Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(caracterizare)
Bun cunoscator al lumii rurale ,din care provenea ,scriitorul infatiseaza in romanul
„Morometii" viata unei familii de tarani ,satul vazut din interior ,este prezentata ca o expresie
a unei comunitati de tip traditional ,macinate de vitregiile istoriei si de trecerea timpului .
Inca din primele pagini ale romanului ,constatam intentia de a se prezenta relatiile care
exista intre membrii numeroasei familii.Intrucat cititorul stie foarte putine despre personaje
,naratorul ii „aduna ₺ pe toti ,folosind ca pretext cina .Secventa este semnificativa pentru ca
demonstreaza raporturile dintre cei ce alcatuiesc familia ,deduse din pozitia si vecinatatile
fiecaruia la masa . Cina este vazuta ca un fel de ceremonial desfasurat zilnic ,de la care nu
poate lipsi nimeni .Deasupra tuturor troneaza Moromete ,un prim indiciu de autoritate intr-o
lume in care tiparele arhaice au supravietuit , ca in picturile vechi ,lumina naratiunii cade pe
chipul Parintelui ,care vegheaza asupra copiilor inghesuiti in jurul unei mese joase .
Ilie Moromete stapaneste in chip absolut peste o familie formata din doua randuri de
copii invrajbiti intre ei din cauza pamantului ,iar el prin asezarea in capul mesei va pastra
1
unitatea familiei ,in felul sau dur si justitiabil.Moromete nu este sef doar peste copii ,el este
sef si peste Catrina ,pe care o iubeste ,dar nu isi arata iubirea .
Protagonistul este caracterizat atat direct cat si indirect ,fiind prezentat rareori in mod
direct ,naratorul multumindu-se sa noteze stari ca : „era tacut ₺ , „era vesel " , „ era teapa si
sumbru ",in finctie de motivele cei determinau starea ,anuntand un comportament neasteptat si
cu totul inedit .
Ceilalti sateni il respecte ,la fel si seful de post care marturiseste ca : „ Moromete este un
om de care mi-ar fi nu stiu cum sa-i iau baiatul la sectie " . Primarul Aristide il considera
ciudat si il priveste curios , Jupuitul il acuza de rea vointa fiind ca nu isi plateste datoriile .
Niculae , desi era copil , realizeaza ca tatal sau era „ un om care gandea si gandirea lui era
limpede ,n-avea nevoie sa se inghesuie in ea " . Catrina il considera lenes si pacatos : „ toata
ziua stai la drum ₺ , sau il acuza de placerea lui de a vorbi : „ lovi-o-ar moartea de vorba ,de
care nu te mai saturi , Ilie ₺
Marturisirea lui Moromete ,insingurat si bolnav ,tasnita din mandria orgolioasa care i-a
guvernat viata ,chiar si in momentele de prabusire ,apare ca o dramatica ,dar trufasa
autocaracterizare : „ Domnule ,eu in totdeauna am dus o viata independenta₺.
Ilie este caracterizat indirect prin faptele pe care le realizeaza ,prin relatia pe care o avea
cu celelalte personaje ,prin atitudini , el prinde viata ca personaj principal atat prin faptele pe
care le savarseste cat si prin comportamentul sau inimitabil , prin atitudinile cu totul originale
fata de oameni si de intamplari. Faptele savarsite de el sunt cele ale unui taran obisnuit ,cu
familie si griji : merge la camp ,dar nu se prea omoara cu munca ,vorbeste cu un vecin ,il
viziteaza pe altul ,leneveste in fata casei .
2
era la Biserica ,se adreseaza unui fecior ,apoi intorcandu-se la ei si spunandu-le „ N-am ₺,
subliniindu-si cuvantul cu gest de neputinta : „ desfacandu-si bratele in laturi ₺ . La fel de
elocventa este este si scena pranzului la camp cand,desi se frige cu fasolea fierbinte ,asteapta
sa pateasca acelasi lucru si Paraschiv ,sanctionand in felul acesta lacomia.
Ilie este mandru si dispretuitor fata de Balosu ,pe care il injura intotdeauna ,in gand
pentru dorinta de imbogatire ;iar acesta simtind superioritatea lui vrea sa il vada umilit. Din
conversatia cu Balosul reiese ca un maestru al temporizarii : graba ii repugna ,iar atentia
celuilalt este deturnata prin ocolirea subiectului.
Cand trebuie sa mearga in poiana stie ca este asteptat . El nu isi poate stapani pornirea de
a fi ironic cu cei care nu sunt capabili sa il inteleaga. Toti se minuneaza de priceperea lui in a
lamuri chestiuni de neinteles pentru altii.Dialogul cu cei din jur este o permanenta provocare
,el strecurand subtil intepaturi din pura curiozitate,de a vedea reactia acestora si de a se amuza
de neputinta lor . Precum un orator desavarsit, intai trezeste curiozitatea celor din jur ,dispusi
sa il asculte ; nedumerirea prefacuta a lui ,pauzele in vorbire ,interjectiile folosite ,hazul
,produc bucurie si satisfactie auditoriului .
Ca tata se afla in relatii conflictuale cu feciorii sai ,care suporta din ce in ce mai greu
autoritatea tatalui ,care ii ironizeaza ,ii umileste si le aplica pedepse corporale atunci cand
crede el ca au intrecut masura. Duritatea lui pare sa nu fie un defect ,pentru ca autoritatea lui
conduce familia.Nici ca sot nu lasa duritatea si nu isi va manifesta trairile : isi insulta si isi
injura sotia ,iar uneori o loveste fara ca ea sa riposteze ,dar Catrina va deveni apriga atunci
cand barbatul nu isi va respecta cuvantul ,parasindu-l ,lucru rar intalnit in lumea satului.
Pamantul asigura hrana de care este raspunzator si asta il elibereaza de grijile materiale
.Cand simte nevoia unei destainuiri vorbeste singur ,incercand sa isi lamureasca indoielile .
Crede in eternitatea satului patriarhal in care viata decurge fara schimbari ,refuzand sa vada
transformarile ,fara sa realizeze ca libertatea pe care i-o dadea proprietatea era o iluzie.
3
sau de pamant .Sta de vorba cu sine in acest moment de cumpana si intelege ca timpul pe care
il credea rabdator cu oamenii ,lumea pe care o crezuse prietena si plina de daruri ,ascunsesera
de fapt o capcana.In realitate timpul rabdator era o proiectie a mintii sale .
In volumul al doilea Moromete intra intr-o zona de umbra .Isi pierde prestigiul de altadata
,autoritatea lui in sat se diminueaza ,familia nu il mai asculta : „spargerea familiei duce la
prabusirea lui morala ₺ ( Eugen Simion,Scriitorii romani de azi ,I,Ed.Cartea Romaneasca
,Bucuresti,1978.). Vechii prieteni au murit sau l-au parsit ,iar cei noi i se par
mediocri,incapabili sa poarte o discutie inteligenta.Schimbarea este surprinsa cel mai bine de
fiul sau ,Niculae : „ il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in
jos si nu mai zice nimic.De ce ?Aici s-a intamplat ceva si nimeni n-o sa stie vreo data ce-a fost
cu el ,poate doar mama ,dar eu nu cred! ₺
Moartea lui simbolizeaza stingerea unei lumi ,a satului traditional ,moartea unei lumi , „
cel din urma taran’’ .Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat
cu legile implacabile ale istoriei,cu timpul nerabdator.
4
Bibliografie: