MANAGEMENT RESURSE UMANE Management in sãnãtate 4/2009

MIGRATIA ASISTENTELOR MEDICALE:

cazul Rom
Romaaniei

In domeniul sanitar, resursa umana reprezinta principala categorie a resurselor

Prof. Dr. Cristian VLADESCU 1 , absolut necesare pentru asigurarea si furnizarea serviciilor medicale. In tarile occidentale,
dr. st. med., medic primar SPMS asigurarea unei rate optime a personalului medical specializat constituie subiect al
politicilor sanitare iar dezvoltarea si imbunatatirea calitatii in domeniul nursing-ul
Dr. Victor OLSAVSKY 2 , reprezinta o componenta majora a politicilor sanitare guvernamentale.
Reprezentant OMS In Romania, se evidentiaza o lipsa a reglementarii in acest domeniu, precum si inegalitati
teritoriale si o penurie a numarului de cadre medicale cu pregatire medie determinata atat
1
SNSPMS-Scoala Nationala de Sanatate Publica
de o planificare inadecvata a personalului medical, cat si de crestere a fenomenului de
si Management Sanitar migrare a acestora catre tari in care profesia si persoana sunt respectate si unde conditiile
2
Biroul OMS Romania, Organizatia Mondiala a de trai sunt mai bune.
Sanatatii
Cuvinte cheie: nursing, asigurarea populatiei cu asistenti medicali, cadru de reglementare,
capacitate de formare

F orta de munca din domeniul

sanitar, Romania
Inainte de 1989, in Romania a
existat un sistem public de sanatate
de tip Semashko, care a fost complet
centralizat, de tip comanda-control,
si care era finantat din fonduri
publice. Desi acoperirea pentru
ingrijiri de sanatate a fost universala,
sistemul a fost marcat de probleme,
avand un nivel insatisfacator al fortei
de munca, servicii de slaba calitate,
unitati medicale in stare deplorabila,
precum si o nemultumire generala a
populatiei si a profesionistilor din
domeniul sanatatii. Dupa schimbarea
regimului au fost incepute reforme
majore, iar sistemul a devenit mai
descentralizat si pluralist, facandu-si
aparitia noi actori, cum ar fi Casele
de asigurari sociale de sanatate si
organizatii profesionale [1]. Chiar
daca indicatorii de sanatate au
evidentiat multe imbunatatiri, intre
statele membre ale UE, Romania
mai detine inca unele dintre cele mai
slabe locuri in ceea ce priveste
indicatorii de sanatate. Un copil din
Romania are de 6 ori mai multe
sanse sa moara inainte de prima
aniversare. In comparatie cu Suedia,
iar speranta de viata in Romania este
cu 6 ani mai mica comparativ cu
media UE. Romania are una dintre
cele mai mici rate europene ale
14 densitatii personalului din
sanatate. In conformitate cu date
OMS [2], Romania se afla pe locul 31
dintre 33 de tari europene, cu 1,9
medici la 1000 de locuitori; doar
Albania si Bosnia-Hertegovina au rate
mai mici. Acelasi lucru este valabil si
pentru asistente medicale (3,89 la
1000), medici dentisti (0,22 la 1000)
sau farmacisti (0,06 la 1000). De
asemenea, exista un dezechilibru
important intre diferite regiuni; exista
98 comunitati (sate) fara niciun medic
sau o asistenta medicala. Pentru o
treime din teritoriu, mai mult de 30%
dintre specialitatile medicale nu sunt
acoperite (cardiologie, urgenta,
terapie intensiva, diabetologie etc);
aceeasi situatie este prezenta si in
cazul asistentelor medicale [3].
Aderarea Romaniei la UE a facut
situatia chiar mai dificila, aproximativ
10% dintre medici dorind sa lucreze
in afara Romaniei [4], respectiv 20%
dintre asistente medicale [5]. Acest
lucru a dus la cresterea inegalitatilor
dintre populatia rurala si urbana in
ceea ce priveste accesul la serviciile
de sanatate, o provocare pe care
autoritatile din Romania se straduiesc
sa o rezolve.
Profilul profesiei de “nursing” in
Romania
Asistentele sunt prezente in toate
structurile si nivelurile sistemului de
servicii de sanatate din Romania, fiind
de departe cel mai mare grup de
lucratori din domeniul medical. In
timpul celei de-a II-a jumatati a
secolului XX, evolutia profesiei de
asistent medical a urmat calea care a
fost comuna pentru toate sistemele de
tip Semasko din Europa Centrala si de
Est. Doua aspecte ale nursing-ului
diferentiaza usor Romania de omologii
lor din Europa de Vest: autonomie
profesionala si educatie. Cu exceptia
asistentelor comunitare, toate celelalte
isi exercita profesia sub supravegherea
si responsabilitatea unui medic.
Educatia a fost aliniata la cerintele UE,
in special in timpul procesului de
aderare. Inainte de aceasta, atat
curriculum-ul, cat si perioada de
formare au fost mai scurte decat in
celelalte tari din UE (doi ani dupa liceu
si scoala profesionala). Exista, de
asemenea, cateva diferente in conti-
nutul activitatilor si responsabilitatilor
zilnice.
Numar, varsta, sex
Pentru anul 2008, Romania a
raportat un numar de 85785 asistenti
medicali si moase (OMS 2008). O cifra
similara a fost raportata, de asemenea,
in 1989 - anul schimbarilor politice din
Romania. Intre cele doua date, a existat
o crestere si apoi o scadere de peste
10000 asistente.
 Management in sãnãtate 4/2009 MANAGEMENT RESURSE UMANE

