Sunteți pe pagina 1din 5

Ilie Moromete

(caracterizare)

Marin Preda (1922-1980),prozator . Se naste la Silistea-Gumesti ,in judetul Teleorman


,ca fiu al lui Tudor Calarasu si al Joitei Preda . A debutat cu schita „ Parlitul₺ (1942 ) ,in
ziarul „Timpul " .Va publica volumele „ Intalnirea din pamanturi ₺ , „Desfasurarea ₺ ,
„Indrazneala ₺ ,”Ferestre intunecate ₺ . In anul 1955, intr-o atmosfera literara apasatoare ii
apare primul volum al romanului „Morometii ₺,volumul al doilea a aparut doisprezece ani
mai tarziu si prin faptul ca surprinde abuzurile regimului comunist asupra comunitatii rurale ,
poate fi considerat unul dintre primele romane antitotalitare din literatura noastra .

Bun cunoscator al lumii rurale ,din care provenea ,scriitorul infatiseaza in romanul
„Morometii" viata unei familii de tarani ,satul vazut din interior ,este prezentata ca o expresie
a unei comunitati de tip traditional ,macinate de vitregiile istoriei si de trecerea timpului .

Incipitul romanului aduce in fata cititorului cateva coordonate care anticipeaza


constructia intregului volum ,ca si evolutie a personajului principal-Ilie Moromete . Paragraful
de debut al romanului sugereaza drama latenta ce va cuprinde o lume in care se parea ca
„timpul avea cu oamenii o nesfarsita rabdare ₺ . Imediat dupa aceea identificam pe cativa
dintre membrii familiei Moromete si mai ales , pe protagonistul –contemplativul ,Ilie
Moromete.

Inca din primele pagini ale romanului ,constatam intentia de a se prezenta relatiile care
exista intre membrii numeroasei familii.Intrucat cititorul stie foarte putine despre personaje
,naratorul ii „aduna ₺ pe toti ,folosind ca pretext cina .Secventa este semnificativa pentru ca
demonstreaza raporturile dintre cei ce alcatuiesc familia ,deduse din pozitia si vecinatatile
fiecaruia la masa . Cina este vazuta ca un fel de ceremonial desfasurat zilnic ,de la care nu
poate lipsi nimeni .Deasupra tuturor troneaza Moromete ,un prim indiciu de autoritate intr-o
lume in care tiparele arhaice au supravietuit , ca in picturile vechi ,lumina naratiunii cade pe
chipul Parintelui ,care vegheaza asupra copiilor inghesuiti in jurul unei mese joase .

Ilie Moromete stapaneste in chip absolut peste o familie formata din doua randuri de
copii invrajbiti intre ei din cauza pamantului ,iar el prin asezarea in capul mesei va pastra

1
unitatea familiei ,in felul sau dur si justitiabil.Moromete nu este sef doar peste copii ,el este
sef si peste Catrina ,pe care o iubeste ,dar nu isi arata iubirea .

Protagonistul este caracterizat atat direct cat si indirect ,fiind prezentat rareori in mod
direct ,naratorul multumindu-se sa noteze stari ca : „era tacut ₺ , „era vesel " , „ era teapa si
sumbru ",in finctie de motivele cei determinau starea ,anuntand un comportament neasteptat si
cu totul inedit .

Ceilalti sateni il respecte ,la fel si seful de post care marturiseste ca : „ Moromete este un
om de care mi-ar fi nu stiu cum sa-i iau baiatul la sectie " . Primarul Aristide il considera
ciudat si il priveste curios , Jupuitul il acuza de rea vointa fiind ca nu isi plateste datoriile .
Niculae , desi era copil , realizeaza ca tatal sau era „ un om care gandea si gandirea lui era
limpede ,n-avea nevoie sa se inghesuie in ea " . Catrina il considera lenes si pacatos : „ toata
ziua stai la drum ₺ , sau il acuza de placerea lui de a vorbi : „ lovi-o-ar moartea de vorba ,de
care nu te mai saturi , Ilie ₺

Marturisirea lui Moromete ,insingurat si bolnav ,tasnita din mandria orgolioasa care i-a
guvernat viata ,chiar si in momentele de prabusire ,apare ca o dramatica ,dar trufasa
autocaracterizare : „ Domnule ,eu in totdeauna am dus o viata independenta₺.

