a fost pus$ în

aplicare, se cuvin totu!i câteva preciz$ri pentru a contura întreg contextul respectivelor eve-

nimente.
1) Din opiniile reprezentanilor presei, f$cute publice atât în paginile ziarelor
independente (nealiniate), cât !i cu alte numeroase prilejuri, reie!ea clar c$ opoziia fa$ de
respectivele articole ale noului Cod Penal, precum !i fa$ de iniierea unei legi a presei, nu era
rodul dorinei de a putea calomnia în voie, de a împro!ca pe oricine cu noroi, de a pune în
circulaie !tiri voit false ori tendenioase, f$r$ nici o team$ de posibile urm$ri. De fapt,
asemenea lucruri nici nu erau posibile, chiar cu Codul Penal în vigoare la acea dat$ (de fapt !i
în momentul în care sunt scrise aceste rânduri), acesta coninând deja pedepsele pentru
infraciunile de calomnie, ultraj etc.

2) Opoziia fa$ de articolele împricinate sau fa$ de o lege a presei rezida !i rezid$ înc$ în
România tocmai în îngrijorarea , justificat$ de nenum$rate exemple , c $ aceste legi pot fi
aplicate !i interpretate într-un singur sens, anume de a îngr$di cât mai mult libertatea presei,
chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea !i pe ai s$i clieni.

3) Presa independent$ (nealiniat$), ea singur$, nu reprezint$ un pericol pentru Putere.

Teama cea mare const$ în audiena ei în rândul populaiei. Milioane de oameni citesc zilnic
ziarele independente, pl$tesc pentru a le citi, tocmai pentru c$ le reflect$ opiniile, le r$spund
unor întreb$ri spinoase, le arat$ modul în care cei ale!i îndeplinesc sau nu a!tept$rile
electoratului, le deslu!esc mecanismele intime ale vieii sociale, economice !i politice din
România de ast$zi. Dac$ cititorii ar simi c $ tot ceea ce se spune în ziarul pe care îl cump $r$
contrazice realitatea, contravine propriilor lor observaii, propriilor lor idei sau sentimente, s-
ar orienta imediat spre un alt ziar, iar cel care le-a în!elat a!tept$rile ar da faliment. Deci fora
ziarelor independente st$ în primul rând în cititorii pe care îi reprezint$ !i cu care, la un
moment dat, se identific$. De fapt, acest lucru reflect$ tocmai rolul pe care trebuie s$-l aib$
presa, acela de a fi un veritabil câine de paz$ al democraiei. În consecin$ Puterea nu se teme
de presa independent$, ci de milioanele de oameni care au acces la aceast$ surs$ de informaie
ce nu poate fi controlat$. Pentru ca opinia public$ s$ fie manipulat$ în voie, trebuie s$ aib$
acces la o singur$ surs$ de informaie, aflat$ total sub controlul Puterii (spre exemplu,
televiziunea naional$). O surs$ de informaie care s$ nu aminteasc$ nimic de corupie, de in-
competen$, de imaginea proast$ a României în lume, ca urmare a mineriadelor !i a prezenei

30
 Tehnici de manipulare
extremi!tilor la guvernare în anumite momente !.a.m.d. O surs$ care s$ prezinte numai întâl-
niri oficiale, zâmbete, !edine de lucru susinute, momente în$l$toare din activitatea
productiv$ etc. A!a cum, spre exemplu, era pe vremea lui Ceau!escu. Mai ales c$ aceia!i
profesioni!ti de atunci au continuat s$ lucreze din plin !i dup$ revoluie. Amintii-v$ c$
regimul absurd, pe care o întreag$ ar$ îl ura, nu a putut s $ cad$ pân$ nu a fost preluat
controlul asupra informaiilor, respectiv asupra televiziunii naionale. Amintii-v$, din nou, c$
mineriadele poate nu ar fi existat f$r$ manipularea exercitat$ prin intermediul televiziunii.
Manipularea eficient$ a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau
anihilarea surselor alternative de informaie, deci a presei independente.
4) Un motiv principal vehiculat în permanen$ de Putere pentru a impune legile împotriva
presei este c$ aceasta public$ !i !tiri false, tendenioase ori acuzaii insuficient fundamentate.
Este adev$rat îns$ în majoritatea cazurilor c$ vina nu aparine ziari!tilor, ci lipsei de
transparen$ a autorit$ilor, a diver!ilor funcionari publici, chiar a celor obligai, prin natura
muncii lor, s$ informeze opinia public$. Într-o democraie veritabil$, este un drept
fundamental al contribuabilului s$ fie informat corect, în mod direct sau, mai ales, prin
intermediul presei, despre cum îi sunt cheltuii banii, despre activitatea autorit$ilor sau a
instituiilor pe care le finaneaz$ din buzunarul s$u, despre comportamentul !i activitatea
ale!ilor s$i. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac$, în acela!i timp cu o lege a presei, s-ar fi
adoptat !i legea funcionarului public, legea r$spunderii ministeriale, legea partidelor !.a.m.d.,
m$car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor !tiri false sau
tendenioase s$ acuze la rândul s$u funcionarul public ori autorit$ile, care au refuzat s$-i
r$spund$ la întreb$ri, pentru lips$ de transparen$ sau comportament abuziv ori arogant.
Respectivele legi îns$ nici m$car nu au fost luate în discuie. S-a aprobat în schimb Legea
secretului de stat !i de serviciu, care îngr$de!te !i mai mult accesul la informaii de interes
pentru opinia public$, dar incomode pentru Putere !i ai s$i clieni.

5) Faptul c$ modificarea articolelor 205, 206, 238, 239 din Codul Penal nu avea nimic de-
a face cu dorina Puterii de a impune societ$ii române!ti norme fire!ti de conduit$, de
moralitate, ci erau orientate doar împotriva presei independente, reiese evident !i din
exemplul oferit de publicaiile Pre!ediniei !i Guvernului. Ele au ap$rut din dorina
respectivelor instituii de a influena opinia public$, dar !i ca o modalitate de a sonda în ce
m$sur$ electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor.

Tirajul infim reflect$ neîncrederea populaiei fa$ de amintitele instituii, dar nu acesta
este subiectul analizei de fa$. Important este faptul c$ în amintitele publicaii câiva
mercenari ai scrisului public$ frecvent injurii grosolane, gratuite, mult mai grave decât unele
excese din presa independent$ (excese ap$rute de cele mai multe ori din dorina disperat$ de a
atrage atenia asupra unor situaii intolerabile, în condiiile unei apatii totale din partea celor
îndrituii s$ le soluioneze, conform legilor !i Constituiei $rii), în respectivele gazete apar
frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit$i politice sau culturale de prim rang,
indezirabile Puterii. Instaurarea moralit$ii atât de dorite , în discursuri , de Putere s-ar
putea realiza, în aceste cazuri, prin simpla desfiinare a respectivelor gazete. De fapt, într-un
stat democratic este nepermis$ anomalia ca Guvernul s$ finaneze din fonduri publice un ziar
în care s$-i fie atacai adversarii politici.

6) Evident, trebuie remarcat faptul c$ ofensiva Puterii împotriva presei independente a

coincis cu declan!area campaniei pentru alegerile din 1996.

Având în vedere situaia existent$, creionat$ în cele de mai sus, s$ vedem strategia prin
care Puterea !i-a propus s$-!i ating$, într-o form$ sau alta, scopul. Dup$ cum s-a v$zut în

31
 Bogdan Ficeac
capitolul anterior, o tehnic$ de manipulare a p$rii adverse, frecvent utilizat$ în cadrul unor
negocieri, este "Trântitul-u!ii-în-fa$". Reamintim, pe scurt, în ce const$ ea.

Adversarilor li se pun de la bun început în fa $ ni!te condiii total inacceptabile, cu care

iniiatorii nici nu se a!teapt$ c$ partea advers$ ar putea fi de acord, pentru ca apoi, pe
parcursul negocierilor, s$ se ajung$ la punctul în care condiiile dorite, de fapt, de iniiatori, s$
fie acceptate de adversari. Mai mult, adversarii r$mân cu impresia c$ au obinut o victorie prin
faptul c$, de!i defavorabile lor, noile condiii sunt mult mai blânde fa$ de cele propuse la
început de iniiatori.
Dar, pentru adev$raii profesioni!ti ai manipul$rii, lucrurile nu se opresc aici. Pentru ca
succesul s$ fie deplin, prin diverse canale, ce nici m $car nu pot fi suspectate de leg$tur$ cu
iniiatorii, li se sugereaz$ chiar adversarilor textul noilor condiii, apoi se creeaz$ o stare
artificial$ de panic$, în sensul c$ termenul final al negocierilor nu mai poate fi amânat !i
"ceva trebuie pus în locul inacceptabilelor condiii iniiale". Astfel adversarii ajung ei în!i!i s$
fac$ propunerile dorite de iniiatori, convin!i fiind c$ sunt exclusiv rodul gândirii lor. Mai
târziu, când tensiunea dispare !i analizele lucide arat$ situaia de inferioritate în care s-au pus
adversarii , p$str$m aceast$ denumire generic$ ,, orice protest din partea lor este inutil,
replicându-li-se c$ ei au fost cei care au f$cut propunerile.

S$ traducem teoria de mai sus în ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 1995, în relaia dintre
presa independent$ !i Putere. Reprezentanii Puterii au "trântit" de la bun început articolele cu
pricina în noul Cod Penal. Au urmat, cum era de a!teptat, protestele privind
neconstituionalitatea lor, proteste venite din partea ziarelor independente, susinute de fore
din opoziie, de sindicate, de o mare parte a opiniei publice !.a.m.d. Imediat, Puterea, prin
diverse declaraii mai mult sau mai puin oficiale, s-a ar$tat dispus$ la concesii. În acest timp,
prin canale oculte s-a r$spândit sugestia c$ totu!i "ceva trebuie pus în locul hulitelor articole".
A fost elaborat chiar !i textul unui nou articol (doar unul, fa$ de celelalte patru pe care era
menit s$ le înlocuiasc$, pentru a sugera din start o nou $ concesie), articol prin care era definit
!i pasibil de pedeaps$ a!a-numitul "delict de pres$". Respectiva "nad$" a fost canalizat$ spre
mediul gazet$resc !i a început s$ circule pe diverse c$i, fiind preluat$ !i transmis$ de la unii la
alii, pân$ ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o.

Manevra
cotidian a dat
naional au roade, în sensul
f$cut public c$, dup$pentru
$ propunerea puin înlocuirea
timp, câiva gazetari
celor de la unincriminate
patru articole important
din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres $", convin!i fiind c$ ei sunt autorii
textului !i c$ astfel ofer$ o soluie pentru ie!irea din impas.

În paralel, Puterea a inoculat atent o atmosfer$ de tensiune, de grab$, convocând imediat

directorii principalelor cotidiane la o "ultim$" !i "decisiv$" întâlnire cu pre!edintele partidului
de guvern$mânt, pentru "hot$rârea final$". Sub presiunea timpului, gazetarii care au propulsat
"delictul de pres$" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s $ le demonstreze c$ noul
articol nu numai c$ nu protejeaz$ ziari!tii, dar creeaz$ disponibilitatea de a fi incriminate chiar
!i persoanele dispuse la m$rturisiri sau declaraii incomode. O astfel de analiz$ ar$ta clar c$
introducerea "delictului de pres$" în noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important $ a
Puterii în ofensiva împotriva presei independente.

Dar, cum spuneam, întâlnirea dintre reprezentantul de marc$ al Puterii !i ziari!ti nu mai
l$sa timp pentru discuii !i analize. Evident, se a!tepta ca propunerea cu "delictul de pres$" s$
vin$ din partea ziarului care l-a prezentat în paginile sale. "Delictul..." ar fi fost imediat
introdus în Codul Penal pentru a înlocui celelalte patru modific$ri !i oricare proteste ulterioare

32
 Tehnici de manipulare
ar fi fost contracarate cu non!alan$: Voi l-ai cerut, noi n-am f!cut altceva decât s! v!
accept!m dorina.

Spuneam c$ strategia aplicat$ de profesioni!tii Puterii în acest caz avea !i alte efecte, mult
mai greu decelabile, dar de mare importan$. Anticipând eforturile presei independente de a se
ap$ra de atacurile Puterii, prin a demonstra c$ cele mai grave calomnii nu apar în paginile ei,
ci în revistele extremiste, artizanii manipul $rii încurajau, prin diverse canale oculte, populari-
zarea conflictului existent la acea vreme între liderul Partidului România Mare !i pre!edintele
României, zilnic, presei ci $seneglijarea
asemenea, sugerându-se lui declara
ofereau noi i-ar putea da ap$ lapentru
ii belicoase moar$ aliderului extremist.
mediatiza nefiresc De
de
mult acel conflict. Rezultatul a fost contrar a!tept$rilor gazetarilor, dar conform cu a!tept$rile
manipulatorilor: atât Ion Iliescu, cât !i Vadim Tudor au înregistrat cre!teri de popularitate, în
detrimentul personalit$ilor din opoziie. În plus, pre!edintele României a reu!it performana
de a beneficia de o imagine favorabil$ în mai toate cotidianele independente, fiind pus
permanent în antitez$ cu liderul extremist. O nesperat$ bil$ alb $ în perspectiva alegerilor din
anul urm$tor.

Revenind la manevra cu modific$rile Codului Penal, trebuie amintit c$, de!i a fost
construit$ cu cea mai mare finee, ea nu a reu!it. Directorii principalelor cotidiane s-au
întâlnit, în seara de dinaintea discuiilor "finale" cu pre!edintele partidului de guvern$mânt, !i
s-au îneles s$ renune la ideea cu "delictul de pres$" !i s$ nu cedeze nici unei presiuni din
partea Puterii. Ceea ce, a doua zi, s-a !i întâmplat.
Ar mai r$mâne de spus c$ imediat dup$ aceea noul Cod Penal a c$zut la vot în Parlament,
fiind trimis spre reformulare...

33
 Bogdan Ficeac

Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar

În teorie, doctrinele bazate pe egalitarism au câ!tigat numero!i adepi. În practic$ îns$, ele
s-au dovedit falimentare. Dac$ ar fi s$ lu$m doar exemplul Revoluiei Franceze, desf$!urate
sub deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate, vedem c$ dup$ toat$ acea euforie iniial$ a
maselor a urmat sângeroasa perioad$ a terorii. Conduc$torilor revoluiei, dup$ preluarea
puterii, le-a devenit tot mai clar c$ nu pot pune în aplicare ideile utopice în numele c$rora au
ridicat mulimea. Pentru a se menine la putere nu au avut alternativ$; au instaurat o domnie a
terorii, cu mult mai crâncen$ !i mai absurd$ decât constrângerile existente în societate anterior
venirii lor la conducere. În linii mari scenariul s-a repetat în mai toate societ $ile în care s-a
încercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. Pentru c$ doctrina
socialist$ a fost, este !i va r$mâne utopic$.

Egalitatea între oameni, lipsa propriet$ii private, lipsa unui sistem concurenial autentic
în economie, societate sau politic$ anihileaz$ îns$!i esena fiinei umane, distruge
individualitatea, sl$be!te societatea pân$ la trecerea în nefiin$. O superb$ povestire science-
fiction începea cu o constatare dureroas$: Mi-au t!iat aripile. Pe o planet$ ipotetic$, locuit$ de
oameni cu aripi, un adev$rat paradis, au venit membrii unei expediii, tot oameni, care au t$iat
aripile mai multor indivizi, forându-i s$ se zbat$ continuu, la nesfâr!it, pentru a supravieui.
De!i experimentatorii p$reau la început ni!te ageni ai r$ului, în timp , când pe planeta
respectiv$ au început cataclisme devastatoare, pe care ei le prev$zuser$ , adev$ratul sens al
misiunii lor a ie!it la iveal$. Oamenii cu aripi, neînv$ai cu lupta dur$ pentru existen$, au
murit unul câte unul, dar specia a supravieuit prin cei c$rora li se t$iaser$ aripile, pentru c$ ei
deveniser$ mult mai rezisteni, mai inventivi, mai creatori.

Inca!Povestirea, într-un
ii dezvoltaser $ unfel,sistem
duce cu gândul
social spre destinul
întrucâtva asem $tragic
n$tor alcelor
imperiilor precolumbiene.
imaginate de adepii
socialismului utopic. Întreaga suprafa$ a statului era împ$rit$ în trei: o parte aparinea
soarelui, produsele obinute de pe aceast$ "treime sacr$" fiind folosite pentru întreinerea
preoilor !i pentru jertfele rituale, a doua aparinea suveranului, iar a treia poporului. În ceea
ce prive!te cultivarea p$mântului, fiec$rui b$rbat însurat i se repartiza o bucat$ de p$mânt de
o anumit$ suprafa$ (aproximativ aceea!i pentru toi), numit$ tupu. De asemenea, dac$ avea
copii, pentru fiecare b$iat i se mai repartiza un tupu, iar pentru fiecare fat$, o jum$tate de
tupu. Recolta era strâns$ la comun !i se împ$rea !i ea tot în trei p$ri egale. O treime mergea
la depozitele de stat, ce aparineau suveranului, depozite din care erau pl$tii militarii,
constructorii de drumuri !i cet$i, funcionarii. Tot din aceste depozite era întreinut$ !i Curtea
imperial$. A doua treime era dus$ în depozitele "sacre", de unde erau aprovizionai preoii. A
treia parte era împ$rit$ în mod egal tuturor celor care munciser$ p$mântul, în raport cu
num$rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. În cazul unor calamit $i naturale, ce nu per-
miteau obinerea unor recolte suficiente pentru toat$ lumea, depozitele de stat erau deschise
pentru a se aproviziona din rezervele lor !i poporul. Acela!i sistem era aplicat !i în cazul
cre!terii turmelor de lame. În afara obligaiilor fa$ de stat, concretizate în munca pe câmp, !i
satisfacerea stagiului militar, cet$enii aveau !i obligaia de a presta un anumit num $r de zile
de munc$ în folos ob!tesc (la construcii, în mine, la sistemele de irigaii etc). Cei inapi de

34
 Tehnici de manipulare
munc$, v$duvele !i b$trânii primeau de la stat toate cele necesare traiului. De asemenea,
oamenii trecui de !aizeci de ani erau scutii de munc$, iar cei ce împliniser$ cincizeci de ani
munceau mai puin. De!i, în urma cuceririlor, multe grup$ri etnice fuseser$ str$mutate din
locurile de ba!tin$ !i amestecate cu altele, acest sistem de via$, în timp, a dus la deosebiri
minime între cet$enii de rând ai imperiului.

Nu existau bani, nu exista proprietate privat$, nu existau cer!etori, cet$enii obi!nuii

aveau aceea!i stare material$, motiv pentru care nu se r $spândiser$ nici "maladii" precum
$comia,
lce invidia,
funciona egoismul.
aproape Se pot !scrie
impecabil studii
i tipul de întregi despre
societate compara
întrev ia adep
$zut de unuiasemenea sistem
ii socialismului.
Trebuie remarcat c$ societatea incas$ înregistra o egalitate aproape perfect$ doar la nivelul
cet$enilor de rând. Deasupra acestora, se afla o întreag$ ierarhie de funcionari ai statului,
membri ai familiei imperiale, preoi, care se bucurau de privilegii uria!e, dar !i acestea foarte
bine definite !i îmbinate cu obligaii privind buna funcionare a statului. Îns$ nu despre o
asemenea paralel$ dorim s$ discut$m. Sistemul inca!, indiferent cât de neobi!nuit ar p$rea,
ajunsese aproape de perfeciune în ceea ce prive!te funcionarea sa. La fel, de!i diferenele
sunt semnificative, Imperiul Aztec, pe continentul nord-american, tindea spre perfec iune (tot
în ceea ce prive!te funcionarea). Îns$ perfeciunea a condus spre o anumit$ degenerare, spre o
vulnerabilitate tot mai accentuat$ a întregii societ$i. Aceasta este una dintre cauzele, poate
chiar cea fundamental$, pentru care câteva sute de conchistadori au reu!it s$ distrug$ dou$
civilizaii uluitoare, s$ provoace moartea a milioane de oameni.

Uniformitatea, lipsa motivaiilor, nivelarea sistemelor umane genereaz$ vulnerabilitate.

Înc$ un argument ar putea fi adus în sprijinul acestei afirma ii. Progresele geneticii, ale
ingineriei genetice, vor face în curând posibil $ realizarea "h$rii genetice" a fiec$rui individ.
Se va putea cunoa!te astfel, chiar înainte de na!tere, dac$ noua fiin$ uman$ va suferi de vreo
boal$ congenital$ sau va fi predispus$ unei maladii sau alteia. Ingineria genetic$ va permite
nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficiene. Mai mult, se va putea ajunge
chiar la "modelarea" fiec$rui nou-n$scut conform dorinei p$rinilor, începând cu sexul !i
terminând cu fizionomia, culoarea ochilor sau a p$rului. Dincolo de optimismul generat de
asemenea perspective tulbur$toare, oamenii de !tiin$ au început deja s$-!i pun$ întreb$ri
extrem de grave. Principala problem$ este aceea a unei previzibile !i extrem de d$un$toare
s$r$ciri a fondului genetic uman, în cazul în care se va permite "modelarea" nou-n$scuilor.
Spre exemplu,
posibil dac$timp
ca în scurt s$ disparp$$rin
majoritatea ilortipurile
total î!i vorumane
dori copii
careblonzi, !tri, este foarte
cu ochi albastandardelor
nu ar corespunde de
frumuse e ale momentului. Iar dispari ia unor astfel de tipuri ar s r ci grav mo tenirea
  $ $ !
genetic$ a omenirii, f$când-o extraordinar de vulnerabil$ în cazul apariiei unor maladii înc$
necunoscute, dar generând !i noi "boli" ale societ$ii, ce ar putea duce, în ultim$ instan$, la
dispariia speciei umane.

Poate am mers prea departe cu argumentaia. Ideea îns$ era de a demonstra c$

supravieuirea speciei umane !i dezvoltarea acesteia se pot face numai în cadrul unor sisteme,
societ$i, ecosisteme care s$ incite creativitatea, spiritul de competiie, diversificarea
activit$ilor umane. Practica a dovedit c$ sistemele cele mai favorabile sunt acelea în care
libert$ile individuale sunt încurajate !i îmbinate cât mai armonios cu libert$ile colective.
Socialismul, care î!i propusese înl$turarea s$r$ciei, bun$starea general$, egalitatea între toi
cet$enii !i alte asemenea obiective m$ree a dat faliment. Democraiile occidentale în care
societatea a încurajat competiia !i afirmarea valorilor, dincolo de tarele sale, tot mai restrânse
pe m $sura dezvolt$rii sistemului social, au supravieuit !i s-au consolidat. Mai mult, în $rile
cu democraie avansat$, nivelul de trai al cet$eanului obi!nuit este cu mult peste cel
înregistrat în $rile foste comuniste, chiar în trecutele momente de vârf ale economiei

35
 Bogdan Ficeac
socialiste. Înc$ o dovad$ c$ sistemul concurenial s-a dovedit cel viabil, în compara ie cu
sistemul centralizat, care, dup$ unele succese de început, a degenerat spre teroare.

Spre deosebire de membrii de rând ai partidelor comuniste, dintre care mul i, la început,
au crezut sincer în "superioritatea" !i "binefacerile" unei viitoare societ$i perfecte,
teoreticienii comunismului au îneles, tot de la bun început, c$ ideologia lor va trebui impus$
prin for$ !i, mai mult, va trebui men inut$ prin for$. De aceea au iniiat o strategie extrem de
bine pus$ la punct, perfecionat$ continuu, de manipulare a con!tiinelor. Ceea ce uime!te este
cinismul
psihic$ a acestor
sute de"întemeietori",
milioane de aerul
fiine lor superior,
umane eforturile
pentru depusevoin
a le supune în aeimodifica
lor. Ei structura
!tiau c$
socialismul !i, mai apoi, comunismul vor r$mâne ideologii utopice !i, în loc de a c$uta alte
soluii pentru a veni în întâmpinarea dorinelor !i necesit$ilor fire!ti ale oamenilor, au pus în
mi!care un întreg mecanism al manipul$rii !i terorii pentru a-i aduce pe oameni în situa ia
unor marionete care s$ populeze universul pe care !i l-au imaginat ei.

Analiza metodelor de creare !i întreinere a unui sistem totalitar relev$ faptul c$ minciuna
era !i înc$ mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor aflai la putere. E
cazul s$ vorbim de sistemele totalitare în general, indiferent c$ la conducerea lor s-au aflat
comuni!tii, nazi!tii, sau diver!i ali dictatori, lideri de cult, fundamentali!ti etc. etc. Nu are
rost s$ ne limit$m doar la comuni!ti, pentru c$ asem$n$rile între toate aceste sisteme
totalitare, de srcini foarte diferite, uneori chiar opuse ideologic, sunt izbitoare. Minciuna,
spuneam, era poate arma de baz$ a celor care au impus ideologiile totalitare. Îns $ procesul de
manipulare a con!tiinelor, de câ!tigare a controlului asupra minilor umane este cu mult mai
complex...

Unicitatea speciei umane, dar !i a fiec$rui individ în parte, este dat$ de armonia în care se
împletesc inteligena, con!tiina !i afectul. Inteligena ne d$ capacitatea de a înv$a, de a ne
aminti !i de a imagina. Datorit$ con!tiinei ne d$m seama de relaiile noastre cu lumea
exterioar$, putem face distincia între eul nostru !i lume, între universul nostru interior !i

nuan$
realit e ile exterioare.
subtile, ofer$ baza
Afectul nedincolo
dar !i complexe, pentrusuferin
de simpla a percepe pl$cere.ele într-o infinitate de
$ sauexperien

Imensa capacitate de a înv$a ne permite nu numai s$ profit$m de propria noastr$

experien$, ci s$ ne construim viaa bazându-ne !i pe experiena altora, înmagazinat$ în
planuri, memorii, documente, istorii scrise. Abilitatea de a imagina alternative, de a propune
variante, de a anticipa consecine ne d$ posibilitatea s$ construim scenarii dintre cele mai
îndr$znee despre viitor, dep$!ind chiar logica linear$. Capacitatea de a iubi, de a tr$i emoii
intense, ne determin$ s$ ne implic$m total în viaa de fiecare zi.

Pentru ca atributele tripletei inteligen$-con!tiin$-afect s$ funcioneze perfect în sensul

dezvolt$rii individului, trebuie ca el s$ aib $ o viziune foarte bine închegat$ a temporalit$ii, a
ceea ce înseamn$ trecut, prezent !i viitor, a importanei acestor noiuni. Numai astfel fiina
uman$ î !i dobânde!te !i î !i demonstreaz$ superioritatea: devenind total implicat$ în ceea ce a
fost, în ceea ce este !i în ceea ce va fi.

Când unei asemenea fiine umane pure îi este ad$ugat, impus, implementat, cum vrei s $
spunei, un sistem de norme morale, etice, atunci comportamentul s$u va fi determinat !i de

36
 Tehnici de manipulare
con!tiina a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condi ii date, comparativ cu ceea ce ar
trebui s$ se întâmple, în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme.

Memoria d$ omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, în cadrul

societ$ii, conturându-i astfel personalitatea. Trecutul alimenteaz$ prezentul cu standarde,
criterii de comparaie, experiene, tradiii, reflexe, determinând reaciile din experiena
imediat$. Sentimentele reprezint$ o punte de leg$tur$ special$ cu ceilali oameni, de multe ori
mult mai eficient$ !i mai rapid$ decât rezultatele unor analize reci, bazate pe raionamente
pure.
decât Iubirea !i sentimentul
orice judecat deiaîncredere
$. Imagina pot crea
ofer$ omului leg$turi
puterea de amult mai
dep$! puternice
i gre !i mai stabile
!elile trecutului, de a
corecta prezentul !i de a construi variante mai bune ale viitorului. Ca un corolar al acestui
mecanism apar noiunile de bine !i r$u, co-rect-incorect, apoi, în cadrul societ$ii, sistemul de
legi.

Omul este o fiin$ social$. Pentru a se dezvolta, el are nevoie de ceilali. În cadrul
societ$ii se regleaz$ raportul între interesele personale, drepturi, privilegii, dar !i obligaiile
ce stau la baza bunului-sim . Oamenii au nevoie de oameni pentru a se susine reciproc,
pentru a evolua, pentru a rezista pericolelor.

Având în vedere aceast$ extrem de schematic$ prezentare a esenei umane sau, mai bine
zis, a modului în care este ea perceput $ de psihologia social$, e mult mai lesne de în eles
modul în care acioneaz$ cei care doresc s$ aib$ controlul total asupra semenilor lor.
Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st$pâni prin for$ sau de a-!i
distruge adversarii, ci de a-!i determina supu!ii s$ gândeasc$ sincer a!a cum vor ei, condu-
c$torii. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ$ omul nou, cu o
gândire total diferit$ de a predecesorilor. Fora este folosit$ ca un auxiliar, în cadrul unui
întreg sistem de recreare a con!tiinelor, sistem în care manipularea, mai precis minciuna, are
rolul determinant.

Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concepiilor, în modificarea

experienelor, în deformarea relaiilor interpersonale, în distorsionarea proceselor imaginative,
în recrearea sistemelor de norme morale !i etice, în rescrierea istoriei, în dezvoltarea unor noi
criterii de evaluare,
care se creeaz$ omul în remodelarea sentimentelor. Minciuna este instrumentul de baz$ prin
nou.

Propov$duitorii regimurilor totalitare, spuneam, aveau !i au un total dispre fa $ de fiina

uman$, v$zând oamenii ca pe o mas$ amorf$, depersonalizat$, gata de a fi remodelat$ pentru a
da na!tere !irurilor de supu!i perfeci. Credina propov$duitorilor în posibilitatea de a controla
minile oamenilor, de a le st $pâni, era total$. Iat$ ce spuneau trei dintre ei, referitor la acest
subiect:

Dai-ne un copil de opt ani $i v ! garantez c! va fi bol$evic toat! viaa. (Lenin, cuvântare
în faa comisarilor educaiei, 1923)

Individul trebuie s! accepte lipsa de importan! a propriei sale persoane, s! se integreze

unei puteri superioare $i s! fie mândru c! este parte din fora $i gloria acestei puteri
superioare. (Hitler, Mein Kampf 1933)

F!r! nici o exagerare trebuie spus c! însu$i viitorul comunist al patriei noastre depinde
de dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative (...) Trebuie s ! facem din fiecare

37
 Bogdan Ficeac
unitate $colar! un puternic centru de educaie în spirit socialist $i comunist a copiilor $i
tinerilor. (Ceau!escu, Programul PCR pentru îmbun!t!irea activit!ii ideologice, 1971)

În cartea sa, Reforma gândirii $i psihologia totalitarismului, R.J. Lifton identific$ opt c$i
de aciune pentru remodelarea gândirii, în scopul obinerii controlului asupra minii maselor
de oameni. Acestea sunt: Controlul comunicaiilor umane, Manipularea "mistic!", Cerina de
puritate, Cultul confesiunii, 'tiina sacr!, Remodelarea limbajului, Doctrina mai presus de
oameni !i Delimitarea social!. În toate aceste direcii, minciuna joac$ un rol primordial. Chiar
dac$, în
chiar dacrealitate, ideologiile
$ unele metode totalitare nuaau
de remodelare utilizatauo combina
gândirii ie perfect$într-o
fost experimentate între cele $i",
optie"cmai
propor
mare decât altele !i chiar exacerbate, clasificarea lui Lifton r$mâne valabil$, pertinent$ !i util$
în încerc$rile de radiografiere a oric$rui sistem totalitar, indiferent c$ este de sorginte
comunist$, nazist$, fundamentalist-religioas$ !.a.m.d.

Controlul comunicaiilor umane este mijlocul fundamental de aciune în remodelarea

gândirii umane. În cartea sa, 1984. cea strict interzis$ de regimurile comuniste, George Orwell
imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfeciune. Teza de baz$ a liderilor acelui regim
era: Cine controleaz! prezentul, controleaz! trecutul. Cine controleaz! trecutul, controleaz!
viitorul. O uria!$ armat$ de oameni lucra pentru modificarea trecutului. Permanent, în funcie
de cei care se succedau în posturile de conducere sau c$deau în dizgraie, în funcie de
necesit$ile momentului, istoria era rescris$. C$rile, articolele din ziare, documentele erau
reformulate !i noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi, care erau distruse, pentru a
nu r$mâne nici o urm$ despre ceea ce se întâmplase cu adev$rat cândva sau m$car despre care
fusese ultima versiune agreat$ de conduc$tori. De fapt nimeni nu mai !tia exact ce se
întâmplase în realitate. Trecutul era adaptat pentru a motiva aciunile din realitatea imediat$,
dar !i pentru a justifica aciunile din viitor. În acela!i timp, o alt$ armat$ de oameni lucra la
recrearea prezentului. Pentru a justifica o aciune sau alta, permanent erau inventai inamici,
conflicte, dezastre. Nimeni nu mai !tia exact ce se petrecea cu adev$rat. Realitatea îns$!i
fusese anihilat$ !i înlocuit$ cu o aparen$ de realitate.

În cartea sa, Structura minciunii, Piotr Wierzbicki se ocup$ de analiza am$nunit$ a

minciunilor din sfera informaiilor. Principiul esenial de informare într-un sistem totalitar,
spune Wierzbicki, are forma urm$toarelor directive: Ce trebuie s! $tie poporul !i Ce trebuie
s! nu $tie poporul.
Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mi!care un întreg sistem de propagand$
care s$ induc$ în con!tiina public$ ideea !i mai apoi convingerea c$ ar fi "cea mai bun$ dintre
lumi". Aciunea îns$ are !anse foarte limitate de reu!it$, atât timp cât oamenii au acces !i la
alte surse de informaie. De aceea, partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la
urechile poporului s$ nu ajung$ informaiile ce ar putea afecta reu!ita activit$ii de
propagand$.

Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate !i în România aproape

o jum$tate de secol. Referitor la ceea ce se petrecea în ar$, presa, televiziunea, radioul erau
obligate s$ prezinte doar "m$reele realiz$ri", mai mult, modul de prezentare cuprindea,
uneori, exager$ri !i minciuni ce frizau absurdul. Suprafaa raportat$ ca recoltat$ dep$!ea
suprafaa arabil$ a $rii, inaugurarea unor noi obiective industriale se f$cea cu multe luni
înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investiii, bunurile nu se scumpeau, ci
numai "preurile se rea!ezau", în România nu existau bolnavi de SIDA, handicapai, case de
copii orfani !.a.m.d. În acela!i timp, toate informaiile ce veneau din exterior erau cenzurate !i
deformate pentru a ar$ta "degradarea societ$ii capitaliste aflate în putrefacie", pentru a
împiedica "r$spândirea concepiilor retrograde, reacionare".

38
 Tehnici de manipulare
Iat$ câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceau!escu din 1971, cu privire la
programul PCR pentru îmbun$t$irea activit$ii ideologice. Nici un segment din sfera
informaiei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalit$ii
individuale, dar !i colective) nu era neglijat.

...radioteleviziunea trebuie s! pun! în centrul emisiunilor problemele educaiei socialiste

(...), pe aceast! cale s! fie biciuite f!r! cruare moravurile retrograde, s! fie promovate
normele socialiste de convieuire. (...) Filmul s! devin! un puternic mijloc de educaie
socialist
lucr
! a maselor! (...) Pe scena teatrelor noastre, a operei, trebuie s !-$i fac! loc (...)
!ri contemporane, cu caracter revoluionar, militant. (...) Casele de cultur!, cluburile $i
c!minele culturale trebuie s! desf!$oare o activitate cultural-artistic! multilateral!, s!
cuprind! milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind în mod activ la educa ia
socialist! a maselor. (...) Ziarele $i revistele trebuie s! deschid! larg paginile lor problemelor
educaiei socialiste. (...) Ele trebuie s ! promoveze cu curaj experiena înaintat!, s! critice
obiceiurile $i moravurile înapoiate. (...) Criticii de art ! trebuie s! acioneze întotdeauna în
spiritul principiilor marxist-leniniste. (...) Este necesar ca organele $i organizaiile de partid
s! acioneze pentru unirea tuturor forelor de care dispune societatea noastr! în direcia
realiz!rii hot!rârilor partidului privind îmbun !t!irea activit!ii politico-educative, formarea
con$tiinei socialiste, care s! devin! o uria$! for! în înf!ptuirea programului general de
f!urire a societ!ii socialiste multilateral dezvoltate în România."

Îndeplinirea tuturor acestor "indicaii preioase" se realiza printr-un imens mecanism al

minciunii instituionalizate, radiografiat minuios în cartea lui Piotr Wierzbicki.

Ca !i în romanul lui Orwell, remodelarea trecutului constituia o metod$ de baz$ pentru

crearea unui întreg e!afodaj de criterii, standarde !i obi!nuine menite s$ motiveze aciunile
din realitatea imediat$ a conduc$torilor regimurilor totalitare. Deja, în analiza trecutului,
propov$duitorii totalitarismului încep s$ opereze distincii. Nu mai exist$ un singur trecut, cel
consemnat de istorie, ci mai multe. Dintre acestea doar unul trebuie p$strat, amplificat,
glorificat. Nicolae Ceau!escu accentua clar aceast$ distincie în "indicaiile" adresate
responsabililor din înv$$mântul politico-ideologic:

Dar în afar ! de aceste trecuturi ) ca s! spun a$a ) de trist! amintire, mai exist! $i un
alt trecut:
trecutul este construc
anilor vorba (...)
iilordesocialiste,
trecutul glorios
care a al mi $c!patria
ridicat rii revoluionare $i comuniste, de
noastr ! la un înalt grad de
dezvoltare în toate domeniile activit!ii economico-sociale. Acest trecut glorios st! la baza
dezvolt!rii viitoare a poporului nostru, în centrul politicii educative!

În scopul remodel$rii trecutului au fost puse în mi!care colective întregi de "cercet$tori",

"istorici", "scriitori". Astfel întreaga istorie a fost rescris$. Venirea comuni!tilor la putere, prin
for$, impu!i de sovietici, a fost prezentat$ ca un rezultat al voinei întregului popor român,
toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste, pân$ !i
numele localit$ilor sau ale domnitorilor au fost modificate, personalit$ile istoriei naionale s-
au trezit brusc, în fruntea lor, ca o apoteoz$, cu figura liderului Nicolae Ceau!escu. Biografiile
lui Nicolae !i Elena Ceau!escu au fost rescrise, rolul lor minor în cadrul mi !c$rii comuniste
fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat,
treptat-treptat, absurdul cult al personalit$ii.
Din p$cate, mecanismul minciunii instituionalizate nu a disp$rut o dat$ cu revoluia din
decembrie '89. Protestatarii calificai de Ceau!escu drept "huligani" aflai în solda "agenturilor
str$ine" au devenit, dup$ revoluie, "golani" !i "animale", rapoartele optimiste ale Comisiei
Naionale de Statistic$ sunt în permanent$ contradicie cu nivelul de trai tot mai sc$zut al

39
 Bogdan Ficeac
majorit$ii populaiei. O alt$ contradicie flagrant$ a fost sesizat$ între concluziile roz ale
raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V$c$roiu !i concluziile îngrijor$toare ale
seciunii economice din raportul SRI, prezentat de directorul respectivei instituii în
Parlament.

Exemplele pot continua la nesfâr!it. Cea mai important$ concluzie îns$ trebuie s$ rezide
nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipul$rii con!tiinelor, ci în metodele de
contracarare eficient$ a acestuia. Condiia fundamental$ a oric$rei democraii este asigurarea
de
fraudelor libere !i corecte.
alegerielectorale, Dar corectitudinea
ci, în primul alegerilor
rând, crearea condi nu fiecare
iilor ca $ $
înseamncet doar
ean împiedicarea
s$ voteze în
deplin$ cuno!tin$ de cauz$. Iar acest deziderat se realizeaz$ numai prin înl$turarea
controlului asupra informaiilor. Fiecare cet$ean trebuie s$ aib$ acces liber la surse de
informaie alternative, pentru a putea fi contracarate influenele subiective ale unuia sau altuia
dintre mijloacele de informare în mas$. Procurându-!i informaiile din cât mai multe surse,
cet$eanul poate avea o imagine cât mai apropiat$ de realitate !i poate vota în consecin$.
Evident, în completare, trebuie ca !i mass-media s$ se bucure de o total$ libertate.

Controlul comunicaiilor umane se refer$ nu numai la cenzura informa iilor pe care le

prime!te individul din exterior, ci !i la comunicarea cu el însu!i. Permanenta discordan$
perceput$ între presiunea falsit$ilor exterioare !i sim$mintele interioare provoac$ individului
o stare de nesiguran$, perceperea unei profunde amenin$ri la adresa autonomiei sale. Pentru
a ie!i din aceast$ stare, incon!tient, individul încearc$ s$ se deta!eze, s$ priveasc$ realitatea ca
pe ceva ce nu are o leg$tur$ apropiat$ cu el. Acest lucru îns$ nu îl scute!te de a fi profund
afectat în capacitatea lui de a mai în elege ce este bun, adev$rat !i relevant în lumea
exterioar$, dar !i în interiorul s$u. Permanent, mai mult sau mai puin, el se va sim i victimizat
de cei aflai la controlul societ$ii. Acest lucru este foarte bine !tiut de liderii societ$ilor
totalitare. Ei caut$ s$ înceap$ procesul de reeducare în primul rând cu tân$ra generaie. În
Uniunea Sovietic$, în China, în Cambodgea, copiii au ajuns s $-!i tr$deze p$rinii !i chiar s$
cear$ condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi"...

Manipularea "mistic!", cea de-a doua cale de remodelare a minii umane, const$ în
crearea unei aure aproape mistice în jurul grupului conduc$tor, al aciunilor !i concepiilor lui.
Acest lucru, indiferent c$ se face prin mijloace de un cinism revolt$tor sau prin propov$duirea
unui idealism aproape
comportament, pur, are!iacelea
creeaz$ reflexe !i efecte:
obi!nuin induce
e în sensul în de
dorit rândul
lideri.maselor untotalitarismului
Ideologii anume tip de
renun$ aparent la ideea meninerii la putere, susinând c$ aciunile lor sunt îndreptate spre un
scop mai presus de orice altceva. Ei sunt dispu!i chiar s$ recunoasc$ manipularea, justificând-
o ca pe o necesitate în atingerea m$reului scop. În acela!i timp, pe ei în!i!i se prezint$ drept
"ale!ii" (de c$tre istorie, Dumnezeu sau alte fore supranaturale) mandatai s$ conduc$
societatea spre îndeplinirea elului respectiv (comunismul, spre exemplu). Propov$duind
"noua religie", dictatorii în!i!i, precum !i apropiaii lor, se înv$luie în aceea!i aur$ "mistic$".
Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la îndoial$, orice aciune, oricât de bizar$, cinic$ sau
absurd$ se desf$!oar$ în virtutea unor raiuni superioare, greu de îneles sau chiar inaccesibile
cet$enilor de rând. Orice încercare de a le pune la îndoial$ autoritatea, buna-credin$ sau
competena nu este decât manifestarea egoismului, a josniciei sau a du !m$niei unor indivizi
meschini. Indiferent dac$ încerc$rile de a introduce în minile oamenilor ideea guvern$rii în
numele unor scopuri nobile reu!esc sau nu, efectul acestora este în folosul conduc$torilor.
Pentru cei care cred, manipularea apare ca o binecuvântare, datorit$ aurei de misticism. Ei
accept$ cu bucurie misterul, g$sesc pl$cerea chiar !i în suferin$, se simt utili în îndeplinirea
acelor scopuri mai presus de înelegere. Dar !i cei care nu cred devin la fel de manevrabili.
Simind c$ nu pot s$ scape de sub ap$sarea unor fore mai puternice decât ei, încearc$ s$ se
adapteze. Înva$ s $ citeasc$ printre rânduri, s$ anticipeze diverse evenimente, s$-!i canalizeze

40
 Tehnici de manipulare
energia în a descifra mersul lucrurilor, pentru a se feri de necazuri. Mai mult, îi sf $tuiesc !i pe
alii cum s$ se fereasc$ de necazuri, cum s$ supravieuiasc$. Pe nesimite, ajung ei în!i!i
ageni ai manipul$rii. Astfel, indiferent dac$ individul accept$ cu bucurie manipularea, dac$ o
suport$ prin constrângere sau !i una, !i alta, el merge cu valul, nu i se opune.

Cultul personalit$ii î !i are principala explicaie în dezvoltarea acestei c$i de manipulare.

Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus$ la îndoial$, dar nici m$car
autoritatea !i competena celui ales s$ le îndeplineasc$ nu mai sunt subiect de controverse.

absolute,$torul
Conduc devine
singurul o figur
capabil s$$ conduc$ $întreaga
mesianic , o binecuvântare a istoriei,!i depozitarul
societate, precum adevîn$rurilor
fiecare sector parte.
Pentru a-l venera se creeaz$ spectacole grandioase, chipul lui este imortalizat în picturi !i
sculpturi, i se închin$ ode !i poezii, figura i se identific$ treptat cu partidul, cu naiunea, cu
întreaga ar$, biografia îi este îmbog$it$ cu noi elemente care s$ demonstreze c$ din fraged$
pruncie s-a dovedit predestinat s$ conduc$ destinele $rii, poporului sau chiar ale lumii întregi.
Dintre liderii comuni!ti, Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu!ita aproape total$ a unui
asemenea cult. Ceau!escu a fost cel care a dorit întotdeauna s$ fie la fel de sincer venerat.

În crearea !i amplificarea aurei de misticism, de mister, de grandoare, artizanii sistemelor

totalitare au iniiat veritabile ritualuri, din ce în ce mai fastuoase. Cuvânt $rile lui Hitler, spre
exemplu, erau acompaniate de manifestaii grandioase, de procesiuni imense la lumina
torelor, de decoruri gigantice. Tendina spre megalomanie devenea dominant$. Treptat, ea
dep$!ea manifest$rile grandioase, spectacolele omagiale cu zeci !i sute de mii de figurani,
cultul personalit$ii !i ajungea s$ se reflecte chiar !i în restructurarea arhitectonic$ a unor
întregi ora!e, mai ales capitale. La un moment dat, grandomania trecea de limitele absurdului.
Ceau!escu a demolat cartiere întregi, a distrus sute de biserici !i de monumente istorice,
pentru a construi noi cartiere muncitore!ti, dar, mai ales, Centrul Civic al Bucure!tiului. Ca un
gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a!a-numitei Case a Poporului, care a devenit
a doua cl$dire ca m$rime, din lume, dup$ Pentagon. Dup$ c$derea regimului comunist,
nimeni nu poate g$si acestui colos o întrebuinare. Nici m$car nu se !tie exact cum ar fi avut
de gând Ceau!escu s$ utilizeze nenum$ratele !i imensele ei înc$peri. Poate nici nu avea un
plan anume, rostul Casei fiind acela de a domina Bucure!tiul, de a fi un gigantic templu al
ideologiei comuniste, al cultului ceau!ist...

Cererea
Pentru de puritate
ideologii se bazeaz
totalitarismului, $ pededelimitarea
cale exist$$. între
mijloc nu strict Cine bine !i r $cuu, noi,
nu este întreeste !i impur.
purîmpotriva
noastr! ) sun$ sloganul comuni!tilor, dar nu numai al lor. "Corecte" !i "pure" sunt, evident,
numai ideile, sentimentele !i ac iunile ce concord$ cu ideologia !i cu politica totalitar$. Orice
altceva poate fi rapid catalogat drept "r$u" !i "impur". Urmeaz$ apoi aciunile de înl$turare !i
de anihilare a "impurit$ilor". În numele idealurilor neîntinate se pot desf$!ura cele mai crunte
prigoane sau cele mai crude opresiuni. "Omul nou" nu trebuie s$ mai aib$ nici o leg$tur$ cu
influenele nefaste ale trecutului. Trebuie s$ aib$ puritatea societ$ii comuniste pe care o
construie!te !i în care va tr$i, trebuie s! rup! definitiv cu mentalit!ile $i practicile din trecut.
(N. Ceau!escu)

Ideologii totalitarismului !tiu c$ o asemenea "puritate" precum cea propov$duit$ de ei

este imposibil de atins în via a real$ a celor pe care îi conduc. Dar ei pornesc r$zboiul total
împotriva "impurit$ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov$iei omniprezente. Standardele
impuse indivizilor fiind imposibil de atins, fiecare va avea, mai mult sau mai puin instinctiv,
un sentiment de vinov$ie sau chiar de ru!ine. De asemenea el se va a!tepta ca, mai devreme
sau mai târziu, s$ fie pedepsit pentru "vina" sa. Sentimentul de vinov $ie poate fi exploatat în
a!a fel, încât s$ se ajung$ la acceptarea de c$tre cet$enii obi!nuii a diverselor epur$ri, ba mai
mult, poate deveni un factor în declan!area competiiilor publice axate pe atingerea unor stan-

41
 Bogdan Ficeac
darde ale "purit$ii". Pe de alt$ parte, indivizii sunt determinai s$ se zbat$ permanent pentru a
supravieui, pentru a se feri de pedepse. Aceast$ preocupare continu$ nu le mai las$ timp
pentru a gândi liber, pentru a judeca dac$ sistemul în care tr$iesc este normal sau nu.
Totodat$, atunci când cei recalcitrani intr$ în contact direct cu instituiile de represiune,
sentimentul de vinov$ie combinat cu instinctul primar de supravieuire pot sta la baza unei
viitoare colabor$ri între cei "vinovai" !i cei care sunt pu!i s$-i controleze. Sau, dac$ aceast$
colaborare nu se poate lega din cauza unei rezistene puternice a "vinovatului", oricum cel în
cauz$ se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou în conflict cu normele
impuse
adapteze,deînideologii totalitarismului.
acela!i timp, Unii$dintre
erijarea conduc torilor eiînajung
judec$chiar s $ accepte
tori supremi sistemul!i !ri$sului
ai binelui $ i se
le
d$ acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele, dar mai ales de a-!i exercita capacitatea de
a "ierta". Pot atrage astfel, de partea lor, indivizi dintre cei mai recalcitrani, brusc
recunosc$tori pentru faptul c$ nu au fost pedepsii a!a cum ar fi cerut-o "vina" lor.