Cel mai mare numar (99685 a inceput in anul 1978 cand educatia zate in obstetrica si ginecologie la nivel
asistenti medicali si moase) a fost in acest domeniu a fost desfiintata. In de judet este foarte inegala, numarul
inregistrat in anul 1996, cifra anul 1989 existau 12479 moase, iar variind de la 264 la 964 la 100000 lo-
scazand apoi, ajungand la valori in 2006 au fost raportate doar 4913. cuitori.
similare cu cele de la sfarsitul anilor Functia de moasa a fost trecuta la Aproximativ 8000 (mai putin de
'80 (graficul 1). categoria asistenti medicali, sub titu- 7%) dintre asistentii medicali sunt bar-
Aceasta evolutie, cu o crestere latura de "asistent medical specializat bati. Aproximativ 37,1% dintre asiste-
initiala urmata de o scadere, este in obstetrica si ginecologie". Asadar, tele medicale si moasele din Romania
explicata prin implementarea refor- statistici cu numarul de moase exista au intre 26-35 ani, 29,1% intre 36-45
melor din sectorul sanatatii si dez- doar pentru persoanele instruite ani si 22,3% intre 46-55 ani (figura 1).
voltarea sectorului privat. Ca urmare inainte de 1978. Distributia geografi- Cea mai mica pondere este a celor
a faptului ca cifrele raportate nu in- ca a asistentelor medicale speciali- de peste 55 de ani (7%), consecinta a
clud sectorul privat de sanatate, se
poate aprecia ca scaderea importanta Graficul 1: Numarul total de asistenti medicali si moase, din Romania, 1978-
observata dupa anul 1996 reflecta 2006
evolutia rapida a sectorului privat,
care nu are obligatia de a raporta
numarul de angajati catre autoritatile
de sanatate. In consecinta, numarul
exact de asistente medicale si moase
angajate in intregul sistem sanitar nu
a fost cunoscut pana acum doi ani.
In anul 2004, o noua legislatie in
domeniul nursing-ului (asistente si
moase) a acordat asociatiilor asisten-
telor si moaselor autoritatea de auto-
reglementare si a introdus licentierea
obligatorie. A fost introdus un regis-
tru national, iar acum toate asisten-
tele medicale si moasele sunt inregis-
trate, indiferent de locul de munca,
precum si in situatia in care nu au un
loc de munca. In anul 2006, numarul Sursa: Baza de date HFA OMS (2008)
total al acestora a fost 127155,
conform registrului national de asis- Graficul 2: Numarul de asistenti medicali/100000 de locuitori, Romania, in
tente medicale si moase [5]; se comparatie cu UE, 1978-2006
observa o diferenta de aproximativ
41.000 fata de cifrele raportate la
OMS pentru acelasi an.
Asigurarea populatiei cu asisten-
te medicale a fost de aproximativ
400 la 100000 de locuitori in 2006,
reprezentand aproape jumatate din
media UE. Pentru moase, cifra a fost
de aproximativ 25,6 la 100.000,
comparativ cu 38,9 in tarile UE
(acolo unde exista aceasta profesie).
Cu toate acestea, conform registrului
national de asistente medicale si
moase, numarul total este in jur de
578 la 100.000, dar cu precizarea ca
numarul celor care inca lucreaza in
Romania este necunoscut (graficul
2).
Evolutia numarului total de
moase din Romania reflecta o
importanta tendinta de scadere, care 15
Sursa: Baza de date HFA OMS (2008)
 MANAGEMENT RESURSE UMANE
politicilor de pensionare din ultimii
15 ani [6]. Imediat dupa schimbarile
politice din anul 1989 (in timpul
primei decade) pensionarea anticipata
a fost o practica comuna. Femeile
puteau sa se pensioneze la 56 ani, iar
barbatii la 63 ani.
Legea cu privire la asistente
medicale si moase (307/2004) defi-
neste 18 specialitati in cadrul profe-
siei de asistenta medicala. Majoritatea
asistentelor medicale sunt de
medicina generala (69%), urmata de
pediatrie (10%) si obstetrica-gineco-
logie (7%). Celelalte sunt impartite
intre mai multe specialitati tehnice,
precum: radiologie, laborator, nutri-
tie, stomatologie sau sanatate publica.
Pentru asistente, nu exista nicio
specializare strict in domeniul
obstetricii. Pe parcursul carierei lor,
asistentele medicale si moasele pot
promova pe o treapta profesionala
superioara numita "grad principal",
fiind nevoite sa treaca un examen
organizat anual, accesibil asistentiilor
medicali si moaselor ce au cel putin 5
ani de experienta.
Cadrul de reglementare
Pana in anul 2004, cadrul
legislativ care reglementa profesia a
fost foarte restrictiv in ceea ce
priveste domeniul de aplicare al
practicii. O data ce a inceput procesul
de aderare la UE, Romania a trebuit
sa implementeze directivele privind
libera circulatie si recunoasterea
reciproca a calificarilor. In anul 2004,
noua lege a consolidat autonomia
profesionala si a aliniat sistemul de
educatie medicala la standardele UE,
prin crearea Asociatiei Profesionale a
Asistentelor Medicale. Legea
defineste cine are dreptul de a
practica, defineste doua profesii si
descrie continutul activitatilor
respective. Dreptul de a practica este
dat de catre Ministerul Sanatatii prin
intermediul autoritatilor judetene si
cu aprobarea asociatiei profesionale.
Domeniul de aplicare a practicii in
asistenta medicala este definit prin
lege si include tratamentele prescrise
de medici, evaluarea nevoilor de
ingrijire, educatia pentru
16
Management in sãnãtate 4/2009
Figura 1: Distributia numarului de asistente medicale si moase pe grupe de
varsta, in Romania, 2006
Sursa: Romania, Ministerul Sanatatii, 2008
sanatate, promovarea sanatatii, cer-
