Considerații generale asupra situațiilor

financiare. Fluxul de numerar.

1.Contul de profituri și pierderi
Reprezintă situația financiară care reflectă
veniturile și cheltuielile intreprinderii, în funcție de
natura acestora : din exploatare, financiare,
excepționale (extraordinare), precum si rezultatul
fiecărei activitati (exploatare, financiară,
exceptională) și pe total întreprindere, impozitul pe
profit și rezultatul (net) al exercițiului.
Considerații generale asupra situațiilor
financiare. Fluxul de numerar.
2. Bilanțul:
 reprezintă situația financiară care reflectă
inventarul activului și pasivului unei întreprinderi sau
al unei activități financiare pentru o anumită
perioadă de timp .
 arată modul în care este finanțată afacerea.
 în cadrul bilanțului, trebuie să existe următoarea
relație de egalitate:
Total active= Total pasive +Capitalul proprietarului
Fluxul de numerar.
3. Fluxul de numerar (cash-flow-ul ) reprezintă
totalitatea fluxurilor de numerar care ies şi intră
într-o firmă într-o anumită perioadă de timp.
Fluxul de numerar = Încasări de numerar- Plăți în numerar

Rol:
 indică cu mare corectitudine starea de sănătate a
firmei;
 reflectă modul în care s-au desfăşurat activităţile
financiare într-o organizaţie.
Fluxul de numerar.
Componente:

1. Operational – banii utilizați în scopul menținerii în funcțiune a

afacerii: vânzări de produse, costuri fixe, costuri variabile,
impozite.
2. Investițional
– – încasări/plăți de echipamente, mijloace de
transport, proprietăți imobiliare .
3. De finanțare –resurse financiare utilizate pentru finanțarea
afacerii: capital propriu, datorii.
• https://www.youtube.com/watch?v=hISdzmjNO5w
What is Cash Flow?

• https://www.youtube.com/watch?v=mh-eTgiUO0s
3 Minutes! Cash Flow Statement Tutorial for Cash
Flow Statement Analysis Explained
Fluxul de numerar
Fluxul de lichidităţi nete determinat pe baza
cash-flow-ului poate fi analizat atât ca nivel
potenţial, cât şi ca mărime reală. Astfel, în prima
variantă baza de plecare o constituie profitul net şi
amortismentele, spre deosebire de situaţia fluxului
de lichiditate real care reprezintă diferenţa dintre
totalul încasărilor şi totalul plăţilor unei perioade,
deci exclude luarea în considerare a
amortismentului ce nu constituie o plată, ca şi
constituirea provizioanelor.
Proiectarea fluxului de numerar în cazul inițierii
afacerilor–model informal
Sursă Frecvență intrări Sursă Frecvență ieșiri
capital la depunerea
propriu capitalului inițial salarii lunar
capital
împrumu diferă de la caz la
tat caz chirie diferă de la caz la caz
utilități (gaze, energie electrică și
vânzări la trei luni termică, apă, etc.) diferă de la caz la caz
asigurări (clădire, bunuri) trimestrial
abonamente (telefon, Internet etc) lunar
cheltuieli transport (benzină,
abonament) anual
impozite (clădiri, mașină) lunar
dobânzi lunar
stocuri
cheltuieli înființare la demararea afacerii
cheltuieli profesionale
(consultanță, juriști etc.) lunar
cheltuieli de reclamă și de protocol lunar
TVA
investiții diferă de la caz la caz
dividende anual
impozit pe profit anual
cheltuieli neplanificate lunar
 3. Fluxul de numerar
Model de calcul al fluxului de numerar