Pentru a trece la aplicarea complex$ a cerinei de puritate, regimurile totalitare !i-au

dezvoltat un sistem foarte complex !i extins de poliie politic$. Împletind aura de mister, de
misticism, a celor pe care îi slujeau, cu teroarea dezl $nuit$ în numele purific$rii societ$ii,
poliiile politice !i-au dezvoltat ele însele un întreg sistem de ac iune, în care tortura fizic$ !i
psihic$, !antajul, amenin$rile eseau un p$ienjeni! aproape indestructibil.

Din p$cate, chiar dup$ pr$bu!irea unui sistem totalitar precum comunismul, efectele
subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con!tiinelor, precum cel declan!at în numele
cerinei de puritate, acioneaz$ înc $ mult timp. Indivizii care au tr$it în asemenea societ$i se
dezobi!nuiesc foarte greu s$ împart$ totul, strict, în "bine" !i "r $u", s$ accepte nuanele, s$-!i
redobândeasc$ sensibilitatea interioar$ menit$ s$-i fac$ mult mai receptivi la complexitatea
moralit$ii umane. Muli dintre ei r$mân pentru totdeauna adepii involuntari ai unor ideologii
totalitariste.

Cultul confesiunii apare în strâns$ leg$tur$ cu propov$duirea cerinei de puritate. Într-un

anume sens, este o consecin$ a acesteia. În cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas$,
confesiunea este încurajat$ pe motiv c$ ea purific$ sufletul, face posibil$ cunoa!terea de sine,
înlesne!te uniunea spiritual$ cu divinitatea venerat$. Adepii unor astfel de religii ajung s$
simt$ o veritabil$ u!urare în momentul confesiunii, o eliberare de vinov $ii, de îndoieli, de
ru!cei
de ine.asemenea
De asemenea, $rturisirea
lor, demlideri, îi faccelor
s$ se mai
piardascunse curs !ali sentimente
gânduri
$ în marele Mi!c$rii. îi leag$ suflete!te

Cu totul altfel stau lucrurile în sistemele totalitare opresive, precum comunismul ori
fascismul. Aici confesiunea, m$rturisirea vinei, atrage dup$ sine iminena pedepsei. Indivizii
fac eforturi pentru a-!i ascunde gândurile !i tr$irile. În momentul în care sunt for ai s$
m$rturiseasc$, spun totul în afara lucrurilor importante. petrece un veritabil fenomen de
dedublare a personalit$ii. Cel care m$rturise!te, "actorul", încearc$ prin orice mijloace s$-l
protejeze pe cel acuzat, "adev$ratul eu". Astfel, în acest caz, cultul confesiunii are un efect cu
totul opus fa$ de cazul sistemelor religioase. Individul încearc$ toate metodele pentru a-!i
înmormânta în adâncul eului s$u secretele, în loc de a se elibera de ele. Îns$ toat$ viaa
secretele personale se vor afla într-o permanent$ opoziie cu presiunea interioar$ de a le
dest$inui !i de a sc$pa de povara lor. Ideologii totalitarismului tocmai asta urm$resc:
accentuarea acestui conflict interior, ce face tot mai vulnerabil individul. Mai mult, ei
n$scocesc permanent noi motive de "vin$", care, la rândul lor, s$ creeze mereu alte secrete,
astfel încât individul s$ fie m$cinat de un conflict interior perpetuu, legat de ve!nice întreb$ri:
"Ce secrete trebuie p$strate în continuare !i care pot fi m$rturisite? Care dintre cele m$runte
ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?"

42
 Tehnici de manipulare
În cele din urm$, exacerbarea conflictului interior aduce indivizii în situaia de a nu mai fi
în stare s$ menin$ echilibrul între demnitate !i umilin$. Pentru a sc$pa de zbuciumul sufle-
tesc, ei încearc$ s$ împrumute psihologia celor care îi controleaz$. Devin ei în!i!i, în funcie
de situaie, !i c$l$i !i victime. Umili !i slabi fa$ de cei care îi controleaz$, arogani !i
puternici fa$ de cei asemenea sau inferiori lor.

Pornind de la acest cult al confesiunii, combinat cu direciile de aplicare a cerinei de

puritate, poliia politic$ a sistemelor totalitare a experimentat !i dezvoltat o uria!$ instituie a
!presiuni
antajului.
cuConflictul
mult mai interior
puterniceal!individului era dublat
i mai eficiente. Astfel de
s-a un conflictpractica
dezvoltat exterior,!antajului
generatorprin
de
dosare. Secretul individului devenea cunoscut !i de c$tre cei desemnai s$-l controleze, dar nu
ajungea public. Se crea o anume complicitate, dominat$ de spaim$, prin care individul era
controlat total.

În primele zile ale revoluiei române am avut posibilitatea s$ v$d acele dosare de cadre
strict secrete, din fi!etele biroului organizaiei de baz$ PCR dintr-un sector al Bucure!tiului.
Uimirea a fost total$. În cazul primirii în partid a unui membru obi!nuit, candidatul era trecut
printr-un filtru extrem de sever. Nu se admiteau "impurit$i" la dosar precum rude în
str$in$tate, rude preoi, fo!ti chiaburi, legionari sau membri ai partidelor istorice, nu se
admiteau antecedentele penale, mai ales cele de natur $ politic$. Studiind dosarele celor aflai
în funciile de conducere ale partidului, dar !i în posturi de r$spundere în diverse sectoare ale
economiei sau ale vieii sociale, am descoperit cu o imens$ surprindere c$ marea majoritate a
nomenclaturii avea, în fi!ele personale, "pete", care, în cazul membrilor de partid obi!nuii,
erau inadmisibile. Aproape fiecare activist superior sau director de întreprindere avea o rud$
în str$in$tate, un tat$ fost chiabur ori un unchi legionar; erau cazuri în care ei în !i!i fuseser$
condamnai, în studenie, pentru aciuni împotriva orânduirii socialiste !.a.m.d. Atunci am
îneles amploarea extraordinar$ a !antajului pus în aplicare de sistemul comunist. Sute de mii
de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am $nunte ale vieii lor. În funciile
de conducere au fost promovai cei "impuri", pentru a putea fi permanent controlai !i readu!i
la ordine în caz de nesupunere. Dup$ ce s-au înv$at cu privilegiile oferite de funcii, cu un
anume standard de via$, cu lini!tea relativ$ a unui c$min, prea puini se încumetau s$ încalce
regulile sau s$ nu respecte "indicaiile". Dar nu numai lor li se întocmeau dosare, ci !i altor
milioane de oameni, dintre care, la orice moment, se puteau ivi contestatari ai sistemului.
Motivele
fi de$anu
sigur dac încerca sentimentul
înc$lcase cândva de
vreo $ erau
vinnorm $, atât de numeroase,
înc$lcare ce putea fiîncât nimeni
anexat $ în nu maiAstfel
dosar. putea
numai ideea existen ei dosarului f cea posibil antajul, chiar dac individul era curat.
 $ ! $

Dup$ revoluia din decembrie '89, "impurit$ile" de la dosar, care generau sentimentele de
vin$ sau ru!ine, au devenit, în unele cazuri, motive de mândrie. Politica !antajului se afla în
pericol de anihilare. Îns$ ideologii fostului regim, aflai în acelea!i structuri de conducere, au
g$sit imediat noi metode de a perpetua !antajul, una dintre cele mai eficiente metode de
manipulare a individului. A!a cum ceea ce fusese "r$u" înainte a devenit "bun", acum !i
reciproca putea fi valabil$. Dosarele au fost p$strate la secret, pentru a nu se !ti în continuare
ce conin, iar declaraiile date la securitate, voluntar sau forat, nu conteaz$, au devenit noile
elemente de !antaj.

'tiina sacr! se manifest$ prin crearea unei aure de sacralitate în jurul dogmelor de baz$
ale ideologiei totalitariste. Aceast$ ideologie este prezentat$ drept singura în m$sur$ s$
asigure "dezvoltarea plenar$" a fiinei umane, în cadrul unei societ$i perfecte, guvernate de o
moralitate absolut$. Sacralitatea se manifest$ în primul rând prin interdic ia, mai mult sau mai
puin explicit$, de a se pune în discuie fundamentele ideologiei respective. Acestea sunt mai
presus de orice îndoial$, reprezint$ adev$rul absolut, iar contestarea lor ar fi un adev $rat

43
 Bogdan Ficeac
sacrilegiu. Mai mult, ele sunt prezentate !i difuzate în rândul maselor drept rezultate ale celor
mai evoluate studii !i cercet$ri !tiinifice în domeniul filozofiei, !tiinelor sociale, economiei
etc. Aceast$ "pecete" !tiinific$ d$ posibilitatea propov$duitorilor de a-i califica pe cei care
îndr$znesc s$ critice sistemul nu numai drept imorali !i reacionari, ci !i depozitari ai unor
mentalit$i retrograde, obscurantiste, în total$ opoziie cu progresul !tiinific.

Trebuie s$ facem o mic$ parantez$ pentru a accentua diferenele de esen$ între cele dou$
c$i, 'tiina sacr! !i Manipularea mistic!. 'tiina sacr! are în vedere sacralizarea doctrinei, în
timp Manipularea
ce respectivei
numele mistic! î!i propune
doctrine.Fiecare s$-ipresupune
în parte divinizezecrearea unui$torii
pe conduc acioneaz
întregcesistem care$ sîn$
vegheze la convertirea cet$enilor în adepi fideli. Nimeni nu trebuie s$ se îndoiasc$ nici de
"superioritatea" sistemului, nici de caracterul mesianic al celor care îl impun.

Revenind la 'tiina sacr!, acest amestec permanent între misticism !i adev$ruri

"!tiinifice" mai presus de orice îndoial$ face s$ dispar$ grania dintre logic$ !i credin$,
permiând crearea unui sentiment special al încrederii în superioritatea sistemului.
Propov$duirea noii ideologii la toate nivelurile, începând cu primele clase de !coal$, îi dau o
aur$ de omniprezen$ !i omnipoten$. Cei care se îndoiesc devin disiden i demni de dispre,
incapabili s$ îneleag$ m$reia noii doctrine, caracterul ei absolut. Ei sunt supu!i oprobriului
public, calificai drept disideni, exclu!i din societate !i chiar pedepsii pentru "erezia" lor,
pentru "crima de a gândi". În interiorul unor asemenea indivizi apare o lupt$ permanent$ între
rezistena minii lor de a accepta idei în care nu cred !i permanentul sentiment de team$ în a-!i
exprima public p$rerile. Aceast$ lupt$ îi face vulnerabili, cel puin unul dintre obiectivele
manipulatorilor îndeplinindu-se astfel.

Teoreticienii totalitarismului opereaz$ cu concepte deja cunoscute, dar le pervertesc, le

ofer$ înelesuri cu totul noi, care s$ serveasc$ doar ideologiei lor. Spre exemplu, în viziunea
lui Engels, morala cap$t$ brusc caracter de clas$, dup$ cum observ$ Piotr Wierzbicki în
Structura minciunii. Binele obi!nuit nu mai exist$, ci apar binele adev!rat !i binele aparent.
Nici adev$rul obi!nuit nu mai exist$, el fiind înlocuit de adev$rul cu adev!rat obiectiv !i de
cel doar aparent obiectiv. La fel nu mai exist$ democraie în general, ci democraie adev!rat!
!i democraie fals!, drepturile omului se împart !i acestea în fictive !i reale !.a.m.d.

teoriiRedefinirea limbajului, total

privind superioritatea anularea
$ a noului !i deformarea
logiciisistem realit
fa$ de cele $ii permitNoul
anterioare. inocularea noilor$
sistem acord
"adev$ratele" libert$i individuale !i colective, el permite crearea "omului nou", asigur$
bun$starea, conduce omenirea spre "cele mai înalte culmi de civilizaie !i progres". Tot ceea
ce nu corespunde noii ideologii reprezint$ manifest!ri $i mentalit!i obscurantiste, înapoiate,
despre lume $i via!, (...) concepii str!ine, mentalit!i ale vechii societ!i burghezo-
mo$iere$ti, (...) influene str!ine concepiei noastre revoluionare despre lume $i via!.
(Nicolae Ceau!escu , Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident, toi cei care î!i pun
întreb$ri cu privire la justeea ideologiei comuniste sunt ni!te înapoiai, eventual ageni ai
"agenturilor str$ine". Ace!tia !i alii asemenea lor, nici m$car nu merit$ s$ li se demonstreze
în ce const$ superioritatea noii orânduiri. În general acest lucru nu se discut$, pentru c$ este
de la sine îneles. Discutarea lui, cum spuneam, ar reprezenta un sacrilegiu.

Chiar !i cele mai absurde aseriuni sunt învelite în aceea!i aur$ de sacralitate, pentru ca
stupizenia lor s$ fie prezentat$ drept adev$r elementar, pe care societ$ile din trecut l-au
ignorat din rea-credin$. Spre exemplu, atunci când voci tot mai multe !i mai rezonante au
început s$ se ridice împotriva înc$lc$rii drepturilor fundamentale ale omului în România,
Ceau!escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului, trecându-le sub t $cere pe
cele ce erau înc$lcate flagrant !i aducând în prim$ poziie a!a-numitul "drept la via$" (o

44
 Tehnici de manipulare
noiune care, într-o ar$ civilizat$, intr$ în firescul lucrurilor, cum ar fi, de pild$, !i "dreptul"
de a respira, nemaifiind necesar$ statutarea lui, din moment ce toat$ lumea îl respect$ în mod
natural). În numele acestui "drept la via$" al tuturor oamenilor de pe planet$ au început apoi,
în România, uria!e manifestaii !i procesiuni în favoarea p$cii mondiale, dar mai ales de
venerare a cârmaciului care nu se gândea numai la soarta propriului s$u popor, ci !i la soarta
întregii omeniri. Treptat, atât "dreptul la via$", cât !i lupta pentru pace au fost trecute pe
planuri secunde, au fost uitate, iar manifest$rile !i procesiunile s-au concentrat în jurul sl$virii
"geniului carpatin", a rolului s$u mesianic, "istoric", în conducerea României.

Din p$cate, aceast$ metod$ de remodelare a gândirii, 'tiina sacr!, are efecte mult mai
puternice decât s-ar putea crede la prima vedere. Chiar !i dup$ înl$turarea de la putere a
regimurilor totalitare, foarte muli oameni r$mân pentru toat$ viaa prizonierii unora dintre
conceptele de baz$, "mai presus de îndoial$" vehi-culate de ideologii totalitarismului.

Spre exemplu, unii dintre cei care au fost împotriva lui Ceau !escu l-au acuzat c$, în
megalomania lui, a compromis "idealurile comunismului", alii afirm$ c$ ideologia comunist$
ar fi perfect$, dar r$mâne utopic$, neputând fi aplicat$ în viaa de zi cu zi. Prea puini îns$,
raportând la nivelul întregii $ri, sunt cei care pun în discu ie bazele doctrinei comuniste.
Chiar !i dup$ ani de zile de la colapsul sistemului. 'i asta pentru c$ timp de aproape o
jum$tate de secol, probleme fundamentale, din punct de vedere filozofic, erau total ignorate în
numele "adev$rului absolut" propov$duit de ideologii comunismului. Este acel egalitarism
idilic, reprezentat de principiul "de la fiecare dup$ capacit$i, fiec$ruia dup$ nevoi", benefic
pentru dezvoltarea umanit$ii? Sau doar permanenta competiie poate genera progresul? Iat$
întreb$ri pe care 'tiina sacr! nu le admitea. Ea postula principiul egalit$ii perfecte, f$r$ a-l
discuta.

Mai mult, pentru a remodela gândirea oamenilor, conceptele !i rezultatele experienei

erau amestecate !i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. De!i nivelul mediu de trai
din democraiile occidentale era mult mai înalt decât cel din $rile socialiste, informaiile ce
veneau din exterior se filtrau cu grij$, pentru a fi evideniate doar aspectele negative:
criminalitate, !omaj, greve, prostituie etc. 'i reprezentau "adev$rata fa$ a imperialismului".
În acela!i timp, de pild$, nu se spunea nimic despre Sistemul de protecie social$ din
democraiile occidentale, care asigura oric$rui !omer o via$ decent$, la standarde superioare
celeivorbim
mai duse dedemajoritatea cet$libert
toate celelalte enilor$icu!i "drept
drepturila cet
munc $"!tidindespre
$ene $ilenu
societcare socialiste. s$ un
se spuneaCanici nu
cuvânt.

Totodat$, dincolo de ridicarea în sl$vi a "m$reelor realiz$ri" din toate domeniile

"construciei societ$ii socialiste multilateral dezvoltate", erau total interzise informa iile
interne referitoare la criminalitate, cer!etori, handicapai, copii orfani !.a.m.d. Conform
principiului "despre ce nu se vorbe!te, nu exist$", ideologii comunismului încercau
acreditarea ideii c$ asemenea fenomene negative nu se întâlnesc în societatea socialist$, ele
fiind specifice doar capitalismului.

Prin asemenea tehnici de manipulare, în care minciuna avea un rol primordial, nici nu se
mai analizau, comparativ, concepiile fundamentale în virtutea c$rora au fost construite cele
dou$ sisteme, cel democratic !i cel totalitar, ci se admitea doar discutarea efectelor. Ins$ !i
aceast$ discuie era total pervertit$, pentru c$ din interior ajungeau la cuno!tina maselor
numai informaiile pozitive, exagerat poleite, iar din exterior veneau numai informaiile
negative, exagerat îngro!ate.

45
 Bogdan Ficeac
Chiar !i dup$ colapsul comunismului, foarte muli oameni au r$mas în capcana fostei
ideologii, limitându-se la discutarea efectelor nocive asupra societ$ii pe care le-au avut
minciuna, demagogia !i megalomania fo!tilor lideri comuni!ti, f$r$ a încerca s$ clarifice dac$
îns$!i bazele întregii doctrine erau adev$rate sau false. Iar aceast$ lips$ a iniiativei de
clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a 'tiinei sacre, care avea ca principal$
menire dezobi!nuirea oamenilo de a pune !i de a-!i pune întreb$ri fundamentale.

Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea întregii complexit$i a problematicii

umane într-un
piului "purit $ii", $r redus deprin
numexprimate categorii,
cli!ee strict delimitate,
verbale u!or de cur $ate!idedenuan
rostit e, conform
memorat, care princi-
vor fi
repetate la infinit, pân$ ce vor p$trunde în mintea individului drept concepte ale "!tiinei
sacre". Efortul interior de analizare a acestor noiuni va fi într-o etern$ contradicie cu
presiunile din lumea exterioar$, unde este permis$ numai folosirea cli!eelor, f$r$ "gre!eli" de
exprimare ce ar atrage dup$ sine diverse pedepse. Chiar dac$ rezistena intern$ nu este
anihilat$, folosirea respectivelor "noiuni" la nesfâr!it, în viaa de zi cu zi, de c$tre individ, are
un efect considerabil asupra subcon!tientului s$u. Individul ajunge s$ nu mai gândeasc$, ci
doar s$ încerce permanent s$ se adapteze folosirii unor termeni abstraci, care reduc întreaga
complexitate a lumii exterioare la câteva cli!ee.

"Limba de lemn", pentru c$ despre ea este vorba, devine mijlocul oficial de comunicare.
Cum spuneam, termenii folosii de ea nu las$ loc interpret$rilor sau nuanelor. Spre exemplu,
sintagma "mentalit$i burgheze" ajunsese s$ reprezinte tot ce era mai r$u, mai retrograd, mai
nociv pentru dezvoltarea fiinei umane. Respectiva noiune fusese total golit$ de conotaii
precum posibilitatea individului de a se exprima liber, adesea critic, la adresa unor idei
politice sau a unor oameni politici, de a c$uta alternative etc. S-a ajuns ca numai cuvântul de
"mentalitate", f$r$ nici un alt atribut, s $ aib$ o rezonan$ negativ$. La fel, de pild$, interdicia
de a se discuta concepiile a indus o conotaie negativ$ cuvântului "a interpreta". Expresia "nu
vreau s$ se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat $ de explicitarea "în bine" sau "în r$u",
pentru c$ îns$!i aciunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. "Omul nou" nu
interpreteaz$, el crede. Numai cei cu "mentalit$i burgheze" interpreteaz$ !i caut$ nod în
papur$.

Exemple de cli!ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesfâr !it. Mai important îns$ !i mai
grav este efectul
principalul mijloc pedecare utilizareaalacestor
comunicare !ee îl are lui
omului,cliprincipala asupra individului.
leg$tur Limbajul
$ cu semenii este
în cadrul
societ$ii, principalul mijloc de a percepe !i interpreta experiena exterioar$. Îngustarea
limbajului, rigidizarea lui, reducerea la câteva noiuni ce exprim$ doar "binele" !i "r $ul", f$r$
posibilit$i de nuanare, sunt percepute de individ ca o permanent$ ameninare la adresa
intimit$ii sale. Din nou se poate produce o dedublare a personalit$ii, în sensul c$, în interior,
dilemele iau amploare, iar în exterior omul încearc$ permanent s$-!i adapteze limbajul !i chiar
gândirea noilor reguli. Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz$
vulnerabilitatea individului.

La fel, evadarea din aceast$ "capcan$ lingvistic$" este extrem de grea. Utilizarea forat$ a
unor termeni, timp de decenii, a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa$ de unele
cuvinte, al c$ror sens a fost pervertit evident. Noiunile de "patrie" !i "patriotism", de
exemplu, au fost în asemenea m$sur$ tocite de propaganda comunist$, pentru a fi confundate
cu "partidul" !i "dragostea pentru cârmaci", încât la ani de zile dup $ c$derea sistemului
comunist, oamenii înc$ mai utilizeaz$ cu fereal$ astfel de cuvinte Fire!ti, pentru a nu fi
catalogai, printr-o analogie instinctiv$, drept comuni!ti. Iat$ c $ !tergerea efectelor "limbii de
lemn", revenirea la un limbaj normal, lipsit de în elesuri abuziv impuse unor cuvinte, este un
proces dificil !i îndelungat, care poate dura ani de zile.

46
 Tehnici de manipulare
Doctrina mai presus de oameni se afl$ în strâns$ interdependen$ cu toate celelalte
tehnici de remodelare a gândirii umane, dar mai ales cu 'tiina sacr!. Aceasta din urm$ are ca
obiectiv, dup$ cum spuneam, crearea unei aure de sacralitate în jurul ideologiei totalitare.
Ideologia nu poate fi pus$ la îndoial$, ea reprezint$ adev$rul absolut !i ofer$ singura "cale de
progres" a fiinei umane. Pentru a înl$tura orice umbr$ de îndoial$ cu privire la aceste
postulate, este aplicat mecanismul de manipulare, schematic numit Doctrina mai presus de
oameni, prin care întreaga experien$ uman$ este subordonat$ principiilor doctrinare.

s$ fieAstfel, chiar
motivat dac$ ideologia
$ perfect de trecuteste
!i sperfect$, trebuie
$ determine totu!ifiresc
în mod s$ se viitorul.
integrezeÎnperfect
acest în realitate,
mod, orice
îndoial$ cu privire la fora !i corectitudinea ei este înl$turat$. Îns$ potriveala între doctrina
totalitar$ !i realitatea unei comunit$i umane e foarte greu, dac$ nu imposibil de atins. Cum
doctrina este perfect$, evident realitatea e cea care trebuie modificat$ pentru a veni în
concordan$ cu ideologia. Altfel spus, doctrina este "sacr$", perfect$, în timp ce oamenii sunt
imperfeci, iar colectivitatea uman$ trebuie remodelat$ pentru a se putea bucura de
"binefacerile" promise de noua ideologie.

La nivel de societate, istoria este rescris$ complet, evenimentele din trecut sunt
reinterpretate total sau, atunci când acest lucru este imposibil, sunt trecute sub t $cere !i uitate,
liderilor sistemului totalitar li se confecioneaz$ biografii mesianice !.a.m.d. Întreg trecutul e
recreat pentru a motiva apariia !i impunerea noii doctrine în respectiva comunitate uman $.
Apoi urmeaz$ recrearea prezentului, prin mijloacele deja descrise, pentru a se cupla perfect cu
"logica" doctrinei. Drept urmare configurarea viitorului va ine seama de aceast$ nou$
"realitate" conform$ cu ideologia !i se va integra perfect în viziunea propov $duit$ de liderii
sistemului totalitar.

Am putea concluziona c$ aceast$ tehnic$ de remodelare a gândirii umane are ca obiectiv

inocularea ideii c$ doctrina, dincolo de aura ei sacr$, este mai adev$rat$, mai "real$" decât
îns$!i realitatea. Iar cei care nu îneleg nu pot fi decât indivizi cu "mentalit $i burgheze",
indivizi neadaptabili, deviani, care nu doresc s$ accepte "noile, realit$i".

Delimitarea social! const$ în împ$rirea indivizilor în dou$ categorii distincte: de o parte

sunt cei al c$ror drept la existen$ trebuie recunoscut, iar de cealalt$ cei care nu au nici un
drept.$Cerin
societ a de conform
ii se face puritate principiului
nu accept$ nuan
"cineele
nusau
esteindivizii
cu noi, neimplica i. Denoastr
este împotriva aceea$".
împ $rirea
Cale de
mijloc nu exist$. De o parte se afl$ adepii, de cealalt$ "oile r$t$cite". Sau, în viziunea
totalitarismului comunist, de o parte sunt marea majoritate a "tovar $!ilor", "oamenii noi",
"constructorii con!tieni ai socialismului !i comunismului", de cealalt$ parte sunt indivizii cu
"mentalit$i ale vechii societ$i burghezo-mo!iere!ti", "lacheii imperialismului", ba chiar
"reacionari", "huligani" sau tic$lo!i aflai în slujba "agenturilor str$ine".

Menirea societ$ii, a partidului consta în cur$area sa de asemenea "impurit$i". Efectele

aciunilor de epurare se manifestau atât la nivelul celor docili, cât !i la nivelul disidenilor.
Pentru docili, chiar dac$ în adâncul lor nu credeau în noua ideologie, permanenta ameninare
c$ dreptul la existen$ le putea fi luat la cea mai mic$ abatere constituia o motivaie suficient$
pentru a se integra sistemului. Sistemele totalitare au redus chintesena existenei umane de la
celebra tez$ cartezian$ "cuget, deci exist", la o constatare mult mai pragmatic$: "m$ supun,
deci exist".

În ceea ce prive!te "devianii", dup$ perioadele de execuii în mas$, sistemul s-a

perfecionat, oferindu-le acestora posibilitatea de "reeducare", ca alternativ$ la sentina de
condamnare la moarte sau la temni$ grea.

47
 Bogdan Ficeac

Variaiuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con!tiinelor au fost, sunt !i
vor fi întâlnite în mai toate sistemele totalitare. În acela!i timp, ca orice analiz$, !i cea care a
condus la clasificarea "c$ilor" de remodelare a gândirii are o anumit $ doz$ de arbitrar,
depinzând de cel care î!i propune radiografierea ideologiilor totalitare !i a metodelor de
impunere
minciunii, aPiotr
acestora. Evident,
Wierzbicki a exist
$!
inut s$-i!ialte modalit$explicit
completeze i de abordare
analizaa minciunilor În Structura
subiectului. oficiale cu o
constatare extrem de important$: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea
unui imens aparat al dezinform$rii, ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al
represiunii.

O constatare recent$ din domeniul psihologiei sociale relev$ faptul c$ remodelarea minii
umane nu se face prin for$ sau prin îndoctrinare excesiv$. La oricâte torturi fizice sau psihice
ar fi supus, oricâte lecii de îndoctrinare ar urma, omul nu ajunge s $ cread$ cu adev$rat într-o
ideologie care îi este str$in$, ci, cel mult, consimte s$ i se conformeze, s$-!i ascund$ reaciile
fire!ti, s$ mint$ pentru a supravieui. Pentru a se produce o schimbare major$ în gândire,
trebuie îndeplinite dou$ condiii eseniale. Individul trebuie s$ aib$ senzaia c$ depinde numai
de el dac$ accept$ sau nu s$ se comporte !i s$ gândeasc$ într-un mod ce contravine
credinelor !i concepiilor lui anterioare. Apoi, presiunea la care este supus pentru a accepta
noul comportament sau mod de gândire trebuie s$ fie permanent$, dar suficient de moderat$
pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv$. Prin aciunea conjugat$ a acestor doi
factori, individul ajunge s$-!i modifice radical atitudinea, deoarece i se ofer$ posibilitatea de
a-!i crea o motivaie interioar$ pentru gestul s$u, prin acea aparen$ a libert$ii de decizie.

Spre exemplu, dup$ teroarea primilor ani !i chiar a primelor decenii comuniste, care nu
au reu!it s $ schimbe mentalit$i, ci doar s$ impun$ prin for$ acceptarea ideologiei comuniste
în rândurile celor care îi erau ostili, a urmat perioada "destinderii", în care manipularea
con!tiinelor a trecut la aciuni subtile.

Persecuiile violente au încetat, lag$rele au fost desfiinate, torturile !i prigoana au sc$zut

considerabil
individul se în intensitate
conforma !i, în paralel,
ideologiei, putea apromova
început în
dezvoltarea "politicii"
carier$, putea avea de !antaj.
acces Dac$
la unele
privilegii, putea duce o via$ lini!tit$ !i chiar cu unele satisfacii. Chiar !i admiterea la
doctorat trecea mai întâi prin filtrul partidului. Nu se impunea nimic prin for$ , dac$
individul nu se manifesta public împotriva regimului. Dimpotriv $, totul sau aproape totul era
la libera alegere a cet$eanului. Putea s$ se conformeze !i s $ aib$ unele satisfacii sau s$ nu se
conformeze !i s$ r$mân$ cufundat într-o existen$ anost$, cenu!ie. Treptat, chiar dac$ nu era
întru totul de acord cu noua ideologie, individul ajungea la concluzia c$ este mai bine pentru
el s$ i se supun$. Urmau apoi avantajele. 'i, treptat, noua ideologie nu i se mai p $rea chiar
atât de nefireasc$, ba chiar acceptabil$ în anumite privine. Faptul c$ în România regimul
ceau!ist a c$zut printr-o revoluie s-a datorat într-o mare m$sur$ neglij$rii acestei tactici în
ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau !escu. Presiunile asupra cet$enilor au devenit mult prea
puternice pentru a le mai da senzaia unei libert$i de alegere. Foametea, teroarea frigului în
fiecare iarn$, întunericul din locuine, lipsa oric$rui gen de divertisment m$car la televiziune,
toate la un loc au dep$!it cu mult bariera minimei rezistene !i efectul a fost contrar celui
a!teptat. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul întregii societ$i !i sistemul a c$zut. Cei care nu
cred într-o asemenea teorie sunt invitai s$ se gândeasc$ bine cât de des au auzit, dup$
revoluie, în rândurile cet$enilor obi!nuii, fraze de genul: "Dac$ Ceau!escu d$dea mâncare la
oameni dup$ ce a pl$tit datoriile, mai era !i acum la putere..."

48
 Tehnici de manipulare
Înainte s$ încheiem aceast$ scurt$ încercare de a radiografia sistemele totalitare, se cuvine
s$ r$spundem la dou$ întreb$ri.

Care este, de fapt, sursa intim! a ideologiilor totalitare?

O asemenea întrebare implic$, poate, cea mai profund$ !i mai complex$ problem$ legat$
de esena fiinei umane. Dincolo de fundamentele oric$rei ideologii totalitare s-ar putea s$ fie
eterna dorin$ a omului de a c$uta un ghid, un suport omnipotent (fie c$ este vorba de o for$
supranatural $ $, de un mare conduc$tor sau de o !tiin$ precis$ !i universal
valabil$) care, de
s$ opermit
idee $filozofic
solidarizarea definitiv$ a tuturor oamenilor !i s$ elimine teroarea
reprezentat$ de moarte !i de nimicnicie. Aceast$ permanent$ c$utare este prezent$, într-o
form$ sau alta, în mai toate mitologiile !i religiile, în istoria umanit$ii, dar !i în viaa fiec$rui
individ în parte.

R$d$cinile tendinei individuale spre totalitarism ar putea fi c$utate în copil$ria fiec$ruia.

Sentimentul de neajutorare al celor mici !i impresia de putere !i de autoritate pe care le-o
inspir$ p$rinii se pot manifesta mai târziu prin tendina de a c$uta un suport puternic,
omnipotent, care s$ faciliteze rezolvarea tuturor problemelor. De asemenea, sentimentul de
haos încercat de unii în copil$rie poate induce, la maturitate, un sentiment de intoleran$ fa $
de haos. P$rinii prea autoritari îi fac !i pe copii, mai târziu, s$ doreasc$ un sistem bine definit,
în alb-negru, de valori !.am.d. Cum asemenea st$ri se reg$sesc în copil$ria mai tuturor,
potenialul pentru dezvoltarea !i acceptarea tendinelor !i mai apoi a ideologiilor totalitare se
menine aproape constant. La maturitate, în circumstane favorabile, el poate fi reactivat într-o
form$ îmbog$it$ prin experiena personal$. În societ$ile echilibrate, tendina spre
totalitarism este mult atenuat$, pentru c$ !i sentimentul de insecuritate personal$ este foarte
restrâns. Îns$ în perioadele de criz$ cultural$ sau de schimb$ri istorice rapide, sentimentul de
invulnerabilitate cre!te !i o dat$ cu el cre!te si tendina de a c$uta sau de a accepta o for$
omnipotent$ care s$ aduc$ salvarea. Revoluia comunist$ din Rusia a avut loc în timpul
primului r$zboi mondial, nazismul a ap $rut imediat dup$ aceea!i prim$ conflagraie mondial$,
instaurarea comunismului în celelalte $ri europene s-a produs imediat dup $ cel de-al doilea
r$zboi mondial. 'i exemplele pot continua.

O concluzie a acestei explicaii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz$

democraia, iar instabilitatea , totalitarismul.
A doua întrebare: Care este, de fapt, rolul acestor studii referitoare la sistemele
totalitare?

De data aceasta r$spunsul e simplu: Knowledge is power ('tiina înseamn! putere), dup$
cum spunea filozoful englez Francis Bacon. Ideologiile totalitariste, chiar dac$ î!i trag
r$d$cinile dintr-o permanent$ zbatere a fiinei umane de a g$si o for$ mai presus de
înelegerea comun$, care s$-i uneasc$ !i s$-i protejeze împotriva spaimelor universale, în
practic$ s-au dovedit falimentare. Pentru c$ ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri
de oameni, care au vrut s$ se identifice cu acele fore supreme !i, inevitabil, !i-au dep$!it
condiia, iar pentru a se menine la putere au apelat la constrângeri !i la teroare. Începutul,
dezvoltarea !i declinul sistemelor totalitare au fost înso ite de tragedii soldate cu nenum$rate
victime omene!ti, dar !i cu regretabile involuii ale comunit$ilor umane. Pentru ca astfel de
fenomene s$ nu se mai întâmple, pentru a rezista manipul $rilor de orice fel, dezinform$rii !i
presiunilor subtile, individul trebuie s$ fie avertizat, s$ cunoasc$ în am$nunt esena !i
mecanismul intim ale sistemelor totalitare. Astfel va deveni mai puternic !i mai puin
influenabil. Simpla opoziie fa$ de totalitarism, f$r$ a-i cunoa!te esena !i c$ile de aciune,

49
 Bogdan Ficeac
nu este decât tot o expresie a vulnerabilit $ii individului, u!or de exploatat de artizanii
manipul$rii.

Cercet$torii în psihologia social$ au imaginat numeroase modalit$i de educare a

cet$enilor pentru a rezista manipul$rii. Toate îns$ au la baz$ analiza minuioas$ a strategiilor
de remodelare a gândirii. F$r$ aceast$ analiz$, chiar !i metodele de educare ar reprezenta tot
un anume gen de manipulare, chiar dac$ scopul lor este nobil. Dar, teoretic, !i elul
ideologiilor totalitare era nobil...

De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa $ de influenele exterioare este studiul
analizelor referitoare la asemenea influente...

50
 Tehnici de manipulare

Eminenele negre ale propagandei

În primul capitol al acestei c$ri erau descrise câteva imagini semnificative din filmul
Triumful voinei, realizat de Leni Riefenstahl, în cadrul aciunilor de propagand$ nazist$.
Dincolo de faptul c$ Adolf Hitler era prezentat ca un zeu coborând din cer pentru a-!i
binecuvânta milioanele de supu!i, tehnic$ menit$, printre altele, s$ creeze o aur$ mistic$
Führer-ului, secvenele devin de-a dreptul însp$imânt$toare pentru spectatorul neutru atunci
când înf$i!eaz$ sute de mii de oameni în uniform $, comportându-se precum roboii,
m$r!$luind, cântând !i scandând lozinci, p$rând simple p$pu!i, manevrate prin fire invizibile
de liderii regimului nazist. Cum a fost posibil a !a ceva?

În capitolul precedent am analizat metodele prin care propov$duitorii unei ideologii

totalitare acioneaz
sentimentelor unei $mase
pentru a obde
imense ine oameni.
controlulCele
totaloptasupra minii, a comportamentului
c$i, Controlul !i a
comunicaiilor umane,
Manipularea "mistic!", Cerina de puritate, Cultul confesiunii, 'tiina sacr!, Remodelarea
limbajului, Doctrina mai presus de oameni !i Delimitarea social! sunt, în diverse variante,
caracteristice tuturor sistemelor totalitare. Pentru a înelege !i mai bine mecanismele de
manipulare în mas$, se cuvine prezentarea unui studiu de caz. Cum pentru exemplificarea pe
larg a celor opt metode ar fi necesar spaiul unui volum de sine st$t$tor, ne vom limita doar la
Controlul comunicaiilor umane.

Pân$ la apariia Partidului Naional Socialist German, au existat în istoria omenirii

nenum$rate alte sisteme totalitare, ce au distrus sute de mii sau milioane de vie i în numele
unor ideologii, îns$ niciodat$ pân$ atunci tehnicile de manipulare nu au fost atât de
perfecionate !i de extinse, pentru a controla tot ceea ce înseamn$ cuvânt tip$rit sau vorbit,
imagine artistic$ sau sunet muzical, în scopul controlului total al individului. Sistemele
comuniste, mai ales cele din perioada lui Stalin, Mao sau Kim Ir Sen, au ajuns la
"performane" similare dup! experiena nazist$ !i într-un interval de timp sensibil mai lung.

Totodat$, trebuie reamintit faptul c$, de!i teroarea nazist$ a provocat milioane de victime
umane, totu!i alte zeci de milioane de oameni au fost determina i s$ cread$ sincer în
discursurile lui Hitler, s$ se supun$ cu devotament unor experiene altminteri umilitoare, s$-!i
dea viaa de bun$-voie pentru cel de-al Treilea Reich. Cum a fost posibil $ aceast$ isterizare
f$r$ precedent a maselor !i cine a fost artizanul ei, iat$ dou$ întreb$ri c$rora li se va da un
posibil r$spuns în cele ce urmeaz$.

Fundamentele ideologiei naziste !i principalele metode propagandistice de impunere a ei

au fost gândite de Adolf Hitler !i prezentate în cartea sa, Mein Kampf. Îns$ Hitler nu se putea
ocupa personal, zi de zi, cu dirijarea propagandei. El urma s $ fie cel adulat, figura mesianic$
în stare s$ mobilizeze întreaga energie a naiunii germane, omul de la tribun$, conduc$torul
suprem. Pentru a-!i putea îndeplini rolul, avea nevoie de un om de încredere, inteligent !i
energic, care s$ preia ideile sale !i s $ le duc$ la îndeplinire, aducându-!i, la nevoie, propria sa
contribuie. Acest om a fost g$sit în persoana lui Paul Joseph Goebbels, un b$rbat scund,

51
 Bogdan Ficeac
firav, cu ochi mari !i zâmbet diabolic, c$ruia îi pl$cea ca lumea s$ i se adreseze cu Herr
Doktor.

Goebbels s-a n$scut în 1897, într-o familie de catolici din Rheydt, un mic centru al
industriei textile din valea Rinului. Tat$l s$u muncea într-un atelier de fitile de lamp$ !i nota
într-un carneel cu coperte albastre fiecare ban pe care îl câ!tiga. De!i p $rinii se îngrijeau ca
toi trei b$ieii lor s$ primeasc$ o educaie s$n$toas$ !i s$ nu duc$ lips$ de nimic, totu!i
permanenta grij$ pentru bani a tat$lui !i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia
clasei de ce
cinismul mijloc i-au l$sat micului Joseph un gust amar, din care se va dezvolta mai târziu
îl va caracteriza.

O alt$ cauz$ a spiritului introvertit o reprezenta ura fa$ de propriul s$u corp. Pe lâng$
faptul c$ era scund, avea !i un !chiop$tat evident. Piciorul s$u stâng era cu vreo !apte
centimetri mai scurt decât dreptul, ca urmare a unei boli din copil $rie (probabil poliomielit$
sau osteomielit$). Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar, în timpul
primului r $zboi mondial, lucru care l-a f$cut s$ se urasc$ !i mai mult pe sine, dar s $ urasc$ !i
lumea înconjur$toare. Ceva mai târziu, când a plecat la Universitatea din Heidelberg, s $
studieze literatura german$, a inventat o poveste, potrivit c$reia !chiop$ta din cauza unei r$ni
suferite pe câmpul de lupt$. La facultate a excelat în studiul latinei !i al religiei, îns$
atitudinea sa arogant$ l-a f$cut s$ fie ocolit de colegi. De!i a absolvit Universitatea cu
rezultate foarte bune !i, în 1922, !i-a luat doctoratul, cariera sa de scriitor nu a avut !anse de
reu!it$. A scris un roman, câteva piese de teatru, poeme !i mai multe articole pentru ziare,
toate respinse de editori.

În 1924 !i-a g$sit adev$rata chemare, atunci când s-a angajat ca redactor la o publica ie
aparinând alianei de extrem$ dreapt$, ce includea partidul nazist. În foarte scurt timp a ajuns
mâna dreapt$ a lui Gregor Strasser. De profesie farmacist, Strasser era la acea vreme un foarte
influent lider al nazi!tilor !i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. Goebbels !i-a slujit cu
credin$ noul !ef ajungând pân$ la a-l denigra pe Hitler ca având mentalit$i "mic-burgheze"
!i a cere expulzarea acestuia din partid. Cuvânt $rile lui Goebbels au început s$ aib$ o tot mai
mare audien$, el însu!i fiind pl$cut surprins de darul oratoric pe care !i-l descoperise. Atunci
când vorbea, avea senzaia c$ este un adev$rat predicator, un apostol, un comandant de o!ti.
Sufletul muncitorului german este în mâinile mele $i îl pot simi moale precum ceara, scria el
entuziasmat de fascinaia pe care o creau discursurile lui asupra mulimii.
Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras atenia lui Adolf Hitler, care a declan!at o
veritabil$ campanie pentru a-l atrage de partea lui. Cu timpul, Goebbels a îneles c$ viitorul îi
va aparine lui Hitler. Mai mult, influena de care se bucura Führer-ul l-a f$cut s$ îl admire
sincer, a!a cum o arat$ însemn$rile din jurnalul s$u personal. Nu a mai durat mult pân$ la
desp$rirea de Strasser.

La dou$zeci !i nou$ de ani, Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc$tor al

Organizaiei berlineze a partidului nazist. În acela!i timp, Fiihrer-ul a început s$-l instruiasc$
temeinic asupra importanei covâr!itoare pe care o are propaganda, preg$tindu-l pentru
viitorul pas pe scara ierarhic$.

Adolf Hitler era un geniu al propagandei. El începuse s$ practice aceast$ art$ înc$ din
1919, când a fost angajat ca ofier responsabil cu educaia politic$, în cadrul Regimentului I
de pu!ca!i din Bavaria. Întreaga lui activitate din acea perioad$ s-a bazat pe analiza
mijloacelor utilizate de propagandi!tii englezi în timpul primului r$zboi mondial. Ace!tia
folosiser$ un întreg arsenal de articole de pres$, caricaturi grote!ti, emisiuni radiofonice,
imagini trucate pentru a-i prezenta pe soldaii germani ca pe ni!te barbari (huni, cum erau

52
 Tehnici de manipulare
denumii pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). În plus,
nemii erau acuzai permanent de atrocit$i monstruoase, prezentate cu o asemenea abilitate,
încât pân$ !i soldaii germani ajunseser$ s $ cread$ c $, într-adev$r, acestea fuseser$ comise de
unii camarazi de arme de-ai lor. Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut
propaganda englez$ chiar asupra moralului solda ilor !i civililor germani. Pe baza acestor
observaii a scris cartea sa de c$p$tâi, Mein Kampf, în care a preluat, printre altele, !i una
dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun! $i ea va prinde, la care a ad$ugat
c$ propaganda trebuie s! se adreseze maselor !i c$ ea trebuie s! se concentreze doar asupra
câtorva puncte care s! fie repetate la nesfâr$it.
Sub îndrumarea lui Hitler, Joseph Goebbels a înv $at curând c$ propaganda nu are nimic
comun cu adev!rul. Trebuind s$ revigoreze anemica organizaie nazist$ din Berlin, el a
imaginat nenum$rate c$i de aciune. A iniiat tip$rirea de afi!e incitante, a publicat articole de
genul Micul ABC pentru Naional-Sociali$ti !i a iniiat un ziar al partidului, numit Der Angriff
(Atacul), în care vor fi publicate frecvent caricaturi grote!ti ale evreilor !i ale marxi!tilor.
Apoi a provocat nenum$rate confrunt$ri între oamenii s$i !i adversarii lor politici, comuni!tii,
pentru a cuceri supremaia politic$. Trebuie s! ie$im din anonimat, le spunea adepilor, l!sai-
i s! ne înjure, s! ne calomnieze, s! ne bat!, important este s! se vorbeasc! despre noi. În
urma ciocnirilor violente cu comuni!tii îi punea pe soldaii s$i s$ î!i arate în public r$nile
pentru a ap$rea ca ni!te martiri. Atunci când pe ecranele berlineze a fost programat$ premiera
filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest, a r$spândit în s$lile de cinema
!oricei !i !erpi inofensivi, f$cându-i pe oameni s$ le p$r$seasc$ în panic$. La un moment dat,
unul dintre soldaii nazi!ti din trupele de asalt, Horst Wessel, s-a certat pentru o prostituat$ cu
un individ !i a fost ucis de acesta. Aflând c$ uciga!ul f$cea parte din Partidul Comunist,
Goebbels a creat imediat un mit, în care Wessel era prezentat ca victima inocent$ a
adversarilor politici ai nazi!tilor. Mai mult, a preluat un cântec scris de Wessel !i l-a
transformat în imnul mi!c$rii naziste.

În paralel, Goebbels !i-a perfecionat talentul oratoric. El î!i repeta ore în !ir discursurile
în faa unui triptic de oglinzi, atent la fiecare gest, la fiecare intona ie a vocii. Hitler era
mulumit de progresele lui !i spunea c$ Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care îl poate
auzi f$r$ s$ adoarm$. În 1930, Führer-ul l-a numit !ef al propagandei naziste, pe postul pe
care el însu!i îl ocupase pân$ atunci. P$strându-!i !i funcia de conduc$tor al Organizaiei
berlineze, Goebbels
mijloacele pentru a-i s-a
creaangrenat
lui Hitlerserios
o aur$înmistic
viitoarea
$, de campanie electoral
unic salvator $. El a din
al Germaniei folosit toate
ghearele
evreilor i ale comuni tilor. Se pare c Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr lozinc$
! ! $ $
menit$ s$ energizeze masele: Ein Volk, ein Reich, ein Führer (Un popor, o ar!, un
conduc!tor). Mesajul va fi preluat, mai târziu, în diverse forme, !i de ali lideri ai unor
sisteme totalitare. Spre exemplu, în România ultimilor ani ai regimului comunist,
arhicunoscuta sigl$ PCR a fost tot mai mult utilizat$, mai ales prin intermediul odelor politice,
pentru a induce în rândul maselor un gen de fascinaie mitic$ a nou-ap$rutei trinit$i Poporul-
Ceau$escu-România sau Partidul-Ceau$escu-România.

Pentru meritele sale, pe 13 martie 1933, la !ase s$pt$mâni dup$ ce Hitler a ajuns cancelar
al Germaniei, Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informaiei !i Propagandei. Prin
decret, el devenea responsabil "pentru toat$ influena exercitat$ asupra vieii intelectuale a
naiunii, pentru toate relaiile publice din stat, cultur$ !i economie !i pentru administrarea
tuturor instituiilor ce servesc acestor scopuri".

Goebbels a organizat urgent ministerul, i-a g$sit un sediu somptuos !i a alc$tuit

personalul din tineri str$lucii, recrutai din alte ministere. Pentru c$ muli dintre noii s$i
subordonai nu aveau suficient$ experien$, le-a adus profesori !i a instituit un sistem foarte

53
 Bogdan Ficeac
strict de reguli interne. Între altele, a impus ca rapoartele ce i se înaintau s$ aib$ maximum
cinci pagini dactilografiate !i s$ fie scrise extrem de fluent !i de corect din punct de vedere
gramatical.