cetare. Un studiu recent [5] a raportat
ca mai putin de 30% dintre asistentele
medicale au activitati legate de
evaluarea nevoilor de ingrijire a
sanatatii, promovarea unui mediu
sanatos sau de protectie a sanatatii
grupurilor vulnerabile la risc. Numai
6% sunt implicate in cercetare.
Capacitatea de formare, educatia
Inainte de 1990 au existat mai
multe sisteme diferite de formare
profesionala in domeniul nursing-ului.
Din anul 1990, asistentii medicali au
fost instruiti in mod exclusiv in colegii
- o forma non-universitara de educatie.
Pregatirea actuala dureaza trei ani dupa
terminarea liceului. La inceputul anilor
1990, Ministerul Sanatatii a realizat un
program intens de recalificare pentru
actualizarea competentelor asistentilor
medicali care au absolvit licee
specializate, ce au reprezentat singura
forma de formare profesionala in anii
‘80. Colegiile pentru asistente medica-
le au fost stabilite in anul 2003,
cuprinzand patru ani de pregatire, in
conformitate cu acordurile la nivelul
UE la care Romania a aderat.
Admiterea in scolile de asistenti
medicali se bazeaza in principal, pe
rezultatele scolare, in timp ce abilitati
specifice, precum comportamentul
social si motivatia, sunt putin luate in
considerare. Exista posibilitati limi-
tate pentru asistentii medicali de a-si
imbunatati calificarile. Admiterea la
scolile particulare, despre care nu
exista statistici oficiale, este mai putin
stricta; astfel, nu exista teste de
admitere, iar rezultatele scolare nu
sunt eliminatorii.
Numarul de elevi care intra la
colegiile publice pentru asistenti
medicali este strict reglementat de
catre Ministerul Educatiei, care
finanteaza in totalitate scolarizarea
asistentilor medicali. Numarul de
elevi care intra in scolile private nu
este controlat. Se estimeaza ca exista
35.000 absolventi pe an, fata de 2000
absolventi cat este estimat de catre
Ministerul Sanatatii ca ar fi necesar,
pe baza capacitatii de absorbtie a
sistemului public de ingrijire a
sanatatii. Comparand numarul de
asistente medicale la 100000 de
locuitori, Romania mai are inca un
numar scazut de absolventi in
comparatie cu media UE si alte tari
ale UE (Figura 2).
Cu toate acestea, numarul
raportat in baza de date Health For
 Management in sãnãtate 4/2009
Figura 2: Numarul de absolventi in profesia “Asistenti medicali” la 100000, ultimul an disponibil, diferite tari
europene
All (HFA) a OMS corespunde numai
absolventilor colegiilor publice de
asistenti medicali si nu iau in con-
siderare numarul de asistenti medicali
ce au absolvit scolile private.
Necesitatea de a pune in aplicare
cerintele UE in domeniul formarii
profesionale a asistentilor medicali a
condus la unele schimbari importante.
Din anul 2003, toate programele de
formare sunt aplicate in colegii
universitare, iar curriculum-ul este in
concordanta cu directiva UE. Toate
tipurile de unitati de invatamant
trebuie acum sa fie aprobate de catre
Comitetul National de Acreditare. In
2008, Comunitatea Europeana (CE) a
acceptat, de asemenea, scolile non-
universitare de asistenti medicali, dar
cu cerinte riguroase pentru acreditarea
acestora si pentru controlul calitatii.
Unsprezece universitati publice si un
numar necunoscut de universitati
private si scoli de asistenti medicali
concura pentru pregatirea in domeniul
nursing-ului.
Migratia asistentelor medicale
Nu exista date oficiale cu privire la
numarul de asistente medicale care au
migrat in alte tari sau domenii. Ministerul
Sanatatii are date exacte numai despre
MANAGEMENT RESURSE UMANE
asistentele medicale care au solicitat
certificate pentru recunoasterea
reciproca a diplo-melor lor in cadrul
UE. Acestea arata ca de la 1 ianuarie
2007 (data aderarii Romaniei la UE)
pana la 31 decembrie 2008, 4608 (3,8%
din total) asistenti medicali si moase au
solicitat certificatul de recunoastere a
diplomei lor in UE. Dintre acestia, doar
3525 au primit certificatul; altora, fie nu
li s-a recunoscut diploma din lipsa de
conformitate, fie le-a fost refuzata
cererea. [6]; este cunoscut daca cei care
au primit certificatele au migrat sau nu.
Un studiu recent [5], efectuat pe
un esantion reprezentativ la nivel na-
tional de asistente medicale, a eviden-
tiat intentiile acestora de a migra: 55%
au dat un raspuns negativ, 22% nu au
Tabelul 1: Intentia de a lucra in strainatate, in randul asistentelor medicale
din Romania, in anul 2007
Ati dori sa lucrati in strainatate?
Nu
Da
Nonraspuns
Total
Sursa: Olsavszky 2008
raspuns, iar 21% si-au exprimat dorinta
de a lucra in strainatate (tabelul 1).
Analiza distribuţiei de vârstă arată că
majoritatea asistenţilor medicali care şi-
au exprimat dorinţa de a lucra în străină-
tate fac parte din grupa de vârstă 26 -45
ani (tabelul 2).
Majoritatea respondentilor au men-
tionat ca ei stiu cel putin un coleg care a
migrat; 39% au afirmat ca stiau de mai
mult de 10 colegi (figura 3).
In unele judete din nord-estul tarii (cea
mai saraca zona), fenomenul emigrarii
pare a fi mai intens. Profilul asistentului
medical din Romania, cu un inalt potential
de migrare, ar putea fi descris dupa cum
urmeaza: asistent medical generalist, absol-
vent al unui colegiu de asistenti medicali,
cu varsta cuprinsa intre 26 - 35 de ani, care
Numar %
315 55,9
123 21,8
126 22,3
564 100,0
17
 MANAGEMENT RESURSE UMANE Management in sãnãtate 4/2009