Observații:
Toate calculele se fac lunar
Modelele prezentate au fost simplificate în scop didactic.
Fluxul de numerar
Precizări:
 fiecare categorie de venituri/cheltuieli se va menționa în celule
distincte ( de exemplu cheltuielile aferente pe categorii de utilități)
 pentru estimarea cheltuielilor aferente utilităților se va ține cont de
consumul în anii precedenți și coeficienții de actualizare în funcție
de creșterea prețurilor;
 pentru previziunea vânzărilor se va ține cont de sezonalitatea
acestora;
 în general chiriile se plătesc în avans;
 la inițierea afacerilor un volum mare al cheltuielilor va fi încorporat
în fonduri fixe;
 pentru estimarea cheltuielilor de aprovizionare se va ține cont de
frecvența aprovizionărilor și de modalitatea de plată.
Fluxul de numerar
O modalitate facilă de reținere a celor mai obișnuite
costuri fixe de funcționare constă în utilizarea
acronimului USRADCA:
Utilități – energie electrică, gaze, telefon, servicii de internet
Salarii
Reclamă
Asigurări
Dobânzi
Chirie
Amortizare
Precizare!

Proiecţiile financiare integrale ale Bilanţului,

Contului de Profit şi Pierdere şi ale Fluxului de
numerar corespunzătoare modelelor elaborate de
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) și realizate în conformitate cu
normele contabile IAS (International Accounting
Standards) sunt incluse în fișierul Ghidul tânărului
întreprizător (anexat) .

Recomandare:http://www.bplans.com
 2.Evaluarea performanţelor antreprenoriale
1) Coeficienţii de lichiditate dau o imagine asupra capacităţii
organizaţiei de a face faţă obligaţiilor financiare.
2) Coeficienţii de profitabilitate oferă o imagine de ansamblu
asupra capacităţii organizaţiei de a genera un anumit nivel
al profitului.
3) Coeficienţii de activitate dau o imagine asupra modului în
care organizaţia utilizează resursele pe care le are la
dispoziţie.
4) Coeficienţii de solvabilitate conferă o imagine asupra
capacităţii organizaţiei de a face faţă obligaţiilor externe prin
intermediul disponibilului propriu de resurse.
•
 Rentabilitatea
Analiza profitabilitaţii şi a modului de gestionare a resurselor
întreprinderii pot fi reflectate prin intermediul indicatorilor operaţionali ai
rentabilităţii: profit şi rata rentabilităţii.
a. Profitul reflectă modul de gestionare a resurselor consumate şi
reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea
economică.
b. Rata rentabilităţii este un indicator sintetic de eficienţă care exprimă
gradul în care capitalul (total, permanent sau propriu) aduce profit.
Pentru aprecierea rentabilităţii se poate recurge la mai multe formule
de calcul, determinate în funcţie de natura efortului utilizat ca bază de
raportare. Modelul de calcul cel mai frecvent folosit constă în
raportarea marjei de profil brut/net la volumul activităţii economice
(rentabilitatea comercială).
Reprezentarea pragului de rentabilitate al
întreprinderii
Indicatori de caracterizare a rentabilităţii
Echilibrul financiar al firmei
Asigurarea echilibrului financiar al firmei are un
dublu scop:
a)aprecierea modului în care firma a fost şi este
capabilă să facă faţă angajamentelor asumate în
prezent şi viitor;
b) estimarea modului în care resursele financiare
proprii şi atrase disponibile sunt capabile să asigure
funcţionarea optimă a firmei.
Echilibrul financiar al firmei
Indicatori:
• fondul de rulment net şi nevoia de fond de rulment;
• trezoreria întreprinderii;
• indicatorii de lichiditate şi solvabilitate a
întreprinderii.
 Fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment

• Fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment

Reprezintă resursa permanentă de finanţare a
întreprinderii şi se defineşte ca fiind acea parte din capitalul
permanent al unei întreprinderii destinată şi utilizată pentru
finanţarea activităţii curente de exploatare.
Rolul fondului de rulment net şi a nevoii de fond de rulment
în ce priveşte evaluarea eficienţei unei întreprinderi rezidă în
capacitatea acestuia de estimare a riscului de faliment al firmei.
Pentru determinarea sa este necesară organizarea
bilanţului în două componente majore prin regruparea
elementelor de activ şi pasiv pe baza duratei acestora.
 Fond de rulment net
Fond de rulment net = Capitaluri permanente - Active imobilizate
sau
Fond de rulment net =Active circulante - Datorii pe termen scurt
Fond de rulment net
Deşi formulele menţionate sunt echivalente, ele
atrag atenţia asupra unor aspecte diferite: în timp ce
prima formulă evidenţiază influenţa structurii
finanţării asupra constituirii fondului de rulment net,
formula determinată pe baza activelor şi datoriilor
curente evidenţiază aspectele privind solvabilitatea
viitoare a întreprinderii.
Nevoia de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment reprezintă
totalitatea activelor circulante ce trebuie finanţate
din fondul de rulment şi se calculează
corespunzător relaţiei:

Nevoia de fond de rulment = Stocuri +Creanţe -

Obligaţii financiare
Nevoia de fond de rulment
Spre deosebire de faza de iniţiere a unei
întreprinderi în care cea mai mare parte a fondului
de rulment este asigurat de întreprinzători din surse
proprii (familie, prieteni etc.), pe măsura dezvoltării
afacerii nevoia de fond de rulment este acoperită
într-o măsură tot mai mare prin intermediul
furnizorilor, clienţilor sau a băncilor, în general prin
credite acordate pe termen scurt.
Trezoreria întreprinderii
Reprezintă soldul disponibilităţilor sale la o anumită
dată şi se calculează ca diferenţă între lichidităţile şi
datoriile pe termen scurt ale firmei
Trezorerie = Fond de rulment net - Necesar de fond
de rulment

Ideal ar fi ca fiecare întreprindere să înregistreze o

trezorerie pozitivă, aceasta reprezentând un real mijloc de
protecţie împotriva fluctuaţiilor activităţii firmei. În practică, însă,
numeroase întreprinderi, îndeosebi cele comerciale, se
confruntă cu o trezorerie netă negativă ca urmare a utilizării a
numeroase credite de la furnizori pe termen scurt.
Indicatorii de lichiditate şi solvabilitate a
întreprinderii
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii
de a face faţă în orice moment, oportun şi economic
la obligaţiile financiare pe termen scurt.
Analiza solvabilităţii
Solvabilitatea exprimă potenţialul întreprinderii
de a-şi onora obligaţiile într-o anumită perioadă.
Aprecierea gradului de acoperire a datoriilor pe
termen scurt de către totalul activelor ciculante ale
unei întreprinderi este reflectată de rata solvabilităţii
generale.
O valoare subunitară a acesteia reflectă o
corespondenţă deplină între activele circulante şi
datoriile pe termen scurt, în timp ce o valoare
supraunitară semnifică utilizarea unei părţi din
capitalul permanent pentru finanţarea exploatării.
•
Analiza solvabilităţii
Spre deosebire de rata solvabilităţii generale,
rata solvabilităţii parţiale reflectă capacitatea unei
întreprinderi de a-şi onora datoriile pe termen scurt
din creanţe si disponibilităţi. Înregistrarea unei valorii
subunitare de-a lungul întregii perioade de analiză
trebuie analizată şi interpretată cu prudenţă prin
luarea în considerare a structurii creanţelor (numărul
clienţilor, ponderea lor etc.).O situaţie optimă în ce
priveşte solvabilitatea presupune încadrarea valorii
solvabilităţii parţiale în intervalul 0,8-1.
Analiza solvabilităţii
Analiza solvabilităţii
Situaţia înregistrării unui nivel redus al datoriilor
pe termen mediu al întreprinderii şi inexistenţei unor
datorii pe termen lung corespunde unor riscuri
financiare minime, fapt reflectat de rata autonomiei
financiare, a cărei valoare optimă în viziunea
creditorilor implică realizarea unei rate subunitare.