În !ase luni, Ministerul Propagandei, supranumit !i Promi, s-a dezvoltat rapid !i a ajuns
s$ aib$ !i treizeci !i dou$ de filiale regionale. Dar Goebbels voia s$ controleze absolut toat$
viaa cultural$ a Germaniei, a!a c$ l-a convins pe Hitler s$ înfiineze Camera de Cultur$ a
Reich-ului, cu !apte departamente: literatur$, teatru, muzic$, film, arte frumoase, pres$ scris$
!înscrie
i radio.în Oricine "producea,
departamentul distribuia
potrivit sau vindea
al Camerei proprietate
de Cultur supun$$"regulilor
$ !i s$ secultural era obligat s$ de
dictate se
pre!edintele acesteia, Joseph Goebbels. Evreii, non-arienii sau cei care nu erau agrea i din
motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei !i, în consecin$, nu aveau voie s$
desf$!oare nici o activitate din sfera culturii.

În tripla sa calitate de !ef al propagandei partidului nazist, de pre!edinte al Camerei de

Cultur$ !i de ministru al Propagandei, Goebbels deinea mecanismele necesare controlului
întregii activit$i culturale a Germaniei. Prima int$ spre care !i-a concentrat atenia a fost
presa scris$. La acea vreme, în Germania existau circa patru mii !apte sute de cotidiane !i
s$pt$mânale !i peste !apte mii de reviste, mai mult decât în orice alt $ ar$ de pe glob.
Publicaiile reprezentau o palet$ foarte larg$ de interese politice, religioase, sindicale. În 1933,
incendierea Reichstag-ului, pe care Hitler a pus-o în seama comuni!tilor (abia mult mai târziu
se va dovedi c$ a fost o înscenare abil$), a oferit motivul pentru interzicerea presei de stânga
(comuniste !i social-democrate). Cu toate acestea, publicaiile naziste reprezentau sub trei la
sut$ din total.

Spre sfâr!itul lui 1933, Goebbels a luat dou $ m$suri de for$. În primul rând a unit cele
dou$ agenii naionale de !tiri existente la acea dat$ într-una singur$, pe care a denumit-o
Biroul German de 'tiri !i a pus-o în subordinea ministerului s$u. În acest fel a reu!it s$
dobândeasc$ un anume control asupra informaiilor. Al doilea pas l-a constituit promulgarea
Legii Editorilor, prin care ace!tia erau f$cui r$spunz$tori pentru fiecare cuvânt din
publicaiile lor. În acela!i timp li se interzicea s$ publice vreun material ce ar fi putut leza
interesele statului. Mai mult, pentru a fi autoriza i s$-!i desf$!oare activitatea, era necesar s$
fie înscri!i într-un nomenclator, la Ministerul Propagandei. Orice sc$pare, cât de m$runt$,

1938, $geaionarea
precumatrmen vreunei
dup$ sine diferen
excluderea e între germani
editorului respectiv!idin
austrieci dup$ anexarea
nomenclator !i interdicAustriei din
ia de a mai
profesa.

Urm$toarea mutare a fost transformarea conferinelor de pres$ guvernamentale în ore de

instruire a ziari!tilor despre ce !i cum s$ scrie. De dou$ ori pe zi, la prânz !i seara,
reprezentanilor presei li se spuneau !tirile zilei, bine selectate, apoi erau pu!i s$ semneze
pentru primirea unor teancuri de foi galbene, secrete, coninând directive am$nunite privind
evenimentele despre care era permis s$ se scrie, precum !i lumina în care s$ fie prezentate.
Dup$ citirea instruciunilor, redactorii erau obligai s$ le ard$ în prezena unui martor. Se
ajungea pân$ la a le impune ziari !tilor !i lungimea articolelor, aranjarea acestora în pagin$,
m$rimea titlului !.a.m.d. Treptat, redactorii !i editorii au ajuns doar s$ preia articolele deja
scrise de propagandi!tii lui Goebbels, s$ le semneze !i s$ le pun$ în pagin$ acolo unde li se
indica. Situaia presei devenise atât de dramatic$, încât pân$ !i Goebbels recuno!tea, în
jurnalul s $u intim: orice om c!ruia înc! i-a mai r!mas o f!râm! de onoare va fi foarte atent
ca nu cumva, în viitor, s! ajung! ziarist.

Lun$ de lun$, cenzura devenea tot mai strict$. O directiv$ din 1935 interzicea publicarea
fotografiilor cu lideri nazi!ti la mese festive, în spatele unor rânduri de sticle, pentru a nu crea

54
 Tehnici de manipulare
populaiei "impresia absurd$" c$ membrii guvernului s-ar ine de chefuri. Era interzis$ orice
referire la cer!etori sau la s$raci, f$r$ men ionarea actelor de caritate pe care le f$cea partidul
nazist pentru ace!tia. În 1938, în preajma invad$rii Cehoslovaciei, ziarelor li s-a impus s$
amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani$. Uneori, Goebbels ajungea !i în
situaii dificile, precum cea ivit$ la sfâr!itul lui august 1939, când nu se !tia dac$ Hitler va lua
sau nu hot$rârea de a ataca Polonia. Instruciunea General$ nr. 674, adresat$ editorilor de
ziare cu câteva ore înaintea lu$rii deciziei, prevedea: În num!rul de mâine, articolul de fond
va trebui s! prezinte, cât mai elocvent cu putin !, hot!rârea Führer-ului, oricare ar fi ea, ca
reprezentând singura soluie corect! pentru Germania.
În paralel cu indicaiile pentru ziari!ti, Goebbels a pus la punct !i un serviciu foarte extins
de supraveghere a presei. Fiecare publicaie se citea cu mare atenie !i orice gre!eal$ sau
nesupunere era semnalat$ imediat. Pedepsele variau în funcie de gravitatea faptei. Erorile
minore se soldau cu confiscarea tirajului, dar menionarea unui nume interzis (de exemplu al
unei personalit$i socialiste sau al unui autor evreu) atr$gea dup$ sine interzicerea dreptului de
a mai profesa pentru editorul în cauz$. În alte cazuri putea fi !i mai r$u. Pentru o gre!eal$ de
machetare, în urma c$reia o explicaie privind un carnaval a ap$rut sub fotografia unei
procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste, redactorul-!ef !i editorul unui ziar local din
Essen au fost trimi!i într-un lag$r de concentrare.

Chiar !i publicitatea se cenzura. Goebbels a interzis apari ia anunurilor prin care erau
c$utate menajere pentru familiile f$r$ copii, pentru c$ politica demografic$ a nazi!tilor
încuraja na!terile.

Cu toate aceste aciuni în for$ de subordonare a presei, Goebbels nu a devenit

omnipotent. Adolf Hitler a avut întotdeauna grij $ s$ nu lase prea mult$ putere vreunuia dintre
subordonaii s$i, pentru a nu ajunge în situaia de a-!i vedea ameninat$ poziia suprem$ din
ierarhie. Conform principiului "dezbin$ !i st$pâne!te", el a încurajat rivalit$ile dintre
subordonaii s$i apropiai, dintre autorit$ile reprezentate de ace!tia. Astfel, în timp ce lui
Goebbels i-a încredinat misiunea s$ înregimenteze presa, un alt cunoscut al s$u a fost ales s$
aduc$ în proprietatea partidului tot mai multe publicaii. Este vorba de Max Amann, cu care
Führer-ul se împrietenise în timpul primului r $zboi mondial, când amândoi f$ceau parte din
aceea!i unitate.

Amann era !i el, ca !i Goebbels, un individ scund, firav !i handicapat. Î!i pierduse mâna
stâng$ într-un accident de vân$toare. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului
nazist, Eher Verlag, din München, de!i Amann nu avea nici aptitudini literare, nici talent de
orator. Chiar !i ideologia nazist$ îi era indiferent$. Îns$ avea un foarte ascuit sim al
afacerilor !i mult fler în angajarea unor subordonai de valoare. La Eher Verlag a fost
publicat$ cartea lui Hitler, Mein Kampf, !i tot aici era editat !i ziarul oficial al partidului,
Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). În foarte scurt timp, Amann a transformat
publicaia dintr-un s$pt$mânal plicticos, într-un cotidian plin de succes, cu un tiraj de peste un
milion de exemplare, în ediii tip $rite la München, Viena !i Berlin. Tirajul imens se explica !i
prin faptul c$, dup$ venirea nazi!tilor la putere, foarte muli oameni s-au abonat la ziarul lor
pentru a se proteja într-un fel.

Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu întreaga pres$ a partidului !i l-a f$cut !eful
Departamentului de pres$ din cadrul Camerei de Cultur$ conduse de Goebbels. Puterea lui
Amann a început s$ creasc$ pe m $sur$ ce noi publicaii intrau în proprietatea lui Eher Verlag,
mai ales dup$ ce evreii au fost forai s$-!i vând$ pe nimic editurile.

55
 Bogdan Ficeac
Pentru a prelua tot mai multe publicaii independente, Amann a dat !i el ni!te ordonane,
pe 24 aprilie 1935, în calitatea lui de !ef al Departamentului de pres$ al Camerei de Cultur$,
ordonane prin care îi obliga pe proprietarii de case editoriale s$-!i dovedeasc$ srcinea arian $
pân$ la anul 1800, le interzicea s$ dein$, fiecare, mai mult de un ziar !i î !i aroga dreptul de a
suspenda cu de la sine putere unele publica ii, acolo unde considera concurena prea
puternic$. Peste cinci sute de editori s-au v$zut nevoii s$ abandoneze afacerile sau s$-!i
vând$ editurile lui Eher Verlag.

Pân$avea
partidul în 1939, num$rul numai
în proprietate ziarelor3 germane s-apublica
la sut$ din redus aproape
ii, acumlaa jum $tate.
ajuns s$ deIarindac$ în 66
$ circa 1932
la
sut$. 'i în anii urm$tori, în perioada r$zboiului, procentul a fost ridicat la 82,5. Profitul casei
editoriale a partidului nazist a ajuns s $ fie comparabil cu cel al celor mai mari corporaii
germane, precum I.G. Farben. Max Amann, la rândul s$u, !i-a tras f$r$ scrupule o parte
însemnat$ din câ!tiguri, datorit$ faptului c$ poseda, în secret, o treime din aciunile de la cea
mai important$ tipografie cu care lucra editura.

Îns$ faptul c$ majoritatea publicaiilor aparinea nazi!tilor, iar cenzura funciona pentru
absolut toate, a f$cut ca ziarele s$ devin$ extrem de plicticoase, lucru ce a dus la sc$derea
drastic$ a num$rului de cititori. Îndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali!tilor de a fi mai
inventivi s-au dovedit zadarnice. Fiecare era con!tient c$ orice gre!eal$ îi poate fi fatal$.
Atunci ministrul Propagandei a hot$rât s$ permit$ câtorva ziare foarte respectabile o minim$
independen$ editorial$. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung, care se
bucura !i de o solid$ reputaie internaional$. Aparenta lui independen$, continuitatea
prezenei sale, evident f$r$ evreii a c$ror familie îl avea în proprietate din 1856, au dus la
cre!terea prestigiului lui Hitler în str$in$tate. În acela!i timp, regimul nazist a g$sit un mijloc
extrem de eficient pentru influenarea opiniei publice din afara granielor Germaniei. În
schimbul libert$ii de a comenta unele evenimente culturale !i religioase, editorii lui
Frankfurter Zeitung au acceptat s$ urmeze direciile politicii externe impuse de Hitler !i
pentru faptul c$ ei credeau în discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puter-
nice, dar pa!nice. Îns$ când Hitler a ordonat invadarea Poloniei, redactorul-!ef al ziarului a
r$mas !ocat. Frankfurter Zeitung a mai supravieuit pân$ în 1943, când Hitler a dispus
desfiinarea lui.

Dup$ dou
celelalte noi!it subordonarea
ce a$ reu mijloace de necondi ionatîn$ amas
informare presei, Goebbels!i s-afilmul.
$: radioul orientatDezvoltarea
rapid spre
radiodifuziunii !i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului.
Mai mult, caracterul lor de noutate, faptul c$ înc$ nu ajunseser$ la o diversitate !i la tradiii
greu de controlat le f$ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul$rii. La
toate acestea se ad$uga !i faptul c$ liderii nazi!ti, în special Hitler, le agreau pentru c$ aveau
posibilitatea s$-!i etaleze, prin intermediul lor, talentul oratoric.

În Germania, înc$ de la începuturile sale, din 1925, sistemul de radiodifuziune aparinea

statului, a!a c$ misiunea lui Goebbels nu a întâmpinat prea multe dificult$i. În martie 1933,
Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra întregii reele radiofonice, incluzând releele
!i staiile locale de emisie. Oamenii lui Goebbels i-au înlocuit masiv pe profesioni !tii din
radiodifuziune, iar pentru a asigura o cât mai mare audien$ emisiunilor, ministerul a forat
produc$torii s$ scoat$ pe pia$ cât mai multe difuzoare populare, la un pre cât mai sc$zut. În
!ase ani, num$rul posesorilor de radiouri s-a triplat. Circa !aptezeci la sut$ din populaie avea
în cas$ cel puin un aparat de radio, procentul fiind cel mai ridicat din lume.

În 1933, Führer-ul a inut patruzeci !i cinci de cuvânt$ri la radio, de!i începutul a fost
ceva mai dificil. Cu toate c$ era un orator înn$scut, Adolf Hitler se obi!nuise s$ vorbeasc$ în

56
 Tehnici de manipulare
"priz$" direct$ cu mulimea. Aflat de unul singur în fa a microfonului, s-a bâlbâit. Dar
Goebbels a remediat imediat situaia. La urm$toarele emisii a umplut studioul cu oameni.

Pe lâng$ stimularea produciei de radiouri, Joseph Goebbels a iniiat !i un vast program

de audiii în comun, convins fiind c$ efectul discursurilor este cu atât mai mare, cu cât
mulimea adunat$ într-un loc, s$ le asculte, este mai mare. Nenum$rate difuzoare au fost
instalate pe stâlpii de telegraf din intersecii, în fabrici, magazine, birouri, ber$rii !i în alte
locuri publice. În timpul programelor importante, se ordona încetarea lucrului, astfel încât
oamenii s$ grupurilor
organizarea poat$ auzideemisiunile.
ascult$tori, Mii de gardieni
î!i notau preferinai
eleradiourilor
oamenilor !publice se con
i raportau ocupau de
!tiincios
orice eventual$ nemulumire legat$ de faptul c$ emisiunile durau prea mult.

În scurt timp, circa un sfert din cele nou$sprezece ore de emisie zilnic$ erau dedicate
cuvânt$rilor !i comentariilor cu conotaie clar propagandistic$. Restul programului cuprindea
!tiri (dintre cele furnizate de agenia naional$, aflat$ !i ea sub totalul control al lui Goebbels)
!i muzic$. În general muzic$ simfonic$, opere de Beethoven !i Wagner, mar!uri, dar !i
muzic$ popular$ ori valsuri. Goebbels era foarte atent ca ascult$torii s$ nu se plictiseasc$ !i s$
închid$ radioul, de aceea urm$rea cu grij$ programele !i intervenea ori de câte ori considera
c$ era cazul.

Îns$, cu toat$ preocuparea pentru a subordona presa scris$ !i radioul, adev$rata obsesie a
lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. În fiecare din cele trei case ale sale avea câte
un aparat de proiecie !i î !i f $cea timp s$ vad$ cel puin un film pe zi, chiar !i atunci când era
extrem de ocupat. Pelicula lui preferat$ era Pe aripile vântului, dar a urm$rit de mai multe ori
!i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit$ile de transmitere a mesajului
pacifist, din cauza c$ruia a fost interzis în Germania acelor ani.

Goebbels a îneles c$ filmul, prin calit$ile sale vizuale, mergând direct la sufletul
spectatorilor, poate deveni un mijloc de propagand$ extrem de inteligent !i eficace. Singurul
s$u regret era acela c$ foarte muli dintre actorii !i regizorii talentai ai Germaniei au plecat
spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz$ c$ aveau evrei printre str$mo!i,
iar persecuiile antisemite c$p$tau tot mai mult$ amploare. Goebbels a încercat s$-l conving$
pe Fritz Lang, autorul celebrului Metropolis, s$ fac$ filme pentru nazi!ti, chiar dac$ srcinea

noapte a p$r$sit$. Germania

sa era evreiasc Lang i-a cerut un r$de
cu trenul gazParis.
de gândire
Un alt de $zeci !i alpatru
dourenumit
actor !i înRuss,
de oreLeo
timpului, !i
aceeatot
evreu, a fugit la Viena, !i-a vopsit p$rul !i barba în blond, !i, sub un alt nume, s-a specializat
în roluri de arieni, spre mândria criticilor de film nazi!ti din capitala austriac$. Abia mai târziu
!i-a declinat adev$rata identitate !i s-a îndreptat spre Hollywood unde a început s $ lucreze
pentru Metro Goldwyn Mayer.

Pentru a împiedica exodul acesta, Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate
mult mai mare decât cea dat$ editorilor !i celor de la radio. Dar promisiunea nu a inut prea
mult. Prin Ministerul Propagandei !i prin Camera de Cultur$, Goebbels le-a impus
produc$torilor s$-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu, apoi a început chiar el s $ decid$ ce
pelicul$ trebuie filmat$, ce scene trebuie ref$cute sau scoase din film, ce actori s$ interpreteze
rolurile. În 1937, patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat în
proprietatea Ministerului Propagandei, iar puterea lui Goebbels a crescut !i pentru faptul c$ el
putea finana diverse pelicule sau putea excepta încas$rile de la impozitare pe motiv c $ filmul
are o "valoare politic$ !i estetic$ special$".

Joseph Goebbels viziona fiecare film produs în Germania, de la scurtele documentare

educative pân$ la peliculele artistice de lungmetraj. În mod surprinz$tor, acestea din urm$ nu

57
 Bogdan Ficeac
purtau mesaje propagandistice. Goebbels avea interesul ca oamenii s$ vin$ în s$lile de cinema
unde asistau, înainte de proiectarea filmului, !i la jurnale de !tiri sau la documentare ce
reprezentau propagand$ pur$. Cum muli dintre spectatori începuser$ s $ întârzie, a ordonat ca
u!ile s$lilor s$ nu se mai deschid$ în pauza dintre film !i documentar.

Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei
pentru a proiecta în special filme documentare, jurnale de !tiri, pelicule despre tinereea lui
Hitler sau alte teme de propagand$ nazist$. Neexistând alternativ$, oamenii le priveau !i pe
acestea.
S-au realizat !i dou$ filme având ca eroi militari din trupele de asalt, îns$ num$rul extrem
de redus al spectatorilor care au venit s$ le vad$ l-a f$cut pe Goebbels s$ concluzioneze c$:
Locul c!m!$ilor brune este în strad!, nu pe ecran.

'i totu!i, pe m$sur$ ce se apropia r$zboiul, Goebbels a trebuit s $ introduc$ tot mai mult$
propagand$ în producia cinematografic$, mai ales dup$ ce Hitler i-a repro!at c$ temele
naziste sunt prea puin reprezentate în filmele germane. În 1938, Goebbels a ordonat intrarea
în producie a câtorva pelicule virulent antisemite. Deja terenul era preg$tit de presa în care
caricaturile hidoase ale evreilor ap$reau aproape zilnic. S$pt$mânalul Der Stürmer
(Atacatorul), spre exemplu, ajunsese la un tiraj de !apte sute de mii de exemplare, cu toate c$
propaganda antisemit$ avea accente atât de scabroase, încât îi scârbise pân$ !i pe unii lideri
nazi!ti.
La realizarea peliculei Jidanul Süss, a trebuit ca Goebbels s$-i amenine pe produc$tori !i
pe actori pentru a continua film$rile. Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care î!i
extorca f$r$ scrupule concet$enii, îi tortura !i le viola femeile, pân$ ce revolta maselor a
impus condamnarea lui la moarte. Efectul filmului a fost atât de puternic, încât grupuri de
tineri, dup$ ce ie!eau din sala de proiecie, se n$pusteau asupra evreilor de pe strad$ si îi
b$teau cu s$lb$ticie.

58
 Tehnici de manipulare

Strategiile de influen$ ale NKVD (KGB) pentru $rile din lag$rul sovietic

Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie
volume întregi. Pentru capitolul de fa$ am ales numai un exemplu, anume directivele secrete
ale NKVD (KGB), din 1947, pentru $rile din sfera de influen$ sovietic$.

Documentul, reprodus dup$ revista Literatur! $i art!, Chi!in$u, 7 iunie 1990, citat !i de
istoricul Gh. Buzatu în lucrarea sa R!zboiul mondial al spionilor, a fost descoperit în camera
de lucru a lui Boleslav Bierut, fostul pre!edinte al Poloniei comuniste (1944-l956). Preg$tit la
Moscova, cu caracter strict secret, în birourile înalte ale NKVD (KGB), acest document
conine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din
statele-satelit ale URSS. În cele patruzeci !i cinci de puncte ale "Testamentului ro!u"

kremlinez sunt cuprinse

reea de spionaj din lume,acele aciunitimpurile,
din toate s$consecin
ce aveaucu fie întreprinse de cea
e tragice maitoate
pentru malefic$ !i întins
popoarele din$
sfera Puterii sovietice. De!i documentul era destinat, cum se vede, filialei din Var!ovia, aflat,
nu se putea altfel, în seiful !efului partidului !i statului polonez, fire!te, agent !i executant
impus de KGB, el a fost pus în practic$ în tot lag$rul socialist. 'i nu numai. Directivele au
fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947, cu meniunea "Strict secret", sub codul K-
AA/CC 113. Indicaie NK/003/47. E posibil ca, dincolo de directivele de baz$, acelea!i pentru
toate filialele NKVD (KGB) din fostele $ri comuniste, pentru fiecare dintre ele s$ existe câte
o variant$. Dup$ "nevoile" Moscovei !i dup$ "pericolele" care existau în fiecare dintre aceste
$ri din orbita URSS. Dar, judecând efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa ia sovietic$
asupra acestor $ri, se poate acredita ideea c$ "directivele" au fost urm$rite !i aplicate
întocmai. Consecinele se v$d !i ast$zi.

Înainte
ro!u", de a trece
se cuvine la comentarea
s$ observ pe scurt
$m c $ aciunile a fiec$rei instruc
de manipulare

pe scariuni con
$ larg

$ ainute în "Testamentul
popula iei din $rile-
satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj !i cu cele de terorizare a
populaiei (mergând pân$ la preg$tirea !i iniierea unor masacre halucinante).

De asemenea trebuie precizat c$ scurtele comentarii ce însoesc fiecare directiv$

reprezint$ doar faeta cea mai evident$ a adev$ratelor intenii ale celor care au imaginat
respectiva strategie. O analiz$ extins$ ar scoate la iveal$ nenum$rate alte raiuni oculte. L$s$m
în seama cititorului tentativa de a le descifra. 'i acum, documentul...

Directivele de baz! ale KGB pentru !rile din lag!rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict
secret) K-AA/CC 113. Indicaie NK/003/47

1. Este interzis! primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor racola i de noi ca

informatori. Întâlnirea cu ace$ti oameni este organizat! de serviciul special desemnat în

59
 Bogdan Ficeac
acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informa iile sunt preluate de
c!tre ambasad!, prin organele serviciilor speciale.

Activitatea de spionaj trebuia s$ se desf$!oare în cel mai deplin secret, de obicei

respectându-se "principiul dominoului", conform c$ruia fiecare verig$ a serviciului de
informaii trebuia s$ cunoasc$ numai cât îi era strict necesar în activitate. În acela!i timp,
contactele de lucru ale fiec$rui agent se limitau numai la verigile imediat al$turate. Astfel
descoperirea unui spion f$cea mult mai dificil$ c $derea întregii reele. Instruciunea, pe lâng$
referirile la p$strarea
de ambasadele confiden
Uniunii ialitîn
Sovietice $iiformarea
racol$rilor de informatori,
unor puternice rerelev$ rolul
ele de important
spionaj jucat
pe teritoriul
statelor unde funcionau.

2. Se va urm!ri ca între soldaii no$tri $i populaia civil! s! nu se produc! leg!turi de

nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no$tri s! viziteze autohtoni la locuinele lor; este, de
asemenea, inadmisibil ca simplii soldai s! stabileasc! relaii cu femei din rândul
localnicelor. Nu se admite stabilirea de relaii între soldaii no$tri $i populaia civil!,
respectiv soldaii autohtoni.

Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi ia esenial$.
Încetând s$-!i mai priveasc$ viitoarele victime ca pe ni!te fiine umane asemenea lui, solda-
tului îi va fi mult mai u!or s $ îndeplineasc$ ordinele de atac, s$ ucid$. De aceea este interzis$
orice leg$tur$ afectiv$ cu du!manul. Astfel de leg$turi între membrii celor dou$ tabere rivale
ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime !i, mai mult, ar
putea genera fenomene total nedorite (dezert$ri, nesupuneri la ordine etc). În acela!i timp
trebuie reamintit c$ cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz $ pe izolarea
individului (în cadrul unei caz$rmi sau pe front, departe de viaa normal$), urmat$ de
supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare).
Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol$rii !i ar putea sta la baza
unor puternice relaii emoionale ce ar z$d$rnici eforturile de obinere a unei supuneri
necondiionate din partea soldatului fa$ de ordinele superiorilor.

Toate acestea demonstreaz$ f$r$ putin$ de t $gad$ c$ URSS considera toate statele-satelit
ni!te poteniali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s$ fie îngenuncheai f$r$ mil $, chiar cu preul
unor masacre de proporii (a !a cum de altfel s-a !i întâmplat).
Aceasta era adev$rata fa$ a "prieteniei" pe care marele vecin de la R$s$rit o nutrea fa$
de $rile socialiste vecine.

3. Se va accelera lichidarea cet!enilor care întrein leg!turi neiniiate de noi cu Partidul

Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi$tii, cu Organizaia Tineretului
Comunist Polonez, cu Armata de Acas! $i alte asociaii. În acest scop trebuie folosite
elementele opoziiei militare.

Oricât de sincere ar fi fost, leg$turile cu partidele sau organizaiile "fr$e!ti" nu puteau fi

iniiate decât în cadru organizat !i supravegheat strict "de la Centru". Cei care îndr$zneau s$
acioneze din proprie iniiativ$ urmau s$ fie lichidai f$r$ mil$.

În acest scop se foloseau "elementele opoziiei militare", pentru ca vina pentru ucideri s $
fie pus$ pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din
$rile-satelit demonstreaz$ înc$ o dat$ atitudinea dispreuitoare !i du!m$noas$ a liderilor
comuni!ti de la Moscova fa$ de cei pe care chiar ei îi impuseser$ la conducerea $rilor

60
 Tehnici de manipulare
vecine. Oricând se puteau ivi motive pentru a-!i executa fidelii, motive reale sau imaginare,
a!a c$ relaiile cu ace!tia nu puteau s$ dep$!easc$ cadrul strict aprobat !i controlat.

4. La aciunile militare vor lua parte acei soldai care au stat pe teritoriul !rii noastre
(se are în vedere Uniunea Sovietic!) înainte de a intra în Armata Kosciuzsco (Armata Polon!
ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei
total!.

În timpul !ederii în Uniunea Sovietic$, soldaii erau supu!i unui intens proces de sp$lare a
creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondiionat$ fa$ de Moscova.
Astfel ei deveneau demni de încredere în desf$!urarea unor aciuni militare. 'i totu!i efectul
îndoctrin$rii putea s$ dispar$ în timp, atunci când soldatul se înapoia în mijlocul cona io-
nalilor s$i, când î!i relua vechile obiceiuri !i revenea la uzul limbii materne. Cu cât trecea
timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata aliailor, chiar dac$ se
dovedise tovar$!$ fidel$ de lupt$ a celei sovietice, trebuia, în cele din urm$, s$ fie distrus$,
pentru a înl$tura orice surprize viitoare.

5. Trebuie realizat! în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic,
având grij! ca toate rolurile-cheie s! revin! acelor oameni care aparin serviciilor noastre
secrete.

Controlul total asupra societ$ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare,
printre care !i cele de sorginte comunist$, excludeau cu des$vâr!ire pluralismul politic. În
cadrul lor nu exista decât o singur$ doctrin$ "corect$", anume cea propov$duit$ de liderii de la
Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit$ cu cea mai mare severitate. Iar pentru
aceasta, ea trebuia s$ fie sesizat$ cu maximum de operativitate de oamenii antrenai special
pentru astfel de misiuni.

6. Unificarea tuturor organizaiilor de tineret. De la conduc!tori de plase în sus, în

poziii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale.

Membrii organizaiilor de tineret reprezentau schimbul de mâine al partidului unic. De

aceea trebuia s$ fie verificai cu atenie, pentru a r$mâne fideli Moscovei, indiferent în ce
situaie senou",
"omului va afla ara ale
iar cei lor.
!i Tinerii
pentru aconstituiau
face partededinasemenea materia
respectivele prim$iipentru
organiza formarea
ar fi trebuit s$
reprezinte "crema" viitoarelor deta!amente credincioase pe veci Kremlinului.

7. Se organizeaz! $i se urm!re$te ca funcionarii ale$i deputai la congrese s! nu-$i

poat! p!stra mandatul pe întreaga perioad! ce le st! în fa!. Deputaii nu pot convoca în nici
un caz $edine între întreprinderi. Dac! nu exist! alt! soluie $i o asemenea $edin! trebuie
totu$i convocat!, se vor îndep!rta acei oameni care au activitate legat! de proiectarea
concepiilor $i avansarea revendic!rilor. Pentru fiecare congres se vor preg!ti oameni noi $i
doar cei vizai de serviciile noastre secrete vor fi ale$i.

Nici o personalitate autohton$ nu trebuia s$ aib$ ocazia de a dobândi prea mult$

autoritate. Autoritatea ar fi f$cut-o mult mai greu de controlat. Obstrucionarea permanent$ a
celor competeni, înlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f$ceau imposibil$
impunerea lor în faa concet$enilor. Astfel influena lor asupra celor din jur era redus$ la
maximum, iar c$ile de manipulare de la Centru r$mâneau deschise.

61
 Bogdan Ficeac
8. Se va acorda o atenie deosebit! persoanelor cu capacit!i organizatorice $i cu $anse
sigure de popularitate. Ace$ti oameni trebuie cooptai, iar în cazul în care se opun, nu li se
vor oferi posturi ierarhic superioare.

Nici un autohton nu trebuia s$ capete prea mult$ popularitate, prea mult$ aderen$ la
mase. Popularitatea îl f$cea greu de controlat. Competenii ori se racolau, ori se anihilau. Cu
orice pre, cale de mijloc nu exista.

9. Se sva
minelor) urm!ri ca funcionarii de stat (exclusiv organele de securitate $i din industria
! aib! retribuii mici. Aceasta se refer! îndeosebi la sfera s!n!t!ii, justiiei,
culturii, respectiv la cei care dein funcii de conducere.

În permanen$, trebuia ca toi cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca
rolul unor ageni de influen$ sau care puteau aduna adepi în jurul lor s$ fie redu!i la t$cere.
Salariile mici îi obligau la un trai mizer. Trebuia s$ fie umilii, f$cui s$ se preocupe de
supravieuirea zilnic$, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur$, medicii,
lucr$torii din justiie, ceilali funcionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un
ascendent asupra semenilor, s$ fie minimalizai, supu!i dispreului. Justiia, mai ales, trebuia
târât$ în criz$, pentru a-i face pe judec$tori total dependeni fa$ de Putere. Excepie f$ceau
lucr$torii din securitate, a c$ror fidelitate trebuia întreinut$ prin oferirea unor privilegii, dar !i
minerii. Ace!tia din urm$, din pricina izol$rii totale în care î!i petrec majoritatea timpului,
sunt foarte influenabili, foarte u!or de manipulat. Orice scânteie de nemulumire poate
aprinde un veritabil butoi de pulbere, imposibil de controlat. De aceea salariile mai mari decât
media erau menite s$ le induc$ un sentiment de fidelitate fa$ de Centru, în virtutea c$ruia
puteau fi sco!i în orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f $r$ ca
ei s$-!i dea seama

10. În toate organismele de guvern!mânt, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie s!

avem oameni care conlucreaz! cu serviciile noastre speciale (f!r! $tirea organelor
administrative locale).

Marile colectivit$i muncitore!ti reprezentau în permanen$ un pericol potenial. A!a

cum, în trecut, nemulumirile lor au putut fi exploatate foarte u !or pentru declan!area

oricândiilor
revolu prin care
împotriva a fost zilnice.
mizeriei instauratÎnsistemul comunist,nu!i aveau
fond, muncitorii în continuare ei se
de pierdut puteau
"decât lanrevolta
urile".
Pe baza acestei concepii ei au fost folosii în revoluii, dar tot în virtutea ei se puteau r $zvr$ti
oricând împotriva noilor st$pâni. Liderii de la Kremlin cuno!teau foarte bine strategia
r$sturn$rii unui regim cu ajutorul muncitorilor !i se temeau c$ îi vor c$dea victime la rândul
lor. Ceea ce, în multe cazuri, s-a !i întâmplat. Spre exemplu, în România, regimul ceau!ist s-a
pr$bu!it definitiv în momentul în care marile colective muncitore !ti s-au al$turat
revoluionarilor din strad$. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s$ fie supravegheai
permanent, cu atenie, de oameni special preg$tii. infiltrai în rândurile lor.

11. Se va urm!ri cu strictee ca presa autohton! s! nu transmit! date privind calitatea $i

sortimentul m!rfurilor ce ni se transport!. Nu este voie ca aceast! activitate s! se cheme
comer. Trebuie neap!rat menionat faptul c! e vorba de schimburi de m!rfuri.

Marele vecin de la R$s$rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten.

Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai târziu, pot ap$rea suspiciuni
ori nemulumiri, mai ales din partea celui aflat în inferioritate. De aceea trebuia p$strat un
secret absolut !i asupra m$rfurilor trimise în URSS. În plus, sintagma "schimburi de m$rfuri"

62
 Tehnici de manipulare
inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova în
detrimentul statelor-satelit.

12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacord !rii de acte de
proprietate asupra p!mântului; actele vor ar!ta calitatea de lot dat în folosin!, dar nu de
proprietate a dein!torului.

Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mijloace. Distrugându-i suportul

material al independen  personale, individul putea fi f$cut s$-!i piard$ complet identitatea !i
apoi cufundat cu multei mai mult$ u!urin$ în anonimatul maselor de manevr$ supuse
necondiionat autorit$ilor.

13. Politica fa! de mica gospod!rie !r!neasc! s! urmeze acel curs pentru a o face
nerentabil!. Dup! aceea trebuie început! colectivizarea. În cazul în care ar interveni o
rezisten! mai mare, trebuie redus! împ!rirea mijloacelor de producie, concomitent cu
cre$terea obligaiilor de predare a cotelor. Dac ! nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie
aranjat ca agricultura s! nu poat! asigura aprovizionarea întregii !ri, astfel ca necesarul s!
fie acoperit prin import.

Proprietatea particular$ trebuia distrus$, mai ales la ar$. Micul proprietar agricol avea un
grad mai mare de independen$ datorit$ faptului c$ î!i putea asigura cele necesare traiului, !i
chiar ceva în plus, în cadrul propriei sale gospod$rii. El nu mai depindea de relaiile cu cei din
jur pentru a supravieui !i nici nu era prea preocupat de ob inerea unor înalte poziii sociale
sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr$ia într-o cvasiizolare, fapt care îl f$cea foarte
greu de manipulat. De aceea trebuia înl$turat suportul ce îi d$dea sigurana zilei de mâine !i
fora de a rezista, îndârjit !i t$cut, tuturor presiunilor. )$ranul !tia c$ puterea lui st$tea în
p$mânt !i în mica gospod$rie din care î!i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de
aplicat o metod$ direct$ pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. În acest sens,
strategii comunismului au apelat la o manevr$ indirect$ !i anume la subminarea micii
propriet$i private, gradat, prin diverse metode, f$când-o nerentabil$. S $r$cit, h$ruit, lipsit de
speran$ în ceea ce prive!te viitorul, micul proprietar trebuia în cele din urm $ s$ se supun$
colectiviz$rii. Iar dac$ totu!i rezistena continua, trebuia s$ se apeleze la import, pentru a-i da
lovitura de graie. Metoda a fost adoptat$ în mai toate statele socialiste, în primele decenii ale
form$rii acestora,
importul dar
de grâu, de !i maiproduc
!i micii târziu.$tori
Spreobexemplu, în România,
inuser$ produc de a!!tept
în 1992
ii dincolo i 1993
$ri. s-a apelat la

14. Trebuie f!cut totul ca hot!rârile $i ordinele ) fie acestea cu caracter juridic,
economic sau organizatoric ) s! fie nepunctuale.

În statele-satelit trebuia p$strat$ permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s$

se bat$ cap în cap ori s$ vin $ prea târziu, ordinele !i hot$rârile s$ fie ineficiente, ierarhiile s$
nu aib$ stabilitate !.a.m.d. Meninând haosul, societatea î!i p$stra sl$biciunile !i putea fi foarte
u!or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s$-!i solidifice un sistem propriu de valori,
sentimentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de
propice pentru aciune.

15. Trebuie f!cut totul ca anumite cazuri s! fie discutate concomitent de mai multe
comisii, oficii sau institute, îns! nici una dintre ele s! nu aib! drept de decizie înainte de a se
consulta cu celelalte (fac excepie cazurile ce vizeaz! industria minelor).

O alt$ strategie menit$ s $ induc$ haosul, s$ împiedice formarea unor ierarhii funcionale,
s$ nu ofere posibilitatea vreunei instituii sau alteia de a acumula prea mult$ autoritate. De

63
 Bogdan Ficeac
fapt, o variant$ a vechiului principiu "dezbin$ !i st $pâne!te". Excepie face industria minelor,
deoarece minerii constituiau armata de rezerv$ a regimului, prin faptul c$ ei puteau fi
manipulai cu extrem$ u!urin$. Iar pentru ca efectul manipul$rii s$ fie cel scontat, era necesar
ca în rândurile celor din subteran s$ funcioneze impecabil simul ierarhiei. La un singur semn
al celui pe care îl considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s$ se
mobilizeze !i s$ ac ioneze pentru îndeplinirea ordinelor, f$r$ nici un comentariu sau re inere.
Izolarea total$ de lumea exterioar$ d$dea posibilitatea liderului s$-i conving$ c$ numai ce
spunea el era "corect" !i "bine" pentru ei. O veritabil$ armat$ de roboi, p $strat$ în subterane,
gata de aciune la orice moment.
16. Autoconducerea din uzin! nu poate exercita nici o influen ! asupra activit!ii din
uzin!. Poate lucra doar la punerea în practic! a hot!rârilor.

Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum !i cel al "autoconducerii

muncitore!ti", s$ r$mân$ numai pentru faada propagandistic$ !i, eventual, pentru a arunca
vina tuturor nereu!itelor asupra colectivelor înse!i. Dar realiz$rile trebuie atribuite doar
"viziunii înelepte" a conduc$torilor de la Centru. În acest sens, Centrul trebuia s$ coordoneze
nemijlocit întreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal$ s$ îndeplineasc$ doar rolul
simplului executant. Asta !i pentru a evita, iar$!i, acumularea de autoritate sau de popularitate
de c$tre unii oameni din colectivele muncitore!ti, competeni, dar neverificai !i neînre-
gimentai.

17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s ! fie

ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei în concedii, discutarea
cererilor de pensii $i împrumuturi, programe culturale $i distractive, organizarea de excursii,
repartizarea m!rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere $i decizii ale conducerii
politice.

Rolul sindicatelor, ca !i al tuturor celorlalte organizaii civice, ob!te!ti, de tineret etc.

trebuie s$ fie acela de simpli vasali aflai sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al
Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s$ îndeplineasc$ orbe!te ordinele, s$ promoveze politica
partidului unic, s$ capaciteze energiile populaiei spre diverse alte sectoare, pentru a restrânge
riscul apariiei unor nemulumiri sau r$zvr$tiri. De!i purtau denumirea unor organisme
existente !i în de
fundamental statele democratice,
acestea. pentrudemocratice,
În statele a induce o aparen$ de libertate,
sindicatele ele se organiza
!i celelalte deosebeau
ii
neguvernamentale se afl$ total în slujba membrilor sau a cet $enilor lor. În sistemele totalitare,
ele se aflau !i se afl$ înc$ !i ast$zi, în numeroase zone ale globului, numai în slujba partidului
unic, acionând, subtil sau chiar f$i!, împotriva intereselor legitime ale cet$enilor.

18. Trebuie avansai numai acei conduc!tori care execut! impecabil sarcinile primite $i
nu le analizeaz! dep!$ind cadrul activit!ii lor.

Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, în statele-satelit, de parteneri, ci de executani.

Aceast$ politic$ trebuia aplicat$ pân $ la nivelul celei mai neînsemnate întreprinderi. Criteriul
de avansare nu trebuia s$ fie competena, autoritatea, inteligena sau popularitatea, ci
fidelitatea necondiionat$ fa$ de Centru. Faptul c$ fidelitatea era cultivat$, în majoritatea
cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c$ ei erau cei mai zelo!i executani, nu deranja, ba
chiar era de dorit. Nu contau uria!ele pierderi suferite de economiile $rilor socialiste prin
promovarea incompetenilor. Scopul era p$strarea unui control total asupra fiec$rui segment
al vieii politice, economice, sociale !i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c$
bun$starea ar fi oferit oamenilor r$gazul de a gândi.

64
 Tehnici de manipulare
19. În leg!tur! cu activitatea localnicilor cu funcii de partid, de stat sau administrative,
trebuie create asemenea condiii, încât s! fie compromi$i în faa angajailor, astfel devenind
imposibil! întoarcerea lor în anturajul iniial.

Din nou, oricât de fideli ar fi fost Kremlinului, partenerii de ideologie din $rile-satelit nu
puteau fi l$sai s$ dobândeasc$ prea mult$ putere. Indiferent de serviciile aduse Moscovei,
trebuia ca înalii funcionari de partid sau de stat din $rile "fr$e!ti" s$ fie compromi!i
iremediabil, chiar aruncai în temni$, cel mai adesea în urma unor procese de "demascare"
sau
acestprin reconsiderarea
scop. trecutului
Istoria perioadei lor conform
comuniste unortoate
din mai concep ii !Europei
$rile i reguli inventate
Centrale special în
!i de Est
dovede!te c$ principiul a fost aplicat temeinic, decenii la rând. De fiecare dat$ când un nou
lider venea la conducerea $rii, cei de dinaintea lui erau blamai, judecai, înfierai, întemniai
!.a.m.d. Niciodat$, în perioada existenei regimurilor comuniste, cei acuzai nu au mai putut
s$ revin$ la putere.

20. Cadrelor militare autohtone li se pot încredin a poziii de r!spundere în locuri unde
deja sunt plasai oamenii serviciului special.

Armata trebuia !i ea supravegheat$ îndeaproape, prin ageni infiltrai în poziii-cheie.

Fiecare personalitate militar$ autohton$ trebuia s$ aib$ cel puin o "umbr$" din cadrul KGB,
care s$-i raporteze orice mi!care, s$-i afle sl$biciunile, în vederea unui eventual !antaj viitor,
dar, totodat$, s$ poat$ cunoa!te în am$nunt !i cele mai secrete planuri militare ale armatelor
"fr$e!ti". Cum infiltrarea spionilor în colective de conducere deja formate atr$gea dup$ sine
unele riscuri, era mult mai eficient$ promovarea cadrelor militare autohtone în locuri unde
deja se aflau implantai ageni KGB, astfel încât autoritatea militarilor din $rile-satelit s$
creasc$ în acela!i timp cu cea a agenilor Kremlinului.

21. În cazul fiec!rei aciuni armate $i eu ocazia tragerilor, cantitatea muni iei va fi
controlat! permanent $i cu seriozitate, indiferent de tipul de arm!.

Întotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspiraii militare având ca scop declan!area
unei revolte împotriva st$pânului de la R$s$rit. De aceea, al$turi de supravegherea tuturor
persoanelor influente din armat$, trebuia controlat$ minuios muniia existent$, pentru a nu
permite formarea unor stocuri clandestine, care s$ fie folosite ulterior.
22. Trebuie inut sub observaie fiecare institut de cercetare $i laborator.

Progresele !tiinei puteau oferi oricând un atu pentru contracararea influenei ruse!ti sau
pentru preluarea supremaiei într-un anumit domeniu. De aceea institutele de cercet$ri trebuie
supravegheate cu atenie pentru a contracara astfel de eventualit$i, dar !i pentru a prelua, prin
activit$i specifice spionajului economic, orice descoperire demn$ de interes.

23. Trebuie acordat! o mare atenie inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltat! $i

sprijinit! activitatea lor, dar fiecare invenie trebuie înregistrat! cu consecven! la Centru.
Este permis! doar realizarea acelor investiii care au aplicabilitate în industria minelor sau
cele care au indicaiile noastre speciale. Nu se pot realiza acele inven ii care ar asigura
cre$terea produciei de produse finite $i, paralel cu aceasta, sc!derea extraciei $i a
produciei de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Dac! o invenie a
devenit cunoscut!, trebuie organizat! vânzarea acesteia în str!in!tate. Documentele
cuprinzând date cu privire la valoarea $i descrierea inveniei nu se public!.

65
 Bogdan Ficeac
'i activitatea inventatorilor !i a inovatorilor trebuia supus$ celui mai strict control. Dac$
unele invenii ar fi dus la accelerarea progresului economic !i la cre!terea gradului de
bun$stare a populaiei, trebuia s$ fie subminate. Populaia trebuia meninut$ la limita
subzistenei pentru a deveni total dependent$ de m$surile luate de liderii sistemului, iar
economiile statelor-satelit s$ fie total dependente de relaiile cu Uniunea Sovietic$. Excepie
f$cea industria minelor, a c$rei dezvoltare trebuia s$ ofere, pe de o parte, materia prim$
necesar$ în orice moment economiei !i, pe de alta, bun$starea minerilor, care puteau fi folosii
oricând drept armat$ fidel$ de rezerv$. Dac$ totu!i unele invenii deveneau cunoscute, aveau
$ fieiile
sinven exploatate în folosul
r$mâneau secrete,statului,
pentru apentru c $ nici
nu atrage aten$ia
o surs
cuiva deasupra
venit nu trebuia
acestei neglijat
politici $. Ins
oculte de$
supraveghere !i utilizare a lor.

24. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat! (mai puin cele cuprinse în

îndrum!rile din NG 552-46).

Cu cât haosul cre!tea, cu atât ara respectiv$, populaia ei, era mai u!or de st$pânit. În
plus, trebuia ca oamenii s$ fie în permanen$ preocupai de ceva, nemulumii de activitatea
vreunui !ofer sau a altuia, agasai de întârzieri ori de aglomeraie, pentru a-!i pierde
obi!nuina gândirii lucide, pentru a nu observa c$ întreg sistemul era gre!it. În plus, în
momente de cump$n$, când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul, orice regle-
mentare minor$ însoit$ de înfierarea public$ a unor api isp$!itori putea dezamorsa tensiunea,
atr$gând chiar recuno!tina populaiei pentru scurtul moment de respiro. Apoi tactica era
reluat$.

25. În uzine trebuie iniiate diferite $edine $i conferine profesionale, trebuie notate
propunerile, observaiile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora.

Preocup$rile de ordin profesional ale cet$enilor !i îndeosebi ale celor din marile centre
industriale trebuie s$ fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. Dar nu numai
cunoscute, ci !i notate, clasificate, arhivate, pentru a urm$ri evoluia profesional$ a fiec$rui
individ în parte, modul s$u de gândire, motivele de satisfacie sau de nemulumire, dorinele !i
potenialul intelectual !.a.m.d. Având aceste fi!e individuale se putea anticipa !i
comportamentul fiec$ruia în anumite situaii.

26. Trebuie popularizate discuiile cu muncitorii care se ocup ! de probleme actuale

legate de producie, respectiv cele care critic! trecutul $i problemele locale. Nu se vor
înl!tura cauzele fenomenelor în discuie.

Preocup$rile !i gândurile clasei "conduc$toare" trebuie canalizate spre probleme de

munc$ ori locale, pentru a evita întreb$rile grave ce puteau ap$rea în minile unora. De
asemenea, pentru a demonstra c$ sistemul comunist încuraja libertatea de opinie (a !a cum
susineau ideologii de la Centru), erau încurajate pozi iile critice, dar, bineîneles, numai la
adresa trecutului sau a unor probleme minore, ce nu puteau duce la punerea în discu ie a
întregului sistem. Din acelea!i motive era încurajat$ !i autocritica. Dar pentru ca astfel de
discuii diversioniste s$ poat$ continua la nesfâr!it, era esenial$ p$strarea cauzelor ce le
f$ceau posibile.

27. Lu!rile de poziie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur! naional! sau
istoric!, dar nu pot duce la unitate naional!.

Pentru p$strarea unei aparene de independen$ fa$ de Moscova, erau îng$duite lu$rile de
poziie cu substrat istoric (bineîneles, era vorba de istoria naiunilor respective rescris$ în

66
 Tehnici de manipulare
cheie comunist$), sau naionalist (în acest caz, pentru a amplifica tensiunile interetnice în
spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin$ !i st$pâne!te"). Trebuia îns$ respectat$ limita
dincolo de care ar fi putut ap$rea unele revendic$ri teritoriale întemeiate. Chiar !i dup$
colapsul comunismului, în unele $ri din sfera de influen$ moscovit$ directiva a fost aplicat$
în continuare. Spre exemplu, în România, dup $ revoluia din decembrie 1989, tendinele
naionaliste au r$bufnit cu furie, dar nu s-a mers pân$ la depunerea unor eforturi concrete,
susinute, pentru reunificarea $rii cu teritoriile române!ti de dincolo de Prut.