Tabelul 2: Intentia de a lucra in strainatate, printre asistentii medicali de Politici si strategii pentru abordarea
catre grupe de varsta, Romania, 2007 dezechilibrelor privind forta de
munca reprezentata de asistentii
Doriti sa lucrati in strainatate? medicali
GRUPA DE VARSTA DA NU Nonraspuns Penuria semnificativa de asistenti
18-25 ani 6 7 0 medicali, precum si a altor categorii de
personal din domeniul sanitar, pare a fi
26-35 ani 52 120 37 inregistrata in zonele rurale, unde
36-45 ani 34 82 48 traieste aproape jumatate din populatia
Romaniei. In scopul de a aborda aceste
46-55 ani 23 70 33
inegalitati, guvernul a adoptat politici
Peste 55 ani 7 29 5 diferite [7]. Astfel, au fost introduse
Total 122 308 123 criteriile pentru definirea si ierarhiza-
rea zonelor izolate cu lipsa cronica de
Sursa: Olsavszky 2008 medici si asistente medicale. Conform
acestui clasament, acesti lucratori ar
Figura 3: Numarul asistentilor medicali care au raportat ca stiu un coleg de putea beneficia de diferite stimulente,
lucru in strainatate, 2007 cum ar fi:
• locuinta gratuita, cu cheltuieli pla-
None tite din fondurile locale si centrale;
4%
NA • taxa de instalare (egal cu 2 salarii
Less than 5
21%
18% medii) pentru profesionistii din
domeniul sanatatii, inclusiv asis-
tenti medicali, care doresc sa lu-
creze in zone izolate;
• bonusuri lunare de pana la 50%
din salariul de baza;
• subventii pentru achizitionarea de
Between 5 and 10 echipamente medicale noi;
18%
• taxe locale reduse.