Ilie este caracterizat indirect prin faptele pe care le realizeaza ,prin relatia pe care o avea
cu celelalte personaje ,prin atitudini , el prinde viata ca personaj principal atat prin faptele pe
care le savarseste cat si prin comportamentul sau inimitabil , prin atitudinile cu totul originale
fata de oameni si de intamplari. Faptele savarsite de el sunt cele ale unui taran obisnuit ,cu
familie si griji : merge la camp ,dar nu se prea omoara cu munca ,vorbeste cu un vecin ,il
viziteaza pe altul ,leneveste in fata casei .

Glasul , mimica , gesturile se modifica in functie de ce spune ,dar si de ceea ce simte


,iar comportamentul sau este o sursa de nedumerire pentru cei din jur. Glasul linistit este un
semn al echilibrului sau ,dar epitetul „linistit ₺ apare intotdeauna urmat de altul care indica
starea sau intentiile sale ; glasul linistit dar indesat ii este adresat lui Niculae ,care il suparase
,indicand autoritatea uneori agresiva ,a tatalui .

Moromete stapaneste arta disimularii ,regizeaza spactacole in care el devine actor ,


intreaba ,se minuneaza ,raspunde .Magistrala in acest sens este scena pe care o joaca cu
agentii fiscali veniti pentru plata „foncierii ₺. El trece pe lenga acestia ,striga la o Catrina care

2
era la Biserica ,se adreseaza unui fecior ,apoi intorcandu-se la ei si spunandu-le „ N-am ₺,
subliniindu-si cuvantul cu gest de neputinta : „ desfacandu-si bratele in laturi ₺ . La fel de
elocventa este este si scena pranzului la camp cand,desi se frige cu fasolea fierbinte ,asteapta
sa pateasca acelasi lucru si Paraschiv ,sanctionand in felul acesta lacomia.

Ilie este mandru si dispretuitor fata de Balosu ,pe care il injura intotdeauna ,in gand
pentru dorinta de imbogatire ;iar acesta simtind superioritatea lui vrea sa il vada umilit. Din
conversatia cu Balosul reiese ca un maestru al temporizarii : graba ii repugna ,iar atentia
celuilalt este deturnata prin ocolirea subiectului.

Cand trebuie sa mearga in poiana stie ca este asteptat . El nu isi poate stapani pornirea de
a fi ironic cu cei care nu sunt capabili sa il inteleaga. Toti se minuneaza de priceperea lui in a
lamuri chestiuni de neinteles pentru altii.Dialogul cu cei din jur este o permanenta provocare
,el strecurand subtil intepaturi din pura curiozitate,de a vedea reactia acestora si de a se amuza
de neputinta lor . Precum un orator desavarsit, intai trezeste curiozitatea celor din jur ,dispusi
sa il asculte ; nedumerirea prefacuta a lui ,pauzele in vorbire ,interjectiile folosite ,hazul
,produc bucurie si satisfactie auditoriului .

Ca tata se afla in relatii conflictuale cu feciorii sai ,care suporta din ce in ce mai greu
autoritatea tatalui ,care ii ironizeaza ,ii umileste si le aplica pedepse corporale atunci cand
crede el ca au intrecut masura. Duritatea lui pare sa nu fie un defect ,pentru ca autoritatea lui
conduce familia.Nici ca sot nu lasa duritatea si nu isi va manifesta trairile : isi insulta si isi
injura sotia ,iar uneori o loveste fara ca ea sa riposteze ,dar Catrina va deveni apriga atunci
cand barbatul nu isi va respecta cuvantul ,parasindu-l ,lucru rar intalnit in lumea satului.