28. Trebuie
reeaua principalacordat
! o mare atenie ca nu cumva s! existe reele de ap! neracordate la
! în cartierele în curs de reconstrucie sau nou construite. Canalizarea
veche $i fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.

Apa este esenial$ pentru supravieuirea omului. În cazul unor revolte foarte greu de
contracarat, controlul asupra reelelor de ap$ oferea posibilitatea declan!$rii unor aciuni
diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgenilor. Pentru reu!ita total$ a acestor
aciuni era necesar ca toate reelele de ap$ se fie conectate la un sistem central, iar sursele
independente s$ fie distruse. De fapt, metoda era cunoscut$ !i aplicat$, în diverse variante, de
foarte mult timp. Spre exemplu, popoarele din vechime, în fuga lor din calea n $v$lirilor
barbare, aveau întotdeauna grij$ s$ otr$veasc$ fântânile. De asemenea, existena sistemului
unic de alimentare cu ap$ f$cea posibil$ !i aplicarea altor diversiuni, cum ar fi r$spândirea
zvonurilor privind otr$virea apei potabile, ce amplificau starea de tensiune, de nesiguran$,
f$cându-i vulnerabili pe cei vizai. În timpul revoluiei din România au fost utilizate intens
astfel de zvonuri.

29. Reconstrucia obiectivelor industriale $i construcia celor noi se vor face având în
vedere ca materialele reziduale s! fie dirijate în depozitele de ap! ce ar putea folosi drept
rezerve de ap! potabil!.

Nu numai fântânile !i sistemele independente de alimentare cu ap$ trebuie distruse, ci !i

orice alt$ rezerv$ potenial$ de ap$ potabil$. În acest sens era impus$ poluarea lacurilor, a
râurilor, a pânzelor freatice etc.

30. În ora$ele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuin e spaii excedentare,

care ar putea
rezervelor folosi la ad!postirea pe o perioad! mai lung! a animalelor sau depozitarea
de alimente.

Tot în eventualitatea apariiei unor mi!c$ri de rezisten$ sau a altor situa ii de criz$,
trebuie s$ fie reduse la maximum !ansele de supravieuire a celor care luptau împotriva
sistemului.

31. Întreprinderile proprietate personal! $i industria$ii vor primi doar acele cantit !i de
materii prime $i utilaje care s! împiedice producia de calitate. Preul acestor m!rfuri s! fie
mai mare decât preul produselor similare ale întreprinderilor de stat.

În unele state socialiste au mai continuat, un timp, s$ existe !i întreprinderi particulare.

Dar ele au fost subminate, pentru a da faliment în cel mai scurt timp posibil. Asemenea cazuri
erau apoi folosite de propaganda comunist$ ca exemple "vii" ale superiorit$ii sistemului de
producie socialist fa$ de cel capitalist.

32. Trebuie facilitat! extinderea propriet!ii de stat la cel mai înalt grad în toate
domeniile. Este admis! criticarea activit!ii organelor administrative, îns! nu se admite
nicidecum sc!derea numeric! a personalului $i nici funcionarea lor normal!.

67
 Bogdan Ficeac
Controlul statului, respectiv al partidului unic, trebuia impus în absolut toate domeniile.
Pentru a facilita acest lucru era necesar$ crearea unui uria! sistem birocratic, în cotloanele
c$ruia s$ se piard$ orice revendicare raional$, orice iniiativ$ nedorit$, orice manifestare de
independen$. Sistemul birocratic putea fi criticat, pentru a da nemul umiilor iluzia c$ î !i pot
exprima liber p$rerile, dar nu trebuia împiedicat s$ funcioneze.

33. Trebuie s! se aib! o mare grij! de toate proiectele de fabricaie din industria
minier!, respectiv din întreprinderile indicate în mod special. A se împiedica aprovizionarea
bun! a pieei interne.
"Pârghiile" economiei socialiste trebuie p$strate în mâinile celor de la Centru. Din nou, o
atenie special$ este acordat$ industriei miniere, precum !i celorlalte "sectoare prioritare". În
ce prive!te populaia, aceasta trebuia meninut$ la limita subzistenei. Obinerea unui strict
necesar pentru viaa de zi cu zi trebuia s$ devin$ preocuparea permanent$ a fiec$rui individ,
pentru a nu mai avea timp s$ gândeasc$. În acela!i timp, se crea posibilitatea recompens$rii
celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere prefereniale.

34. Trebuie acordat! o atenie deosebit! bisericilor. Activitatea cultural-educativ!

trebuie astfel dirijat! ca s ! rezulte o antipatie general! împotriva acestora. E necesar s! fie
puse sub observaie tipografiile biserice$ti, arhivele, coninutul predicilo, al cântecelor, al
educaiei religioase, dar $i cel al ceremoniilor de înmormântare.

Biserica putea oferi un refugiu, îl putea conecta pe individ la un alt sistem de valori, la o
alt$ viziune asupra existenei, îi putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre încerc$ri.
Biserica trebuia anihilat$, pentru ca singura "!tiin$ sacr$" s$ r$mân$ ideologia comunist$.

35. Din $colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee $i facult!i trebuie s! fie
înl!turai profesorii care se bucur! de popularitate. Locurile lor vor fi ocupate de oameni
numii. S! se analizeze diferenele dintre materii, s! fie redus! cantitatea de material
documentar, iar la licee s! se opreasc! predarea limbilor latin! $i greac! veche, a filozofiei
generale, a logicii $i geneticii. Cu ocazia pred!rii istoriei nu trebuie amintit care dintre
domnitori a servit sau a vrut s! serveasc! binele !rii, ci trebuie ar!tat! mi$elia regilor $i
lupta poporului asuprit. În $colile de specialitate trebuie introdus! specializarea restrâns!.

Profesorii care se bucur$ de popularitate sunt foarte greu de controlat. Atenia deosebit$
ce li se acord$ e motivat$ de faptul c$, lucrând cu tinerii, le pot forma acestora concepii !i
atitudini ostile ideologiei comuniste. Mai mult, atitudinile deprinse la o vârst $ fraged$ au
!anse considerabile s$ se p$streze toat$ viaa. De aceea se impunea obligatoriu înlocuirea
dasc$lilor populari cu politruci convin!i. Materialul documentar folosit în procesul de
înv$$mânt trebuia s$ fie redus cât mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de
cultur$ general$, rudimente permise de cenzura regimului. Adev$rata înv$$tur$ urma s$ fie
cea din manualele de socialism !tiinific, economie politic$, precum !i din toate celelalte
manuale rescrise în cheia ideologiei comuniste. Studiul limbilor latin $ !i greac$ veche trebuia
interzis în licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s$ aib$ acces direct la operele unor mari
gânditori ai lumii. Filozofia general$ era interzis$, singura filozofie "adev$rat$" fiind cea
marxist-leninist$; individul nu trebuie s$ aib$ vreun termen de comparaie pentru a ajunge s$-
!i pun$ întreb$ri periculoase. De asemenea, era interzis studiul logicii, pentru c$ ea i-ar fi
putut face pe unii s$ aib$ ideea de a judeca logic ideologia comunist$. Genetica, precum !i
alte !tiine de avangard$, ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive, din perspectiva c $rora
materialismul dialectic, darwinismul, ori socialismul !tiinific ar fi p$rut desuete !i chiar false.
O atenie special$ se acorda rescrierii istoriei. În acest context, chiar dac$ respectiva naiune
ar fi avut înainta!i de marc$, trebuia ca ei s$ fie minimalizai, pentru a permite ca inocularea

68
 Tehnici de manipulare
urii fa$ de sistemul monarhist !i capitalist s$ aib$ eficien$ maxim$. În !colile specializate era
recomandat$ specializarea îngust$, menit$ s $-l transforme pe om într-un robot foarte priceput
în domeniul s$u de activitate, dar neputincios în rest.

36. Trebuie s! fie iniiat! organizarea unor aciuni cu caracter artistic sau sportiv care
s! s!rb!toreasc! lupta autohtonilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ru$ii, îndeosebi nemii)
$i care s! popularizeze lupta pentru socialism.

Din cândcetîn$când, ia avea nevoie !i de o porie de "circ". Acesta îns$ trebuia s$
populaera
îndoctrineze enii. Istoria rescris$, astfel încât orice s$rb$toare naional$ se transforma
în prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" !i, eventual, a "mult iubiilor" conduc$tori.

37. Pe plan local este interzis! apariia unor opere despre acei autohtoni care înainte de
revoluie $i în perioada celui de-al doilea r!zboi mondial au tr!it la noi.

Iluzia independenei fa$ de Moscova a statelor-satelit trebuia p $strat$ pentru a nu

zgând$ri în mod inutil orgoliul naional al popoarelor vasale. 'i se p$stra !i secretul asupra
trecutului acelor personalit$i autohtone (multe dintre ele în funcii importante, mergând pân$
la cea suprem$ în stat !i partid, sau în rezerva de cadre), personalit$i care au fost preg$tite din
punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice, antrenate în spiritul unei fidelit$i
absolute fa$ de Kremlin.

38. Dac! se constituie o organizaie care ar sprijini aliana cu noi, dar totodat! ar st!rui
asupra controlului activit!ii economice a conducerii oficiale, imediat se va porni împotriva
ei o campanie de acuzare a naionalismului $i $ovinismului. Se va începe cu: profanarea
monumentelor ce ne aparin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care s!
rezulte ponegrirea naiunii $i a culturii noastre $i îndoiala fa! de înelesul contractelor
încheiate cu noi. În munca de propagand! trebuie implicai $i localnicii, folosindu-ne de ura
care exist! împotriva acelor organizaii.

În statele socialiste puteau ap$rea diverse organizaii având la baz$ ideologia comunist$,
!i chiar declarativ filoruse. Întotdeauna îns$ exista pericolul ca declaraiile de fidelitate fa$ de
Moscova s$ reprezinte doar o faad$ în spatele c$reia aceste organizaii s$ încerce promovarea
independen ei naionale,
era dificil, pentru c$ nu secel puininvoca
puteau din punct de vedere
în mod economic. A$ileideologice
clar incompatibilit interzice de-a
!i nicidreptul
nu se
dorea zgând$rirea orgoliului naional al cet$enilor din ara respectiv$. De aceea se recomanda
utilizarea unei diversiuni constând în acuzarea organizaiei în cauz$ de naionalism !i
!ovinism. În doctrina comunist$, naionalismul era definit drept o "arm$ politic$ a burgheziei,
folosit$ în scopul aâ$rii urii naionale, pentru a justifica asuprirea naional$, pentru a ascunde
tendinele sale expansioniste, pentru a împiedica unitatea de lupt$ a oamenilor muncii
împotriva exploat$rii". Naionalismul era în total$ opoziie cu "internaionalismul proletar".
La rândul s$u, !ovinismul se definea ca "atitudine politic$ anacronic$ !i retrograd$". Dar
aceste "p$cate ideologice" puse în seama organizaiei vizate ar fi trebuit sus inute de fapte
reprobabile pe m$sur$. De aceea se trecea la înscenarea unor fapte de o extrem$ gravitate
precum profanarea de monumente, r$spândirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice !i
"prieteniei" dintre ara respectiv$ !i marele vecin de la R$s$rit !.a.m.d. În acela!i timp, oricând
puteau fi g$sii localnicii care s$ poat$ fi folosii drept cozi de topor, în scopul provoc$rii unei
aversiuni totale a populaiei fa$ de organizaia vizat$. Motivele anihil$rii fiind astfel create,
lovitura final$ devenea extrem de simpl$.

69
 Bogdan Ficeac
39. Se va avea grij! de construcia $i reconstrucia $oselelor, a podurilor, a drumurilor $i
reelelor de leg!tur!, astfel ca în cazul în care este nevoie de o intervenie armat!, locul
rezistenei sau al concentr!rii forelor reacionare s! fie accesibil din toate p !rile.

Uluitoarea vitez$ cu care trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia anului 1968

reprezint$ o confirmare elocvent$ pentru importana acestei instruciuni.

40. Atenie ca reprezentanii opoziiei politice s! fie închi$i. S! se prelucreze acei

opozan
maselor,i care
 se lichida
trebuie bucur!i de
prinstima populaiei.
a$a-numite Înainte
"întâmpl ca ei s! se întip!reasc! în con$tiina
!ri neprev!zute" sau închi $i sub acuzaie
de crim! de drept comun.

Reprezentanii opoziiei politice nu puteau r$mâne în libertate pentru c$ foarte u!or ar fi

putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi!c$ri de rezisten$ anticomunist$. În acela!i
timp trebuia evitat$ cu foarte mare grij$ martirizarea lor, pentru a nu r$mâne în con!tiina
contemporanilor !i a generaiilor viitoare drept exemple de verticalitate moral$. Deoarece
p$strarea unui secret absolut asupra sorii lor era imposibil$, se impunea demolarea imaginii
pe care o aveau în ochii populaiei. În acest scop, erau acuzai !i condamnai pentru delicte de
drept comun. În alte cazuri se r$spândeau zvonuri !i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu
diverse fore antinaionale sau chiar, mai târziu, cu serviciile de securitate. Iar atunci când se
considera c$ înscen$rile ar fi luat prea mult timp, erau lichidai pur !i simplu prin "întâmpl$ri
neprev$zute".
41. Trebuie împiedicat! reabilitarea celor condamnai în procese politice. Iar dac!
devine inevitabil!, se admite doar cu condiia ca acest caz s! fie considerat o gre$eal!
judec!toreasc!: nu va avea loc reluarea procesului, respectiv pricinuitorii judec!ii gre$ite
nu vor fi convocai.

Sistemul comunist era "perfect". În "cea mai bun$ dintre lumi, justiia nu putea gre!i, mai
ales din punct de vedere ideologic. Dac$ totu!i se iveau cazuri în care reabilitarea unor
condamnai în procese politice devenea inevitabil$, "gre!eala" trebuia atribuit$ unor oameni,
nu sistemului în sine. Tot pentru a nu se ajunge la punerea în discuie a sistemului era
interzis$ cu des$vâr!ire reluarea procesului. Pricinuitorii erorii judiciare erau !i ei înv$luii în
uitare,
implicitpentru a nu atrage prea mult atenia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului !i
a sistemului.

42. Acei conduc!tori numii de c!tre partid, care prin activitatea lor au produs pierderi
sau au trezit nemulumirea angajailor, s! nu fie chemai în judecat!. În cazuri drastice se
recheam! din funcie, fiind numii în poziii similare sau superioare. La sfâr$it vor fi pu$i în
fiincii de conducere $i inui în eviden! ca $i cadre de rezerv! pentru perioada schimb!rilor
ulterioare.

Incompetenii promovai în funcii superioare, care au produs pierderi substaniale sau au

creat tensiuni nedorite în rândul subalternilor, nu erau învinuii, nici trimi!i în judecat$, pentru
c$ asemenea aciuni ar fi atras atenia asupra întregului sistem de promovare a cadrelor !i, în
ultim$ instan$, ar fi erodat credibilitatea regimului. Dac$ situaia devenea intolerabil$, erau
revocai din funcii !i trecui în posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic, pentru a
demonstra populaiei c$ liderii nu au gre!it atunci când i-au învestit în respectivele funcii, ci
de vin$ au fost unele situaii obiective, c$rora nimeni nu le-ar fi f$cut fa$ mai bine în acele
momente. Chiar dac$ motivaia p$rea confuz$ !i contradictorie, ea era utilizat$ ca atare !i
pentru a induce în con!tiina public$ ideea c$ existau "raiuni superioare", de neîneles pentru
omul obi!nuit, care au motivat schimbarea din funcie a respectivilor. În continuare

70
 Tehnici de manipulare
incompetenii erau meninui în posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rotaie a ca-
drelor", deoarece erau total dependeni de directivele de la Centru !i, astfel, extrem de u!or de
controlat. În plus, dosarele penale ce li se puteau întocmi în orice moment puteau fi utilizate
cu eficien$ garantat$ ca instrument de !antaj, dac$ respectivii ar fi dat cel mai timid semn de
nesupunere. Procedeul a continuat s$ fie folosit !i dup$ colapsul comunismului, în unele $ri
est-europene. Spre exemplu, în România din timpul regimului Iliescu sunt nenum $rate
exemple de mini!tri sau de înali funcionari de stat care, dup$ compromiterea definitiv$ în
anumite funcii, au fost "rotii" în altele similare sau au fost numii consilieri prezideniali, în
loc de laiBucure
de a fi deferi
conducerea justiiei,
!ti.pentru a nu se da o confirmare oficial$ a gre!elilor grave comise de

43. Se aduc la cuno$tin! publicului procesele acelor persoane cu poziie de conducere

(în primul rând din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice)
care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului, a socialismului, a industrializ !rii. E o
aciune ce atrage atenia maselor populare.

Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat $ de gre!eli. Mai ales din punct de vedere
ideologic. Pentru a accentua aceast$ percepie în ochii opiniei publice, trebuia s$ se
dovedeasc$ intransigent, îndeosebi cu cei care deviau de la linia politic $ impus$ de la Centru,
în timp ce se aflau în pozi ii de conducere. Debarasarea de astfel de opozani politici
periculo!i trebuia mediatizat$ la maximum, pentru a demonstra populaiei c$ liderii comuni!ti
nu fac nici un fel de discriminare !i îi pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du!m$noase" la
adresa poporului sau a socialismului. Totu!i procesele politice de r$sunet s-au împuinat cu
timpul, pentru c$ politica !antaj$rii "vinovailor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai
eficient$.

44. Cei care lucreaz! în diferite funcii trebuie s! fie schimbai $i înlocuii cu muncitori
cu cea mai slab! preg!tire profesional!, chiar necalificai.

Cei competeni erau foarte greu de manipulat. De aceea ei nu erau de dorit în funcii de
conducere. În posturile-cheie trebuia s$ fie numii doar cei total incompeteni, deoarece
ace!tia, pentru a-!i p$stra noile privilegii, deveneau fideli total conducerii de la Centru !i
îndeplineau cu strictee numai directivele venite de sus.

45. Trebuie ca la facult!i s! ajung! cu prioritate cei care provin din cele mai joase
categorii sociale, cei care nu sunt interesa i s! se perfecioneze la nivel înalt, ci doar s!
obin! o diplom!.

Pentru ideologii totalitarismului, marile personalit$i ale culturii reprezentau cea mai
mare ameninare. Asemenea personalit$i puteau desfiina foarte u!or, cu argumente clare,
rudimentara ideologie comunist$, puteau aduna în jurul lor ali oameni de valoare, puteau
forma grupuri de rezisten$ tacit$, dar extrem de eficient$ în privina impactului asupra unei
populaii nemulumite, erau greu de contracarat sau de aruncat în pu!c$rii datorit$ renumelui
lor internaional. Din aceste motive trebuia ca ei s$ fie anihilai în timp, prin izolare, prin
umilire, prin înlocuirea cu noi "personalit$i", selectate dintre parveniii cu "srcine social $
s$n$toas$", interesai numai de avansarea în ierarhia social$, !tiinific$ sau cultural$, doar pe
baza unei diplome !i a relaiilor cu persoane influente din partid. În timp, strategia a avut sori
de izbând$, astfel c$ la pr$bu!irea regimurilor comuniste din estul !i centrul Europei, mare
parte din "elita" cultural$ ori !tiinific$ a respectivelor state era alc$tuit$ din indivizi mediocri.
Din p$cate, ace!tia s-au erijat imediat în reprezentani "autentici" ai intelectualit$ii !i au
invadat noua scen$ politic$, în timp ce adev$ratele valori, decimate în timpul regimului

71
 Bogdan Ficeac
comunist, au continuat s$ tr$iasc$ !i s$ creeze în izolare !i cvasianonimat, scârbite de noua
mascarad$ a democraiilor de operet$.

În încheierea acestui capitol, cred c$ ar fi interesant pentru cititor s$ încerce identificarea

cât mai multor exemple de aplicare a acestor instruciuni în România Atât înainte de revoluia
din decembrie 1989, cât !i dup$...

72
 Tehnici de manipulare

Controlul total asupra individului

Controlul total asupra individului înseamn$ controlul total asupra modului s!u de
gândire, asupra comportamentului s!u !i asupra sentimentelor sale. Sistemele totalitare ce
urm$resc supunerea necondiionat$ a oamenilor se concentreaz$ spre crearea acelui tip de
cet$ean incapabil s! ia decizii de unul singur.

În consecin$ esena controlului total asupra individului este reprezentat$ de anihilarea

sentimentului de independen$ a acestuia, sentiment ce l-ar putea determina s$ gândeasc$, s$-
!i creeze propriul s$u sistem de valori !i s$ ia decizii de unul singur. Pentru a pune sub control
total mintea oamenilor, trebuie ca ei s$ fie cufundai în anonimatul maselor de manevr$, s$ fie
permanent dependeni de sistemul de gândire al grupului din care fac parte !i s$ se supun$

necondiionat, instinctiv, autorit$ilor.

Pentru a înelege mai bine ce înseamn$ controlul asupra minii umane !i cum se obine,
practic, reformarea gândirii indivizilor, este necesar$, de la bun început, sublinierea
diferenelor existente între aceast$ reform! a gândirii !i sp!larea creierului sau manipularea
prin hipnoz!.

Sp$larea creierulu, metod$ c$reia îi va fi dedicat un capitol special al acestui volum, are
efecte remarcabile în ceea ce prive!te determinarea individului de a se supune din reflex
ordinelor sau de a-!i tr$da semenii ori propria sa ar$. Tehnica a ie!it în eviden$ în timpul
r$zboiului din Coreea. Prizonierii americani erau supu!i unui tratament intensiv de manipulare
a gândirii, în urma c$ruia ajungeau s$ serveasc$ propaganda procoreean$, împotriva
intereselor Statelor Unite. 'i totu!i efectele sp$l$rii creierului depindeau de conjunctura în
care se afla prizonierul. Sc$pat de sub influen a "educatorilor" s$i, eliberat de spaim$,
individul era capabil, în majoritatea cazurilor, s$ revin$ la vechiul s$u mod de gândire..

Hipnotismul, la rândul lui, const$ în desprinderea individului din starea de con!tient$

normal$, în timpul c$reia atenia îi este concentrat$ c $tre exterior prin intermediul celor cinci
simuri, pentru a-l plasa într-o stare de trans$: leg$turile cu exteriorul îi sunt estompate sau
chiar retezate, iar atenia îi este focalizat$ c $tre interior, c$tre sine. Evident, exist$ mai multe
feluri de transe, mergând de la cele de simpl$ reverie, când subiectul are semnale slabe de la
lumea exterioar$, pân$ la cele puternice, când se supune total ordinelor hipnotizatorului,
ajungând chiar la performane incredibile. În foarte multe secte, ritualurile specifice sunt
menite s$ induc$ adepilor o stare de trans$, în urma c$reia predicatorii îi fac s$ se comporte
iraional sau s$ comit$ acte pe care, în mod normal, le-ar fi respins.

Comparativ cu sp$larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz$, reformarea gândirii

este un proces mult mai subtil !i mai sofisticat. În sistemele totalitare, în special în cele
evoluate, abuzul fizic sau psihic este foarte puin sau chiar deloc perceptibil. Artizanii
manipul$rii încearc$ s$ creeze o imagine agreabil$ a liderului în rândul maselor. În acest fel,
rezistena psihic$ a individului este mult diminuat $ !i el poate fi influenat mult mai u!or. F$r$
s$ vrea, el va coopera astfel cu manipulatorii s$i, oferindu-le de multe ori informa ii despre

73
 Bogdan Ficeac
sine, informaii care mai apoi, f$r$ !tirea sa, vor fi folosite chiar împotriva lui. Treptat
subiectul se va integra maselor !i va r$spunde perfect la ceea ce este "programat" s$ r$spund$.

Experiena celui de-al doilea r$zboi mondial, în timpul c$ruia mii de oameni obi!nuii au
fost determinai s$ participe la exterminarea, în lag$rele de concentrare, a milioane de ali
oameni obi!nuii, a relevat înc$ o dat$, cu acuitate, necesitatea studierii mecanismelor de
manipulare atât la nivel individual, cât !i la nivelul unor largi grupuri de oameni. Rezultatele
acestor studii au ar$tat c$ procesul de influenare are trei componente principale: modificarea
comportamentului,
fa ! de autorit!i.
integrarea în grup !i inducerea sentimentului de supunere necondiionat!

Experimentele desf$!urate de cercet$torii în domeniul psihologiei sociale au demonstrat

c$, în majoritatea cazurilor, atunci când individul caut$ s$ r$spund$ unei anumite situaii
sociale, el reacioneaz$ din reflex, conform informaiei acumulate în subcon!tientul s$u.
Acionând asupra subcon!tientului, artizanii manipul$rii obin aproape întotdeauna reaciile
dorite din partea subiecilor, f$r$ ca ace!tia s$ î!i dea seama c$ sunt influenai.

Pentru a înelege mai bine cele trei componente ale procesului de influenare este
necesar$ prezentarea câtorva experimente foarte simple, îns$ deosebit de relevante.

În studierea tehnicilor de modificare subtil! a comportamentului, f$r$ ca subiectul

manipulat s$-!i dea seama, un grup de cercet$tori i-a instruit pe studenii unei clase de
psihologie s$ experimenteze metoda pe propriul lor profesor. Astfel, în timp ce profesorul î!i
inea cursul mi!cându-se spre partea stâng$ a înc$perii, trebuia ca studenii s$ zâmbeasc$ !i s$
par$ mult mai ateni la spusele lui. În momentul în care profesorul se deplasa c $tre partea
dreapt$ a clasei, studenii p $reau plictisii, iritai, neateni. Dup$ mai multe cursuri, profesorul
a început s$ prefere doar partea stâng$ a înc$perii pentru a-!i ine prelegerile, iar câteva zile
mai târziu s-a obi!nuit s$ vorbeasc$ sprijinit lejer de peretele din stânga clasei.

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Chiar !i dup$ ce studenii au revenit la comportamentul
absolut normal, profesorul a continuat s$-!i in$ cursurile în apropierea peretelui din stânga.
Întrebat de cercet$tori asupra comportamentului s$u, a reacionat oarecum cu iritare, susinând
c$ a!a preda el dintotdeauna, c$ acela era stilul s$u personal, c$ nu i se p$rea deloc ciudat s$
se sprijine
influen at dede"jocul"
peretele dinilor
studen s$i. clasei. În mod clar el nu con!tientiza faptul c$ fusese
stânga

Exact ca în experimentul descris mai sus, nenum $rate caracteristici comportamentale îi

sunt induse individului în urma presiunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur, de
tradiii, obiceiuri, rutine.

În acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic$, cea a integr!rii tntnle a individului
în grupul din care face parte. Un alt experiment faimos, iniiat de doctorul Solomon Asch, a
demonstrat c$ marea majoritate a indivizilor ajung s $ se îndoiasc$ de propriile lor cuno!tine
atunci când sunt pu!i într-o situaie social$ în cadrul c$reia componenii grupului care se
bucur$ de cel mai mare respect dau r$spunsuri gre!ite la întreb$ri simple. O variant$ a acestui
experiment s-a desf$!urat într-o !coal$ cu elevi foarte buni, care au fost pu!i în rând, în faa
unui examinator sever. Acesta i-a întrebat care este formula apei. Elevii au r$spuns relaxai,
unul dup$ altul: H2O. Examinatorul a zâmbit oarecum dispreuitor, apoi a reluat cu severitate
întrebarea: Înc! o dat!: care este formula chimic! a apei? Pu!i s $ r$spund$ pe rând, elevii au
r$mas dezorientai, unii au t$cut încurcai, alii au r$spuns c$ nu !tiu. Nimeni nu a reluat
r$spunsul corect!

74
 Tehnici de manipulare
Un alt exemplu care demonstreaz$ cât de puternic$, dar !i subtil$, este influena regulilor
grupului asupra individului îl reprezint$ unul dintre episoadele îndr$gitului serial de
televiziune Camera ascuns!. Organizatorii au trimis un grup de câ iva cet$eni s$ intre în
liftul unei instituii !i s$-l ocupe în a!a fel încât s$ nu mai fie loc în $untru decât pentru o
singur$ persoan$, apoi s$ stea cu spatele la u!$ pe tot timpul deplas$rii ascensorului. Dup$
terminarea aranjamentului, camera ascuns$ a înregistrat comportamentul indivizilor inoceni,
care intrau în lift, al$turi de grupul manipulatorilor.

La început,
din$untru, fiecare
manifesta "victim
o stare $" era vizibil
accentuat surprins$ de
$ de disconfort, se comportamentul r$mân!nuit
agita, încerca s$ neobi al !celor
$, totu i, cu
faa la u!$, apoi se întorcea într-o parte, tot mai mult, iar la destina ie era aproape întotdeauna
cu spatele la u!$, la fel cu toi ceilali. Într-un singur caz, un tân$r s-a agitat permanent, dar a
rezistat eroic tentaiei de a se supune regulii de grup. Dup $ ce a ie!it din ascensor, starea de
tensiune îi era atât de mare, încât a simit nevoia s$-!i aprind$ imediat o igar$.

În privina supunerii fa$ de autorit$i, cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley
Milgram, ce au fost descrise pe larg în capitolul dedicat clasific$rii manipul$rilor. Ca o
concluzie important$ a studiilor sale, nu trebuie uitat c $ Milgram scria: Esena supunerii
const! în faptul c! o persoan! ajunge s! se considere pe sine îns!$i ca fiind un instrument al
îndeplinirii dorinelor $i ordinelor unei alte persoane $i, ca urmare, nu se mai consider!
responsabil! pentru propriile sale aciuni.

În capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c $i majore de
manipulare a individului !i, în ultim$ instan$, a maselor, pentru obinerea unui control total
asupra acestora. Cele opt tehnici urm$resc declan!area !i amplificarea procesului de
influenare, cu cele trei scopuri principale ale acestuia, deja descrise anterior: modificarea
comportamentului, integrarea individului în grup (cufundarea în anonimat) !i supunerea
necondiionat$ fa$ de autorit$i.

Efectele acestui proces de influenare se concretizeaz$, treptat, în supunerea total$ a

individului, deoarece manipulatorii ajung în cele din urm $ s $-i controleze !i comportamentul,
!i gândirea, !i sentimentele.

Înainte de analizarea celor trei componente ale recre$rii complete a individului: controlul
comportamentului, controlul gândirii !i controlul sentimentelor, este necesar$ introducerea
unui nou concept, anume disonana cognitiv!J

În 1957, Leon Festinger a f$cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe
conflictul interior ce apare atunci când un raionament, o tr$ire sau un act de comportament
vine în contradicie cu celelalte dou$. Identitatea unui individ este alc$tuit$ din împletirea
armonioas! a gândirii, sentimentelor !i aciunilor sale. Individul poate suporta numai
discrepanele minore între cele trei componente ale identit$ii lui. Atunci când apare o
discrepan$ major$, omul are o senzaie foarte puternic$ de disconfort, care reprezint$
disonana cognitiv!.

Întotdeauna când omului îi este foame, încearc$ s$ m$nânce. Întotdeauna când îi este
sete, încearc$ s $ bea La fel, întotdeauna când resimte disconfortul psihic, încearc$ s$-l reduc$
sau chiar s$-l anihileze. Cum? Festinger ofer$ un exemplu general în concluziile studiului s$u:

75
 Bogdan Ficeac
Dac! unei persoane i se modific! actele comportamentale, atunci gândirea $i sentimentele
sale se vor modifica în sensul minimaliz!rii disonanei.

Altfel spus, întotdeauna când unui individ îi este indus$ schimbarea uneia dintre cele trei
componente ale identit$ii sale (gândire, comportament, sentimente), el !i le va modifica
instinctiv pe celelalte dou$, pentru a nu mai avea senzaia acut$ de disconfort psihic.

S$ d$m câteva exemple simple pentru a înelege cât mai exact implacabilul mecanism
declan !at de disonana cognitiv$. S$ presupunem c$ un individ are obiceiul fumatului. În
urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s $u, privind rata înalt$ de cancer
pulmonar în rândul fum$torilor, între obiceiul (comportamentul) s$u !i raiune apare un
conflict. Pentru a elimina acest conflict, individul are dou$ variante: ori renun$ la viciu, ori
î!i adapteaz$ gândirea acestui comportament, în sensul g$sirii unor justific$ri. Optând pentru
cea de-a doua variant$, fum$torul înveterat va ajunge s$-!i spun$ c$, de fapt, statisticile
privind cancerul nu sunt concludente, sau c$ va fi ferit de pericol dac$ va fuma numai ig$ri
cu filtru, ori va g$si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie, are nou!zeci de ani,
fumeaz! câte un pachet pe zi de la doi'$pe ani $i n-are nici pe naiba... Dac$ adaptarea gândirii
este insuficient$, fum$torul î!i va adapta !i sentimentele, ajungând s$ fie convins c$ o igar$ îi
produce atât de mult$ pl$cere, încât merit$ s$-!i sacrifice câteva minute din via$ pentru ea.
Pentru nefum$tori asemenea justific$ri par stupide. Îns$ pentru fum$tori ele devin convingeri
de nezdruncinat. 'i tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz$ strategia
publicitar$ a marilor companii produc$toare de ig$ri.
Pe acela!i fenomen al disonanei cognitive se bazeaz$ !i dezumanizarea victimelor, în
urma c$reia oamenii obi!nuii sunt transformai în uciga!i cu sânge rece, proces descris într-
un capitol anterior. Soldaii, altminteri indivizi normali, sunt antrena i s$ lupte !i s$ ucid$
inamicul. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiine nevinovate: femei, b$trâni,
copii. În urma unor asemenea acte de cruzime, soldatul resimte un acut disconfort psihic,
concretizat prin apariia remu!c$rilor. Pentru a sc$pa de remu!c$ri, pentru a-!i aduce în
consonan$ aciunile cu sentimentele !i raiunea, soldatul ajunge s$ cread$ sincer în
propaganda desf$!urat$ de conduc$torii s$i. El consider$ c $ du!manii nu sunt oameni ca !i el,
ci figuri odioase a c$ror via$ nu are nici un fel de valoare. În consecin$ astfel de
raionamente îl absolv$ de vin$, iar sentimentele se conformeaz$ !i ele raiunii, în sensul c$
!c$rile fac
remuelimina
fost i. loc dispreului !i urii fat$ de inamic, ba mai mult, satisfaciei c$ du !manii au

Revenind la exemple mai simple, trebuie menionat !i comportamentul cump$r$torului

obi!nuit. S$ presupunem c$ cineva colind$ magazinele specializate pentru a-!i g$si o ma!in$
pe placul s$u. În cele din urm$ se decide !i cump$r$ un anumit model. Dup$ efectuarea pl$ii,
în subcon!tientul individului apare o contradicie între actul de cump$rare pe care tocmai l-a
efectuat !i gândul c$ poate ar fi g$sit ceva mai bun ori sentimentul c$ alte modele ar fi totu!i
mai frumoase. În timp, pentru a reduce disonana, va ajunge s$ cread$ c$ ma!ina pe care a
cump$rat-o este cea mai frumoas$ !i cea mai performant$. Chiar dac$ un cunoscut ar încerca
s$-i demonstreze c$ alegerea sa a fost gre!it$, noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau
va c$uta imediat argumente prin care s$-i demonstreze c$ modelul cump$rat de el este cel mai
bun. Dac$ argumentele nu stau în picioare, el va pune intervenia cunoscutului pe seama
invidiei.
Este interesant !i modul în care au reu!it s $ se impun$, pe pieele occidentale, alimentele
cu coninut sc$zut de gr$simi, f$r$ colesterol etc, de!i gustul lor este diferit de cel al
alimentelor tradiionale. În acest caz, propaganda produc$torilor a acionat asupra raiunii
consumatorilor, convingându-i c$ asemenea alimente sunt cele mai s$n$toase.

76
 Tehnici de manipulare
Comportamentul a urmat raiunea, în sensul c$ oamenii au început s$ cumpere numai astfel de
produse. Mai r$mâneau sim$mintele. Pentru cei neobi!nuii, gustul noilor alimente p$rea fad.
Treptat îns$, gustul s-a adaptat, conformându-se raiunii !i comportamentului. Dup$ câteva
luni, consumatorii chiar nu mai suport$ gustul bucatelor tradiionale, care li se par infernal de
grase, spre exemplu.

În concluzie trebuie subliniat înc$ o dat$ faptul c$, datorit$ fenomenului de disonan$
cognitiv$, obinerea controlului total asupra individului nu este neap$rat condiionat$ de
exercitarea aceea!i intensitate, $i asupra gândirii individului, $i asupra
sentimentelorpresiunilor, cucomportamentului
lui, !i asupra s$u. În funcie de scopul urm$rit, manipulatorii
pot aciona, în principal, numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit $ii
individului, celelalte dou$ modificându-se de la sine în func ie de cea deja schimbat$. Cu alte
cuvinte, artizanii manipul$rii provoac$ în mod deliberat disonane cognitive, pentru a face
mult mai eficient !i mai rapid procesul de influenare.

Având în vedere importana fenomenului de disonan$, s$ analiz$m pe rând cei trei piloni
pe care se bazeaz$ controlul total asupra individului: controlul comportamentului, controlul
gândirii !i controlul emoiilor.

Controlul comportamentului este determinat de controlul realit$ii fizice în care tr$ie!te

individul. În aceast$ idee, artizanii manipul$rii au în vedere tipul de locuin$ a individului,
felul în care acesta se îmbrac$, num$rul mediu al orelor de somn, alimentaia, felul muncii pe
care o presteaz$, ritualurile !i obiceiurile sale !i, în general, toate aciunile lui.

Primul pas îl constituie instituirea unui program zilnic foarte strict, valabil pentru toi
membrii grupului social (cet$eni obi!nuii din societ$ile guvernate de ideologii totalitare,
membri ai unor secte, indivizi afla i în captivitate etc). În fiecare zi, un important interval de
timp este dedicat activit$ilor de îndoctrinare !i îndeplinirii unor ritualuri. În acela!i timp
fiec$rui individ i se dau sarcini specifice, a c$ror rezolvare îi ocup$ cea mai mare parte a
timpului. În se
f$cut. El nu societ $ile
poate totalitare
substitui !i în cadrul
regulilor sectelor
deoarece !tie cdistructive, omul
$ este pasibil are întotdeauna
de pedeaps $. ceva de

În unele sisteme sociale ca !i în sectele extremiste, indivizii sunt adu!i pân$ în faza unei
dependene totale fa$ de lideri. Ei trebuie s$ cear$ permisiunea pentru absolut orice. Trebuie
s$ cear$ bani pentru autobuz, pentru haine, pentru a putea da un telefon unor rude sau
cuno!tine, pentru a se duce la doctor !.a.m.d. Fiecare or$ din via$ este destinat$ pentru ceva
anume, conform indicaiilor liderilor sau cu aprobarea acestora. Pentru a fi exclus$ orice
manifestare de insubordonare, indivizii sunt adu!i în starea de dependen$ financiar$ total$
fa$ de liderul de grup sau fa$ de sistem. Nesupunându-se ordinelor !i regulamentelor, ei nu
mai au !anse de supravieuire fizic$.

În Albania lui Enver Hogea, spre exemplu, oamenii ajunseser$ la o dependen$ total$ fa$
de conduc$torii regimului. Pentru a avea dreptul s$ primeasc$ un aparat de radio, trebuia s$ se
înscrie pe liste la serviciu !i s$ dovedeasc$ un comportament "exemplar" în munc$ !i via$.
Dup$ ani întregi de demonstrare a loialit$ii fa$ de regim puteau primi chiar !i aprobarea de
a-!i cump$ra o biciclet$ sau, culmea luxului, un televizor. Locuitorii obi!nuii ai blocurilor din
Tirana nu aveau înc$lzire, nici buc$t$rii în apartamente. Existau buc$t$rii comune, pe strad$,
iar femeile erau obligate s$ mearg$ acolo pentru a g$ti. În Albania nu existau autoturisme,

77
 Bogdan Ficeac
decât în posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni !ti. În rest nimeni nu
avea acces la a!a ceva. Singurele mijloace de transport în comun erau autobuzele. Nu trebuia
ca oamenii s$ fie l$sai s$ simt$ c$ le aparine ceva numai lor, indiferent c$ era vorba de un
autoturism sau de lini!tea unui c$min. Ei puteau doar s$ primeasc$ recompense pentru
comportament loial. Casele de odihn$ existente la sfâr!itul celui de-al doilea r$zboi mondial
pe superbul litoral al Adriaticii au fost închise !i l$sate în paragin$. A merge în concediu la
mare era considerat un obicei "mic-burghez", ce trebuia eradicat. În locul acestor perioade de
relaxare, oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". Datoria de onoare a fiec$ruia era s$-!i

$rii a fost
apere ara de iminenta
împânzit cuinvazie a cotropitorilor
cazemate. Cupolele deimperiali !ti,fost
ciment au într-un timp record,
amplasate întreg
în sate, teritoriul
la intersec ia
drumurilor, în vii, în livezi, în lanuri, pe plaja de la malul m$rii, în muni, absolut peste tot.
Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest, în special din Italia.
Nu era zi în care fiecare cet$ean al $rii s$ nu vad$ cazematele !i s$ nu simt$, instinctiv,
pericolul. Iar dac$ se întâmpla totu!i s$-i mai r$mân$ !i ceva timp liber, era preocupat s $ !i-l
ocupe în întregime cu c$utarea unei îmbuc$turi mai bune sau cu procurarea câtorva lemne cu
care s$ fac$ focul într-o sob$ special$, dou$ ore pe s$pt$mân$, pentru a-!i îmb$ia copilul.

Pe lâng$ controlul strict exercitat asupra fiec$rei ore din via$, o alt$ metod$ de
determinare a comportamentului este impunerea unor reguli care s$-l determine pe individ s$
se integreze grupului, s$ nu aib$ senzaia unei identit$i proprii, ce l-ar putea duce spre
exprimarea unor opinii personale. În sistemele totalitare, dar mai ales în sectele distructive,
oamenii sunt pu!i s$ m$nânce împreun$, s$ lucreze împreun$, s$ aib$ cât mai multe întâlniri
în grup !i chiar s$ doarm$ în mari dormitoare comune. Individualismul este descurajat prin
orice mijloace. Mai mult, individul trebuie înregimentat într-o organizaie anume, oricare ar fi
ea, pentru a se supune unor regulamente abuzive !i a se integra unei ierarhii suplimentare.

În România lui Ceau!escu, conform experienei nord-coreene, s-a încercat crearea

"omului nou", cu un comportament total nou, prin plasarea lui într-un cadru complet nou.
Marile monumente istorice ale $rii au fost l$sate în paragin$, pentru c$ trecutul trebuia
rescris. Tradiiile !i obiceiurile române!ti au fost ignorate !i chiar interzise. Un fabulos tezaur
spiritual, cel al mitologiei naionale, a fost cenzurat total, deoarece nu avea nici o leg$tur$ cu
noua doctrin$ comunist$. Nici m$car locuinele nu au sc$pat t$v$lugului demolator.
Nenum$rate cl$diri din centrele tuturor ora!elor $rii au fost rase de pe suprafaa p$mântului
pentruparc
trase a face loc arhitecturii
$ la indigo, pentru a"de tip nou", concretizate
nu individualiza în vreun în !a-numitele
felaora "centre respectiv
!ul sau regiunea civice", toate
$. În
fiecare cartier al Bucure tiului a început construirea unor mari complexe alimentare, despre
!
care a prins s$ se insinueze tot mai mult zvonul c $ urmau a fi transformate în uria!e cantine
publice. La ar$, teroarea a fost !i mai mare. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa a
p$mântului în intenia de a desfiina gospod$ria $r$neasc$, a!a neajutorat$ cum era ea, pentru
c$ reprezenta o surs$ de inducere a simului de proprietate privat$, care, la rândul s$u, îi
conferea omului o anume individualitate. În locul caselor au fost ridicate blocuri, în încercarea
de a le impune $ranilor un nou mod de via$, bazat pe traiul în comun, anost, f$r$
posibilitatea vreunei iniiative. De asemenea, în ora!e oamenii au fost înghesuii în blocuri-tip,
f$r$ personalitate, f$r$ nici un detaliu arhitectonic distinctiv, care s $ le inoculeze tocmai acest
sentiment de cufundare în anonimat, !i implicit comportamentul respectiv. Toate ora!ele din
$rile foste comuniste au acela!i aspect: sufocate de blocuri uria!e, identice, în culori !terse.
Omului îi era impus$ prin orice mijloace pierderea identit$ii.
Controlul comportamentului se creeaz$ din fraged$ pruncie, prin înregimentarea în tot
felul de organizaii bazate pe o ierarhie bine stabilit$, cu un statut rigid, cu obligaia de a purta
un anumit gen de uniforme, acelea!i pentru toi. În România regimului comunist a fost
înfiinat$ organizaia naional$ a "'oimilor patriei", în cadrul c$reia comportamentul copiilor

78
 Tehnici de manipulare
era controlat înc$ din faza pre!colar$. Urmau apoi organizaia de pionieri, UTC-ul, sindicatul,
organizaia de partid !.a.m.d. Întreaga populaie trebuia cuprins$ în una sau mai multe forme
de organizare, cu reguli stricte, eventual cu uniforme specifice, care s$ creeze sentimentul
supunerii fa$ de autorit$i, orice reprezentare ar fi avut acestea. Inducerea supunerii
determina implicit !i un anume model de comportament. Omul nu trebuia s $ aib$ timp de
reflecie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest$ri personale. Permanent,
individul era ocupat s$ participe la aciunile organizaiei, s$ se zbat$ pentru obinerea unor
mici recompense, în majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component$

grupului.$,Într-un
material s$ se asemenea
comporte mediu,
"exemplar" pentru
guvernat a accede
de reguli nenum la$rate,
trepteorice
superioare ale erarhiei
act comportamental
putea fi interpretat într-un anume fel, atr$gând dup$ sine recompense sau pedepse. Individul
era meninut permanent într-o balan$ asupra c$reia î!i concentra întreaga atenie. Acionând
în sensul dorit de autorit$i, el era recompensat, l$udat !i, uneori, promovat; acionând în sens
nedorit, el era expus oprobriului public, criticat, retrogradat, supus unor munci umilitoare.

Viaa în cadrul unui asemenea sistem, f$r$ alternativ$, f$r$ derog$ri de la reguli (în cazul
majorit$ii cet$enilor obi!nuii), îl aduce pe individ în situaia de a crede sincer c$
recompensele pe care le obine în cazul comportamentului "corect" sunt absolut fire !ti. De
asemenea el crede sincer c$ atunci când este pedepsit pentru acte "incorecte", chiar merit!
pedeapsa. Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup$ sine, în timp,
modificarea gândirii individului !i chiar a sentimentelor acestuia.

Obinerea controlului total asupra individului prin determinarea modului s $u de

comportament impune crearea unui întreg sistem de ritualuri !i obi!nuine menite s$ asigure
coeziunea grupului, s$ cufunde individul în anonimat !i s$-l fac$ s$ se supun$ din reflex
autorit$ilor !i regulilor statuate de acestea. Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a
vorbi, de a se îmbr$ca, de a se tunde, chiar !i la o anumit$ expresie facial$. "Limbajul de
lemn" atât de ironizat dup$ colapsul comunismului reprezenta totu!i, la vremea lui, o poart$
spre promovarea social$. Cei care ajungeau s$-l st$pâneasc$ erau con!tieni c $ puteau accede
mult mai u!or spre vârful ierarhiei. Muli ajungeau chiar s$ cread$ sincer c$ un asemenea
limbaj este "diplomatic" !i superior celui utilizat de "vulg". Tunsoarea "decent$" era un alt
element care îi f$cea pe oameni s$ nu se deosebeasc$ unii de alii. În sistemele totalitare
asiatice, majoritatea populaiei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. Dependen a total$
fa$ de aregim
pentru primidinperiodic
punct de vedere
îmbr financiar
$c$minte !i încîi$obliga pe cet
l$minte. $enii
Chiar s$ fi!nui
!i obi i s$oamenii
vrut, se a!ezenu coad$
la aveau
posibilitatea s - i procure haine mai "altfel". Cu timpul, obi nuin a i-a f cut s cread sincer
$ ! !  $ $ $
c$ acel gen de îmbr$c$minte este cel mai potrivit, cel mai decent, cel mai practic. Oamenii
îmbr$cai deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere.

În cadrul sectelor, adepii sunt supu!i unor nenum$rate ritualuri ce le creeaz$ un anume
gen de comportament, care, la fel, atrage dup$ sine reformarea gândirii !i a sentimentelor. Un
fost membru al sectei lui Moon î!i aminte!te c$ pân$ !i obiceiuri orientale minore precum
desc$latul la intrarea într-un centru de medita ie, îngenuncherea !i plec$ciunile în faa celor
mai în vârst$ îl f$ceau s$ se simt$ deosebit de restul lumii, s$ aib$ un sentiment de relaxare !i
mulumire de sine.

Indivizii care totu!i mai rezist$ integr$rii totale sunt acuzai de egoism, de mentalit$i
învechite !i, înainte de a fi pedepsii, li se ofer$ "!ansa" reabilit$rii. Pentru a se reabilita, sau
chiar pentru a nu se pune în asemenea situaii, indivizii caut$ s$ se integreze perfect grupului,
ajungând pân$ la a-!i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii în dorina de a nu
ie!i cu ceva în eviden$. Supunerea total$ fa$ de conduc$tor, orice reprezentare ar avea
acesta, devine cel mai important lucru pe care îl au de înv$at.

79
 Bogdan Ficeac
Conduc$torii !tiu c$ nu pot comanda gândurile ascunse ale indivizilor. Îns$ ei !tiu foarte
bine cum s$ le comande comportamentul, pentru ca gândirea !i emoiile s$ se conformeze de
la sine acestuia.

Controlul gândirii presupune îndoctrinarea indivizilor atât de profund, încât ei s$ accepte

necondiionat ideologia grupului, s$ adopte în mod firesc noul limbaj !i s$ î!i formeze reflexul
de a respinge instinctiv orice "gând perturbator". Pentru a deveni un "bun" membru al
respectivului grup social, individul ajunge s$ îsj manipuleze singur propria sa gândire.

În sistemele totalitare, oamenii sunt adu!i în situaia de a crede c$ ideologia propagat$ de

conduc$tori reprezint$ "adev$rul absolut", singura interpretare corect$ a realit$ii. Doctrina !i
întregul p$ienjeni! de legi !i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz $ doar pe
filtrarea informaiilor culese de individ din exterior, ci mai ales au în vedere crearea unui
sistem de gândire prin care individul însu!i s$ selecteze !i s$ interpreteze informaiile în
sensul dorit de lideri.

Îndoctrinarea, pentru a fi cât mai eficient$, trebuie s$ se bazeze pe simplicitate.

Individului i se anuleaz$ posibilitatea de a judeca înprorunzime, de a interpreta situa iile
sociale, în special prin împ$rirea tuturor fenomenelor în "bune" !i "rele". Nuanele sunt
excluse. În acest sens, lozinca: Cine nu este cu noi, este împotriva noastr! separ$ dintr-o dat$
societatea, lumea exterioar$, în "buni" !i "r$i", în oameni care gândesc "corect" !i inamici cu
"mentalit$i învechite". Delimitarea dintre cele dou$ categorii este strict$ !i nu accept$ nici o
derogare, nici o interpretare. Pentru a da m$sura lucrurilor "corecte", tot ce este "bun" !i
permis se reg$se!te în imaginea conduc$torului. Tot ce este "r$u" provine din afar$.

Mai mult, toate sistemele totalitare susin c$ doctrina lor este riguros fundamentat$ din
punct de vedere !tiinific. Este, de fapt, singura "valabil$", singura "adev$rat$". Din acest
motiv, indivizilor le este inoculat$ ideea de a nu se mai gândi la asemenea lucruri, "deja
verificate", pentru c$ ideologii sistemului au avut grij $ s $ gândeasc$ pentru ei !i s $ le asigure
integrarea în "cea mai bun$ dintre lumi".

Conduc$torii unui sistem totalitar creeaz$ întotdeauna un limbaj propriu grupului, alc$tuit
din cuvinte !i expresii specifice, pentru c$ limbajul pune la dispozi ia gândirii simbolurile cu
care aceasta
situaiilor ce aropereaz
necesita Controlând
$. analize limbajul,
complexe pentrusea fipoate controla
înelese în esen$gândirea. Majoritatea
de oamenii obi!nuii
sunt condensate, etichetate !i reduse la simple cli!ee verbale, ce atrag dup$ ele formarea unor
cli!ee de gândire.

Spre exemplu, în secta lui Moon, atunci când un membru are dificult$i în a se înelege cu
un altul, situat fie deasupra, fie dedesubtul s $u în ierarhia grupului, conflictul este calificat
drept "problema Cain-Abel". Aceast$ etichetare induce imediat în mintea adepilor !i modul
de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s$ i se supun$ lui Abel !i s$-l urmeze, nu s$-l ucid$,
a!a cum s-a întâmplat în episodul descris de Vechiul Testament. Cu alte cuvinte, cel situat pe
o treapt$ ierarhic$ superioar$ are întotdeauna dreptate. În acest mod conflictul este dezamorsat
pe loc. Încercarea vreunui adept de a gândi altfel este calificat$ imediat drept supunere fa$ de
dorina Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r $u mai presus de Abel-cel-bun. Acest cli!eu
verbal !i de gândire îi împiedic$ pe adepi s$ judece actele !i eventualele gre!eli ale
conduc$torilor. Pentru c$ liderul acioneaz$ întotdeauna corect !i, chiar dac$ deciziile lui par
uneori bizare, el !tie foarte bine ce face.

Cli!eele verbale !i, mai apoi, cele de gândire au rolul de a-i separa net pe membrii
grupului de restul lumii. Acest lucru este vizibil mai ales în cadrul unor secte, al c $ror sistem

80
 Tehnici de manipulare
de îndoctrinare este foarte eficient !i pentru faptul c$ liderii lor acioneaz$ asupra unor grupuri
de oameni relativ restrânse, izolate de ansamblul societ$ii. Prin practicarea unui limbaj
propriu, sectanii, se simt superiori, ale !j, posesori ai adev$rului absolut. În acela!i timp,
cli!eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-niilor. Ace!tia au impresia c$ sectanii au
ajuns la o înelegere superioar$ a fenomenelor vieii, c$ pentru a deveni asemenea lor trebuie
parcurse nenum$rate trepte iniiatice, care s$ deschid$ noi pori ale cunoa!terii, c$ vor fi
necesari ani întregi de eforturi pentru a accede la "adev $rul absolut''. În realitate, însu!indu-!i
limbajul sectei, participând la ritualurile iniiatice, novicii vor înv$a cum s$ nu gândeasc$. Ei
vor înv$a c$ adev$rata cunoa!tere înseamn$ credina total$ în ideologia sectei.
O alt$ component$ important$ a controlului gândirii este formarea reflexelor mentale ale
individului de a respinge orice gând ce ar putea contraveni ideologiei. Judecarea instinctiv$ a
diverselor situaii sociale este anihilat$, prin crearea unei noi identit$i spirituale a individului,
deosebite total de cea veche. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe
etape. În prima faz$ se aplic$ negarea total$ a ideilor "incorecte", coroborat$ cu cenzurarea
drastic$ a informaiilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev!rat. Este o minciun!
inventat! de du$manii no$tri. Treptat, individul ajunge în situaia de a-!i forma el însu!i un
nou mod de gândire. Atunci când are unele dubii, din instinct va fi înv$at s $ gândeasc$: A$a
ceva s-a întâmplat din motive bine întemeiate. Apoi nu va mai gândi, ci va veni imediat cu
justificarea: A$a ceva s-a întâmplat pentru c ! trebuia s! se întâmple.

Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor în situaia de a respinge din
start orice idee ce vine în contradicie cu doctrina sistemului, price critic$ la adresa
conduc$torilor sau a grupului. Astfel de indivizi vor fi incapabili s$ raioneze cu deta!are, s$
evalueze !i s $ interpreteze obiectiv situaiile sociale. Rigiditatea gândirii lor îi va împiedica s$
se angreneze chiar în cel mai banal schimb de opinii. Ei vor fi sincer convin !i c$ sunt
posesorii adev$rului absolut. Dar ceea ce este mai grav, vor fi la fel de sincer convin!i c $ to i
cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du!mani de moarte !i trebuie eliminai.

Tot în ideea inducerii reflexelor mentale este încurajat un anume gen de critic$ !i
autocritic$- în cazul multor indivizi, de!i atrofiat pân$ aproape de dispariie, instinctul de
judecare deta!at$ a unor situaii sociale nu poate fi eliminat definitiv. De aceea el trebuie
pervertit treptat, oferindu-i-se !ansa de a fi utilizat, spre exemplu, în afirmarea unor p$reri
critice. Critica
întrucât !i autocritica
cet$enilor au !i menirea
le este permis de a $crea
s$-!i expun o imagine
, chiar public, de
p$"obiectivitate" a sistemului,
rerile. Îns$ punctul vital al
acestor manifest$ri const$ în faptul c$ niciodat$ nu este permis$ criticarea ideologiei, ci a
fenomenelor, a situaiilor !i a persoanelor care i se opun. Întotdeauna doctrina, sistemul,
conduc$torul sunt mai presus de orice îndoial$. În consecin$ numai ceea ce i se opune este
demn de critic$. La fel, autocritica nu va include niciodat $ p$rerea de r$u a individului c$ a
crezut necondiionat în ideologia grupului, ci nemulumirea c$ nu a crezut destul pentru a fi
un "bun" cet$ean sau un "bun" adept al sectei respective.

În cadrul unor secte se practic$ intens ritualuri speciale de alungare a gândurilor "rele".
Adepii sunt înv$ai s$ identifice ei în!i!i aceste gânduri !i s$ le anihileze pentru a se putea
ridica pe o "treapt$ superioar$ a cunoa!terii".

În funcie de sect$, respectivele ritualuri pot consta în: rug$ciuni, m$t$nii, meditaii,
cântece specifice, repetarea cu voce tare sau în gând a unor cli!ee cu valoare de simbol,
intrarea în trans$ !.a.m.d. Treptat, ritualurile devin obi!nuin$. Individul este "programat" s$ le
activeze la primul semn de îndoial$, team$ sau nesiguran$. Automatismul ajunge la
perfeciune, iar sectantul începe s$ se roage brusc sau intr$ subit în trans$ f$r$ ca m$car s$
realizeze c$ tocmai a avut un gând "r$u".

81
 Bogdan Ficeac
Asemenea automatisme mentale de înl$turare a oric$rui gând "incorect", a oric$rei
îndoieli sau incertitudini reprezint$ cea mai direct$ cale de a rupe individul de realitate. Pentru
el doctrina grupului va fi perfect$, conduc$torii vor fi perfeci, iar toate lucrurile rele ce i se
vor întâmpla vor fi numai din vina lui. Dac$ în cadrul sectelor astfel de automatisme se pot
crea în câteva s$pt$mâni sau luni, în cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau
chiar de decenii. Cu cât trece mai mult timp, apar noi generaii, care, chiar dac$ nu ar fi
îndoctrinate în mod evident, ar ajunge s$ serveasc$ ideologia regimului prin simplul fapt c$
tr$iesc în acel sistem, c$ întreg comportamentul lor, modul de gândire, sistemul de valori,
standardele culturale
motiv, seismele etc.mari,
sociale se formeaz $ sub
provocate pr$bu!irea
deinfluen a total$ a întreg
unui ideologiei respective.
sistem doctrinar,Din acest
induc la
nivelul întregii populaii starea de anomie, despre care am discutat într-un capitol anterior.
Pentru reducerea perioadei de anomie cât mai mult posibil este necesar$ restructurarea din
temelii a întregului sistem de valori, de legi !i regulamente. Perpetuarea unei st$ri de fals$
tranziie, în care vechile structuri !i mentalit$i continu$ s$ funcioneze, chiar !i sub forme
poleite, în paralel cu noile mecanisme politice, economice !i sociale, nu face decât s$
permanentizeze haosul !i confuzia. Sistemele totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin
eliminarea complet$, într-un interval de timp foarte scurt, a vechilor structuri. Instaurarea unui
regim democratic, bazat pe încurajarea individului de a- !i manifesta propria sa identitate, nu
se poate realiza prin for$. Aici intervine rolul personalit$ilor în istorie.

Atunci când personalit$ile, aflate la conducere în asemenea situaii de criz$, sunt

incapabile s$ imprime un curs ascendent redefinirii societ$ii, artizanii manipul$rii pot induce
foarte u!or sentimentul culpabiliz$rii generale. Având în vedere c$ fostul regim ideologic
totalitar a inoculat în mentalitatea cet$enilor de rând ideea c$ doctrina !i aciunile
conduc$torilor sunt întotdeauna corecte, iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama
oamenilor obi!nuii, cu concepii "incorecte", ace!tia vor putea fi învinuii mult mai u!or de
toate relele, pe motiv c$ "mentalitatea lor este învechit$", c$ nu vor s$ îneleag$ m$reia
programelor propuse de lideri !i justeea acestora, c$ se las$ influenai de du!manii naiunii
sau de diver!i "huligani" ori "golani", c$ toat$ lumea este corupt$, c$ oamenii nu-!i merit$
liderii.

Conduc$torii totalitari nu vor accepta niciodat$ ideea c$ fenomenele negative s-ar putea
întâmpla din cauza incompetenei lor, doctrinei pe care o servesc, sau sistemului pe care îl
susin. Chiarideologiile
continuare în faa celor
de mai clare
inspiraieeviden e ale
totalitar e!ecului
$ sub totalitarismului,
diverse Se ine
ei vor sus
pretexte precum: în
poate
democraie $i cu un despot luminat... .a.m.d.
!

Revenind la mecanismele de control al gândirii, trebuie subliniat !i în acest caz faptul c$,
acionând asupra gândirii, exploatând fenomenul de disonan$ cognitiv$ se poate obine !i
controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor.

Controlul sentimentelor const$ în manipularea emoiilor individului !i în restrângerea cât

mai mult posibil$ a spectrului s$u sentimental. Vinov!ia $i frica sunt dou$ instrumente
absolut necesare pentru a ine oamenii sub control. Manipularea sentimentului de vinov$ie d$
cele mai bune rezultate pentru integrarea individului în societate, pentru cufundarea lui în
anonimat, dar !i pentru inducerea supunerii necondiionate fa$ de autorit$i.

82
 Tehnici de manipulare
Vinov$ia poate fi de multe feluri. Astfel vina istoric! este cea prin care se creeaz$
culpabilizarea general$. Pentru ororile nazismului a fost blamat întregul popor german. Pentru
aruncarea bombelor de la Hiroshima !i Nagasaki, fiecare american s-a sim it vinovat. Pentru a
nu se începe procesele criminalilor comuni!ti s-a insinuat ideea c$ to i membrii de partid ar fi
vinovai de crimele comise în lag$rele !i pu!c$riile comuniste. Vina istoric$ poate fi indus$
atât de cuceritorii din afar$, care urm$resc s$ ob in$ supunerea necondiionat$ a "vinovailor"
în numele p$catelor comise de reprezentanii acestora, cât !i de propriii conduc$tori, care
doresc s$-!i justifice unele acte grave !i s$ le prezinte distorsionat în ochii opiniei publice
interne sau între
complicitate interna ionale.
autorit $i !i Vina
cet$enii obi!$nuisei, chiar
istoric $ $pedeciziile
bazeazdac inducerea
le iauunui
numaisentiment
unii, ceilalde
i
reprezentând doar masa de manevr$. Complicitatea !i vina istoric$ prind mult mai repede în
regimurile totalitare, acolo unde opoziia a fost eliminat$, iar liderii acioneaz$ !i vorbesc în
numele întregii naiuni.

Vina incapacit!ii de afirmare a propriei identit!i, exprimat$ prin sentimentul de

insatisfacie al individului c$ nu tr$ie!te la nivelul valorii sale, poate fi de asemenea exploatat$
pentru amplificarea st$rii de nemulumire pân$ la stadiul de revolt$ ori, în sens opus, pân $ la
acceptarea unei supuneri totale fa$ de autorit$i, supunere în schimbul c$reia individului îi
este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale, spre un loc pe care acesta
consider$ c$ îl merit$.

Vina pentru aciuni comise în trecut este intens utilizat$ de artizanii manipul$rii pentru
!antajarea individului. În acest sens sunt alc$tuite dosare voluminoase, care pot fi scoase la
iveal$ ori de câte ori persoana în cauz$ d$ semne de nesupunere. Puterea extraordinar$ a
acestui tip de vinov$ie determin$ !i crearea unor noi genuri de "p$cate", tocmai pentru a face
dosarele cât mai voluminoase. Iar dac$ individul a avut o via $ exemplar$, se pot g$si oricând
p$rini, frai, prieteni sau simple cuno!tine ale acestuia pentru gre!elile c$rora s$ fie f$cut !i el
r$spunz$tor. M$rturisirea p$catelor nu aduce niciodat$ iertarea lor. Cu atât mai puin uitarea.
În sistemele totalitare sau în sectele distructive, este generalizat$ aplicarea practicii întâlnite la
societ$ile democratice doar în cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit împotriva
ta.

Vina social! const$ în culpabilizarea general$ a indivizilor pentru tarele existente în

societate.sale
propriile Prinprobleme
inducerea acestei vinov
!i incertitudini, s$$nu
ii, mai
individul
dea ateneste $-!i minimalizeze
determinatla sadresa
ie îndoielilor celor care îl
conduc. Cum te poi lega de unele gre$eli minore ale guvernului, când atâia oameni mor de
foame pe str!zi $i din vina ta?, sun$ doar una dintre întreb$rile retorice prin care se propag$
vina social$. În cadrul unor secte se ajunge la blamarea adepilor pentru toate tarele societ$ii,
chiar !i pentru cele ipotetice, precum iminenta declan!are a unui r$zboi nuclear. Ei sunt f$cui
r$spunz$tori pentru toate p$catele omenirii. Bineîneles, ca s$-!i spele "gre!elile", trebuie s$
cread$ nestr$mutat în liderul lor spiritual, care, mai devreme sau mai târziu, le va aduce
iertarea.

Frica este cel$lalt sentiment utilizat pe scar$ larg$ pentru manipularea indivizilor, în
special în sensul meninerii coeziunii grupului social din care fac parte. Sentimentul de fric$
este indus !i amplificat în dou$ direcii principale, fiecare având la baz$ o ameninare
specific$. Astfel, în primul rând, indivizii sunt avertiza i permanent asupra pericolului
reprezentat de forele ostile din exterior, care acioneaz$ continuu pentru a dezmembra !i a
distruge grupul. Aceste fore pot fi autorit$ile statului în cazul unor secte extremiste, "forele
imperialiste, reacionare" în cazul sistemelor socialiste, slujitorii Diavolului în cazul unor
grup$ri religioase, grup$rile comuniste în cazul unor societ$i cu doctrin$ de dreapta, etniile

83
 Bogdan Ficeac
rivale în cazul în care se urm $re!te exacerbarea unor conflicte interetnice, grup$rile teroriste
du!mane unei naiuni, religii sau unui sistem social !.a.m.d.

Manipularea indivizilor prin inducerea !i amplificarea amenin$rilor venite din exterior

poate ajunge pân$ la subtilit$i extrem de perfide. În cazurile în care "du!manul" nu exist$, el
este inventat. Individul trebuie meninut permanent într-o stare de fric$ pentru a nu avea timp
s$ gândeasc$. În acela!i timp, existena "du!manului" poate motiva, în sistemele totalitare,
aciuni în for$, sângeroase, care au ca scop final accentuarea st$rii de team$ !i nesiguran$ în
rândurile
evreilor deîntregii
toate relele ii. Propaganda
populasociet nazist
$ii. Milioane $ s-a bazat
de oameni într-o
au fost ucimare m$sur$ acestei
!i în numele idei,$dar,
pe învinov irea
în acela!i timp, a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s $ distrug$ orice opozant
al regimului, indiferent dac$ avea sau nu vreo leg$tur$ cu etnia evreilor. La rândul s$u,
propaganda comunist$ se baza pe exacerbarea sentimentelor de team$ fa$ de "aciunile
du!m$noase ale cercurilor imperialiste, reacionare". Oricine nu era de acord cu doctrina
comunist$ putea fi oricând învinov$it de leg$turi cu "agenturile str$ine".

Având în vedere cele spuse mai sus, iese în eviden$ cea de-a doua cale de utilizare a
terorii în scopul control$rii totale a individului. Acestuia îi este indus $, permanent, teama de a
nu fi descoperit !i pedepsit de autorit$i, indiferent dac$ vina lui este real$ (în sensul înc$lc$rii
unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur !i simplu inventat$. Aceast$ perfid$
combinaie între dezvoltarea unui sentiment de vin$ individual$ !i frica de a nu fi descoperit
este cu atât mai eficient$ cu cât regulile sunt mai numeroase, mai oculte !i, astfel, foarte u!or
de înc$lcat. Într-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s $ respecte
absolut toate regulile !i legile, mai ales c$ aproape în fiecare zi sunt inventate altele noi, iar
popularizarea lor este inut$ în frâu, "din raiuni superioare", astfel încât cet$eanul s$ afle de
ele abia dup$ ce le-a înc$lcat !i a devenit, în acest fel, pasibil de pedeaps$. Mai mult, de
fiecare dat$ când apar reglement$ri noi, efectul lor este retroactiv, pentru a nu da nici o !ans$
individului, oricât de supus !i de atent ar fi el.

De multe ori, pentru a controla eficient emoiile indivizilor, se utilizeaz$ redefinirea

sentimentelor. În acest mod, ceea ce era motiv de tristee trebuie s$ devin$ prilej de bucurie,
ceea ce reprezenta o ru!ine trebuie s$ devin$ o mândrie !.a.m.d. Fericirea, spre exemplu, este
un sentiment spre care aspir$ orice fiin$ uman$. În unele secte, de pild$, liderii spun c$ omul
poateînfi viziunea
este, fericit numai atunci când
respectivilor se simte
lideri, câttimpul
mai tot mai aproape de !Dumnezeu.
nefericit Dararcum
i nemulumit, fi unDumnezeu
adev$rat
sacrilegiu ca adepii sectei s$-!i manifeste, vreodat$, în mod deschis, bucuria. În consecin $,
starea de fericire se atinge printr-o permanent$ nefericire !i suferin$. De multe ori, sectanii
ajung în extaz numai dup$ ce se supun unor suplicii înfrico!$toare (flagel$ri, posturi negre,
automutil$ri, crucific$ri etc). Cu cât durerea este mai atroce, cu atât ei se simt mai aproape de
divinitate, deci mai fericii.

Redefinirea sentimentelor este o tehnic$ de baz$ în absolut toate sistemele totalitare.

Copiii sunt crescui !i educai dup$ standarde noi, conform c$rora tr$darea p$rinilor pentru
"mentalit$i învechite" devine un merit. Mai mult, în sistemele comuniste de mân $ forte, au
fost numeroase cazuri în care fiii !i-au acuzat p$rinii în cadrul unor procese publice !i au
cerut condamnarea lor la moarte. Tinerii au fost prezentai ca veritabili eroi, au fost cople!ii
de onoruri !i li s-a facilitat ascensiunea social$, pentru ca exemplul lor s$ fie urmat de cât mai
muli. Treptat s-a creat o nou$ mentalitate, în care delaiunea a fost ridicat$ la rangul de
virtute, de "îndatorire patriotic$" fundamental$ a oric$rui cet$ean. Mai trist este faptul c$
astfel de metode sunt continuate chiar !i dup$ colapsul sistemelor totalitare. În România, spre
exemplu, la !ase ani dup$ revoluia din decembrie 1989, forul legislativ a adoptat noua lege a
secretului de stat, în care delaiunea se menine ca o expresie a "fidelit$ii fa $ de ar$". Pentru

84
 Tehnici de manipulare
a-!i demonstra aceast$ fidelitate, fiecare cet$ean este obligat s$-!i supravegheze !i s$-!i
suspecteze permanent semenii, s$ devin$ un colaborator asiduu al serviciilor de informaii.
Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c$ menine redefinirea sentimentelor iniiat$ de
fostul regim, dar are !i un al doilea scop extrem de important, acela de a crea o neîntrerupt$
stare de suspiciune în rândurile cet$enilor. Astfel este facilitat$ dezbinarea, oamenii pot fi
asmuii mult mai u!or unii asupra altora, iar controlul asupra lor este extrem de eficient,
conform principiului de guvernare: Divide et impera!, enunat de Machiavelli. De fapt,
principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin! ca s! domne$ti!).

Fericirea, în majoritatea cazurilor de redefinire a sentimentelor, este redus $ la bucuria

individului de a se integra grupului, de a- !i urma !i adula conduc$torul, de a îndeplini
con!tiincios toate sarcinile ce îi sunt atribuite. În Coreea de Nord, copiii, dar !i foarte muli
oameni maturi atingeau chiar o veritabil$ stare de extaz la vederea "Conduc$torului" Kim Ir
Sen. De asemenea, în multe secte, fericirea adepilor este concretizat$ într-o munc$ epuizant$
în folosul grupului, în cedarea tuturor bunurilor c $tre comunitate, în respectarea fiec$rui
îndemn adresat de c$tre lider. Chiar !i atunci când acesta face apel la sacrificiul suprem, a!a
cum a fost cazul în Guyana, când Jim Jones a determinat sinuciderea în grup a peste nou$ sute
de oameni.

Alte dou$ sentimente utilizate intens de artizanii manipul$rii sunt loialitatea !i

devotamentul. Un uria! sistem de propagand$ este pus în mi!care pentrua-l determina pe
individ s$-!i canalizeze sentimentele negative numai c$tre cei din afara grupului. Nu este
admis$ nici o critic$ la adresa doctrinei sau a liderilor, ci doar la adresa celor care au concepii
potrivnice sistemului. De asemenea, autocritica este încurajat$ doar în sensul blam$rii oric$rei
tendine de nesupunere fa$ de normele ideologiei respective sau fa $ de îndemnurile
conduc$torilor. Pentru încurajarea sentimentului de cufundare în anonimat, ce atrage dup$
sine obediena necondiionat$ fa$ de autorit$i, indivizii sunt înv$ai s$ nu se mai preocupe
de ei în!i!i, de nevoile !i aspiraiile lor fire!ti, ci numai de ceea ce este "bun" !i "corect"
pentru întregul grup. În acest sens, sistemul comunist urm$rea continuu inducerea în
con!tiina cet$eanului a principiului: De la fiecare dup! capacit!i, fiec!ruia dup! nevoi.
Individul trebuia s$ se gândeasc$ permanent la faptul c$ sunt destui cei cu un standard de
via$ mai sc$zut decât el (apare aici !i sentimentul de vin$ social$), de aceea nu trebuia s$ se
plâng$, ci s$ depun$ eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". Nu conta c$ acest principiu
era $aplicat
nem surate. numai
Despreoamenilor de rând,
acele privilegii era îninterzis
timp sce$ se
suprastructura se bucura
vorbeasc$. "Codul eticiide!i privilegii
echit$ii
socialiste" anula ierarhia fireasc a valorilor i îi acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau
$ !
s$-!i pun$ în eviden$ propriile lor capacit$i. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (în
cazul cet$enilor de rând) era dovada suprem$ a loialit$ii fa $ de doctrina comunist$.

O importan$ deosebit$ pentru controlul total asupra structurii emo ionale a individului o
are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. Liderii urm$resc direcionarea indi-
vizilor spre un anume gen de prietenii, le inoculeaz$ necesitatea evit$rii celor cu concepii
"incorecte", îi angreneaz$ în activit$i entuziaste de grup, axate în special pe îndeplinirea
îndemnurilor venite de la conduc$tori. Munca patriotic$, colectarea sticlelor goale,
organizarea de brig$zi artistice, dincolo de scopul lor pur economic sau cultural, creeaz$
prietenii !i simpatii având la baz$ tocmai îndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru".
Chiar !i micile abateri de la linia impus$ "de sus" sunt tolerate, pentru a da individului
sentimentul de libertate, pentru a-l determina s$ se angreneze sincer în respectivele activit$i.

Uneori, sentimentele pe care trebuie s$ le manifeste permanent un "bun" membru al

grupului social sunt impuse prin directive clare. Acestea au un rol bine determinat, mai ales
atunci când îi vizeaz$ pe cei mai tineri membri ai societ$ii, al c$ror sistem de valori este în

85
 Bogdan Ficeac
plin$ formare. Astfel Statutul !oimilor patriei, elaborat în timpul regimului Ceau !escu,
impunea înc$ din primele paragrafe: 'oimii patriei trebuie s! fie întotdeauna veseli. Oricât ar
p$rea de absurd$, la prima vedere, o asemenea "sarcin$", trebuie luat în considerare întregul
sistem de educaie din vremea respectiv$, sistem prin care primii r$spunz$tori de înc$lcarea
statutului puteau fi educatorii. Trebuia ca ei s$-i menin$ veseli pe micii "!oimi", dar, în
acela!i timp, s$-i învee s$ respecte întocmai legile !i reglement$rile regimului. În consecin$,
singura soluie era aceea de a-i forma pe copii în a!a fel încât s$ fie veseli !i fericii numai
atunci când gândeau!i se comportau "corect".

Controlul relaiilor interpersonale mai are o component$ deosebit de important$, anume

controlul relatiilor sexuale. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte în ceea ce
prive!te alegerea partenerului de via$ !i num$rul urma!ilor pe care îi poate avea un cuplu. O
atenie deosebit$ este acordat$ tinerei generaii, deoarece aceasta este mult mai u!or de
îndoctrinat. În timpul regimului nazist, alegerea unui so sau a unei soii aparinând etniei
evreilor echivala cu trimiterea într-un lag$r de concentrare !i exterminare. În paralel, liderii
nazi!ti au imaginat !i au pus în aplicare un program halucinant de obinere a unor noi
generaii de "arieni", care s$ reprezinte viitorul naiunii germane. Trupe speciale SS r$peau
din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" !i îi internau în c$mine speciale
unde erau crescui doar în scopul procre$rii. Pe de alt$ parte, multe tinere germane erau
selectate, într-o atmosfer$ de extaz ideologic, pentru misiunea "suprem$" de a oferi copii
Reich-ului. Fetele se împreunau. În cadru organizat !i supravegheat, cu soldai germani, de
asemenea selectai riguros, pe care nu îi cuno !teau !i nici nu îi mai întâlneau vreodat$. Dup$
na!tere, pruncii erau preluai imediat în c$mine speciale !i crescui în spiritul doctrinei naziste.
Ei nu î!i mai vedeau niciodat$ p $rinii, iar ace!tia din urm$ erau mândri c$ î!i serviser$ patria
!i Führer-ul.

În România regimului comunist, c$s$toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. În
foarte multe cazuri, p$rinii se opuneau c$s$toriei copilului cu cineva provenind dintr-o
familie "cu probleme". Ei !tiau c$ noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la
dosarele viitoarelor rude apropiate !i de aceea preferau s$ evite asemenea situaii. Erau
îndeob!te dorite c$s$toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste, avându-se în vedere
privilegiile de care se va bucura, automat, tân$ra familie. Ap$rea astfel o polarizare invizibil$
a societ$ii în familii "bune" !i familii "cu probleme".

În ceea ce prive!te "politica demografic$" a Partidului Comunist Român, situaia a

c$p$tat accente dramatice, mai ales în timpul regimului Ceau!escu. În dorina lui de a crea
"omul nou", Ceau!escu, la fel ca !i Hitler !i ca toi ceilali lideri ai sistemelor totalitare, a !tiut
c$ masa de manevr$ cea mai docil$ va fi constituit$ de tân$ra generaie, crescut$ !i educat$
"în spiritul valorilor comunismului", ce urma s$ ia locul celor cu "mentalit$i învechite". În
acest sens, un prim pas a fost f$cut prin interzicerea avorturilor, lucru ce a dus la na!terea unor
generaii întregi de "ceau!ei". Apoi, pentru a elimina total avorturile ilegale, a fost iniiat un
sistem draconic de legi !i regulamente, ce a dus la moartea a mii de femei. Doctorilor le-a fost
interzis, sub ameninarea cu ani grei de pu!c$rie, acordarea oric$rui ajutor pacientelor aflate în
stare grav$, ca urmare a unor intervenii empirice, pân$ ce acestea nu-l denunau pe autorul
interveniei. Chiar !i atunci când femeile se aflau în com$, sistemul condiiona acordarea
primului ajutor de existena unui denun. Mii de familii au r$mas îndoliate, sute de medici au
ajuns în pu!c$rii, alte mii de tinere au fost trimise la închisoare, deoarece, chiar dac$ f$cuser$
m$rturisiri complete, fapta era pedepsit$ exemplar, în semn de avertisment pentru cei care ar
mai fi îndr$znit s$ încalce respectivele legi. În acela!i timp, pentru încurajarea na!terilor,
ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam$ eroin$", acordat femeilor cu
muli copii.

86
 Tehnici de manipulare
Îns$ condiiile tot mai mizere de via$ din ultimii ani ai regimului Ceau !escu au f$cut ca
apariia unui copil s$ devin$ o adev$rat$ problem$ în foarte multe familii. De aceea avorturile
clandestine au continuat. Pentru a le contracara !i mai eficient, autorit$ile au impus fiec$rei
femei din România obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor,
ce urm$rea depistarea !i înregistrarea unor eventuale sarcini înc$ din primele luni. În acest
mod, viaa intim$ a întregii populaii a intrat sub o supraveghere foarte strict$. Dup$ revoluia
din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor, îns$ responsabilii pentru acea
politic$ soldat$ cu mii de victime nu au fost niciodat$ tra!i la r$spundere.

Controlul vieii sexuale este practicat !i în foarte multe secte. În unele dintre ele, adepilor
le este impus un regim de abstinen$. Pentru a putea rezista, ei trebuie s$-!i g$seasc$ o
preocupare permanent$, aceasta fiind, cel mai adesea, desf$!urarea unor munci extenuante în
folosul grupului (de fapt, în foarte multe cazuri, cel care profit$ de roadele muncii adepilor
este exclusiv conduc$torul sectei). În alte grupuri, sectanii sunt îndemnai spre o via$
sexual$ frenetic$, spre adev$rate orgii !i chiar perversiuni, precum cele practicate în unele
grupuri satanice. În ambele cazuri, adepii devin tot mai dependeni de stilul de via$ al
grupului, iar controlul asupra st$rii lor emoionale ajunge o arm$ redutabil$ în mâinile
conduc$torului sectei.

Dar cea mai puternic$ tehnic$ utilizat$ în obinerea unui control total asupra
sentimentelor individului este inocularea spaimei fa! de p!r!sirea grupului. Individul este
obi!nuit cu o total$ dependen$ fa $ de comunitatea din care face parte. El trebuie s$ se simt$
în siguran$ numai în cadrul grupului. Permanent i se spune c $, în cazul p$r$sirii comunit$ii,
va r $mâne f$r$ ap $rare, se va îmboln$vi, va fi persecutat de cei din afar$, va fi chiar ucis sau
se va sinucide. În cadrul unor secte, adepii ajung s$ aib $ veritabile reacii de panic$ numai la
gândul plec$rii: transpir$, b$t$ile inimii se accelereaz$, subcon!tientul le transmite o dorin$
intens$ de a respinge respectiva idee. În societ$ile totalitare, aparatul de propagand$ se
preocup$ intens de difuzarea unei imagini cât mai sumbre a lumii exterioare. Prin mediile
oficiale de comunicare în mas$ ori prin intermediul zvonurilor, lumea exterioar$ este
înf$i!at$ ca un spaiu haotic, populat numai de terori!ti, drogai, !omeri, criminali, indivizi
f$r$ scrupule, care abia a!teapt$ s $-i îngenuncheze !i s $-i exploateze pe nou-venii. O captur$
important$ pentru propaganda totalitar$ sunt cei revenii în ar$, dup$ e !ecurile înregistrate în
exterior. Ace!tia sunt mediatizai intens, pu!i s$-!i prezinte nerealiz$rile ca fiind obiective,
generate
chiar cu exclusiv de aciunile
unele privilegii forelorcaoculte
efemere, din exterior,
exemplu apoi sunt
de m$rinimie reîncadra i faîn$societate,
a sistemului de "fiii
r t citori".
$ $

Îns$ oricum s-ar aciona pentru obinerea controlului asupra emoiilor unui individ,
trebuie reinut faptul c$, o dat$ dobândit acest control, comportamentul !i gândirea individului
se vor conforma noii structuri emoionale.

În concluzie, modificându-se una dintre componentele identit$ii individuale (fie gândire,

fie comportament, fie structur$ afectiv$), ca urmare a fenomenului de disonan$ cognitiv$,
celelalte dou$ se vor adapta corespunz$tor.

În cele mai multe cazuri îns$, artizanii manipul$rii acioneaz$ în paralel asupra tuturor
celor trei componente, astfel încât fiecare modificare a uneia dintre ele s$ vin$ imediat în
întâmpinarea modific$rilor celorlalte dou$. Astfel eficiena în obinerea unui control total
asupra individului este maxim$...

87
 Bogdan Ficeac

Sp$larea creierului

În capitolul precedent am prezentat cele trei mari direcii de aciune pentru obinerea unui
control total asupra individului: remodelarea comportamentului, restructurarea gândirii !i
redefinirea structurii emoionale. Pentru fiecare direcie în parte am dat nenum$rate exemple
de modific$ri impuse individului. Strategia impunerii acestor modific $ri, pentru a fi eficient$,
pentru ca schimb$rile s$ fie durabile, are ca numitor comun succesiunea a trei etape:
dezghearea, schimbarea !i reînghetarea.

Dezghearea are ca scop distrugerea total$ a vechiului element de identitate a individului

(act de comportament, mod de gândire, sentiment). Schimbarea este reprezentat$ de
inocularea noului element de identitate. Reînghetarea const$ în fixarea noii personalit$i a

individului, pentru ca ea s$ reziste în timp.

Acest model în trei trepte a fost studiat, în linii generale, de Kurt Lewin, în anii patruzeci,
apoi a fost descris !i sistematizat, dou$ decenii mai târziu, de Edgar Schein !i de R.J. Lifton.
Ultimii doi !i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp$lare a creierului, utilizate în
China maoist$, la sfâr!itul anilor cincizeci. Modelul în trei trepte nu este îns $ aplicabil numai
unor tehnici de felul celor utilizate de comuni!tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii
lor americani. El este aplicabil în toate împrejur $rile în care individul este supus unor
constrângeri fizice, sociale sau psihice, pentru a i se crea o nou$ identitate.

Dac$ nu se iau în considerare credina, valorile, atitudinile, sentimentele sau actele de

comportament ce urmeaz$ a fi modificate, modelul în sine (devenit astfel neutru din punct de
vedere moral) poate explica toate procesele de influenare !i de schimbare a personalit$ii
individului, atât cele$ cu finalitate moral$ negativ$, cât !i cele ce urm$resc scopuri pozitive, din
perspectiva moralit ii, precum reeducarea în penitenciare sau psihoterapia.

Dezghearea, schimbarea !i reînghearea sunt specifice !i proceselor de îndoctrinare din

sistemele totalitare, !i metodelor de convertire la diverse religii !i secte religioase, !i
sistemelor de reeducare din pu!c$rii, !i proceselor de recuperare mental$ din spitalele de boli
nervoase, !i antrenamentelor din armat$, iar exemplele pot continua. Modelul în trei trepte
este universal valabil !i, de fapt, singurul cu adev$rat eficient.

Dezghearea este cea mai important$ etap$ a procesului, de eficiena ei depinzând reu!ita
aplic$rii întregului model. Pentru a preg$ti un individ în vederea unei schimb $ri radicale,
identitatea acestuia trebuie distrus$. El trebuie s$ fie complet dezorientat. Sistemul s$u propriu
de valori, standardele conform c$rora se raporta la lumea exterioar$ !i se înelegea pe sine
însu!i sunt anihilate pentru a preg$ti terenul schimb$rii ce va urma.
Dezghearea poate fi aplicat$ pe diverse c$i. Prima ar fi deta$area individului din mediul
s!u social $i anihilarea deprinderilor sale zilnice. Lipsa contactelor interumane obi!nuite îl
va priva de posibilitatea unor confirm$ri exterioare ale manifest$rilor sale, sporindu-i deruta.
În închisori, în spitalele de boli nervoase, în a!ez$mintele monahale, în taberele de instruire

88
 Tehnici de manipulare
!.a.m.d., sistemul de regulamente interne, obligativitatea purt$rii unor ve!minte specifice,
acelea!i pentru toi, programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz$ un cadru cu totul nou,
complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. În acela !i timp, vechile deprinderi
sunt uitate !i se formeaz$ noi obi!nuine ce vor intra curând în reflex. O situaie asem$n$toare,
de!i mai puin evident$, se întâlne!te !i în instituiile de înv$$mânt, mai ales acolo unde
funcioneaz$ internatele. Nevoit s$ locuiasc$ la c $min sau în campusurile universitare, tân$rul
se adapteaz$ treptat unui nou mediu social, contactul cu cei de acas$ devine dificil, programul
de studiu !i regulamentele interne îi creeaz$ noi obi!nuine. În acest mod, procesul de educaie
începe pe un
se petrece !i "teren
în armat $. !Regulamentul
defri at", eliberat, înstrict,
mareîncazar-marea, a experienlipsa
parte, de influenuniformele, ei anterioare. La fel
contactelor cu
cei de acas$ îl dezorienteaz$ complet pe recrut !i îl fac mult mai u!or de instruit, mult mai
obedient fa$ de ordinele superiorilor. Un studiu din 1954, efectuat în mai multe unit $i
militare din Statele Unite, revela faptul c$ rezultatele militarilor erau cu atât mai bune, cu cât
unitatea lor se afla mai departe de cas$, iar contactele cu cei apropiai erau mai puine.

În sistemele totalitare, dup$ preluarea puterii, întregul sistem de legi este modificat într-
un timp foarte scurt, se impun rapid noi deprinderi !i noi forme de comportament, mergând
pân$ la purtarea unor haine specifice, utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea
unui nou program zilnic, astfel c$, pe fondul st$rii generale de anomie, propov$duitorii noii
doctrine au o aderen$ sporit$ în rândurile marii mase a cet$enilor.

O variant$ mai dur$ a acestei prime c$i de dezgheare este mortificarea eului. Ea se
întâlne!te în special în unele secte religioase sau în lag$re. Individului i se iau definitiv toate
bunurile personale, este privat, de multe ori, chiar !i de unele semne distinctive ale persoanei
sale prin obligativitatea tunsului la piele !i a rasului, prime!te un num$r în locul numelui, este
supus unor munci sau ritualuri extenuante !i deseori umilitoare, personalitatea îi e complet
anulat$. Devine un "nimeni" cufundat în anonimatul celor muli. Vechea sa identitate este
complet distrus$.

În unele culte satanice, novicele, pentru a fi rupt complet de vechea personalitate, este
supus unor ritualuri ce implic$ desacralizarea !i profanarea unor simboluri unanim acceptate
în lumea exterioar$ (i se impune s$ scuipe crucea, s$ jure c$ î!i va omorî p$rinii sau prietenii
dac$ i se va cere, s$ fac$ diverse jertfe animale etc).

O alt$ metod$ foarte utilizat$ pentru distrugerea identit$ii O individului este privarea
acestuia de somn. În completare se poate veni!i cu o nou$ diet$ precum !i cu noi ore de mas $,
ce sporesc dezorientarea persoanei. În unele grupuri se folose!te regimul alimentar s$rac în
proteine !i bogat în glucide. De asemenea, subalimentarea continu$ a individului are efecte
sensibile în subminarea stabilit$ii sale psihice. În lag$rele de concentrare naziste, metoda era
generalizat$. În România regimului Ceau!escu, întreaga populaie a $rii, cu excepia nomen-
claturii, suferea de foame. A!a-numitul "program de alimentaie raional$" avea ca scop atât
erodarea rezistenei psihice a individului, cât !i ocuparea timpului liber al acestuia cu o
permanent$ alerg$tur$ dup$ alimente, pentru a nu avea când s$ mai gândeasc$. Trebuie
remarcat !i faptul c$, dup$ c$derea regimului comunist, iniiatorul respectivului "program" a
ajuns ministru al s$n$t$ii.

Dezghearea este realizat$ cu maximum de eficien$ în izolare, atunci când indivizii nu

au posibilitatea întreinerii unor leg$turi cu exteriorul. Sistemele totalitare interzic cet$enilor
lor c$l$toriile în str$in$tate. În sectele extremiste, adepii sunt adu!i într-o stare de dependen$
total$ fa$ de a!ez$mântul grupului.

89
 Bogdan Ficeac
Hipnoza este o alt$ metod$, foarte puternic$, pentru desf$!urarea procesului de
dezgheare. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat $ a
confuziei pentru inducerea st$rii de trans$. Confuzia rezult$ atunci când individul este supus
unui flux de informaii contradictorii, comunicate în acela!i timp. Spre exemplu,
hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu cât vei încerca mai mult s ! înelegi ceea ce spun,
cu atât te vei dovedi mai incapabil s! pricepi vreodat!. Înelegi? De!i, la o analiz$ mai atent$,
fraza pare a avea sens, efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de
disconfort psihic.

Îns$ chiar !i în absena hipnozei, atunci când individul este meninut mult timp într-un loc
izolat !i supus permanent unor astfel de fluxuri informaionale confuze, el va ajunge s$-!i
suprime din reflex gândirea logic$ !i s$ se comporte asemenea celor aflai împreun$ cu el în
izolare. Controlul informaiei î!i dovede!te astfel întreaga putere de manipulare a
con!tiinelor. Individul nu mai are încredere în sine, ci se adapteaz$ din instinct
comportamentului de grup.

În majoritatea sectelor, starea de trans$ este atins$ prin meditaii îndelungate, !edine de
confesiune, rug$ciuni, cântece în grup !.a.m.d. În societ$ile totalitare, acestea sunt înlocuite
cu !edinele comune de înv$$mânt politic, sindicat ori partid, cu scrierea unor nenum$rate
autobiografii, cu participarea la spectacole grandioase de venerare a liderilor, cu audierea !i
interpretarea cântecelor patriotice etc. Chiar dac$ nu cu aceea!i intensitate ca în cazul sectelor,
starea de disconfort psihic totu!i apare !i, pentru eliminarea ei, individul se conformeaz$ din
reflex normelor impuse de autorit$i. Mai mult, o eventual $ înc$lcare a normelor îi activeaz$
profunde sentimente de vinov$ie, ru!ine !i team$ de a nu fi pedepsit. Asem$n$rile reflexelor
de comportament ajung pân$ la identificare. Spre exemplu, a te ridica în picioare !i a p$r$si
biserica în timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica !i a p$r$si sala în timpul
unei !edine de înv$$mânt politic.

Revenind la metoda propriu-zis$ de sp$lare a creierului, aceasta este considerat$ unanim

drept forma extrem$ de îndoctrinare politic$ !i singura cu adev$rat eficient$. De!i au urmat
c$i diferite, atât ru!ii, cât !i chinezii au des$vâr!it-o. Americanii, prin câteva programe
ultrasecrete ale CIA, au experimentat alt gen de metode, în care au utilizat hipnoza, drogurile,
!ocurile electrice, administrarea de diferite substane chimice !.a.m.d. Au fost dep$!ite orice
limite
au ale eticii
confirmat medicale
a!tept !i profesionale,
$rile. Comuni !tii ru!i !au fostchinezi
i cei sacrificate p$strat
!i-auvie i omene !ti, însia"
"suprema $ rezultatele nu
în domeniu,
de!i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii, iar violena fizic$ a fost aproape
inexistent$.

Metoda ruseasc$ de sp$lare a creierului începea prin izolarea prizonierului într-o celul $
auster$. G$rzile care îl supravegheau permanent, prin rotaie, îl supuneau încontinuu la tot
felul de umiline !i înjosiri, pentru a-i crea senzaia unei ruperi totale de lumea exterioar$. Îi
spuneau când s$ stea în picioare !i când s$ se a!eze, îi indicau în ce poziie s$ doarm$ !i îl
trezeau când f$cea o mi!care cât de mic$, îi interziceau orice stimul exterior (c$ri, !tiri,
conversaii).

Dup$ patru-cinci s$pt$mâni, prizonierul claca. Plângea, morm$ia, avea halucinaii, se

ruga de unul singur. Din acel moment începea interogatoriul. În fiecare noapte gardienii îl
duceau într-o camer$ special$ unde îl a!tepta anchetatorul. Acesta nu îl acuza de nimic, ci se
ar$ta convins c$ prizonierul !tie foarte bine de ce se afl$ acolo. La rândul s$u, prizonierul se
str$duia s$-!i demonstreze nevinov$ia f$r$ a !ti de ce era acuzat. Ore în !ir, nopi în !ir, cei
doi treceau în revist$ întreaga via$ a prizonierului, în cele mai mici am$nunte. Apoi o luau de
la cap$t. Anchetatorul depista orice neconcordan$ !i o amplifica, prezentând-o ca pe o

90
 Tehnici de manipulare
dovad$ indubitabil$ de vinov$ie. De câte ori prizonierul încerca s$ se justifice, anchetatorul
izbucnea în râs, determinându-l s$ caute un alt r$spuns, cât mai plauzibil.

Dup$ s$pt$mânile de izolare !i de nesiguran$, prizonierul încerca sentimente de u!urare

!i de recuno!tin$ atunci când se întâlnea cu anchetatorul, acesta fiind singura fiin$ cu care
putea comunica. Mai mult, ajungea s$ se învinov$easc$ singur, pentru a face ancheta s $
avanseze, pentru a nu mai tr$i în tensiunea aceea psihic$ insuportabil$. Treptat avea impresia
c$ munce!te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea cât mai rapid$ a cazului s$u.

Pe m$sur$ ce treceau s$pt$mânile, prizonierul î!i l$sa tot mai mult sufletul în mâinile
anchetatorului, iar acesta, ori de câte ori obinea o nou$ m$rturie, sl$bea presiunea. Îi oferea
prizonierului o igar$, st $tea cu el la taclale, îi spunea c$ este un simplu om care trebuie s$-!i
fac$ meseria. Dac$ prizonierul întârzia s$ fac$ noi m$rturisiri, strângea din nou !urubul,
ar$tându-se nemulumit c$ i-a fost în!elat$ încrederea, c$ nu s-a colaborat a!a cum ar fi
trebuit.

Pe m$sur$ ce acuzaiile la adresa lui începeau s$ se contureze, prizonierul î!i d$dea seama
c$ singura cale de a sc$pa de acel calvar era m$rturisirea complet$. Altfel infernul ar fi
continuat la nesfâr!it. În nou$zeci !i nou$ la sut$ din cazuri, ajuns în aceast$ faz$, prizonierul
semna tot ce i se punea în fa$.

În Uniunea Sovietic$ de pe timpul lui Stalin, m $rturisirea complet$ marca sfâr!itul

interogatoriului. Dup$ obinerea ei, prizonierul era împu!cat sau trimis într-un lag$r de
munc$. Din acest motiv, termenul de "sp$lare a creierului" este impropriu folosit în cazul
procedurilor folosite de ru!i asupra prizonierilor. Izolarea !i interogatoriile constituiau, de
fapt, doar prima etap$ a metodei, cea de dezgheare.