Cu toate acestea, o recenta analiza

Over 10
39%
Sursa: Olsavszky 2008
locuieste intr-o zona urbana, in par-
tea nord-estica sau sudica a tarii.
Din punct de vedere al statutului
social, asistentii medicali pot fi des-
crisi ca fiind modesti in comparatie
cu lucratorii mai putin calificati. Sa-
lariile lor, atat in sistemul public, cat
si privat, nu depaseste 300 de euro
(net) pe luna. Asistentele sunt consi-
derate inca “ajutor de medic” si nu
lucratori independenti in domeniul
sanatatii. Modificarile in sistemul
lor de pregatire profesionala
conduc la beneficii viitoare, pe
masura ce asistentele medicale si
moasele cu pregatire universitara
vor intra pe piata muncii intr-un
numar tot mai mare, iar pregatirea
profesionala la nivel de colegiu va
disparea.
a Bancii Mondiale [8] subliniaza ca
domeniul resurselor umane din sana-
tate a fost omis in mare masura de ca-
tre toate reformele de sanatate, neexis-
tand niciun document oficial sau politi-
ca pe aceasta tema; se sugereaza ca
este nevoie de o strategie pentru: (i)
atragerea tinerilor romani catre profesii
din domeniul sanatatii, (ii) incurajarea
absolventilor de a practica in zonele
rurale si indepartate, si (iii) limitarea
exodului profesionistilor din domeniul
sanatatii consecutiv aderarii la UE.

Bibliografie
1. VLADESCU C, SCINTEE G, OLSAVSZKY V, ALLIN S si MLADOVSKY P., Romania: Health system review. Health Systems in
Transition, OMS, 2008
2. OMS HFA baza de date, accesat in ianuarie 2008
3. VLADESCU C, PASCU O, ASTARASTOAIE V. et al, Raport al Comisiei prezidentiale pentru politicile de sanatate publica romaneasca,
Analiza si Dezvoltare, Bucuresti, 2008, disponibil la http://www.presidency.ro/?lang=ro
4. DRAGOMIRISTEANU A, FARCASANU D. GALAN A., Medicii de migratie in Romania, Bulletin informativ al Colegiului National al
Medicilor, Bucuresti, 2008
5. OLSAVSKY V, Resurse umane in perioada de tranzitie: rolul asistentelor medicale in sistemul de sanatate romanesc, Teza de doctorat,
Universitatea de Medicina si Farmacie, Timisoara, 2008
6. Ministerul Sanatatii Publice, Anuarul Statistic 2008, Bucuresti
7. Ministerul Sanatatii Publice, Elemente de strategie de reforma, 2008, disponibil la http://www.ms.ro
8. Banca Mondiala, Health Sector Policy Note, Bucuresti, ianuarie, 2009.
18