Pamantul asigura hrana de care este raspunzator si asta il elibereaza de grijile materiale
.Cand simte nevoia unei destainuiri vorbeste singur ,incercand sa isi lamureasca indoielile .
Crede in eternitatea satului patriarhal in care viata decurge fara schimbari ,refuzand sa vada
transformarile ,fara sa realizeze ca libertatea pe care i-o dadea proprietatea era o iluzie.

Presat de datorii,fara cai si copii fugiti ,Moromete se prabuseste asemenea salcamului


de odinioara,care a reprezenta si primul semn al declinului .Se simte strivit de singuratate iar
gesturile lui sunt cele ale unui invins.Masca vesela purtata de omul inteligent care credea ca e
dreptul desteptului sa rada de prosti,este inlocuita de alta trista ,anuntand imposibilitatea de a
se opune istoriei. Inselat in asteptarile sale ,de copiii din prima casatorie ,ranit in credintele lui
adanci ,dezamagit ,simte nevoia unei limpeziri.Locul ales nu este deloc intamplator ,este lotul

3
sau de pamant .Sta de vorba cu sine in acest moment de cumpana si intelege ca timpul pe care
il credea rabdator cu oamenii ,lumea pe care o crezuse prietena si plina de daruri ,ascunsesera
de fapt o capcana.In realitate timpul rabdator era o proiectie a mintii sale .

In volumul al doilea Moromete intra intr-o zona de umbra .Isi pierde prestigiul de altadata
,autoritatea lui in sat se diminueaza ,familia nu il mai asculta : „spargerea familiei duce la
prabusirea lui morala ₺ ( Eugen Simion,Scriitorii romani de azi ,I,Ed.Cartea Romaneasca
,Bucuresti,1978.). Vechii prieteni au murit sau l-au parsit ,iar cei noi i se par
mediocri,incapabili sa poarte o discutie inteligenta.Schimbarea este surprinsa cel mai bine de
fiul sau ,Niculae : „ il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in
jos si nu mai zice nimic.De ce ?Aici s-a intamplat ceva si nimeni n-o sa stie vreo data ce-a fost
cu el ,poate doar mama ,dar eu nu cred! ₺

Al doilea volum incepe cu o interogatie retorica : „ in bine sau in rau se schimbase


Moromete” , protagonistul se stinge incet ,traindu-si ultimii ani din viata in singuratate si
tacere .Mai avea slabiciunea de a mai umbla prin sat ,iar ultima oara a fost adus acasa cu
roaba .Cazut la pat el isi exprima crezul de viata atunci cand ii spune medicului ca el „toata
viata a fost independent”. Secventele epice din ultimele capitole ilustreaza moartea unui
taran ,fara zbucium ,fara dramatism ,o moatre lenta venita ca un firesc al vietii .

Moartea lui simbolizeaza stingerea unei lumi ,a satului traditional ,moartea unei lumi , „
cel din urma taran’’ .Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat
cu legile implacabile ale istoriei,cu timpul nerabdator.

Personajul principal din romanul „ Morometii” reprezinta un tip aparte de taran in


literatura romana cu o serie de calitati care il fac memorabil. „ Morometii „este un roman al
„deruralizarii satului” ( Nicoleae Manolescu ,Arca lui Noe,vol.I,Ed. Minerva
,Bucuresti,1980).Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor morale ,in criza unei familii
,in criza comunicarii.”Din romanul unui destin, „Morometii” devine,romanul unei colectivitati
(satul) si al unei civilizatii sanctionate de istorie” ( Eugen Simion ,Scriitori romani de azi ,I
,Ed.Cartea Romaneasca ,Bucuresti ,1978).

4
Bibliografie:

 L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar (Literatura romana ,Eseul),Ed.Art 2009


 Adrian Costache ,Florin Ionita ,M.N.Lazar ,(Limba si literatura romana ,manual
pentru clasa a XII-a),Bucuresti,Ed.Art.2007
 www.preferatele.ro

S-ar putea să vă placă și