Spre deosebire de ru!i, chinezii au aplicat întreaga succesiune a etapelor, propunându-!i,

înc$ de la început, sarcina ambiioas$ a reeduc$rii prizonierilor. Pentru ei, obinerea
m$rturisirilor complete reprezenta abia începutul. Pentru a trece la faza a doua, cea de
schimbare, mutau prizonierul într-o celul$ mai larg$, al$turi de ali deinui. Aici avea loc
îndoctrinarea. Din zori !i pân$ în noapte, prizonierul îi studia, împreun$ cu ceilali, pe Marx !i
pe Mao, asculta prelegeri de înv$$mânt politic !i se autoevalua în cadrul !edinelor de
autocritic$. Supraveghetorii
grup. Orice ameliorare, cât denumic
apreciau individual
$, a condiiilor de progresele, ci numai
detenie, depindea la nivelul
numai întregului
de "progresele"
înregistrate de absolut toi membrii grupului. Din acest motiv, fiecare prizonier era foarte
atent la comportamentul celorlali, atacându-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisteni la
îndoctrinare. În cele din urm$, "rezistenii", nemaisuportând presiunile exercitate de colegi
asupra lor, se conformau comportamentului de grup. Imediat ei simeau cum ceilali îi privesc
cu simpatie !i chiar cu recuno!tin$. Se crea astfel reflexul de supunere necondiionat$ fa$ de
procesul îndoctrin$rii. Supunerea îl f$cea pe prizonier s$ supravieuiasc$ în detenie, s$ se
bucure de consideraia colegilor s$i, s$ se cufunde în anonimat pentru a-!i reduce zbuciumul
interior. Noul comportament atr$gea dup$ sine, din cauza fenomenului de disonan$ cognitiv$,
remodelarea sim$-mintelor !i, în cele din urm$, a gândirii. În timp, prizonierul ajungea s $
cread$ c$ numai credina în noua doctrin$ îi putea aduce stima celor din jur. El avea
"revelaia" c$ ideologia comunist$ reprezint$ "adev$rul absolut", c$ doar lui trebuia s$-!i
dedice viaa.
Având în vedere acest proces de "sp$lare a creierului", utilizat de chinezi asupra
prizonierilor de r$zboi occidentali, se poate înelege mult mai u!or cea de-a doua etap$ a
modelului de creare a unei noi identit$i !i anume schimbarea...

91
 Bogdan Ficeac

Schimbarea const$ în a impune individului un nou mod de a se comporta, de a sim i !i de

a gândi. Astfel se umple vidul creat de !tergerea vechii sale identit$i !i i se creeaz$ noua
identitate. În acest sens, a!a cum am v$zut ceva mai înainte, procesul de îndoctrinare const$
atât în tehnici evidente, convenionale (ore de înv$$mânt politic, lecturi, ritualuri specifice),
cât !i în metode subtile, neconvenionale (includerea într-un grup !i supunerea la presiunile
exercitate de acesta, crearea reflexelor de gândire !.a.m.d.). Multe dintre tehnicile folosite în
perioada anterioar$, cea a dezghe!rii, sunt utilizate, în continuare, !i în aceast$ a doua etap$.

Metoda chinez$ a demonstrat c$ cea mai puternic$ surs$ de influen$, în cadrul unui grup
izolat, este reprezentat$ de dorina noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor.
Veteranii sunt percepui ca modele de comportament !i fel de a gândi, ca exemple de adaptare
!i supravieuire, ca indivizi care au sc$pat de povara acuzaiilor !i se afl$ spre finalul unui
extenuant proces de reformare a personalit$ii. Novicele, disperat, confuz, aflat la limita
rezistenei tinde s$ urmeze din instinct experiena veteranilor pentru a supravieui.

Trebuie remarcat faptul c$ remodelarea novicilor prin aceast$ metod$ se face numai când
ace!tia sunt convin!i de sinceritatea veteranilor. Dac$ exist$ un dubiu cât de mic c$ veteranii
s-ar afla în slujba autorit$ilor, c$ sunt informatori sau ageni ai Puterii, tehnica nu mai d $
rezultate. Novicii se izoleaz$ în ei în!i!i, refuz$ contactele cu ceilali membri ai grupului,
resping orice cooperare. Din acest motiv, metoda chinez$ nu presupune, în mod special,
contacte cu vreun prizonier anume, nu se bazeaz$ pe infiltrarea de informatori sau ageni de
influen$ suplimentari. Grupul este tratat în ansamblul s$u, iar constrângerile sau
recompensele se aplic$ tuturor. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune !i ar
compromite procesul de îndoctrinare. Este suficient ca veteranii s $-!i joace rolul lor de
indivizi aflai la grania dintre viaa în penitenciar !i libertate. Novicii au încredere în ei pentru
c$ îi simt asemenea lor. În acela!i timp tind s$ le urmeze comportamentul pentru c$ veteranii
reprezint$ un model de supravieuire.

Acela!i lucru se constat$, de pild$, în practica judiciar$. Membrii bandelor criminale

rezist$ de obicei
din partea cu înver!Îns
anchetatorilor. unare interogatoriilor
$ atunci extenuante
când un membru !i presiunilor
marcant al bandei de
estetotdeterminat
felul venite
s$
coopereze cu anchetatorii, exemplul s$u, în marea majoritate a cazurilor, îi determin$ !i pe
ceilali delincveni s$ fac$ m$rturisiri complete.

Aceea!i metod$ este utilizat$ !i în anumite penitenciare, în vederea reeduc$rii deinuilor.

Eforturile autorit$ilor se concentreaz$ asupra celui care este privit ca lider de c$tre ceilali
pu!c$ria!i. Atunci când acesta este determinat s$ coopereze, influena lui asupra grupului
poate fi determinant$ în procesul de reeducare. Metoda implic$ totu!i riscuri serioase. Dac$
leg$tura liderului de grup cu autorit$ile este descoperit$ mult prea devreme de c$tre ceilali
deinui, acesta poate s$ cad$ în dizgraia grupului, s$ fie catalogat drept "gu!$", "ciripitor"
!.a.m.d. Astfel întreaga strategie d$ gre!, iar susceptibilitatea deinuilor cre!te, f$cându-i mult
mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora.

În spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c$, pentru recuperarea pacienilor, cea
mai mare influen$ asupra acestora o au gardienii, infirmierele sau ceilali pacieni. Medicii
psihiatri obin, de obicei, mai puine succese decât personalul auxiliar, tocmai pentru c$
rezistena intern$ a pacienilor se amplific$ instinctiv în prezena unui cadru medical cu
autoritate. În unele spitale, psihiatrii, pentru a obine rezultate pozitive, se menin în umbr$,

92
 Tehnici de manipulare
coordoneaz$ comportamentul infirmierelor !i al gardienilor, supravegheaz$ discret adun$rile
"libere" ale bolnavilor.

O metod$ deosebit de eficient$, dar, într-un fel, !i riscant$, este cea a "fratelui mai mare".
Foarte multe companii au renunat la metoda tutel$rii noilor angajai de c$tre persoane aflate
spre vârful ierarhiei. Nou-veniii sunt încredinai celor aflai pe aceea!i treapt$ cu ei, dar
vechi în meserie, sau celor de pe treapta imediat superioar$. Ace!tia au mult mai mult$
influen$, astfel se creeaz$ !i relaii interpersonale mult mai stabile, care, în final, îi fac pe
nou-veni i s$ devin
avea propriile $ loiali
lor frustr$ri, firmei.
pe care Riscul const$$ în
le inoculeaz novicilor, $ unii dintre "fras$iidevin
faptul cdeterminându-i mai $mari" pot
reticeni
sau chiar ostili fa$ de cei din fruntea ierarhiei. În alte cazuri, "fraii mai mari" pot manifesta o
loialitate ostentativ$ fa$ de companie, efectul fiind crearea aceluia!i sentiment de reticen$.

În sectele extremiste, schimbarea are loc în cadrul unor ritualuri extenuante, monotone,
repetate la nesfâr!it, în grup. Uneori predicile pe care sunt nevoii s$ le asculte noii adepi sunt
sofisticate, aproape neinteligibile, îns$ mesajul general este întotdeauna acela!i: lumea
exterioar$ este rea, de aceea unica speran$ o reprezint$ apartenena la sect$ !i respectarea
întocmai a înv$$turilor liderului. "Iluminarea spiritual$ este imposibil$ pentru cei din
exterior, deoarece ei nu cunosc «adev$rul»." Iar "adev$rul" poate fi îneles numai printr-o
supunere oarb$ fa$ de îndemnurile conduc$torului. "Vechile concepte" trebuie abandonate
pentru a elimina "r$ul", gândirea raional$ este potrivnic$ progresului spiritual, în consecin$
numai credina f$r$ limite poate salva sufletul !i trupul. Recruilor li se inoculeaz$ un nou
comportament, un nou mod de gândire, noi sim $minte în mod gradat. Ei sunt considerai
asemenea unor nou-n$scui din punct de vedere spiritual. În momentul în care se observ$ o
prea mare rezisten$ din partea vreunuia, procesul este încetinit !i, cel mai adesea, respectivul
este încredinat unui sectant experimentat care s$-i continue îndoctrinarea. Întotdeauna,
puterea de influen$ a partenerilor de grup are mai mari !anse de reu!it$ decât presiunea din
partea celor situai în fruntea ierarhiei.

De multe ori, !edinele de îndoctrinare pot deveni obsedante, confuze, dar tocmai asta se
dore!te. Noul adept este adus într-un gen de trans$ hipnotic$, în care gândirea logic$ este
anihilat$, m$rind astfel !ansele de reu!it$ ale procesului cre$rii unei noi identit$i. În plus,
dac$ novicii adorm în timpul unor ritualuri obositoare, sentimentul de vinov $ie pe care îl
încearc
în $ instinctiv
atingerea "iluminpoate fi exploatat
$rii spirituale" pelacalea
maximum,
indicat$pentru a-i face
de liderul s$ se str$duiasc$ !i mai mult
sectei.

O alt$ tehnic$ de schimbare este "experiena spiritual$". Cele mai bine p$strate secrete
ale recrutului sunt colectate treptat, eventual prin intermediul noilor s$i prieteni din cadrul
sectei, !i transmise liderului pentru a fi folosite mai târziu, în revelarea unei a!a-zise
"experiene spirituale". Spre exemplu, noul adept a avut o prieten$ care s-a sinucis. Informaia
este pasat$ conduc$torului, care, la momentul potrivit, în cadrul unor ritualuri specifice, o face
cunoscut$. Recrutul, !tiind c$ nu divulgase nim$nui secretul sau fiind convins c$ cel c$ruia i-l
împ$rt$!ise nu îi putea tr$da încrederea, ajunge la concluzia c$ liderul i-a citit gândurile sau a
comunicat cu divinitatea. În consecin$ el ajunge s$-!i cear$ iertare pentru insuficienta
preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei, iar încrederea lui în lider devine de
nezdruncinat. În acela!i timp, prin astfel de trucuri, conduc $torul sectei cap$t$ o aur$
cvasidivin$. 'i cum lipsa de credin$ în divinitate este cel mai mare p$cat al unui sectant, dar
!i srcinea tuturor relelor din lume, noua identitate a adep ilor va fi lipsit$ total de atributul
gândirii logice. În consecin$, dependena adepilor de sect$ !i de liderul acesteia va fi total$.

Din nou, studiile de psihologie social $ axate pe analiza tehnicilor de manipulare din
cadrul sectelor arat$ c$ totu!i cea mai puternic$ presiune de influenare a noilor membri vine

93
 Bogdan Ficeac
din partea semenilor lor deja îndoctrinai. Ace!tia din urm$ sunt absolut convin!i c$ !tiu exact
ce le lipse!te nou-veniilor !i îi "prelucreaz$" în consecin$. Veteranii au senzaia c$ ei sunt
singurii vinovai în caz c$ recrutul nu e destul de maleabil, de aceea î!i m$resc eforturile !i
presiunea pân$ când obin rezultatul dorit.

Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit$i, membrii grupului sunt
împ$rii în subgrupuri, astfel încât recruii s$ se afle permanent în preajma !i sub influena
unor veterani de care s$ se lege !i suflete!te.

Dar schimbarea nu implic$ doar inocularea unui sentiment de supunere necondiionat$

fa$ de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. Pentru a fi de durat$,
se urm$re!te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. Adepii ajung, treptat, s$-!i
m$rturiseasc$ între ei "vechile p$cate", s$ r$spândeasc$ pove!tile de succes ale sectei sau
istorisirile cu aur$ mistic$ avându-l în centru pe lider, s$ perceap$ noua via$ din cadrul
grupului ca fiind singura posibil$ pentru ei. Se na!te astfel un sim al comunit$ii, iar
dependena sectanilor de grup este definitiv$. Ameninai cu p$r$sirea sectei sau cu
dezintegrarea acesteia, ei vor alege sinuciderea, a!a cum s-a întâmplat în Guyana.

Trebuie ad$ugat$ !i observaia c$, pentru reu!ita schimb!rii, o importan$ aparte o are
mediul (fizic, dac$ putem s$-i spunem a!a) în care se afl$ recrutul. Dup$ cum s-a v$zut,
izolarea este absolut necesar$. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc în închisori,
spitale, internate, caz$rmi etc. Liderii sectelor extremiste î!i duc întotdeauna adepii în locuri
izolate, departe de lumea înconjur$toare, unde orice contact cu exteriorul este anihilat.
A!ezarea sectei este ridicat$ din temelii, într-un loc virgin, la fel cum noua identitate a
adeptului este reconstruit$ total, pe spaiul liber obinut prin distrugerea vechii personalit$i.

Având în vedere tehnicile de schimbare a identit$ii în sectele religioase sau în diferite

instituii, se pot face !i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare.
Ideologia comunist$, spre exemplu, urm$rea formarea "omului nou". Procesul de schimbare
includea izolarea între graniele $rii, distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut, reinventarea
istoriei, exacerbarea cultului personalit$ii, deposedarea cet$eanului de tot ceea ce i-ar fi
oferit un anume grad de intimitate !i cufundarea lui în anonimatul unei mase de manevr$
uniforme, includerea lui în tot felul de grupuri de îndoctrinare înc$ de la cea mai fraged$
vârst$ !.a.m.d.
E!ecul sistemelor totalitare, mai ales al celor de sorginte comunist $, s-a datorat, într-o
anume m$sur$, !i num$rului foarte mare de indivizi a c$ror mentalitate trebuia schimbat$.
Procesul are !anse de reu!it$ cu atât mai mari, cu cât grupul este mai restrâns. 'i totu!i nu
aceasta este cauza principal$ a e!ecului, ci supralicitarea. Într-un capitol anterior spuneam c$
una dintre cele mai recente concluzii ale cercet$torilor în psihologie social$ este aceea c$
presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s$ dep$!easc$ un anume prag.
Dep$!irea pragului echivaleaz$ cu declan!area unui intens sentiment de frustrare. Acesta va fi
p$strat în interiorul individului, va fi ascuns de frica de represalii, îns$, mai devreme sau mai
târziu, va izbucni cu efecte incontrolabile.

Pentru reu!ita total$ a manipul$rii, individul trebuie s$ r$mân$ cu iluzia c$ el a ales

schimbarea, nu c$ i-ar fi fost impus$. Nu trebuie s$ uit$m cât de preocupat era Goebbels ca
programele lui de propagand$ s $ nu dep$!easc$ limita peste care populaia ar fi fost plictisit$
!i ar fi închis butonul radioului. Spre deosebire de el, activi !tii lui Ceau!escu au exagerat
enorm manifest$rile de venerare a "cârmaciului", iar efectul a fost exact invers celui
preconizat.

94
 Tehnici de manipulare
Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferena fundamental$ dintre socialismul de
sorginte moscovit$ !i socialismul democratic. Pentru cei care au tr$it (!i au suferit) într-un
sistem socialist totalitar, pare de-a dreptul bizar$ aderena pe care o au ideile socialiste în
democraiile veritabile, !i chiar în rândurile unei mari p$ri a intelectualit$ii occidentale.
Aceast$ percepie are la baz$ confuzia intenionat$ pe care propaganda comunist$ a creat-o
printr-un vast sistem de dezinformare !i manipulare a opiniei publice interne !i internaionale.
S-a încercat inocularea ideii c$ socialismul este acela!i, indiferent de c$ile prin care este
promovat. Mai mult, chiar !i ast$zi, când sistemele totalitare s-au pr$bu!it, nostalgicii

"corect$!",ti, iau
comuni intenia cadeexemplu
în Suedia a convinge $$în
de arcet enii
carec$principiile
doctrina în c$reia
numele (în
socialiste au militat
special în ceeaera
ce
prive!te redistribuirea venitului) au avut câ!tig de cauz$. Or, tocmai aici se afl$ deosebirea
esenial$.

În democraiile autentice, cet$eanul este liber s! opteze pentru socialism, la fel ca pentru
orice alt$ ideologie. De asemenea, el este liber s! renune la respectiva doctrin$ atunci când
nu mai este convins de eficiena ei. În sistemele socialiste totalitare, cet$eanul este forat s!
se supun! preceptelor ideologice impuse "de la Centru", f$r$ a avea nici o alt$ variant$. Mai
mult, nesupunerea echivaleaz$ cu pedepse adesea insuportabile. Standardul înalt de via$ atins
în Suedia se datoreaz$ tocmai sistemului democratic de acolo. Dezastrul din $rile est-
europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. Aderena pe care o au principiile
socialiste în democraiile autentice se datoreaz$ faptului c$ adepii lor cred sincer în ele.
Pr$bu!irea "lag$rului socialist" a fost posibil$ pentru c$ oamenii nu au mai crezut în ideologia
socialist$, poate !i pentru c$ au fost forai s-o fac$ decenii în !ir.

Trebuie remarcat faptul c$ succesele regimurilor socialiste s-au înregistrat în prima

perioad$ a acestora, atunci când oamenii înc$ tr $iau cu iluzia c$ socialismul este opiunea lor
fireasc$. În acea vreme, era absolut real entuziasmul celor care, spre exemplu, în România, au
construit, prin munc$ voluntar$, liniile ferate Bumbe!ti-Livezeni, Salva-Vi!eu sau alte
numeroase obiective. Pentru c$ acei oameni, atunci, credeau sincer în "zorii unei ere noi". Dar
pe m$sur$ ce regimul a devenit tot mai ap$s$tor, iar nivelul de trai tot mai sc$zut, ei au încetat
s$ mai cread$. Astfel, câteva decenii mai târziu, regimurile socialiste s-au pr$bu!it din
interior, tocmai pentru c$ marea majoritate a populaiei simea nevoia unei alternative.

'i totusocialiste
principiile !i, poate conteaz
c$ o anume confuzie
$ la urma urmei,persist $. Sunt
nu c$ile tot au
prin care maifost
mul i cei careacestea,
promovate susin iar
c$
dac$ s-au înregistrat e!ecuri, a fost din cauza unor conduc$tori incapabili, nu a sistemului în
sine. Argumentaia poate p$rea logic$, dar ea eludeaz$ complexitatea fenomenului.

Sistemul socialist de sorginte moscovit $ punea doctrina pe primul plan. Omul trebuia s$
se supun$ acesteia f$r$ crâcnire. Situaia în $rile occidentale este total diferit$, pentru c$,
acolo, ideologia socialist$ este doar o parte a unui sistem democratic, în care omul se afl! pe
primul plan, iar sistemul trebuie s$ se adapteze pentru a pune în valoare personalitatea !i
calit$ile fiec$rui cet$ean, indiferent de opiunea lui politic$.

În $rile est-europene, nivelul de trai tot mai sc$zut era motivat de oficialit$i prin
necesitatea existenei unor "generaii de sacrificiu" care s$ fac$ posibil acel "viitor luminos",
tot mai Îndep$rtat. Oamenii nu tr$iau în prezent, ci doar sufereau, singura lor speran$ fiind ca
urma!ii se vor bucura, poate, de via$. În democraiile veritabile, oamenii tr$iesc în prezent, se
bucur$ de via$ !i se îngrijesc în mod normal de generaiile viitoare.

În esen$, deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit $ !i cel democratic este

deosebirea dintre totalitarism !i democraie. Principiile socialiste ajunseser$, în Est, doar

95
 Bogdan Ficeac
înveli!ul doctrinar menit s$ instituie un regim autoritar, în care nu era admis$ nesupunerea,
mai ales fa$ de conduc$tor. De aceea !i metodele de instaurare !i de meninere a unui astfel
de sistem erau foarte asem$n$toare cu cele utilizate în alte regimuri totalitare (de exemplu, în
cel nazist). Ideologia, principiile "în$l$toare" în numele c$rora guvernau liderii comuni!ti
ajunseser$ simple idei abstracte, menite s$ justifice represiunea. Ceea ce îi interesa pe
conduc$tori era doar meninerea unei puteri absolute asupra oamenilor, în numele c$reia s$-!i
aroge privilegii nem$surate. Ei erau primii care înc$lcau principiile pe care le propov$duiau.
De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser$ s $ nu mai aib$ nimic comun cu socialismul
autentic. Eledreapta,
doctrin$ de !i simplu
erau purspre sisteme
exemplu. totalitare,extremele
Întotdeauna, perfect asem $n$toare
se ating. celoreste
Acesta pornite de la o
!i motivul
pentru care curentul socialist din societ$ile democratice, concretizat !i în Internaionala
socialist$, refuz$ s$ se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit$ sau asem$n$toare
lor. Pentru c$ astfel de partide nu urm$resc promovarea doctrinei socialiste (a!a cum declar$),
ci sunt doar instrumentele prin care se încearc$ promovarea unui sistem totalitar.

Socialismul a fost, este !i va r$mâne o ideologie cu o mare putere de fascinaie asupra

oamenilor. Îns$ promovarea principiilor sale este posibil$ numai în cadrul unui sistem
democratic. Doar într-un asemenea sistem, în care oamenii sunt liberi s$ aleag$, aderena
sincer$ la doctrina socialist$ are !anse de reu!it$. În plus, orice abatere de la principii este
imediat sancionat$ de celelalte partide, iar pericolul alunec$rii spre totalitarism (!i spre toate
consecinele nefaste ale acestuia) este cu atât mai mic, cu cât sistemul democratic este mai
puternic.
În fond, în democraiile avansate spre care se tinde, mai ales în cele participative,
confrunt$rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. Cet$eanul nu mai este interesat de
doctrina în sine, ci de ceea ce îi ofer$ promotorii ei în sensul bun $st$rii personale imediate.
Încrâncen$rile, zvârcolirile, confrunt$rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic
este abia în formare. Variantele hibride, precum "democraia cu un despot luminat", au avut
uneori efecte benefice doar în democraiile fragile, pe o perioad$ limitat$. Prelungirea unei
astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism, în momentul în care
"despoii" încep s$ prind$ gustul puterii nelimitate.

Reînghearea este cea de-a treia !i ultima etap$ a procesului de creare a unei noi
identit$i. Dup$ ce i-a fost distrus$ vechea personalitate !i a fost supus îndoctrin$rii,
individului i se cimenteaz$ noua identitate, pentru a nu exista posibilitatea s$ revin$ la vechile
obiceiuri, sentimente sau mod de gândire, o dat $ ie !it de sub presiunea manipulatorilor s$i. O
mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou$ etape sunt folosite în continuare.

Neglijarea reînghe!rii poate duce la e!ecul întregului proces. Statisticile arat$ c$, în
ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare, foarte muli deinui, o dat$ eliberai,
recidiveaz$. Din prima zi de libertate, ei se întorc la vechii prieteni, în mediul social cu care
sunt obi!nuii !i î!i reiau îndeletnicirile ilegale. Un lucru asem$n$tor se întâmpl$ cu fo!tii
pacieni ai spitalelor de boli nervoase, o dat$ revenii la situaia familial$ sau social$ ce le-a
produs c$derea psihic$. 'i în cazul acestora, lipsa unui suport social ulterior z$d$rnice!te
programele de resocializare c$rora le-au fost supu!i în perioada intern$rii.

În domeniul educaiei, se !tie deja c$ "repetiia este mama înv$$turii". Îns$ principiul nu
se aplic$ numai acumul$rii de cuno!tine. Sistemul educaional, dup$ cum am spus deja, are !i

96
 Tehnici de manipulare
menirea de a crea elevului anumite deprinderi, un sistem de gândire specific, o scar$ de valori
prin prisma c$reia acesta va evalua ceea ce îi ofer$ societatea, noii prieteni !i colegi de munc$
etc. Integrarea proasp$tului absolvent într-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi!nuit
în timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educaie, cu consecine adesea negative.

De asemenea membrii unor secte religioase, atunci când le p$r$sesc, revin treptat la
vechile deprinderi, sub presiunea noului mediu social.

Pentru
reînghe ca procesul de creare a noii identit$i s$ nu se termine cu un e!ec, perioada de
are este riguros urm$rit$. Individului i se impune, în primul rând, s$-!i blameze
trecutul, s$-!i fac$ autocritica, s$ se confeseze îndrum$torilor sau parte-nerilor s$i. El trebuie
s$ se simt$ permanent vinovat de faptele, gândurile !i sentimentele pe care le-a încercat
înaintea schimb!rii. În lag$rele de reeducare sau în cultele extremiste, individul este obligat
s$-!i neglijeze aptitudinile specifice, s$-!i renege familia !i fo!tii prieteni sau colegi, s$-!i
reprime dorinele fire!ti sau interesele personale !i s$ se preocupe doar de ceea ce i se spune
c$ este "permis", "corect" ori "în$l$tor". De cele mai multe ori, ca !i în etapele precedente,
novicele este dat spre tutelare unui veteran. Astfel, se ating dou$ obiective. Novicele va avea
permanent un model de comportament la care s$ se raporteze !i spre care s$ tind$, iar
veteranul î!i va g$si confirmarea credinei sale în respectul pe care i-l va ar$ta înv$$celul.

Noua pereche sau, dup$ caz, noul grup va forma în acest fel o "familie adev$rat$".
Celelalte leg$turi de sânge vor fi privite doar ca o demodat$ familie "biologic$", neavând
nimic comun cu spiritul. Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, ai c$rei membri au
comis acea halucinant$ sinucidere colectiv$ în Guyana, le-a impus adepilor s$i s$ i se
adreseze cu formula de "tat$". Comuni!tii ru!i îl denumeau pe Stalin "tutucul".

Pentru a impulsiona cimentarea noii identit$i, individului i se d $, uneori, un nou nume, i

se impun un nou stil de îmbr$c$minte, o nou$ tunsoare, noi formule de adresare, un nou
limbaj, toate acestea specifice grupului !i neavând nici o leg$tur$ cu perioada anterioar$ din
viaa lui. În sistemele totalitare, am discutat deja, se ajunge pân $ la impunerea unui nou tip de
locuin$, a unui nou sistem educaional, a unui nou regim alimentar !.a.m.d.

În scopul ruperii tuturor leg$turilor tradiionale ale individului, acesta este forat s$

totalitare$ au
locuiasc într-un
iniiatmediu
deportcu totul
$rile nou$.!Întregi
în mas i cât mai lipsitetnice
grupuri de intimitate. Liderii marilor
au fost determinate, prin sisteme
for$ în
marea majoritate a cazurilor, s$-!i p$r$seasc$ teritoriile natale !i s$ se stabileasc$ la sute !i mii
de kilometri distan$, în locurile de ba!tin$ ale altor popoare. Conflictele sângeroase
interetnice, înregistrate mai ales în ultimii ani în numeroase zone ale globului (în fosta Uniune
Sovietic$, în fosta Iugoslavie etc.) sunt urmarea nefast$ a unor astfel de aciuni, desf$!urate cu
decenii în urm$. Mutarea într-un mediu total nou face mult mai facil$ subordonarea
indivizilor fa$ de autorit$i. Lipsii de suportul social !i moral cu care erau obi!nuii, oamenii
se vor supune noilor conduc$tori, ca urmare a unui elementar instinct de conservare.

O alt$ metod$ eficient$ de reîngheare este transformarea adeptului în propov$duitor.

Repetând mereu acelea!i idei, în eforturile de a cuceri noi adepi, individul va ajunge s$
cread$ nestr$mutat în ele, chiar !i dup$ ie!irea de sub influena direct$ a manipulatorilor. În
acest fel, victima va deveni la rândul s$u manipulator, iar sistemul distructiv se va perpetua la
nesfâr!it.

97
 Bogdan Ficeac
Atunci când acest model în trei trepte, universal valabil, este aplicat în mod riguros, el
poate avea efecte tragice asupra individului, dac$ acesta ajunge în situaii sociale cu totul noi,
incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus$ de artizanii manipul$rii.

În cazul adepilor lui Jim Jones, ace!tia au ales sinuciderea colectiv$ atunci când au fost
ameninai cu reîntoarcerea la viaa din afara sectei.

O situaie dramatic$ se întâlne!te !i în cazul unor veterani de r$zboi. "Sindromul

Vietnam", $
individului, spre exemplu,
perioad a acestuia
$ în care fost cauzat
i s-atocmai de ohiatusul
inoculat dintre perioada
nou$ identitate, cea de r"cazon
$zboinic" îna
ap$rarea unei cauze juste, !i mediul social în care el a revenit. Aflat din nou în mijlocul celor
apropiai, veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut în cadrul armatei. Dimpotriv$,
el a v$zut c$ majoritatea celor din jur calific$ faptele sale de vitejie drept crime murdare, c$
întregul r$zboi era considerat inutil !i d$un$tor pentru naiune. În lipsa unor programe
riguroase de readaptare la noile realit$i sociale, efectele fenomenului de disonan$ cognitiv$
au fost devastatoare pentru majoritatea fo!tilor combatani. Unii nu au mai putut suporta !i s-
au sinucis, iar muli alii au r$mas s$ tr$iasc$ la periferia societ$ii, cel mai adesea în izolare
sau c$utând compania fo!tilor camarazi de arme pentru a da frâu liber nostalgiei dup $
vremurile de r$zboi.

O situaie asem$n$toare s-a înregistrat dup$ c$derea regimurilor totalitare. Unii dintre
acei lideri nazi!ti care au crezut sincer în Hitler s-au sinucis imediat dup $ moartea acestuia.
Goebbels, de comun acord cu soia sa, !i-a otr$vit cei !ase copii, a asistat la sinuciderea
consoartei, apoi !i-a pus !i el cap$t zilelor.

În $rile foste comuniste, cele mai mari probleme de readaptare le au fo!tii activi!ti !i
propagandi!ti de partid. În perioada ce a urmat execut$rii lui Ceau!escu, unii dintre colabo-
ratorii lui fideli s-au sinucis, iar alii au ajuns în st$ri de depresie accentuat$. Muli îns$, chiar
foarte muli, au intrat în scena politic$ !i continu$ promovarea aceleia!i ideologii, sub o form$
sau alta, sub sigla unui partid sau a altuia. Pentru ei, renun area la vechea doctrin$, pe care au
propov$duit-o decenii în !ir, ar echivala cu sinuciderea moral$ sau chiar fizic$. Fenomenul
disonanei cognitive este atât de puternic în cazul lor, încât nu mai pot fi recuperai pentru
societate, mai ales în lipsa oric$rui program de reeducare !i reintegrare social$. Din p$cate,
dup$ pr$bu!irea
democratice fa$ regimului ceau
de care li s-a !ist, ei au
inoculat, decenii s$rând,
ajuns la conduc $ România,
o repulsie în numele
instinctiv$. unor principii

Imediat dup$ revoluie, un analist politic provenit din vechea nomenclatur$ lansa ideea c$
românilor le vor fi necesare cel puin dou$ decenii pentru a-si schimba mentalitatea.
Experiena primilor !ase ani de dup$ revoluie a dovedit c$ tocmai cet$enii de rând au fost
primii care au acceptat noul sistem democratic !i regulile economiei de pia$. Cei de la ar$,
unde tradiiile !i leg$turile interumane au fost mai puin alterate, s-au adaptat rapid, de îndat$
ce le-a fost redat dreptul de proprietate. Ceva mai greu a reacionat clasa muncitoare, alc$tuit$
în mare parte din oameni care !i-au rupt leg$turile sociale !i s-au mutat în diferite centre
industriale pentru a începe un mod nou de via$, conform cu "standardele socialiste". Îns$ !i
aceast$ categorie, dup$ ce a experimentat pe propria sa piele "srcinalitatea" tranzi iei româ-
ne!ti, s-a adaptat, mai mult datorit$ instinctului de supravieuire, noii identit$i de cet$eni
tr$itori într-un sistem democratic. Ceea ce înseamn$ c$ marea manipulare iniiat$ de
propov$duitorii totalitarismului a luat sfâr!it. S-a intrat astfel în perioada manipul$rilor medii,
prin care cei care dein puterea încearc$ s$ se menin$ la conducere prin orice mijloace.

R$mâne de v$zut cât va dura !i aceast$ etap$...

98
 Tehnici de manipulare

Fascinanta putere a manipul$rilor neurolingvistice

În 1979, programul neurolingvistic începea s$ suscite interesul publicului. Iniiatorii lui,

psihologul Richard Bandler !i lingvistul John Grinder, susineau c$ pot p$trunde în mintea
oric$rei persoane !i îi pot influena modul de gândire !i de aciune numai cu ajutorul câtorva
metode srcinale de interpretare a limbajului !i a gesturilor.

La început, afirmaiile celor doi cercet$tori au fost privite cu suspiciune, îns$, dup$ câteva
demonstraii, tulbur$toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat
deopotriv$ entuziasm !i spaim$. Datorit$ simplit$ii lor, metodele descoperite de Grinder !i
Bandler sunt la îndemâna oricui, dup$ un minim exerciiu, dar, în acela!i timp, puse în slujba
unor mini malefice, ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare !i control

social.
La începutul anilor !aptezeci, John Grinder avea deja o reputaie solid$ în domeniul
lingvisticii !i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. La rândul s $u,
Richard Bandler era o somitate în domeniul psihiatriei. Cei doi au început în Santa Cruz o
cercetare din care, mai târziu, s-a dezvoltat programul neurolingvistic. Studiile se axau pe
analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri, cu inten ia de a descoperi ce
anume îi f$cea pe ace!tia s$ aib $ succes în vindecarea bolnavilor. Mai precis, cum reu!eau s$
comunice cu pacienii, s$ !i-i apropie !i s$-i influeneze în sensul reintegr$rii în societate.

Grinder !i Bandler au asistat la sute de !edine de psihoterapie !i au analizat în am$nunt

alte sute de înregistr$ri video. Treptat, din observarea am$nunit$ a nenum$ratelor întâlniri
doctor-pacient, au început s$ identifice !i s$ sistematizeze principalele "structuri
neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman$. În urma
cercet$rilor au ajuns la concluzia c$ o mare parte din tulbur$rile psihice, de la traumele din
copil$rie pân$ la fobiile adulilor, î!i pot avea cauzele în deficiene de limbaj !i în lacune de
comunicare.

Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. În dorin a de a
descoperi noi c$i de înelegere a minii omului, Grinder !i cu Bandler au plecat în Arizona, la
Phoenix, pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. Acesta î!i petrecuse
mai mult de o jum $tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz$, numit "inducie
indirect$", prin care aducea subiecii în stare de trans$ f$când apel la amintirile !i experienele
acestora, ori punându-i s$-!i concentreze atenia pe diferite imagini mentale.

Dup$ analiza unor nenum$rate ore de hipnotism, cei doi au reu !it s$ descifreze secretele
lui Erickson: modul de a vorbi, strategiile de variaie a tonului vocii, adaptarea la ritmul de
respiraie al subiecilor !.am.d. Apoi au f$cut leg$tura între cercet$rile lor iniiale !i noile
studii, pentru a cuprinde întreaga complexitate a procesului de comunicare interuman$, atât
verbal$, cât !i non-verbal$.

99
 Bogdan Ficeac
Astfel au descoperit c$ un practician foarte bine antrenat poate influena decisiv
comportamentul, emoiile !i gândirea interlocutorilor s$i printr-o serie întreag$ de metode,
cum ar fi: copierea gesticii celuilalt, reglarea respiraiei, modificarea subtil$ a limbajului, a
mimicii ori a intonaiei, utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza atenia celuilalt în sensul
dorit !.a.m.d.

Punând cap la cap toate rezultatele muncii lor, Grinder !i Bandler au pus la punct o teorie
conform c$reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar$ prin trei modalit$i primare de

modalitie:
percep vizual
$i de $, auditiv
percep ie este$predominant
!i senzitiv$.$.Îns$ în cazul fiec$rui om, numai una dintre aceste

Persoanele "vizuale" î!i amintesc cu pl$cere de peisajele frumoase admirate cândva, în

c$l$torii, de casa copil$riei, de înf$i!$rile picturale ale bunicilor etc.

Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot. Unele sunete le pot de!tepta amintiri
dragi sau, dimpotriv$, dureroase. Oamenii la care aceast$ modalitate de percepie este predo-
minant$ î!i amintesc u!or de cântecele auzite cu muli ani în urm$, de vocea cald$ a mamei,
de zgomotele casei !.a.m.d.

Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p$ienjeni! de emoii, gusturi, mirosuri,

atingeri. Ele !tiu s$ aprecieze confortul unui fotoliu sau c $ldura focului din sob$, î!i amintesc
cum mirosea casa a cozonac în zilele de Cr$ciun ale copil$riei !i reacioneaz$ imediat la
parfumul sau la atingerea persoanei iubite.

Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlocutor, nu este nevoie ca el s$
fie supus unui interogatoriu, ci doar s$ fie observat cu foarte mare atenie.

"Vizualii" se exprim$, de obicei, în termeni ce implic$ simul vederii: "Vezi care-i

diferena?...", "Alt$ dat $ s$ te uii mai bine când faci lucrul $sta...", "E posibil s$ fie a!a, mai
vedem...", "Uite la ce m-am gândit..."

"Auditivii" folosesc, de regul$, expresii specifice modului lor de percepie: Ascult! la ce

m-am gândit...", "Ai mai auzit ceva de el?...", "Explic$-i tare $i r!spicat despre ce este
vorba...", "Îmi pocnesc tâmplele de oboseal$..."
"Senzitivii", la rândul lor, utilizeaz$ mai des termeni implicând emoii !i senzaii tactile,
olfactive ori gustative: ,Ai prins ideea?...", "M$ simt bine cu ei...", "E o tip$ acr!...", "Nu-mi
miroase a bine..."

Bandler !i Grinder au mers mai departe !i au susinut c$ fiecare tip de persoan$ este
caracterizat, pe lâng$ limbaj, de mi!c$rile ochilor !i de ritmul respiraiei. În cursul contactelor
interumane, "vizualii" obi!nuiesc s$ priveasc$ în sus !i s $ respire abia perceptibil. "Auditivii"
pot fi recunoscui dup$ mi!c$rile ochilor într-o parte !i în alta !i dup$ respiraia normal$.
"Senzitivii" arunc$ dese priviri în dreapta-jos !i respir$ adânc.

Având în vedere aceste informaii, practicianul poate afla c$reia dintre cele trei categorii
îi aparine interlocutorul s$u. 'tiind acest lucru, el se poate adapta insesizabil modului în care
cel$lalt vorbe!te, respir$ !i prive!te. Astfel se creeaz$ o leg$tur$ subtil$ între practician !i
interlocutor, leg$tur$ datorit$ c$reia practicianul dobânde!te încrederea celuilalt !i apoi,
treptat, îi poate influena gândirea, comportamentul !i chiar deciziile. Psihologii care au
experimentat aceste metode în tratarea bolnavilor psihic au observat c$ ele le faciliteaz$
enorm comunicarea cu pacientul !i gr$besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei.

100
 Tehnici de manipulare
Dup$ ce au pus noile lor metode la dispoziia medicilor psihiatri, Grinder !i Bandler le-au
adaptat !i pentru uzul avocailor, oamenilor de afaceri, agenilor de publicitate, politicienilor,
militarilor !.a.m.d. În fiecare caz, strategiile de "comunicare eficient$" se bazeaz$ pe variante
ale tehnicilor de hipnoz$ subtil$, dezvoltate !i utilizate de Erickson.

Iat$, spre exemplu, foarte pe scurt, cum ar decurge dialogul între agentul de vânz$ri al
unei companii de tehnic$ de calcul, iniiat în tehnicile de influenare neurolingvistic$, !i un
potenial client angrosist, pe care îl viziteaz$ pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint$:

Agentul de vânz$ri (AV): Bun! dimineaa, domnule Petrescu. Sunt George Alexandru,
agent de vânz!ri la Delta Electronics.

Clientul potenial (CP): Da, îmi amintesc c! am vorbit cu dumneavoastr! la telefon.

(Dup$ ce îi strânge mâna, se a!eaz$ înapoi în fotoliu, se reazem$ de sp$tar !i î!i pune piciorul
stâng peste cel drept).

AV: (se a!eaz$ !i el în fotoliul din faa biroului; imit$ insesizabil tonalitatea vocii !i felul
de a sta ale celuilalt) Am îneles c! vânz!rile de computere ZKM v! merg foarte bine...

CP: (zâmbe!te satisf$cut) Da, cererea este înc! mare. Suntem mulumii de ele.

AV: (testeaz$ stabilirea contactului subtil, modificându-!i treptat poziia; cel$lalt îl imit$
f$r$ s$-!i dea seama, deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s! cump!rai
produsele concurenilor no$tri?

CP: (privirile îi r$mân spre dreapta-jos, dezv$luindu-i modul de percepie "senzitiv") P!i,
am simit {expresie senzitiv$} c! era cea mai bun! afacere la vremea respectiv! $i de aceea
am semnat contractul cu ei. (agentul de vânz$ri "ancoreaz$" subtil fraza privind semnarea
contractului, rostit$ de cel$lalt, cu o ridicare a sprâncenelor !i cu un anume gest al mâinii) Mi-
am imaginat ce frumos vor ar!ta {expresii vizuale} ZKM-urile în noile noastre bro$uri
publicitare $i m-am gândit c! dup! asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv$}. M-a
prins a$a de mult ideea asta {expresie senzitiv$}, c! ardeam de ner!bdare {expresie
senzitiv$} s! m! întorc $i s!-i pun pe oamenii mei la treab! (din nou, AV "ancoreaz$" fraza
celuilalt, privind
mâinii). Cam asta decizia luat$ atunci
s-a întâmplat în trecut, cu o{expresie
$i simt ridicare senzitiv$} c! nu !m-am
din sprâncene i cu acela!i gest al
în$elat.

AV: (deschide servieta !i începe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre
modele este mult mai confortabil$. O simpl! atingere a tastelor este suficient! pentru a le
activa, de aceea perioada de garanie oferit! de noi este de trei ori mai mare decât a
concurenei. În calculator, modulele sunt u!oare $i simplu de înlocuit. Sunt sigur c! simii
diferena între caracteristicile calculatoarelor noastre $i cele pe care le comercializai. La fel,
sunt sigur c ! $i cump!r!torii vor simi imediat avantajele oferite de firma noastr!... (în timp
ce vorbe!te, agentul imit$ tonalitatea !i gesturile cu care angrosistul !i-a descris strategia cu
câteva momente mai înainte; de asemenea el arunc$ "ancora", pentru a-l determina pe cel $lalt
s$ semneze contractul, ridicând sprâncenele !i gesticulând din mân$)...

Într-una dintre c$rile lor, adresat$ de aceast$ dat$ avocailor sau celor care au contact cu
justiia, Grinder !i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec$torilor în instan$.
Spre exemplu, "ancorele" acoperite !i comunicarea non-verbal$ pot fi deosebit de eficiente în
asemenea cazuri. Iat$ un exemplu de manipulare:

101
 Bogdan Ficeac
Un practicant al sistemelor de influenare neurolingvistic$ î!i însoe!te prietenul la
tribunal, unde acesta urmeaz$ a fi judecat. La un moment dat, în timpul desf$!ur$rii
procesului, judec$torul este amuzat de o replic$ a unui martor !i izbucne!te în râs. Imediat
practicianul arunc$ "ancora": tu!e!te într-un anume fel, î!i drege vocea sau str$nut$ discret,
astfel încât s$ nu distrag$ atenia, dar s$ fie totu!i auzit de judec$tor. Apoi el urm$re!te fiecare
moment de relaxare al judec$torului !i repet$ sunetul, pentru a înt$ri leg$tura stabilit$ prin
respectiva "ancor$". De asemenea, particip$ !i la alte procese, aruncând "ancora" de fiecare
dat$ când judec$torul zâmbe!te, dar în a!a fel încât s$ nu ias$ în eviden$. Apoi, în timpul
judec$rii subtil
Leg$tura $ creat$s$în
prietenului u, acest $ "ancora"
aruncmod cât mai
între "ancor$" !i des $r$ a$torului
posibil, dar fjudec
comportamentul distrageîl atenia.
va face
pe acesta s$ se relaxeze atunci când se va adresa inculpatului !i chiar sa aib$ o atitudine
favorabil$ fa$ de acesta. Grinder !i Bandlersusin c$, aplicat$ de practicani experimentai,
metoda are !anse de reu!it$ în majoritatea cazurilor.

Între 1975 !i 1980, cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire în arta
influen$rii pe c$i neurolingvistice. În Statele Unite, Canada !i Europa audiena lor a început
s$ fie tot mai mare. Medici, avocai, oameni de afaceri, vânz$tori au trecut cu miile pe la
cursurile lor. În ciuda succesului, dup$ câiva ani, Grinder !i Bandler au hot$rât s$ se despart$.
Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor în domeniul terapiei psihologice, în timp ce
Grinder a ales calea afacerilor.

În prim$vara anului 1982, chiar !i în armata Statelor Unite, într-o unitate din
Pennsylvania, a fost iniiat un curs de înv$are a metodelor neurolingvistice, îns$ episodul nu
s-a mai repetat poate !i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care
considerau respectivele metode imorale.

Bandler !i Grinder au instruit peste cincizeci !i cinci de mii de oameni !i au scris mai
mult de o duzin$ de c$ri despre tehnicile descoperite de ei, dar nu au publicat niciodat$ vreun
studiu !tiinific avându-le ca subiect. Asta !i pentru c$ lumea !tiinific$ a privit cu suspiciune
cercet$rile celor doi. Mai mult, contestatarii lor afirm $ c$ rezultatele pozitive sunt mult exa-
gerate.

'i totu!i, comunicarea neurolingvistic$ ar putea fi cea mai tulbur$toare descoperire din
domeniul psihologiei
fundamenteze din punct
riguros, din ultimele trei decenii.
de vedere !tiinific,Îns $ Grinder
fiind mult prea!ipreocupa
Bandleri de
au avantajele
omis s-o
comercializ$rii aplicaiilor ei. În acela!i timp se amplific$ discuiile referitoare la consecinele
sociale ale metodelor !i la responsabilitatea autorilor în acest sens. Este foarte important ca
astfel de instrumente de manipulare subtil$ s$ nu ajung$ arme de temut în mâinile vreunei
elite atotputernice...

De!i nu are leg$tur$ cu metodele de comunicare neurolingvistic $, vom face, în cele ce

urmeaz$, o scurt$ trecere în revist$ a unui alt tip de manipulare subtil$, anume a celei axate pe
mesajele subliminale.
Cu aproape patru decenii în urm$, James Vicary, patronul unei firme comerciale din New
Jersey, l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s$ încerce o nou$ metod$ pentru
impulsionarea vânz$rilor de Coca-Cola !i de floricele de porumb, consumate în mod curent de
spectatorii din sal$. În timpul proieciei, pe ecran ap$reau flash-uri inobservabile în mod

102
 Tehnici de manipulare
con!tient, dar reinute de subcon!tientul spectatorilor, cu dou$ tipuri de mesaje: Bei Coca-
Cola !i: Mâncai floricele de porumb. În urma experimentului, Vicary a declarat c$ vânz$rile
la b$uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente, iar cele la floricele de porumb, cu
cincizeci !i opt de procente. Afirmaiile lui au declan!at un adev$rat scandal. Unele ziare i-au
prezentat iniiativa ca pe descoperirea secolului, altele l-au acuzat de manipulare mâr!av$ a
spectatorilor, iar Comisia Federal$ a Comunicaiilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje
subliminale la radio sau la televiziune.

'i totu!i,!iexperimentele
fost cercetat ulterioare
efectul mesajelor nu au auditive,
subliminale confirmatdar tot f$ar$acestui
eficien gensemnificative.
rezultate de manipulare.ÎnsA$
cu toate contest$rile lumii !tiinifice, numai vânzarea casetelor audio cu efecte de "sl$bire", de
"câ!tigare a respectului de sine", de "renunare la fumat", de "îmbun$t$ire a memoriei" sau
chiar de "perfecionare a îndemân$rii la jocul de golf a înregistrat câ!tiguri de peste cincizeci
de milioane de dolari numai în 1990.

În privina efectului pe care îl au mesajele subliminale auditive, psihologul Anthony

Greenwald a efectuat, în 1991, un experiment simplu, dar edificator. El a convocat dou$
grupuri de subieci. Cei din primul grup doreau s$-!i îmbun$t$easc$ memoria, în timp ce
componenii celui de-al doilea erau interesai în ridicarea nivelului de respect fa$ de propria
lor persoan$. Ambele grupuri au fost puse s$ asculte casete cu mesaje subliminale. În secret
îns$, Greenwald a schimbat benzile între ele. La sfâr!itul experimentului, fiecare subiect a fost
rugat s$ aprecieze efectul pe care l-au avut !edinele de ascultare asupra propriilor lor
a!tept$ri. Absolut toi au declarat c$ simt progrese semnificative. Evident, de!i experimentul a
dovedit f$r$ umbr$ de îndoial$ c$ efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul,
progresele semnalate de subieci s-au datorat, atunci când într-adev$r au existat !i nu au fost o
simpl$ iluzie, autosugestiei.

'i totu!i, conform rezultatelor unui alt tip de studii, mesajele subliminale pot avea efect.
Dar !i în acest caz, efectul este departe de a!tept$ri !i de miraculoasele progrese promise de
reclamele destinate s$ vând$ casetele audio !i video de gen.

În 1982, John Bargh !i Paulo Pietromonaco au invitat dou$ grupuri de subieci s$

vizioneze un filmule de desene animate "neutru", în care Donald R$oiul era rugat s$ doneze
sânge la Crucea
flash-uri, Ro!ie iarînacesta
imperceptibile mod refuza. În filmule
con!tient, ul proiectat
ce reprezentau primului
cuvinte grupprecum
neutre au fost ap
inserate
! sau
oameni. În filmuleul destinat celui de-al doilea grup, mesajele subliminale erau reprezentate
de cuvinte cu înc$rc$tur$ ostil$, precum insult! sau r!utate. La sfâr!itul vizion$rilor, fiecare
subiect a fost invitat s$ aprecieze comportamentul r$oiului. Cei care au recepionat mesaje
subliminale "neutre" s-au ar$tat indifereni. Cei c$rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile"
au spus despre Donald R$oiul c$ este un egoist, un b $d$ran indiferent la suferina semenilor
lor. Cei doi cercet$tori au ajuns astfel la concluzia c$ mesajele subliminale pot induce o
anumit$ atitudine în comportamentul subiecilor.

În 1988, Steven Neuberg a f$cut un experiment asem$n$tor celui descris anterior. El a

lucrat tot cu dou$ grupuri de subieci. Din primul grup f$ceau parte subieci ce ar$taser$ o
anume înclinaie spre cooperare cu semenii lor, în timp ce al doilea grup era alc$tuit din
indivizi obi!nuii cu spiritul de competiie. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale
ce accentuau spiritul de cooperare, iar ceilali au fost supu!i influenei unor mesaje
subliminale ce accentuau comportamentul competitiv, mergând pân$ la agresivitate. Apoi
subiecii au fost pu!i s$ joace câteva jocuri ce presupuneau atât cooperarea, cât !i competiia
în câ!tigarea cât mai multor puncte. Rezultatele au demonstrat c$ atât în cazul celor
cooperani, cât !i în cel al competitivilor, înclinaiile lor fire!ti au fost accentuate sensibil de

103
 Bogdan Ficeac
vizionarea filmelor cu mesaje subliminale. Neuberg a inversat apoi filmele, iar rezultatele au
fost aproape nule. Concluzia studiilor sale a fost c$ mesajele subliminale pot avea unele
rezultate semnificative doar atunci când ele îndeamn$ subiectul la un comportament c$tre care
acesta are deja o înclinaie fireasc$.

Dar concluzia general$ a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c$ efectul
mesajelor subliminale nu corespunde nici pe departe a!tept$rilor !i nu justific$ adev$rata
psihoz$ manifestat$ în vânz$ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. Psihoza este
întreinut$ în mod artificial de produc$torii respectivelor m$rfuri !i de comerciani.
Efecte mult mai semnificative în sensul manipul$rii consumatorului îl au reclamele
evidente, precum afi!ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. De foarte multe
ori, clienii, sub efectul unor astfel de reclame în avalan!$, cump$r$ lucruri de care, o dat$
ajun!i acas$, î!i dau seama c$ nu aveau nevoie. În Statele Unite ale Americii, nemulumirea
cump$r$torilor pu!i în asemenea situaii a ajuns, la un moment dat, exploziv $. Ei au dat în
judecat$ guvernul pentru faptul c$ permite cascadele de reclame care îi fac s$ cumpere
produse ce nu le sunt necesare. Pentru a-i împ $ca !i pe produc$tori !i pe consumatori, a fost
dat$ imediat o lege conform c$reia fiecare cump$r$tor poate returna orice obiect achiziionat
(evident cu excepia produselor perisabile !i a altor categorii foarte bine delimitate) în termen
de treizeci de zile !i va primi înapoi întreaga contravaloare. Legea nu a reprezentat o lovitur$
prea mare la adresa produc$torilor, deoarece efectul reclamelor este atât de puternic, încât
procentul celor care returneaz$ lucrurile este nesemnificativ pentru totalul vânz$rilor.
Tot în cadrul acestui capitol destinat manipul$rilor subtile se cuvine s$ amintim !i un alt
gen de experimente cu rezultate interesante. Unui grup de subieci i s-a dat s$ citeasc$ o lung$
list$ de cuvinte alese la întâmplare. Unele ap$reau o singur$ dat$, iar altele se repetau cu o
frecven$ mai mare sau mai mic$. În final, subiecii erau rugai s$ aprecieze favorabil sau
defavorabil cuvintele. Apreciate favorabil au fost cele ce ap$reau cel mai des în list$.
Cercet$torii au explicat c$ subiecilor le-au devenit, în mod incon!tient, familiare cuvintele pe
care le-au întâlnit mai des. Metoda este deja utilizat$ în strategiile ageniilor de publicitate. Cu
cât numele unei companii apare mai des, chiar dac$ nu în mod evident, potenialul
consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme !i are o atitudine favorabil$
fa$ de produsul propus.

S$ exemplific$m metoda cu câteva scene dintr-un film sponsorizat de o firm $

produc$toare de Cola rece: un cuplu discut$ la o mas$ pe care se afl$ o sticl$ de Cola; o
femeie a!teapt$ înfrigurat$, într-o staie de autobuz, pe care se poate z $ri, între alte afi!e, !i
unul cu Cola între cuburi de ghea$; un pu!ti asist$ la cearta p$rinilor s$i sorbind dintr-un
pahar pe care este o inscripie cu Cola rece !.a.m.d. Chiar dac$ aceste apariii ale m$rcii Cola
trec neobservate, în mod con!tient, de c$tre spectator, totu!i el devine familiar cu sigla
companiei !i, la prima ocazie, va cump$ra instinctiv o sticl$ cu respectiva b$utur$. Apropo, nu
vi s-a f$cut poft$ de o sticl$ de Cola rece?...

Evident, respectiva tehnic$ poate fi utilizat$ !i în campaniile electorale. Cu cât figura unui
anume candidat apare mai des la televizor, indiferent de ocazie, cu atât ea devine mai
familiar$ aleg$torului. Strategia îi are în vedere mai ales pe poten ialii aleg$tori înc$
nehot$râi, al c$ror procent, uneori, este atât de mare, încât o asemenea manipulare poate
r$sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. Din acest motiv, în statele cu
democraie avansat$, domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte în timpul
campaniilor electorale, legi menite s$ limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de
manipulare subtil$ a electoratului....

104
 Tehnici de manipulare

Cum este manipulat$ mass-media în conflictele internaionale

Cea mai eficient$ tehnic$ de manipulare pe scar$ larg$ este reprezentat$ de controlul
informaiei. Rescrierea istoriei, cenzurarea !tirilor, dezinform$rile, falsificarea realit$ii
!.a.m.d. sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de cei care se ocup$ cu controlul
informaiei.

Principalul suport prin care se pun în practic$ asemenea strategii de influen$ este mass-
media. Dac$ în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru,
în democraiile aflate la început !i mai ales în cele deja rodate, manipularea mass-media
implic$ elaborarea unor strategii extrem de complicate !i subtile, dar cu o for$ extraordinar$
de influenare a opiniei publice, deoarece omul de rând s-a obi !nuit s$ cread$ sincer în

imparialitatea ziari!tilor.
Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul $rii în domeniul mass-
media, red$m mai jos dezv$luirile lui Yohanan Ramati, directorul unui institut de studii
strategice celebru în întreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. Ramati, un
cercet$tor sobru, care se ocup$ de studiul fenomenelor geopolitice !i geostrategice
contemporane, a acceptat s$ ofere publicaiei new-yorkeze Mainstream, în aprilie 1994,
câteva informaii zguduitoare despre felul cum se construie!te, la nivelul mentalit$ilor
colective, imaginea unor întregi popoare sau etnii, cu consecine politice !i istorice
incalculabile. Dezv$luirile lui Y. Ramati au ap$rut apoi !i în ziarul România liber!, în
traducerea !i prelucrarea lui Vladimir Alexe.

Dup$ p$rerea lui Y. Ramati, mediatizarea internaional$ a r $zboiului civil din Iugoslavia
a înf$i!$at enormele pierderi !i suferine înregistrate de toate p$rile implicate în conflict, dar,
continu el, cu diferenieri semnificative. Astfel suferinele musulmanilor erau prezentate, de
regul$, cu cele mai multe detalii, în timp ce suferin ele croailor erau abia menionate, iar cele
ale sârbilor nici m$car nu erau amintite.

În mass-media occidental$, în cea din $rile islamice, ca !i în Israel , observ$ Ramati ,

ap$rea o puternic$ tendin$ de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic$ a mass-
media. De regul$, în presa scris$ sau la televiziune ap$reau femei, copii ori b$trâni din
Sarajevo , dar numai din cartierele musulmane , r$nii, sângerând abundent, pe fundalul
sonor al r$p$itului de mitraliere !i al bubuiturilor de tun. Niciodat$ îns$ nu erau prezentai
copii, femei sau b$trâni, în exact aceea!i situaie, din partea sârb$ a Bosniei. Nici r$nile
femeilor, nici ale copiilor croai nu-!i g$seau, de regul$, spaiu, dac$ acestea erau rezultatul
bombardamentelor sau tirurilor musulmane.

Aceast$ selectivitate, spunea Ramati, "era de departe prea evident$ pentru a fi rodul
întâmpl$rii". Faptele erau manipulate !i, când nu conveneau, erau pur !i simplu ignorate.
Fiind vorba a!adar de o aciune concertat$, urm$toarea întrebare care s-a pus a fost: "Cine
susinea financiar !i dirija din umbr$ toat$ acea manipulare internaional$ a mass-media !i a

105
 Bogdan Ficeac
opiniei publice, astfel ca în SUA, Marea Britanie sau Frana s $ se creeze un curent favorabil
constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani?"

Ramati ofer$ în acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs".
Obiectul companiei este mai neobi!nuit, cel puin pentru marele public: manipularea imaginii
unor conflicte internaionale, a imaginii unor popoare !i etnii, prin intermediul mass-media, în
funcie de interesele clientului. Adic$ ale guvernului sau ale celui care pl$te!te compania
pentru asta! Mai pe scurt, "Ruder & Finn..." se ocup$ cu "intoxicarea" opiniei publice
mondiale la cerere.
Pentru a-!i argumenta afirmaiile, Ramati a citat un interviu absolut senza ional prin
cinismul (sau, dac$ vrei, pragmatismul) s$u, acordat de însu!i James Harff, directorul lui
"Ruder & Finn..." lui Jacques Merlino, la Paris, în octombrie 1993...

Harff: Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru Croa ia $i Bosnia-Heregovina, ca
$i pentru opoziia din provincia Kosovo. În aceast! perioad! am avut multe succese, creând
clienilor o formidabil! imagine internaional!. Intenion!m, de altfel, s! obinem toate
avantajele $i s! dezvolt!m înelegeri comerciale cu aceste !ri. Viteza este esenial! pentru ca
faptele, favorabile clienilor no$tri, s! fie s!dite în con$tiina opiniei publice. Conteaz! doar
prima afirmaie. Retract!rile ulterioare nu au nici un efect.
Merlino: Cât de des recurgei la intervenii pe lâng! oficialit!i?

Harff: Cantitatea nu e important!. Trebuie doar s! intervii la momentul oportun $i pe

lâng! cea mai potrivit! persoan!. Din iunie pân! în septembrie (1993, n.n.) noi am organizat
treizeci de întâlniri cu ageniile de pres! importante, ca $i întâlniri între oficialit!ile
bosniace cu Al Gore, Lawrence Eagleburger, precum $i cu zece senatori influeni, printre
care George Mitchell $i Robert Dole. De asemenea, am expediat în exclusivitate treisprezece
$tiri de ultim! or!, treizeci $i $apte de faxuri cu informaii de ultim moment, am trimis
$aptesprezece scrisori oficiale $i opt rapoarte. Am mai dat dou!zeci de telefoane personalului
de conducere de la Casa Alb! $i alte vreo sut! la ziari$ti, editori, comentatori de politic!
extern! $i altor persoane influente din mass-media internaional!.
Merlino: De care dintre realiz!rile Dvs. suntei cel mai mândru?

Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr! opinia public! evreiasc!. Aceasta era o
chestiune vital!, fiindc! dosarul afacerii era periculos, privit din acest unghi. Pentru c!
pre$edintele Tudjman (al Croaiei), de pild!, a fost dur la adresa evreilor în cartea sa "*ara
f!g!duinei $i realitatea istoric!". Cine citea aceast! carte l-ar fi putut, cu mare u$urin!,
acuza de antisemitism. Nici în Bosnia lucrurile nu st !teau mai bine. Pre$edintele Izetbegovici
susinea, cu ardoare, crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic, în cartea sa intitulat !
"Declaraia islamic!". Dincolo de asta, trecutul Croaiei $i al Bosniei este puternic marcat de
un autentic $i crud antisemitism. Zeci de mii de evrei au fost extermina i în lag!rele croate.
A$a c! era foarte normal ca organizaiile evreie$ti $i intelectualii s! fie ostili croailor $i
bosniacilor. Misiunea noastr! era s! schimb!m aceast! atitudine. 'i am reu$it de minune. La
începutul lui iulie 1992, publicaia new-yorkez! "Newsday" a lansat afacerea cu lag!rele
(sârbe) de concentrare. Am s!rit imediat s! exploat!m momentul. A$a c! am contactat pe loc
trei dintre cele mai mari organizaii evreie$ti din America ) Liga B'nai B'rith contra
def!im!rii, Comitetul evreiesc american $i Congresul american-evreiesc. În august, le-am
sugerat acestor organizaii influente s! publice un avertisment în "New York Times" $i s!

106
 Tehnici de manipulare
organizeze demonstraii în faa ONU. A fost o lovitur ! de proporii. Când organizaiile
evreie$ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut, cu mare u$urin!, s!-i
identific!m pe sârbi cu nazi$tii în mintea oamenilor. Nimeni nu înelege nimic din ceea ce se
întâmpl! în Iugoslavia. Marea majoritate a americanilor se întreab!, probabil, în care parte
a Africii se afl! Bosnia. Dar noi, dintr-o singur ! mi $care, am fost în stare s! le prezent!m o
poveste simpl!, cu "b!iei buni" $i cu "b!iei r!i", care pe urm! a funcionat aproape de la
sine. Imediat s-a observat o schimbare clar! în limbajul presei, care a început s! exploateze
concepte cu o înalt! înc!rc!tur! emoional!, de genul "purificare etnic!", "lag!re de
concentrare",
gazare concepte ce
de la Auschwitz. evocau oamenilor
Schimbarea imaginileemo
în acest registru Germaniei naziste $i ale camerelor de
ional a fost atât de puternic!, încât
nimeni nu a mai îndr!znit dup! aceea s! mearg! contra curentului.

Merlino: Dar când f!ceai toate acestea, nu aveai nici o dovad! c! ceea ce spuneai era
adev!rat. Aveai doar un singur articol, din "Newsday"!

Harff: Treaba noastr! nu e s! verific!m informaiile. N-avem echipament pentru asta.

Sarcina noastr! este doar s! acceler!m r!spândirea informaiilor favorabile nou!. Noi nu
confirmam deloc existena lag!relor morii în Bosnia, noi doar f !ceam cunoscut ce afirma
"Newsday".

Merlino: Suntei con$tient c! v-ai asumat o responsabilitate imens!?

Harff: Suntem profesioni$ti. Trebuia s! facem ceva $i am f!cut. Nu suntem pl!tii s! fim
morali.

Dup$ citarea interviului, Y. Ramati a ad $ugat c$ mai r$mânea de clarificat o chestiune,

doar aparent minor$: cine a angajat !i pl$tit compania "Ruder & Finn..."? Era puin probabil
ca guvernul croat sau bosniac s$ fi dispus de fondurile necesare. S$ fi fost la mijloc banii unor
state arabe? S$ fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz$ în $ri arabe? Sau
ai b$ncilor internaionale? î!i poate permite oricine s$ angajeze pe "Ruder & Fin..."?

Unui israelian, interesat de chestiune atunci când Partidul Likud era la putere în Israel, i
s-a r$spuns de c$tre o alt$ asemenea companie c$ ea ar putea întreprinde ceva pentru guvernul
israelian
orchestratdoar dac$ acesta ara fisârbilor,
$ de "demonizare" dispus era deierea
la ini p$rereunor schimb$arri trebui
Y. Ramati, politice.
s$-iCampania
avertizezebine
atât
pe evrei, cât !i pe toi cei care vor ca $rile lor s$ continue s$ existe. Pentru israelieni, ca !i
pentru cre!tinii maronii din Liban ori pentru albii sau zulu !ii din Africa de Sud, aceast$
manipulare poate deveni o chestiune de via$ !i moarte. Cine promoveaz$ islamismul radical
în Europa poate promova radicalismul !i islamismul oriunde în lume. Sanciunile exclusive
contra sârbilor sunt o ru!ine pentru umanitate, susine Y. Ramati, pentru c$ sârbii ortodoc!i au
fost majoritari în Bosnia, înainte de a fi decimai de usta!ii croai (poliiile fasciste croate în
ultimul r$zboi mondial) !i de musulmanii bosniaci care l-au susinut, cum se !tie, pe Hitler. 'i
înc$ mai acopereau peste jum$tate din teritoriul Bosniei înainte de începerea luptelor.
Musulmanii, ajun!i dup$ r$zboi mai numero!i (48 la sut$ contra 35 la sut$), ocupau un
teritoriu mai restrâns, grupai mai ales în a!ez$rile urbane.

A lupta, susine Ramati, ca s$ scapi de impunerea cu fora a fundamentalismului islamic

de c$tre despoi tip Izetbegovici, într-o ar$ care i-a aparinut !i apoi i-a fost r$pit$ de o mân$
de str$ini, este o reacie foarte natural$ la orice popor care î!i p $streaz$ instinctul naional de
supravieuire. Iar a continua lupta, în ciuda sanciunilor impuse de o "comunitate
internaional$" cinic$, dominat$ doar de interesele ei financiare, nu !i de obiectivitate,
constituie un semn al onoarei. Nici o sanciune, observa Ramati, nu a fost impus$, de pild$,

107
 Bogdan Ficeac
Rusiei când a intervenit pentru a-l r $sturna pe pre!edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia)
!i a-l înlocui cu ni!te marionete, dup$ un r$zboi sângeros. Nici Siriei nu i s-a repro!at nimic
dup$ intervenia din Liban, menit$ s $ distrug$ structurile cre!tine !i s$ le înlocuiasc$, treptat,
cu cele fundamentalist-islamice. Nici Egiptul nu a fost supus sanc iunilor economice atunci
când a invadat !i anexat o parte din Sudan (1993), fapt necunoscut de opinia public $
internaional$ deoarece mass-media a ignorat atât invazia, cât !i refuzul ONU de a o dezbate.

În 1993, sute de mii de oameni au fost uci!i în diverse zone din Asia, Africa, America
Latin $ $sauY.spa
constat iul fostei
Ramati, URSS f$r$interna
"comunitatea s$ se dea
ionalvreo "sanciune"
$" devine foarte ional
brusc interna dur$$.atunci
În schimb,
când
anumite interese legate de exploatarea petrolului sunt în joc, ca de pild$ în Irak, în 1990.
Embargoul, observa Ramati, nu f$cea decât s$ prelungeasc$ r$zboiul. Pentru c$ privând
populaia Serbiei de hran$, medicamente !i benzin$ îl lipsea total !i pe Izetbegovici de vreun
interes real pentru a pune cap$t luptelor, deoarece el spera ca sârbii s$ fie silii s$-i accepte
condiiile. Se poate observa astfel c$ "Ruder & Finn..." nu reprezint$ decât un element , este
adev$rat, esenial , al unui întreg lan

Prin manipularea opiniei publice internaionale, imaginea unor conflicte !i popoare

uitregi devine în acest mod dependent$ de interese legate de petrol !i financiare. "Ruder &
Finn..." nu face decât s$-!i ofere serviciile. Ea, ca !i celelalte companii cu acela!i profil,
comercializeaz$ imaginea internaional$ a unor state. E un comer nou !i foarte costisitor. Iar
deviza lor, dup$ cum s-a v$zut, este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl !tii s! fim
morali!)...

108
 Tehnici de manipulare

Rezistena la manipulare

Dup$ cum am v$zut în capitolele precedente, toate strategiile !i tehnicile de manipulare

sunt axate pe obinerea controlului asupra comportamentului, gândirii sau sentimentelor
subiecilor, într-o anumit$ situaie social$ !i pe parcursul unei anumite perioade de timp, în
vederea câ!tig$rii unor avantaje substaniale pentru artizanii manipul$rii !i în detrimentul
celor controlai. Schimb$rile urm$rite a fi produse în una dintre cele trei componente ale
identit$ii subiecilor pot fi focalizate precis sau pot fi p$ri ale unui proces deosebit de
complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot r$mâne în faz$ latent$ pentru a determina
ulterior mutaii radicale de mentalitate, pot fi induse în mod vizibil ori pe c $i subtile, se pot
solda cu rezultate durabile în timp sau pot înregistra schimb$ri doar pentru o anumit$ perioad$
avut$ în vedere de manipulatori.

De!i unele metode de manipulare se bazeaz$ pe tehnici "exotice" precum hipnoza,

administrarea de droguri sau de !ocuri electrice, interveniile chirurgicale pe creier, cele mai
multe strategii de obinere a unui control total asupra individului au în vedere tehnici "laice",
în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaz$ pe exploatarea necesit$ilor
fundamentale ale omului (nevoia de hran$, de ad$post, de informare, de integrare într-un
anumit grup social !.a.m.d.), în sensul cufund$rii individului în anonimat, pentru a-l face mult
mai docil !i mult mai dispus s$ se supun$ regulilor impuse de autorit$i, indiferent de forma
sub care sunt percepute acestea.

Unii ageni de manipulare fac parte dintr-un sistem instituionalizat, guvernat de reguli
stricte, precum armata, cultele religioase, suprastructurile guvernamentale !i administrative,
instituiile de înv$$mânt, structurile de promovare a activit$ilor comerciale etc, în timp ce
alii acioneaz$ în mod empiric, conform unor reguli nescrise sau bazându-se pe propria lor
experien $ de influenare a indivizilor !i chiar a maselor (profei, cer!etori, escroci !.a.m.d.).

Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent, chiar !i în cele mai banale momente ale
vieii. Mai mult ca sigur, fiecare dintre dumneavoastr$ a utilizat cel puin o dat$ în via$
tehnica "trântitului-u!ii-în-fa$", f$r$ s$ !tie c$ se nume!te astfel !i c$ a fost studiat$ de
colective întregi de psihologi. Iar efectul a fost acela!i cu cel obinut de speciali!ti. Spre
exemplu, în cadrul celei mai obi!nuite târguieli de la pia$ sau de la talcioc, atunci când ai
dorit s$ cump$rai un produs, vânz$torul v-a "trântit" de la bun început un pre evident mai
mare decât valoarea real$ a produsului !i, bineîneles, decât ai fost dumneavoastr$ dispus s$
pl$tii. La rându-v$, i-ai "trântit" un pre vizibil mai mic decât valoarea estimat$. Jocul cererii
!i ofertei a continuat pân$ la acordul asupra unui pre mediu care v-a satisf$cut atât pe
dumneavoastr$, cât !i pe vânz$tor.

Copiii, !i ei, aplic$ de multe ori, instinctiv, metoda "piciorului-în-u !$", cerând p$rinilor
s$ le ia un lucru minor, apoi altceva !i iar altceva... 'i nu doar copiii procedeaz$ a!a. Probabil
de multe ori ai avut senzaia c$ i-ai dat cuiva "un deget", pentru ca apoi respectivul s$ vrea
"toat$ mâna". În astfel de situaii !i nu numai, ai încercat senzaii de nemulumire, de
disconfort psihic, ceea ce reprezint$ tocmai manifest$rile specifice disonanei cognitive.

109
 Bogdan Ficeac
Înv$ând s$ recunoa!tei astfel de st$ri, !tiind cum s$ ajungei la cauzele lor intime, vei putea
s$ rezistai manipul$rilor de orice fel. Sau majorit$ii lor. Tocmai acesta este scopul
capitolului de fa$.

Cum spuneam, presiunea diferitelor tipuri de manipul$ri poate fi sesizat$ în cele mai
obi!nuite secvene ale vieii. Importana acordat$ relaiilor interumane, supunerea fa$ de
regulile de grup, emoia produs$ de recompense sociale minore precum un zâmbet, un
compliment sau un gest prietenesc reprezint$ tocmai efectele manipul$rilor. Nu ne propunem
neap $rat!tere
recunoa s$ calific
a lor,$lm
$sând apoi$rile
manipul drept "bune"
la latitudinea fiec$sau
ruia"rele", ci dorim
aprecierile s $ oferim
precum procedee
!i opiunea de
în ceea
ce prive!te supunerea sau nesupunerea fa$ de ele. Aceasta pentru c$ succesul influenelor
sociale nedorite se bazeaz$ tocmai pe neputina individului de a le percepe în mod con!tient !i
a li se opune în consecin$. Spre exemplu, regulile de protocol reprezint$ factori de inhibiie
extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi!nuit. Uneori, disonana
cognitiv$ ap$rut$ în urma plas$rii individului într-un mediu cu totul nou, guvernat de reguli
rigide, este atât de puternic$, încât d$ na!tere la manifest$ri imposibil de controlat, precum
accelerarea b$t$ilor inimii, transpiraia, tremurul vocii etc. Pentru a rezista, individul încearc $
disperat s$ se supun$ noilor reguli, f$r$ a se mai gândi m$car dac$ sunt neap$rat necesare sau,
mai mult, dac$ nu cumva ele sunt anume f$cute pentru a-i reduce la t$cere pe cei care gândesc
diferit sau vor s$ pun$ întreb$ri.

Cu cât individul se preocup$ mai mult de a nu fi luat drept incult, plictisitor, prost sau
lipsit de orice talent, cu atât el este mai u !or de manipulat de c$tre cei care intenionat îi induc
astfel de preocup$ri pentru a-l distrage de la gândurile !i întreb$rile lui fire!ti. În majoritatea
cazurilor, reflexul de supunere fa$ de regulile impuse de cei din jur este inoculat înc $ din
copil$rie. Un "copil cuminte" vorbe!te numai când este întrebat, st$ la locul lui, nu îi
deranjeaz$ pe cei mari, e ascult$tor. De mic, individul se obi!nuie!te cu supunerea fa$ de o
autoritate, reprezentat$ în primul rând de p$rini, apoi de ceilali aduli din familie sau de fraii
mai mari, de profesori !.a.m.d. El înva$ c$ este mult mai u!or s$ te supui, pentru a nu fi trimis
"la col" (o form$ de izolare în faa a doi perei goi), ori chiar pedepsit mai aspru. Din nou, nu
calific$m un astfel de sistem educaional drept "bun" sau "r$u", îns$ câteva sfaturi generale
pot rezulta de aici. Niciodat$ s$ nu-i spunei copilului: "e!ti prost", "e!ti un neispr$vit", "n-o
s$ ias$ nimic din tine". Foarte puini se ambiioneaz$ pentru a demonstra contrarul. Cei mai
muli înssigure
victime $ r$mân
alecumanipulatorilor
un sentiment de inferioritate
care a !teapt$ scare îi poate urm
$ exploateze $ri toat
tocmai $ viadea,slf$$biciuni.
astfel cându-i
L sa i copilul s pun chiar i cele mai ciudate întreb ri i r spunde i-i întotdeauna f$r$ a-l
$  $ $ ! $ ! $ 
jigni. Dac$ întrebarea este chiar prosteasc$, spunei-i simplu: "e o întrebare proast$", dar
niciodat$ "e!ti prost". Nu-l înv$ai s$ identifice întrebarea gre!it$ cu propria lui persoan$. Nu-
i impunei reguli f$r$ a i le explica. Înv$ai-l s$ gândeasc$ singur. Avei încredere în el,
respectai-l chiar dac$ a i optat pentru rolul de p$rinte autoritar. Înv$ai-l c$ respectul fa$ de
ceilali înseamn$, în primul rând, respectul fa$ de sine însu!i. În acela!i timp nu-l r$sf$ai
necondiionat, pentru c$, mai târziu, va deveni extrem de vulnerabil la influenele anturajului,
care, uneori, pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat.

Revenind la influena situaiilor sociale obi!nuite, de multe ori ea poate fi mai puternic$
decât influena exercitat$ în mod direct de c$tre cei mai versai manipulatori. De aceea
artizanii marilor manipul$ri imagineaz$ strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situaii
sociale, în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. El realizeaz$ din
reflex c$ este mult mai u!or s$ te supui regulilor grupului decât s$ le încalci !i se adapteaz$
situaiei respective imitând comportamentul celor din jur, f$r$ a mai încerca s$ analizeze cu
deta!are respectivele reguli.

110
 Tehnici de manipulare
Se ajunge astfel la problema fundamental$: "Care este cea mai bun$ cale pentru a rezista
manipul$rilor?" La prima vedere, solu ia ideal$ ar fi izolarea total$ de societate. În acest fel
individul se poate deta!a complet de influenele exterioare. Metoda a fost aplicat$ de unii
siha!tri, care s-au retras departe de civilizaie, au refuzat orice contact cu semenii !i !i-au
dezvoltat propria lor filozofie de via$, dup$ ani întregi de suferin$. Metoda îns$ nu poate fi
generalizat$ pentru c$ omul este, în primul rând, o fiin $ social$. Ar exista !i o variant$ mai
rezonabil$ a izol$rii: individul continu$ s $ tr $iasc$ în societate, dar se poate deta!a emoional
de anumite aspecte ale vieii. Deta!area îns$ atrage dup$ sine pierderea suportului social
reprezentat
r$ceal$, vor de familie,
ajunge de persoanele
s$ evite iubite, cu
contactul direct prieteni, colegi,
individul. întâmpinai de
care,sentimentul
Treptat, totsingur
timpul$tate
cu
se va amplifica, putând duce chiar la apariia unor manifest$ri paranoide.

Ne afl$m astfel în faa unui veritabil paradox. Deta!area de societate, pentru a evita orice
contact prin intermediul c$ruia am putea fi manipulai, este absurd$. În acela!i timp,
implicarea total$, sincer$, plin$ de pasiune în viaa social$ ne poate face extrem de vulnerabili
la influenele exercitate de artizanii manipul$rii.

'i totu!i, omul este o fiin$ social$. Marile sale împliniri se pot atinge numai în cadrul
societ$ii. Fiecare dintre noi dore!te s$ experimenteze cele mai profunde sentimente, s$ aib$
prieteni de n$dejde, s$ poat$ aciona a!a cum îi dicteaz$ inima, s$-!i tr$iasc$ viaa din plin.
Acest lucru poate fi realizat !i f $r$ a c$dea victim$ manipul$rilor prezente în fiecare moment
al existenei noastre, utilizându-se o a treia cale, prin care paradoxul de care vorbeam mai sus
poate fi evitat. În acest sens, nu mai este vorba de a alege între deta$are $i implicare, ci de a
alterna cele dou! st !ri, astfel încât perioadele de tr !ire la cote înalte s ! fie urmate de scurte
intervale de deta$are. Din când în când este bine s$ încerc$m o deta!are total$ de problemele
zilnice !i s$ ne analiz$m "la rece" aciunile, sentimentele, alternativele alese într-o situaie sau
alta, pentru a g$si cele mai bune soluii pentru viitor. Oscilarea permanent$ între ace!ti doi
poli (deta!area !i impli-carea) este singura modalitate de a evita, pe cât posibil, manipul$rile
zilnice.

Evident, se pune problema când s$ ne analiz$m viaa ,4a rece" !i când s$ tr $im din plin.
Pentru c$ nu trebuie s$ ajungem obsedai de pericolul manipul$rilor. Acestea au existat, exist$
!i vor exista, cât timp va fiina societatea uman$. Ceea ce ne intereseaz$ este ca ele s$ nu ne
transforme
ale vieii, s$înnusclavii unor indivizi
ne transforme lipsi
în ni!te i de scrupule, s$ nu ne lipseasc$ de bucuriile simple
"legume".

Unii î!i aleg timpul deta!$rii seara, înainte de culcare. Un fost profesor universitar al
subsemnatului spunea, cu toat$ seriozitatea, c$ în perioada studeniei sale obi!nuia s$-!i pun$
c$ciula pe mas$, în faa patului, !i s$-i vorbeasc$ înainte de a adormi. O considera ca pe un
alter ego al s$u, !i în cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f $cuse în timpul
zilei, !i bune !i rele, pentru a analiza consecinele !i a alege cea mai bun$ soluie pentru a
doua zi. Este un exemplu. Uneori îns$ problemele sunt complexe !i "analiza de sear$" poate
conduce spre insomnii cu efect stresant.

Nu poate fi dat$ o reet$ general$, îns$ exist$ diverse modalit$i pentru a ne da seama
imediat când se impune momentul de deta!are. Profesorul Philip Zimbardo !i colega sa Susan
Andersen, de la Universitatea Stanford, California, au desf$!urat numeroase studii, în urma
c$rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele în care suntem
supu!i manipul$rilor. De asemenea, ei arat$ cum ne putem deta!a în astfel de momente !i, mai
ales, care sunt principalele strategii de a rezista influenelor.

111
 Bogdan Ficeac
În continuare vom trece în revist$ cele mai importante asemenea strategii, împreun$ cu
câteva exemple pentru fiecare.

Identificarea discontinuit!ilor

De obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un înveli! de aparent$ normalitate. 'i totu!i
"camuflajul" nu poate fi niciodat$ perfect. Întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, apare
ceva "în neregul$", ceva ce "nu se potrive!te". De fiecare dat$, astfel de momente trebuie s$
reprezinte pentru noi semnale de alarm$.

Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, cel care a determinat sinuciderea colectiv$ a
peste nou$ sute de oameni, le promitea adepilor s$i o via$ idilic$ în jungla Guyanei: climat
blând, mâncare din abunden$, munc$ u !oar$, s$n$tate !i via$ ve!nic$. Realitatea a fost exact
pe dos: climat ucig$tor, munc$ extenuant$, hran$ insuficient$, ânari, boli, decese. Unii dintre
sectanii care nu fuseser$ înc$ subjugai total voinei lui Jones !i-au dat seama înc$ din
momentul sosirii în Guyana c$ promisiunile pastorului sunt vorbe în vânt. 'i totu!i marea
majoritate a adepilor nega evidenele !i credea nestr$mutat în cuvintele lui Jones care le
spunea c$, oricum, viaa lor putea fi considerat$ un rai în comparaie cu "infernul" ce pusese
st$pânire pe lume. Cei care au reu!it s$ se salvaze înaintea tragediei finale au fost tocmai cei
care !i-au dat seama c$ "ceva nu se potrive!te", c$ exist$ o discrepan$ evident$ între
promisiunile pastorului !i realitatea înconjur$toare. La rândul s$u, Richard Clark, cel care a
condus prin jungl$ un grup de evadai din Jonestown, chiar în dimineaa de dinaintea
tragediei, spunea: "Înc$ de când am coborât din avion am simit c$ nu era în regul$ ceva."

Regimurile comuniste au colapsat atunci când tot mai muli oameni au început s$ simt$
discrepanele uria!e dintre promisiunile în$l$toare ale ideologilor !i înr$ut$irea continu$ a
traiului de zi cu zi.

O escrocherie de proporii, descris$ într-un cotidian românesc la începutul lui 1996, a

!uat din cauza
econducerea uneiunui $nunt minor
regiiamautonome dinceBucure
a atras!tiatenia uneia
a intrat cu unialele
dintre poten
în contact grup victime. Astfel
de oameni de
afaceri români !i italieni, care urm$reau încheierea unor contracte fabuloase cu respectiva
regie. Ei susineau c$ vor contribui cu sute de milioane de dolari, ceea ce, evident, reprezenta
o !ans$ unic$ pentru viitorii lor parteneri. La un moment dat, unul dintre negociatorii regiei
autonome a observat c$ un membru important al celuilalt grup nu are c$ri de vizit$. Sc $pare
minor$, dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. Convins c$ "nu se potrive!te ceva",
negociatorul a dispus verificarea partenerilor, care s-au dovedit a fi ni !te escroci.

Exemplele sunt nenum$rate, dar esena problemei r$mâne una singur$. Atunci când
simim c$ "nu se potrive!te ceva", c$ "nu e în regul$ ceva", c$ "nu merge ceva", este
momentul s$ ne deta!$m !i s$ analiz$m lucrurile lucid, cu obiectivitate !i calm, pentru a vedea
care este sursa real$ a respectivei discontinuit$i. Trebuie s$-i judec$m !i s $-i evalu$m pe cei
cu care intr$m în contact nu numai dup$ ceea ce spun, ci !i dup$ ceea ce fac. Iar când distana
de la vorb$ la fapt$ este considerabil$, înseamn$ c $ "nu merge ceva". Foarte muli escroci î!i
datoreaz$ succesele unei abilit$i înn$scute de a-!i înv$lui interlocutorii în vorbe frumoase !i
în promisiuni ce nu au nici o leg$tur$ cu realitatea.

112
 Tehnici de manipulare
În general, când simim c$ în adâncul sufletului nostru persist$ o nemulumire (semn al
disonanei cognitive), înseamn$ c$ este momentul unei analize "la rece" a situaiei în care ne
afl$m, pentru a lua cât de repede posibil o decizie în privina viitorului. Neglijarea acestor
nemulumiri interne, ignorarea lor conform principiului "las$ c$ trece" ne pot duce uneori în
situaii ce par f$r$ sc$pare. În fond, libertatea de opiune, în adev$ratul sens al cuvântului,
impune mai întâi analiza obiectiv$ a situaiei, pentru ca abia dup$ aceea s$ fie c$utat$ soluia
optim$.

Alternând
dezvolta tr$irile
un anume intense!icu
scepticism un momentele sur$!are
sim critic îndem$deta s$ nedestinate analizelor,denea depista
ofere posibilitatea putem
la timp influenele nedorite c$rora le suntem supu!i.

Observarea normalit!ii aparente

Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz$ pe crearea unei aparene de

normalitate. Pentru a avea succes, agenii de influen$ trebuie s$ acioneze în a!a fel încât s$
nu atrag$ atenia celor din jur. Raportându-ne la subcapitolul precedent, ei sunt foarte ateni s$
nu le dea ocazia celorlali de a observa c$ "nu se potrive!te ceva". Cer!etorii, chiar !i când
venitul lor lunar îl dep$!e!te de câteva ori pe cel mediu pe economie, se îmbrac $ întotdeauna
în zdrene, umbl$ murdari, î!i pun în eviden$ r $nile (de multe ori intenionat) pentru a stârni
mila trec$torilor. Marii escroci se îmbrac$ întotdeauna elegant, folosesc un limbaj elevat, se
comport$ aidoma oamenilor de afaceri veritabili. De multe ori, potenialele victime nici nu
mai verific$ identitatea celor cu care stau de vorb$ de team$ s$ nu-i "ofenseze". Întotdeauna
cei care î!i asum$ o alt$ identitate încearc$ s$ se comporte, s$ vorbeasc$, s$ se îmbrace
precum cei pe care îi imit$, pentru ca potenialelor victime s$ le fie indus sentimentul de
normalitate menit s$ adoarm$ vigilena.

Comportamentul civilizat, respectul !i sentimentele de prietenie fa$ de cei din jur nu sunt
echivalente cu a le acorda, necondiionat, o încredere absolut$. Întotdeauna, un minim sim 
critic
pentrueste
a-!ibine venit.un
satisface Chiar !i ceisau
interes, maicum spunibnou
apropia $ tind,
$trânii, $ "ss$$ ne
uneori,
încearc ne apuce
exploateze sl$biciunile
un deget, pentru
a ne lua toat$ mâna".

La nivel macrosocial, toate regimurile, indiferent de ce orientare ar fi acestea, încearc$ s$

induc$ oamenilor obi!nuii sentimentul de normalitate, în m$sur$ s$ justifice aciunile
guvernamentale !i s$ confere un spor de autoritate suprastructurii. Acest lucru se realizeaz$, în
principal, prin controlul informaiilor, în anii cincizeci, guvernul Statelor Unite a refuzat s$
avertizeze cet$enii din Nevada asupra pericolului c$derilor radioactive produse în urma
testelor nucleare. Oamenii au crezut în starea de formalitate" !i nu !i-au p$r$sit a!ez$rile,
pentru ca abia mult mai târziu s$ fie dezv$luit$ incidena crescut$ a cazurilor de cancer din
Nevada.

În cazul accidentului nuclear de la Cemobîl, autorit$ile au refuzat s$ ofere informaii

opiniei publice, iar când dezastrul nu a mai putut fi ascuns, au încercat s $-l minimalizeze cât
de mult posibil. Echipele de intervenie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se
expun, locuitorii din împrejurimi au fost lini !tii cu comunicate false, iar dup$ zece ani s-a
dovedit c$ mii de oameni au murit nevinovai, în chinuri groaznice, tocmai din dorina
guvernului de a p$stra aparena de "normalitate", pentru a nu-!i !ifona "imaginea".

113
 Bogdan Ficeac
În România postrevoluionar$, !i nu numai, cuvântul de ordine în toate ministerele este
p$strarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor !i e !ecurilor, pentru a da impresia populaiei
c$ tranziia decurge "normal". De câte ori ziarele independente public$ documente
compromi$toare la adresa suprastructurii, prima m$sur$ este demararea unei anchete pentru a
se depista scurgerea de informaii. Din p$cate, în majoritatea cazurilor, aceasta r$mâne !i
singura m$sur$ luat$ de guvernani. De multe ori, încrâncenarea autorit$ilor de a p$stra
aparena de normalitate ajunge s$ frizeze absurdul. Astfel, dup$ revoluia din decembrie 1989,
România a fost zguduit$ de demisiile r$sun$toare ale unor importani funcionari de stat (!eful
G $rzii Financiare,
Contrainforma !eful Inspectoratului
ii al Armatei General
etc), care au încercat, prin de Poliie,
gesturile lor, !seful
$ arateServiciului de
c$ "nu merge
ceva în ar$", respectiv c$ fenomenul corupiei a cuprins cele mai înalte straturi ale
suprastructurii. Reacia Puterii, în toate aceste cazuri, a fost debarasarea de ace!ti funcionari
incomozi, care au stricat impresia de "normalitate". Sondajele de opinie arat $ c$ efectul a fost
exact contrar celui urm$rit de autorit$i. Omul obi!nuit resimte tot mai acut pericolul
corupiei, al coagul$rii structurilor crimei organizate în sferele înalte ale Puterii, în ciuda
mesajelor lini!titoare venite "de sus", conform c$rora, "totul este normal".

Revenind la presa independent$, în orice stat civilizat, ea este considerat $ "câinele de

paz$ al democraiei", în sensul c$ menirea ei este aceea de a sanciona prompt orice
discontinuitate, orice fapt "ce pare în neregul$". Din acest motiv, presa se afl$ într-o
permanent$ opoziie cu tendina autorit$ilor de a p$stra aparena de normalitate. Iar acuzele
venite din partea autorit$ilor, conform c$rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea
proast$ a suprastructurii în ochii cet$enilor, pentru c$ nu reflect$ în paginile lor !i faptele
pozitive (câte ar fi acestea), nu reprezint$ decât tot o tehnic$ de manipulare (cea a "intelor
false"), prin care se încearc$ transferarea e!ecurilor autorit$ilor în sarcina presei, în realitate,
responsabilitatea pentru imaginea proprie revine în întregime autorit$ilor, în timp ce menirea
ziarelor independente, dup$ cum spuneam, este aceea de a observa discontinuit$ile, pentru a-i
oferi cititorului posibilitatea s$ analizeze obiectiv situaiile !i s$ se poat$ hot$rî în perfect$
cuno!tin$ de cauz$ cu ce formaiune politic$ va vota atunci când va veni vremea alegerilor.

Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparena de normalitate" în România

postdecembrist$ este dat de interviurile acordate presei de c$tre cei incriminai în raportul
"Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar$ special$, având ca obiect
repartizarea
non ei au$obde
!alan$ c $ilegal locuin
inut e ele
locuin unor înali"normal",
în mod demnitari). Cei intervieva
ca urmare i auf$cute,
a unor cereri r$spuns cu
"ca tot
omul", forurilor în drept s acorde respectivele spa ii locative. În acest caz, aparen a de
$  
normalitate a fost contrazis$ flagrant de criza de locuine existent$ în România acelei
perioade. Cei incriminai au utilizat respectiva tactic$ tocmai pentru a ascunde traficul de
influen$ !i ilegalit$ile prin care !i-au obinut locuinele !i, din p$cate, ca în multe alte cazuri
flagrante, nu s-a luat nici o m $sur$ în privina lor. Spunem din p$cate, pentru c$ perpetuarea
unei asemenea st$ri are repercusiuni mult mai grave decât ar p$rea la prima vedere. Treptat, în
con!tiina public$ se insinueaz$ ideea c$ adev$rata stare de "normalitate" în România este cea
în care structurile crimei organizate se afl$ la putere, în care orice ilegalitate este permis$ dac$
ai "spatele asigurat". Oamenii ajung la concluzia c$ este mult mai simplu !i mai profitabil s$
îi caui protectori pentru a înc$lca legea, decât s-o respeci. Se creeaz$ astfel un nou sistem de
valori, o nou$ mentalitate, ce nu au nimic comun cu cele existente în $rile cu democraie
autentic$. Iar trecerea spre o normalitate real$ va fi mult mai grea !i mai chinuitoare. Dac$ va
mai fi vreodat$...

Revenind la modalit$ile propriu-zise de detectare a normalit$ii aparente în viaa de zi cu

zi !i la strategiile de evitare a influenei manipulatorilor în astfel de cazuri, trebuie remarcat$
dificultatea !i caracterul complex al acestora. Artizanii manipul$rii depun eforturi

114
 Tehnici de manipulare
considerabile pentru a evita apariia oric$rei discontinuit$i. 'i totu!i posibilit$i de ap$rare
exist$. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap$rat supunerea
necondiionat$ fa$ de acestea. Respectarea oric$ror legi, norme !i regulamente, scrise sau
nescrise, nu înseamn$ abandonarea judec$rii lor cu un ochi critic, mai ales în cazurile în care
ele afecteaz$, chiar !i într-o mic$ m$sur$, drepturi fundamentale precum cele la liber$
exprimare, asociere sau informare. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o
minor$ înc$lcare a lor pentru a observa consecinele. Dac$ reacia este disproporionat de
mare !i de violent$, înseamn$ c$ "nu e în regul$ ceva" !i trebuie s$ reevalu$m situaia,
eventual prin
contact sau adunarea unor
la respectiva social$ii. suplimentare referitoare la cei cu care am intrat în
informa
situaie

În general, o anumit$ relaxare dublat$ de un spirit nonconformist sunt necesare în

asemenea situaii pentru p$strarea capacit$ii de analiz$ lucid$, în m$sur$ s$ sesizeze aparena
de normalitate.

Sesizarea falsei similarit!i

Marii artizani ai manipul$rii nu se mulumesc doar cu controlul total al victimelor. Ei

devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaz$ afeciunea !i respectul, putând astfel s$ le
influeneze mult mai eficient.

Cu trei decenii în urm$, în Statele Unite, un anume George Whitmore Jr. a recunoscut
asasinarea a doi activi!ti sociali!ti, dup$ ce fusese supus unor interogatorii îndelungate. El nu
numai c$ a scris o m$rturisire de !aizeci !i una de pagini, dar a dorit s $-!i exprime în mod
public admira ia fa$ de anchetator, pe care ajunsese s$-l respecte mai mult decât pe propriul
lui p$rinte. Pentru anchetator, aceste sentimente de admiraie reprezentau dovada suprem$ a
abilit$ii sale de a intra "pe lungimea de und$" a acuzatului, de a-i capta încrederea !i de a-l
determina, în cele din urm$, s$ fac$ m$rturisiri complete. Evenimentele ulterioare au
demonstrat f$r$ dubiu c$ Whitmore fusese adus în situaia de a recunoa!te un dublu asasinat
pe care, de fapt, nu el îl comisese!
Pentru a fi eficieni, manipulatorii încearc$, în primul rând, "s$ se bage sub pielea"
victimei. Ei imit$ felul de a se comporta al celuilalt, îi împ $rt$!esc idealurile !i temerile, îi
capteaz$ încrederea !i prietenia. Apoi, atenia se mut$ imperceptibil dar continuu spre zona ce
îl intereseaz$ pe manipulator. Victima se mi!c$ mai greu, îns$ încrederea pe care deja o are în
noul prieten o face s$ nu sesizeze deplasarea, mai ales când partenerul !tie exact când s$
foloseasc$ un gest prietenesc sau un zâmbet de încurajare. În final, victima sufer $ o
transformare complet$, de care nici m$car nu-!i d$ seama. Variante ale unor asemenea
procedee se întâlnesc, spre exemplu, în relaia dintre anchetator !i de inut sau între deinut !i
colegii s$i de celul$, veterani, în cadrul procedeelor de sp$lare a creierului despre care am
vorbit într-un capitol anterior.

Dar falsa similaritate apare !i în situaii dintre cele mai simple, când manipulatorul
acioneaz$ uneori din instinct, f$r$ un plan dinainte stabilit. În subcapitolul precedent
vorbeam despre legarea unor prietenii. Fiec$ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s$
aib$ acelea!i idealuri, acelea!i obiceiuri, acela!i mod de a se îmbr$ca sau de a vorbi. Într-un
anume fel ne recunoa!tem în el, primim o confirmare a faptului c $ ceea ce facem, gândim sau
simim noi este corect, de vreme ce !i alii se manifest$ la fel. Treptat, încrederea pe care o

115
 Bogdan Ficeac
avem în noi în!ine se transfer$ asupra noului prieten, iar spiritul critic se diminueaz$ tot mai
mult. Devenim astfel victime u!oare ale celor care folosesc aceast$ tehnic$ a falsei
similarit$i.

Pentru a ne feri de astfel de situaii este necesar s$ analiz$m cu atenie comportamentul

noului partener de relaie, s$ vedem dac$ supraliciteaz$ într-un anume context !i de ce, s$
facem diferena între ceea ce vorbe!te sau promite !i ceea ce face cu adev$rat, s$-i cerem, din
când în când, câte o dovad$ cât de mic$, dar concret$, de prietenie.

Este adev$rat c$ exacerbarea unui asemenea comportament critic fa$ de orice nou$
cuno!tin$ ar putea s$ ne împiedice s$ tr$im din plin. Permanenta neîncredere în ceilali,
b$nuielile, teama de a nu fi în!elai nu pot r$mâne nesesizate prea mult timp de c$tre cei din
jur !i ar putea s$ ne izoleze. Probabil, în marea majoritate a cazurilor, este mai bine s $-i
privim pe oameni cu încredere, chiar cu riscul de a fi dezam$gii mai târziu. Pentru c$ toate
astea in, în ultim$ instan$, de farmecul vieii. De fapt, secretul supravieuirii decente nu
const$ în a ne comporta ca !i cum am tr$i într-o lume de du!mani, ci de a înv$a din gre!elile
noastre !i ale celorlali Acceptând c$ am gre!it în anumite situaii, chiar !i numai pentru faptul
c$ ne-am lasat am$gii, ne va fi mult mai u!or, dup$ aceea, s$ ne ferim.

Identificarea competenei aparente

Dincolo de credibilitatea real$ a unei persoane, pe cei din jur îi impresioneaz $

competena, încrederea !i sigurana de sine pe care aceasta o manifesta. Oamenii puternici
fascineaz$ nu numai prin ceea ce spun, ci !i prin tonalitatea vocii, prin gesturi, prin postur $.
Cineva care se uit$ direct în ochii interlocutorului, st$ foarte aproape de acesta !i vorbe!te
r$spicat, reu!e!te foarte u!or s$ se impun$.

Pe de alt$ parte, cei u!or influenabili manifest$ o permanent$ stare de incertitudine, atât
prin ceea ce spun, cât, mai ales, prin ceea ce nu spun. Ezit$ri minore precum pauzele în
vorbire
judecat$sau bâlbâielile
confuz$, deci pot fi u!or de manipulat
o vulnerabilitate sporit$ pentru $ ele
a celui cîn exprim
cauz $, îndintre
$. Multe acel moment,
manualeleo
destinate vânz$torilor din $rile occidentale le ofer$ acestora sfaturi privind exploatarea celor
mai neînsemnate gesturi !i ezit$ri ale potenialilor cump$r$tori.

Foarte muli manipulatori î!i creeaz$ cu atenie o imagine de indivizi puternici,

competeni, siguri pe ei în!i!i, destinat$ s$-i intimideze pe cei cu care vin în contact. Liderii
sectelor extremiste î!i construiesc o aur$ de mister indescifrabil în jurul lor, folosesc un limbaj
specific, "accesibil doar iniiailor" (chiar dac$ nu semnific$ nimic concret), tocmai pentru a-i
putea subjuga mult mai u!or pe novici. Conduc$torii sistemelor totalitare, de asemenea, î!i
bazeaz$ ideologia pe "fundamente !tiinifice", se comport$ ca veritabile figuri mesianice, mai
presus de orice b$nuial$, se erijeaz$ în dein$tori ai adev$rului absolut, dincolo de
"înelegerea" maselor de manevr$. Pân$ !i cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse
necesit$ii de a-!i crea o imagine de competen$ absolut$. Astfel orice activist este obi!nuit
din start s$ se adreseze celor din afara ierarhiei, indiferent de vârsta sau competen a real$ a
acestora, cu "tu", "m$i" sau chiar s$ foloseasc$ expresii triviale pentru a-!i demonstra
"superioritatea".

116
 Tehnici de manipulare
Putei s$ încercai !i singuri un experiment. Atunci când un funcionar v$ vorbe!te t $ios,
la per tu, r$spundei-i în acela!i fel. De multe ori îl vei vedea cum î!i îndulce!te tonul vocii !i
trece la pronumele de politee.

Cum se poate rezista unor situaii în care cei cu care venim în contact exercit$ o putere de
fascinaie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r$spunsurile "programate" pe care
ace!tia le a!teapt$ de la noi !i de a refuza rostirea lor în caz c$ nu sunt justificate. Niciodat$ nu
trebuie s$ acceptai un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii !i a insistenelor
celuilalt.
situaiei. În
În marea
acela!imajoritate a cazurilor,
timp, refuzul o amânare
de a accepta esteionat
necondi bine venit$ pentru
premisele judecarea
impuse la rececua
de cineva,
aparen$ de credibilitate sau competen$, v$ poate stimula încrederea în propria
dumneavoastr$ persoan$, echilibrul !i gândirea lucid$.

Dac$ v$ considerai o persoan$ u!or influenabil$, gândii-v$ c$ totu!i fiecare fiin$

uman$, cu calit$ile !i defectele ei, este unic$ în felul s$u. Poate c$ tocmai cei care vi se par
puternici au la rândul lor sl$biciuni ascunse, mult mai grave decât simpla dumneavoastr$
timiditate, de care ei încearc$ s$ profite. Reacti-vai-v$ în memorie un episod din viaa
dumneavoastr$ în care v-ai simit puternic($), în care v-ai bucurat de respectul !i admiraia
celor din jur. P$strai aceast$ imagine numai pentru dumneavoastr$, ca pe un secret intim, !i
gândii-v$ la ea ori de câte ori vei încerca un sentiment de sl$biciune. Va fi dovada de
necontestat c$ putei fi o persoan$ puternic$, la fel cu cei care v$ fascineaz$ într-un moment
sau altul al vieii, sau chiar mai presus de ei. Nu v$ mai gândii la amintirile nepl$cute,
eliminai incertitudinile !i analizele interioare descurajante. Concentrai-v$ atenia asupra a
ceea ce avei de f$cut în mod concret, în loc s $ v $ pierdei timpul cu tot felul de îndoieli fa $
de propria dumneavoastr$ persoan$. Asemenea dialoguri interne v$ pot face extrem de
vulnerabil($) în faa manipulatorilor care !tiu extrem de bine cum s $ le observe !i s$ le
exploateze.

Acionând, analizând, negociind, refuzând s$ colaborai sub presiune, vei fi mult mai
greu de influenat.

Sesizarea confuziei cognitive

De multe ori, la nivel macrosocial, dar nu numai, indivizii sunt integra i unei "lumi mai
bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via$, dar, mai ales, prin controlul
informaiilor. Artizanii manipul$rii apeleaz$ la analogii false, la distorsiuni semantice, la
etichet$ri retorice, ajungând pân$ la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor !tiine
fundamentale, pentru a motiva noul sistem social. În acest mod, individul e împiedicat s $
perceap$ realitatea a!a cum este, limitându-se la a tr$i într-o lume iluzorie, în care simbolurile
înlocuiesc concretul.

În coagularea societ$ilor bazate pe ideologia comunist$, un rol fundamental l-a avut

reconsiderarea istoriei, pe principiul orwellian, conform c$ruia "cel care controleaz$ prezentul
controleaz$ trecutul, iar cel care controleaz$ trecutul controleaz$ !i viitorul". În capitolul
dedicat sistemelor totalitare am v$zut, pe larg, cum s-a acionat pentru crearea "omului nou",
pentru impunerea unei noi mentalit$i, pentru redefinirea culturii !.a.m.d. Îns$ utilizarea
confuziei cognitive se aplic$ !i în cazuri de manipul$ri medii sau mici, pentru a câ!tiga
controlul asupra individului.

117
 Bogdan Ficeac
În general, ori de câte ori sesizai c$ o explicaie este neclar$, c$ unele generalit$i sunt
extrem de vagi, c$ mesajele transmise de diver!i vorbitori sunt retorice, confuze ori
neconforme cu realitatea, înseamn$ c$ "nu merge ceva". În majoritatea cazurilor, pentru a
escamota realitatea sau pentru a-!i ascunde obiectivele reale, diver!i indivizi încearc$ s$
apeleze la noi construcii semantice, la etichet$ri neobi!nuite sau la teorii cu aparen$ de
fundamentare !tiinific$. Spre exemplu, pentru c$ tranziia în România postrevoluionar$ a
înregistrat nenum$rate poticneli, ea a fost calificat$ drept "srcinal $", aceast$ etichet$ fiind
considerat$ suficient$ pentru a motiva e!ecurile "inevitabile", dar !i pentru a induce ideea c$,
de !i "srcinal
etichete $", tranzivreodat
nu a explicat ia exist
$, $în!mod
i avanseaz$ triumfal.
concret, Nici
ce înelege prinunul dintre de
termenul utilizatorii
"srcinal".acestei
Dac $
analiz$m programele partidelor de pe scena politic$ româneasc$ vom vedea c$ multe, chiar !i
dintre cele cu aderen$ semnificativ$ la electorat, nu au o doctrin$ clar$, aceasta fiind înlocuit$
cu generalit$i extrem de vagi !i de confuze. 'i exemplele pot continua la nesfâr!it.

Pentru a sc$pa de tentativele de influenare prin inducerea unor astfel de confuzii

cognitive, cea mai eficient$ cale este aceea de a pune mereu întreb$ri. Atunci când ceva vi se
pare neclar, întrebai pân$ v $ l $murii. Foarte muli ageni de influen$ încearc$ evitarea unor
r$spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen$ în interiorul celui care este nel$murit.
Fie indirect, printr-o privire sever$ sau ironic$, fie direct, prin fraze, uneori chiar brutale, de
genul: E$ti prea prost s! înelegi! Cum poi s! pui asemenea întreb!ri? Te credeam mai
de$tept! E$ti prea nervos ca s! judeci cu luciditate! !.a.m.d. În astfel de cazuri, cel mai indicat
este s$ aplicai "metoda Ion Roat$", întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule, explicaia
dumneavoastr! este excelent!, dar prea elevat! pentru mine. Ai putea s! repetai concret, în
câteva cuvinte, ce ai vrut s! spunei? Evident, în funcie de situaie !i de interlocutor, putei
folosi un ton serios sau mucalit, putei reformula întrebarea, putei g $si alte variante. Esenial
este s$ întrebai.

Sesizarea confuziei emoionale

Cel mai
Artizanii puternic
manipul $rii instrument
elaboreaz$destrategii,
manipulare a individului
uneori extrem deeste apelul la pentru
complexe, sentimentele
a trecesale.
de
bariera raiunii c$tre emoiile individului, pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin e sau
temeri, mergând pân$ la activarea instinctului fundamental de conservare. Ei urm$resc cu
atenie ce anume a!teapt$ subiecii într-o anume situaie social$, care sunt sursele de team$
sau de inducere a unui sentiment de vinov$ie, ce interese sau dorine intime se manifest$, mai
mult sau mai puin vizibil, la un anumit moment dat. Cunoscând toate acestea, este foarte u!or
apoi pentru manipulatori s$ vin $ în întâmpinarea necesit$ilor emoionale ale indivizilor, s$ le
cucereasc$ încrederea !i s$-i subjuge, f$r$ ca ei s$-!i dea seama. Sau dac$ realizeaz$ c$ au fost
manipulai, de cele mai multe ori este prea târziu pentru a mai face ceva.

Diane Louie, o supravieuitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f$cut parte din grupul
de fugari, condus prin jungl$ de Clark, în dimineaa de dinaintea masacrului), povestea o
amintire dureroas$ din viaa ei. Într-o zi s-a îmboln$vit din cauza unui virus intestinal !i a fost
dus$ la infirmeria din Jonestown. Ceva mai târziu, Jim Jones a venit la patul ei !i a întrebat-o:
Cum te mai simi? Ea s-a cufundat în p$turi, evitând s$-l priveasc$ în ochi. Ai vrea s!
m!nânci ceva anume?, a continuat Jones. Diane !i-a amintit atunci de locuina ei mizerabil$,
de gândacii din mâncare, de munca istovitoare, de toate promisiunile cu care Jones i-a în !elat
pe ea !i pe ceilali !i a r $spuns: Nu. Totul e în regul!. M! simt mai bine. Mult mai târziu avea

118
 Tehnici de manipulare
s$ declare: Am $tiut atunci c!, dac! acceptam vreo favoare, i-a$ fi aparinut pentru totdeauna.
De aceea n-am vrut s!-i datorez nimic. Cum spuneam, Diane Louie a fost unul dintre foarte
puinii supravieuitori ai tragediei finale.

În sistemele totalitare, o strategie extrem de complex $ este pus$ în mi!care pentru

exploatarea sentimentului de vinov$ie. Sunt imaginate noi p$cate, se întocmesc dosare,
individul este permanent ameninat cu ceea ce ar putea s$ i se întâmple dac$ nu respect$
normele impuse de regim. Dar strategia este aplicat$, în continuare, !i dup$ colapsul
respectivelor sisteme.
stat. Primul val În România
a fost postrevolu
reprezentat ionar
de amenin $, !antajul
$rile a devenitdosarelor
cu publicarea $ politic$ de
o veritabilîntocmite de
securitate. Cum, între timp, opinia public $ !i-a pierdut interesul fa$ de trecutul mai mult sau
mai puin tulbure al diferitor personalit$i, s-a trecut la cel de-al doilea val, reprezentat de
ameninarea cu dosarele penale. În mod voit, pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ, iar
pe de alta aparatul de justiie a fost f$cut ineficient prin aruncarea lui într-o criz $ f$r$
precedent. În acest mod, declan!area urm$ririi penale, în marea majoritate a cazurilor în care
sunt implicate personalit$i importante, a r$mas în întregime la latitudinea celor aflai la
putere. În consecin$, ori de câte ori interesele Puterii o cer, dosarele penale ale unor opozan i
sunt trimise justiiei. În acela!i timp, când acelea!i interese o cer, procesele sunt stinse !i
afacerile mu!amalizate pân$ la noi ordine.

Dar manipul$rile bazate pe confuzia emoional$ nu se limiteaz$ numai la exploatarea

sentimentelor de vin$ sau de team$. Extrem de subtil$ este exploatarea dorinelor intime ale
indivizilor. O locuin$ confortabil$, o deplasare în str$in$tate, o funcie important$ !.am.d.,
oferite la momentul oportun, pot crea sentimente de recuno!tin$ extrem de puternice, prin
care chiar !i cei mai aprigi du!mani pot fi redu!i la t$cere. De asemenea, diversele cadouri,
atragerea în anumite afaceri, în care mirajul banilor poate întuneca raiunea, pot deveni mai
târziu instrumente extrem de eficiente pentru !antajul sentimental !i chiar pentru cel cu
conotaie penal$.

Necesit$ile sexuale ale indivizilor !i cele mai ascunse dorine ale acestora în domeniu pot
fi !i ele exploatate pentru a genera posibilit$i de !antaj ulterioare. Scandalul de la "Sexi
Club", din Bucure!ti, este elocvent în acest sens. De!i, în nenum$rate interviuri, oficialit$ile
au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser$ înregistrate, cu camere ascunse, delirurile
sexuale
nu ale unor importante
au constituit niciodat$ obiectul $i ale vie
personalitvreunei ii publice
anchete române
serioase, !ti,fiind
ele respectivele înregistr
destinate $ri
exclusiv
!antajului la nivel înalt.

Coborând la nivelul str$zii, trebuie remarcat c$ pân$ !i cel mai banal cer!etor se bazeaz!,
în activitatea lui, pe inducerea unui sentiment de vin$ (al$turi de mil$) în sufletele trec$torilor,
pentru faptul c$ ei sunt bine îmbr$cai, în general bine hr$nii, în timp ce el sufer$ de foame
sau de frig. La fel, nenum$rai escroci se dau drept gunoieri, controlori, poli i!ti, angajai ai
unor asociaii de caritate etc, exploatând sentimentele pe care oamenii le au fa$ de
respectivele instituii sau organizaii.

Pentru a sesiza încerc$rile de manipulare ce se fac asupra noastr$ pe baza confuziei

emoionale, ar trebui s$ ne inducem câteva momente de deta!are, de analiz$ lucid$, ori de câte
ori simim c$ abuzeaz$ cineva de sentimentele noastre, când avem un disconfort psihic, sau
când sesiz$m c$ "ceva nu este în ordine". Încercând s$ g$sim cauzele acestor activ$ri
emoionale, am putea, în multe cazuri, s$ vedem dac$ sentimentele avute în acel moment sunt
provocate cu un scop anume sau au o motivaie ce nu ine neap$rat de manipulare.

119
 Bogdan Ficeac
'i totu!i, este foarte greu s$ acion$m astfel în toate împrejur$rile, deoarece ar trebui s$
apel$m la momentele de deta!are cel puin de câteva ori pe zi. O asemenea metod$ se impune
doar atunci când într-adev$r simim c$ presiunea emoional$ a atins cote îngrijor$toare. În
rest, cel mai indicat ar fi s$ ne lu$m câteva m$suri elementare de precauie.

Nu v$ dezv$luii niciodat$, mai ales în prezena str$inilor sau a unor cuno!tine

întâmpl$toare, dorinele intime, punctele vulnerabile, temerile sau incertitudinile. Vorbii cât
mai puin despre trecutul dumneavoastr$, nu v$ l$sai antrenai în confesiuni ce nu î!i au
rostul, evitai sde
folosi, cândva, $ vsecretele
$ deschide
peicare
sufletul
i le-aîn faa$inuit
i dest oricui. lui.!i cel mai bun prieten se poate
Chiar
numai

Evitai tentaiile de orice fel. În general, darurile nu cad din cer. Gândii-v$, înainte de a
accepta generozitatea cuiva, la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno !tin$. În
Eneida lui Vergiliu, marele preot al Troiei, Laocoon, încercând s$-i conving$ pe concet$enii
s$i s$ nu introduc$ în cetate calul de lemn l $sat de ahei pe $rm, în care se afla Odiseu
împreun$ cu soldaii s$i, s-a adresat mulimii cu o fraz$ devenit$ celebr$: Timeo danaos el
dona ferentes (M! tem de danai chiar $i când aduc daruri). Dup$ cum se !tie, din nefericire,
temerea b$trânului preot s-a dovedit întemeiat$. Nu ar fi r$u s$ v$ amintii acest episod ori de
câte ori cineva la care nu v$ a!teptai v$ ofer$ daruri.

Jocul de-a "alegerea"

În $rile cu sistem concurenial veritabil, cei mai versai vânz$tori nu se mulumesc doar
a-l determina pe client s$ cumpere unul dintre produsele oferite de ei, ci continu$ discuia
pentru a-l convinge c$ "a f$cut cea mai bun$ alegere". În acest fel se creeaz$ o leg$tur$ subtil$
între ei !i cump$r$tor, care îl va determina pe acesta s$ le devin$ client permanent. Mai mult,
îndat$ ce simt c$ omul este decis s$ fac$ o cump$r$tur$ în magazinul lor, îi prezint$ mai multe
sortimente, cu preuri din ce în ce mai ridicate !i de calitate superioar$, accentuând pe faptul
c$ "alegerea îi aparine". Evident, au grij$ s$-i induc$ sentimentul c$ posibilitatea de alegere
se
cump $r$$tor
refer ce anume
la înclin s$ un
$ s$ ia cumpere,
produs nu la dac
ieftin, ! s$ cumpere ceva ori nu. În caz c$ respectivul
îi prezint $ în continuare calit$ile suplimentare ale
m$rfurilor de acela!i gen, dar mai scumpe, sugerându-i c$ depinde numai de el dac$ vrea s$ ia
un lucru prost la un pre mic sau accept$ s$ dea câiva bani în plus pentru a avea o marf $ într-
adev$r de calitate.

Tehnica respectiv$ nu se aplic$ doar în domeniul comercial. O variant$ a ei este

reprezentat$ de strategia "fructului oprit". Liderii unor secte extremiste, precum !i
conduc$torii unor organizaii cu iz ocult imagineaz$ tot felul de ritualuri iniiatice, care s$
presupun$ cât mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. În acest mod,
satisfacia final$ a noului adept, precum !i fidelitatea sa fa$ de sect$ sau organizaie vor fi
incomparabil mai mari decât în cazul unei accept$ri formale. Psihologii Jack !i Sharon Brehm
au publicat în 1981 rezultatul unor studii prin care se constat $ c$, cu cât sunt mai severe
restriciile impuse individului, cu atât dorina acestuia de a le înfrunta este mai mare. Tentaia
"fructului oprit" îi d$ individului sentimentul c$ nu are decât o opiune, celelalte fiind
nedemne de atenie. Tehnica a fost aplicat$ !i de multe partide extremiste, care, mai ales
atunci când au fost scoase în afara legii, au reu !it s$ adune un num$r record de adepi, în
special prin exagerarea persecuiilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor
pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor.

120
 Tehnici de manipulare
Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea", este necesar s$ lu$m în considerare,
întotdeauna, !i variante despre care nu ni se vorbe!te. Spre exemplu, imaginai-v$ c$ suntei
într-un bombardier !i vi se adreseaz$ întrebarea: Câte bombe ar trebui s! arunc!m? Una,
dou!, sau zece? Nu este necesar s$ spunei câte. Putei foarte bine alege un r$spuns neindus
de întrebare: Nici una. De asemenea trebuie s$ analiz$m de fiecare dat$, cu atenie, situaii în
care suntem ademenii cu "fructul oprit". De multe ori, de exemplu, preurile unor produse
sunt artificial ridicate doar pentru c$ acestea se vând într-un magazin din care cump $r$ snobii
sau, mai bine zis, "lumea bun$". Exist$ îns$ nenum$rate alte magazine, unde se pot g$si

vorbe!!te.
acelea i m$rfuri, de aceea!i calitate, la preuri sensibil mai mici, doar c$ despre ele nu se

În general, atunci când cineva ne impune s$ acion$m într-un anume fel, putem s $-i
test$m inteniile, m$car cu o opoziie formal$, pentru a-i vedea reaciile. Atunci când ni se
ofer$ posibilitatea de a alege între mai multe variante este indicat s $ ne gândim dac$ nu exist$
!i o alta nemenionat$ de interlocutor, îns$, poate, mult mai favorabil$ nou$. În anumite
situaii, interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s$ ne trezeasc$
suspiciunea !i s $ ne determine s$ alegem o a doua posibilitate, favorabil$ pentru el. Testai-l,
acceptându-i varianta! Dac$ are un plan ascuns, va fi luat prin surprindere !i se va da de gol.

În orice caz, gândii-v$ c$ aproape întotdeauna exist$ o soluie ce nu a fost luat$ în calcul.
Poate fi chiar cea de care avei nevoie.

Gândirea de qrup

Succesul manipul$rilor pe scar$ larg$ depinde, în primul rând, de modul în care individul
a fost cufundat în anonimatul masei de manevr $. Liderii sistemelor totalitare, precum !i
conduc$torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în minile celor
pe care îi manevreaz$ sentimentul fidelit$ii necondiionate fa$ de respectivul grup social.
Repetând la nesfâr!it preceptele teoriei bazate pe împ$rirea oamenilor în "buni" !i "r $i", ei îi
fac peeste
lumii i $stuit
adepalc $ cread
din $"rsincer c$ $fac
$i" !i "tic lo!parte din idee
i". Orice grupul social
ce nu "bun", "corect",
corespunde în timp
respectivei ce restul
ideologii este
calificat$ drept eretic$ sau drept o expresie a tr$d$rii.

Manipularea se realizeaz$ în special prin controlul informaiilor, dar !i prin izolarea

grupului, pentru a evita orice contacte ale membrilor s$i cu lumea exterioar$. În capitolul
dedicat sistemelor totalitare am v$zut, pe larg, în ce mod se face controlul informaiilor,
pentru a permite accesul oamenilor obi!nuii numai la !tirile ce susin politica regimului. De
asemenea, am v$zut cum se redefînesc istoria, morala, filozofia, limba, cum se modific $
sistemul educaional, cum se d$ o nou$ înf$i!are ora!elor, satelor !.a.m.d., totul pentru a-l
rupe complet pe individ de influenele vechiului mod de via$ (de "mentalit$ile burghezo-
mo!iere!ti", "reacionare") !i pentru a-l transforma în "omul nou". Acelea!i tehnici se aplic$,
la scar$ redus$ !i în diverse variante, în orice sect$ religioas$ extremist$.

O dat$ ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul !i nici o posibilitate de acces
la surse alternative de informaie, identitatea lui se evapor$ !i el va fi integrat grupului.
Comportamentul, gândirea !i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde, sisteme de
valori, legi !i regulamente. Pentru a sc$pa de chinul interior, determinat de fenomenul
disonanei cognitive, el va ajunge s$ cread$ sincer în noua ideologie sau viziune asupra vie ii,

121
 Bogdan Ficeac
în noile reguli de grup !i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general,
decât de exprimarea unor p$reri critice sau de analiza obiectiv$ a situaiilor. Cu timpul va
avea chiar impresia c$ particip$ efectiv la luarea deciziilor, c$ hot$rârile luate "în
unanimitate" sunt cele "corecte", c$ noua lume în care tr$ie!te este "cea mai bun$ dintre
toate". 'i chiar dac$ nu este totalmente supus noii ideologii, izolarea fa $ de lumea exterioar$,
intoxicarea cu informaii a!a-zis "corecte" !i contactul permanent cu o politic$ ce împarte
totul în "alb" !i "negru", "bun" !i "r $u", "corect" !i "incorect" îi vor forma un mod de gândire
foarte greu de readus la normalitate.

Izolarea este aplicat$ !i în situaii dintre cele mai comune, pentru a influena individul s$
fac$ un lucru sau altul. Poli ia î!i interogheaz$ suspecii în camere goale, f$r$ nici un fel de
mobilier; pu!c$riile, spitalele de boli nervoase, centrele de reeducare sunt locuri izolate,
sectele extremiste se retrag în campusuri unde contactul cu lumea exterioar$ este inexistent.

Tehnica inocul$rii unei "gândiri de grup", atunci când ea este aplicat $ unui întreg sistem
social, e greu de sesizat, dar nu imposibil. Greu în special din cauza faptului c$ cel care
sesizeaz$ la un moment dat c $ "nu merge ceva", se vede pus în situa ia de a se a!eza
"împotriva curentului general". 'i totu!i, dac$ în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar
atrage dup$ sine pedepse severe, în sistemele democratice ea este posibil$ f$r$ urm$ri, iar în
sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este
chiar bine venit$, pentru a impulsiona formarea unei mentalit$i noi, deschise confrunt$rii
autentice de idei.
Cum putem sesiza dac$ suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "gândiri de
grup"? În primul rând printr-o analiz$ la rece a comportamentului, a gândirii !i a
sentimentelor noastre. Dac$ am ajuns s$ credem necondiionat în anumite idei, de!i suntem
pu!i în fa a a numeroase fapte concrete ce le contrazic, dac$ îi consider$m pro!ti sau du!mani
pe cei care au alte p$reri decât ale noastre, dac$ ne limit$m numai la anumite surse de
informaie, ce ne susin concepiile, dac$ ajungem s$ d$m r$spunsuri standard, al c$ror îneles
profund nici m$car nu ne este prea clar, înseamn$ c$ ne afl$m sub influena total$ a
manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împ $ririi tuturor faptelor !i ideilor în "albe" !i
"negre", în "corecte" !i "incorecte". În viaa real$ exist$ nenum$rate tonuri de gri, nenum$rate
variante !i nimeni nu se poate crede dein$torul adev$rului absolut.

Dialogul autentic, schimbul de idei, recunoa!terea gre!elilor, analiza lucid$ a faptelor

sunt pa!i importani spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar$
larg$. Gândii-v$ atunci când luai o decizie dac$ ea reprezint$ opiunea dumneavoastr$
intim$. Nu cumva ai luat-o pentru c$ "a!a trebuie" sau pentru c$ o asemenea hot$râre a!teapt$
de la dumneavoastr$ cei care deja v$ manevreaz$ a !a cum vor ei? Ata!amentul necondiionat
fa$ de anumite idei, în ciuda tuturor eviden elor ce demonstreaz$ contrarul, nu reprezint$ un
semn al loialit$ii, ci o dovad$ de rigiditate !i chiar de succes al manipul$rii la care este supus
individul.

Acceptai în cadrul discuiilor, nu doar formal, !i p$rerile celorlali !i analizai-le cu

atenie, atunci când sunt susinute de argumente concrete. De multe ori v$ pot oferi soluii la
care poate chiar !i dumneavoastr$ v-ai gândit, dar le-ai respins pentru c$ nu erau "pe linie"
sau nu conveneau "politicii generale". Încercai s$ ie!ii de sub influena celor care judec$
doar în "alb" !i "negru", a celor care îi consider$ du!mani personali pe toi cei care au p$reri
diferite de ale lor. Ie!ii de sub influena celor care susin pân$ în pânzele albe idei contrazise
de realitate, care nu accept$ dialogul, care se erijeaz$ în dein$tori ai adev$rului absolut.

122
 Tehnici de manipulare
Cristalizai-v$ propriile dumneavoastr$ opinii prin observarea atent$ a realit$ii, prin
culegerea informaiilor din cât mai multe surse. Nu uita i c$ premisa fundamental$ a
democraiei este asigurarea accesului tuturor cet$enilor la surse alternative de informaie.
Numai astfel omul obi!nuit poate s$-!i aleag$ reprezentanii în deplin$ cuno!tin$ de cauz$.
Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere !i corecte. Amintii-v$ cu cât$
înver!unare, ani de zile dup$ revoluia din România a fost refuzat$ acordarea licenelor de
emisie unor posturi particulare de televiziune, ce nu puteau fi controlate de autorit $i.
Amintii-v$ cât de u!or au fost chemai minerii la Bucure!ti, din cauza controlului
informa ional
!i posturile detotal
radioexercitat de puternicii
particulare au începutzilei.
s$ seLa !ase aniasemenea
dezvolte, dup$ revoluie, când
manipul televiziunile
$ri de anvergur$
nu mai sunt posibile (sau, oricum, ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea
autorit$ilor).

Înv$ai din gre!elile trecutului, pentru a nu mai gre!i din nou.

Structurile impersonale

În sistemele totalitare, orice semn de opoziie este pedepsit sever. De asemenea, în

închisori, în spitalele de boli mintale, în sectele extremiste, în caz $rmi sau în lag$rele de
concentrare, conduc$torii acestora au un control aproape total asupra existenei celorlali. Nici
o împotrivire la reguli nu este admis$.

Atunci când presiunea unui sistem autoritar asupra oamenilor obi !nuii devine
insuportabil$, apare întrebarea dac$ este posibil$ ori nu vreo cale de salvare sau de r$zvr$tire.
Autorit$ile din astfel de sisteme î!i iau de obicei m$suri de siguran$, prin angajarea în toate
posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor, pe care îi pot coordona cu u!urin$.
În asemenea cazuri, opozanii sunt mai tot timpul oameni obi !nuii, care nu pot face mare
lucru f$r$ a fi pedepsii. Mult mai u!oar$ este lupta împotriva unor astfel de sisteme din afara
lor. Asta dac$ pot fi g$site c$i de evadare.

'i totu!i, chiar !i în situaiile cele mai lipsite de speran$ exist$ posibilitatea organiz$rii
unei rezistene interne, ce ar putea da rezultate. Primul pas este analiza atent$ a sistemului
pentru a vedea ce schimb$ri anume sunt posibile. Apoi, cei care formeaz$ nucleul rezistenei
încep s$ testeze concepiile !i sentimentele intime ale celor din jur, comenteaz$ unele lucruri
minore, c$rora regimul nu le acord$ prea mult$ importan$ (pentru a demonstra celorlali c$
poziia critic$ este totu!i posibil$, dar f$r$ a se expune prea mult, în caz c$ informeaz$ cineva
autorit$ile). Apoi încearc$ s$ stabileasc$ puni de leg$tur$ cu cei din jur, axându-se pe
discutarea problemelor ce îi fr$mânt$ !i pe ace!tia, împ$rt$!indu-le nemulumirile, captându-
le încrederea, determinându-i s$-!i deschid$ tot mai mult sufletul.

De îndat$ ce se formeaz$ un grup de opozani, nemulumirile acestora fa$ de sistem vor

fi exprimate în revendic!ri ale grupului, ce vor fi mult mai greu de anihilat de c$tre autorit$i
decât r$zvr$tirile individuale. În acest mod structurilor impersonale ale regimului li se opun
revendic$rile impersonale ale unei anumite organizaii.

Astfel, o minoritate puternic$ poate lupta mult mai eficient împotriva majorit $ii. În
continuare, de îndat$ ce minoritatea s-a f$cut cunoscut$, ea poate determina Puterea s$
accepte unele concesii, lucru ce îi spore!te prestigiul !i îi aduce noi adepi. O astfel de

123
 Bogdan Ficeac
strategie are destul de puine !anse de succes într-un sistem totalitar, îns$ variante ale ei sunt
aplicate frecvent în statele ce asigur$ un anume grad de libert$i cet$ene!ti. Ea este
caracteristic$ înfiin$rii !i funcion$rii unor organizaii cet$ene!ti, unor grup$ri ale
minorit$ilor naionale sau rasiale !.a.m.d.

Concluzia ce trebuie reinut$ din acest subcapitol este c$ rezistena colectiv! e mult mai
eficient! decât opoziia individual!, indiferent cât de cunoscut$ ar fi persoana în cauz$. Din
p$cate, acest lucru nu este luat în considerare de diver!ii veleitari care bântuie scena politic$ a
statelor
vanit$ilepostcomuniste. Fragmentarea
personale ale unor spectrului
lideri sau ale altora nupolitic, sciziunile
fac decât s$ reducdeterminate doar de
$ drastic posibilitatea
apariiei unor formaiuni politice puternice, care s$ impulsioneze decisiv tranziia spre sisteme
democratice autentice.

În statele cu un grad înalt de civilizaie, deja scena politic$ este dominat$ de un num$r
foarte redus de partide, în multe cazuri numai dou$, astfel încât stabilitatea sistemului este
mult mai mare, iar dezorientarea electoratului e minim$.

Observarea atent$, deta!at$, a scenei politice poate releva cu destul$ u !urin$ care partide
încearc$ s$ atrag$ electoratul, prin diverse tehnici de manipulare, doar pentru satisfacerea
orgoliilor sau a intereselor strict personale ce îi anim$ pe unii lideri de partid ori pe membrii
acestora !i care au într-adev$r un cuvânt de spus în promovarea mecanismelor democratice
autentice !i în asigurarea unei cre!teri reale a bun$st$rii tuturor cet$enilor.

În acest capitol am trecut în revist$ principalele strategii de identificare a tehnicilor de

manipulare !i de rezisten$ împotriva lor. Se cuvine totu!i o scurt$ recapitulare, oferind astfel
celor interesai instrumente cât mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente
exercitate de agenii de influen$. De aceea vom încheia aceast$ carte cu o list$ cuprinzând
dou$zeci !i dou$ de sfaturi necesare pentru a rezista manipul$rilor.

124
 Tehnici de manipulare

Dou$zeci !i dou$ de sfaturi practice pentru a rezista manipul$rilor

1. Încercai s$ jucai cu dumneavoastr$ în!iv$, din când în când, rolul de "avocat al

diavolului", comb$tându-v$ propria imagine, concepiile pe care le considerai de
nezdruncinat, prejudec$ile, comportamentul, sentimentele. Vei ajunge astfel s$ v$ cunoa!tei
mai bine, s$ v $ descoperii punctele slabe ori rigidit$ile, dar poate !i calit$i pe care nu vi le-
ai pus în valoare. Încercai s$ v$ privii cu ali ochi, mereu din alte perspective, pentru a
înelege mai bine care este p$rerea celorlali despre dumneavoastr$.

2. Exersai rostirea unor expresii precum: "Am gre!it", "Îmi pare r$u", "E vina mea", "Am
înv$at ceva din gre!eala asta".

ie,Fioianume
situa3. ateni la perspectiva
opinie. din care
Acceptând aliiionat
necondi încearc $ s $ prezinte,
premisele încadreze
lor, les$oferi o problem
i din start $, o
un avantaj
substanial. Fii preg$tii pentru eventualitatea de a respinge de la bun început, în întregime,
punctul lor de vedere !i de a veni cu varianta dumneavoastr$. Ferii-v$ s $ trecei la discutarea
detaliilor înainte de a vedea dac$ problema, în totalitatea ei, nu este cumva gre!it pus$. De
multe ori agenii de influen$ î!i atrag interlocutorul în discuii pe marginea unei probleme,
pentru ca abia când e prea târziu acesta s$-!i dea seama c$ întreaga problem$ era artificial
creat$. Spre exemplu, dup$ revoluia din 1989, regimul de la Bucure!ti a f$cut nenum$rate
presiuni asupra ziari!tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s$ le cuprind$ legea
presei. Ziarele independente îns$ au pus problema cu totul altfel: era într-adev$r necesar$
legea presei sau apariia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur$ informaional$?

4. Acceptai pierderile pe termen scurt (în bani, timp, efort, sau chiar respect fa$ de
propria dumneavoastr$ persoan$) pentru a v$ p$stra independena. L$sându-v$ atra!i cu
u!urin$ de mirajul unor avantaje imediate, putei c$dea în capcane foarte periculoase, iar
suferina produs$ de apariia disonanei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea
provocat$ de nemulumiri sau de necazuri trec$toare. Acceptai micile pierderi !i gândii-v$ c$
ele v$ sunt înv$$tur$ de minte pentru a nu mai gre!i în viitor.

5. Punei imediat piciorul în prag atunci când suntei nemulumit, agasat, sau când suferii
din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersa i-v$ în a spune:,,Pot tr $i !i f$r$
dragostea (prietenia) ta, chiar dac$ la început îmi va fi greu. Dac$ vrei s$ mai fim împreun$
(prieteni), înceteaz$ s$ mai faci lucrul $sta !i obi!nuie!te-te s$ faci asta", sau: "Pot supravieui
f$r$ favorurile dumneavoastr$, dac$ vrei s$ r$mânem în relaii bune, gândii-v$ s$ m $ tratai
cu mai mult respect" !.a.m.d. În caz c$ nu suntei luat($) în serios, chiar dup$ avertismente
repetate, preg$tii-v$ s$ v$ deta!ai (desp$rii) total de persoana respectiv$.

6. Evitai întotdeauna s$ luai hot$râri pripite, mai ales în situaii care v$ sunt neclare.
Muli ageni de influen$ exagereaz$ graba cu care trebuie s$ r $spundei, presându-v$, pentru
a nu v$ da timp de gândire. Judecai problema la rece, luai-v$ un r$gaz suficient, c$utai surse
suplimentare de informaii asupra subiectului !i abia apoi punei-v$ semn$tura.

125
 Bogdan Ficeac
7. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar, insistai cu întreb$rile pân$ ce v$ l$murii
complet. Nu-i l$sai pe agenii de influen$ s$ v$ fac$ s $ v $ sim ii prost !i astfel s$ v $ reduc$
la t$cere, în foarte multe cazuri, explicaiile superficiale sunt semne ale unor tentative de
manipulare, dar !i ale superficialit$ii !i incompetenei celui chipurile atot!tiutor.

8. Exersai-v$ în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situaiilor întâlnite la

fiecare pas, indiferent cât de banale ar p$rea: rolul uniformelor, substratul diverselor relaii
interper-sonale, inteniile reale ale diver!ilor vorbitori, rolul nescris al unor legi !i
regulamente.
arhitectonice, Încerca i s$tentativele
care sunt v$ explicadei manipulare
ce s-a urm$rit
prinprin
afi!promovarea unorsimboluri
area diverselor anumite sau
concep ii
sigle,
ce interese se ascund sub unele aliane de circumstan$, prin ce mijloace este obinut acceptul
sau ata!amentul unora sau al altora fa$ de anumite idei, organizaii sau lideri, cum acioneaz$
asupra individului presiunea grupului social din care face parte, ce se poate citi printre rânduri
în articolele din ziare !.a.m.d. Poate fi un joc interesant, dar !i foarte util.

9. Fii atent($) la regulile impuse de gazde, atunci când suntei în rolul oaspetelui. Uneori
respectarea instinctiv$ a acestora (pentru a nu da dovad$ de impolitee) v$ poate limita drastic
libertatea de exprimare, de aciune !i chiar de alegere. Privii cu deta!are regulile de protocol,
respectai-le, dar nu într-o asemenea m$sur$, încât s$ renunai la a v$ mai expune deschis
p$rerile. Încercai din când în când s$ jucai rolul nonconfor-mistului. Reaciile celor din jur
v$ vor putea demonstra dac$ au sau nu intenii ascunse.

10. Nu acordai credit soluiilor simple în cazul unor probleme personale, sociale sau
politice complexe.

11. Amintii-v$ c $ nu exist$ dragoste sau prietenie totala, necondiionat$, din partea unui
str$in, la prima vedere. Fii foarte ateni la cei care încearc$ s$ vi se "bage sub piele" !i
încercai s$ aflai ce anume urm$resc s$ obin$ de la dumneavoastr$. Îns$ chiar !i în cadrul
relaiilor obi!nuite de prietenie sau de iubire, reinei c$ acestea pot fi verificate numai în timp.
De asemenea, este imposibil ca ele s$ reziste dac$ unul numai d$, iar cel$lalt doar prime!te.
Încrederea, adev$rata dragoste sau prietenie au la baz$ reciprocitatea !i respectul fa$ de
cel$lalt.

12. Dac
nefamiliar $ ajunge
$, încerca i într-os$situa
i imediat aflaie pe ce$ pozi
i desocial nou$ie
, într-un anturaj
putei intra nou, într-o
în contact cu cei companie
din jur !i
care sunt principalii ageni de influen$ ai grupului. Intrai pe "lungimea de und$" a acestora,
aflai cât mai multe am $nunte despre ei, "citii-le" preferinele, orgoliile, preocup$rile, flatai-i
dac$ e cazul, încercai s $ descifrai ce urm$resc !i apoi c$utai soluiile cele mai bune pentru a
rezolva problemele ce se pot ivi.

13. Evitai situaiile total nefamiliare, în care nu v$ putei manifesta libertatea de aciune
sau de exprimare. Dac$ totu!i v$ aflai într-o asemenea situaie, începei cu testarea limitelor
ce v$ sunt impuse. Acceptai un pre mai mic pentru a v$ elibera, în loc s$ v$ supunei unor
suferine greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r$mânerea într-o astfel de situaie.

14. Nu v$ dezv$luii sentimentele, dorinele ascunse, sl$bi-ciunile sau limitele în faa

oricui. Amintii-v$ c$, uneori, chiar !i cel mai bun prieten v$ poate tr$da sau v$ poate exploata
cu ajutorul acestor dest$inuiri.

15. Obi!nuii-v$ cu momentele de deta!are emoiona$, mai ales atunci când dorii s$
analizai cu atenie $ anumit$ problem$. Exersai-v$ în p$strarea calmului !i a sângelui rece, în
confrunt$rile cu cei care încearc$ s$ va manipuleze. De foarte multe ori ei urm $resc s$ v$

126
 Tehnici de manipulare
enerveze special pentru a v$ crea momente de vulnerabilitate de care s$ se foloseasc$ în a v$
îngenunchea.

16. Nu v$ l$sai la cheremul l$comiei !i al satisfacerii orgoliului personal. Agenii de

influen$ !tiu foarte bine cum s$ v$ exploateze aceste sl$biciuni pentru a profita de pe urma
dumneavoastr$ sau chiar pentru a v$ supune în cele din urm$. Rezistai ademenirilor,
lingu!elilor, bârfelor, iar dac$ v$ simii nesigur($) !i nu !tii cum s$ procedai, gândii-v$ la
persoana pe care o considerai un exemplu de onestitate !i st$pânire de sine !i imaginai-v$
cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastr$.
17. Acceptai schimbul de idei, analizai la rece opiniile sau concepiile ce nu coincid cu
ale dumneavoastr$, mai ales când sunt susinute de argumente concrete, încercai s $ v$ punei
în locul celor cu care v$ confruntai ideile, pentru a vedea mai bine unde gre !esc ei sau unde
gre!ii dumneavoastr$.

18. Identificai momentele în care simii un sentiment de vin $ !i încercai s$-i aflai
srcinea. Vede i dac$ nu v$ este indus în mod artificial pentru a v $ determina s$ acionai într-
un anume fel. În general, nu luai decizii pentru a sc$pa de sentimentul de vin$. Acceptai-l ca
pe o component$ inevitabil$ a firii umane, dar nu acionai sub imperiul s$u.

19. Acionai pe deplin con!tient în toate situaiile. Nu luai decizii doar pentru c$ "a!a
trebuie" sau pentru c$ a!a v-a intrat în reflex. Încercai s$ vedei care anume reflexe corespund
convingerilor dumneavoastr$ intime !i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de
manipulare.

20. Gândii-v$ c$, uneori, consecvena poate conduce la rigiditate. Dac$ în urma unei
analize deta!ate v$ dai seama c$ ai gre!it, nu persistai în gre!eal$ doar de dragul
consecvenei.

21. Autorit$ile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijeaz$ în autorit$i f$r$ a avea
legitimitate trebuie supu!i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi
anim$ !i pentru a g$si calea de a-i respinge.

22. Vocifer
inechitate $rile
sau de sau reac
injusti iile emo
ie. Pentru a lupta
ionaleîmpotriva
nu sunt suficiente
oric$ror pentru
abuzuricontracararea
trebuie s$ v$actelor
asumade
i
deschis opiunea !i s$ le înfruntai pân$ la cap$t, indiferent de consecine.

Lista prezentat$ mai sus conine dou$zeci !i dou$ de sfaturi, îns$ ea constituie doar un
început. O putei completa dumneavoastr$ în!iv$ cu concluziile proprii extrase din aceast$
carte sau rezultate în urma observaiilor din viaa de zi cu zi. Apoi pute i analiza din nou toate
aceste metode, le putei practica, le putei perfeciona, le putei adapta situaiilor concrete în
care v$ aflai la un moment dat, le putei împ$rt$!i celor din jurul dumneavoastr$ sau le putei
ignora.
Alegerea v$ aparine...

127
 Bogdan Ficeac

Referine bibliografice

Aronson, Elliot, Akert, Robin M. & Wilson, Timothy D., Social Psychology: The Heart
and The Mind, New York, Harper Collins, 1994

Aronson, Elliot, Social Animal, San Francisco, W.H. Freeman, 1981

Cialdini, R.B., Influence: Science and Practice (ed. III), New York, Harper Collins, 1993

Conway, Fio & Siegelman, Jim, The Awesome Power of The Mind-Probers, Science
Digest, sept. 1983

Hart,
Harper 1975 G. & Brooks, W., Overcoming Resistance to Persuasion, New York,
R., Friedrich,
& Row,

Hassen, S., Combatting Cult Mind Control, Rochester VT, Park

Street, 1988

Kapferer, Jean-Noel, Zvonurile, Bucure!ti, Humanitas, 1993 Keen, Sam, Faces ofthe
Enemy, San Francisco, Harper & Row, 1986

Le Bon, Gustave, Psihologia mulimilor, Bucure!ti, Anima, 1990 Lifton, R.J., Thought
Reform and The Psychology of Totalism, New York, W.W. Norton, 1969

Lutz, W., Double-Speak, New York, Harper & Row, 1983 Mares, William, The Marine
Machine, New York, Doubleday, 1971 Marks, John, The Searchfor The Manchurian
Candidate, New York, McGraw-Hill, 1980

Milburn, M.A., Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion,
Pacific Grove CA, Brooks/Cole, 1991

Milgram, S., The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. II), New
York, McGraw-Hill, 1992

Pease, A., Limbajul Trupului, Bucure!ti, Polimark, 1995

Pratkanis,
Persuasion, NewA.R. & Aronson,
York, E., Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of
Freeman, 1991

Schrag, R, Mind Control, New York, Pantheon Books, 1978

Schwitzgebel, R.L., & Schwitzgebel, R.K. (Ed.), Psychotechnology: Electronic Control

of Mind and Behavior, New York, Hoit, 1973
128
 Tehnici de manipulare
Weinstein, N.D., Psychiatry & the C.I.A., Washington D.C., American Psychiatric Press,
1990

Zimbardo, P.G., Ebbesen, E., & Maslach, C, Influencing Attitudes and Changing
Behavior, Menlo Park CA, Addison Wesley, 1977

Zimbardo, P.G., Mind control: Political Fiction and Psychological Reality. În P. Stansky
(Ed.), On Nineteen Eighty-four, New York, Freeman Press, 1984

Zimbardo, RG. & Leippe, M.R., The Psychology of Attitude Change and Social
Influence, New York, McGraw-Hill, 1991

Zimbardo, P.G., The Tactics and Ethics of Persuasion.

E. McGinnies & B. King (Eds.), Attitudes, Conflict, and Social Change, New York,
Academic Press, 1972

129
 Bogdan Ficeac

CUPRINS

Argument cu regizori !i figurani 4

Scurt$ clasificare a manipul$rilor 16
Studiu de caz: „Trântirea u!ii în fa$” !i amuirea presei independente 30
Remodelarea gândirii într-un sistem totalitar 34
Eminenele negre ale propagandei 51
Strategiile de influen$ ale NKDV (KGB) pentru $rile din lag$rul 59
sovietic
Controlul total asupra individului 73
Sp$larea creierului 88
Fascinanta putere a manipul$rilor neurolingvistice 99
Cum este manipulat$ mass-media în conflictele internaionale 105
Reziatena la manipulare 109
Dou$zeci !i dou$ de sfaturi practice pentru a rezista manipul$rilor 125
Referine bibliografice 128

130