OBIECTIVE CADRU VALORI ŞI ATITUDINI

Dezvoltarea unei atitudini Valorificarea critică şi

pozitive faţă de sine ca selectivă a informaţiilor
persoană unică şi valoroasă Adaptare şi deschidere la
Dezvoltarea abilităţilor de noi tipuri de învăţare
utilizare a informaţiilor Motivaţie şi flexibilitate în
în procesul de învăţare elaborarea traseului
Dobândirea abilităţilor de educaţional şi profesional
explorare şi planificare a Responsabilitate şi ambiţie
carierei pentru decizii şi
COMPETENŢE SPECIFICE: acţiuni privind cariera
3.1. Să utilizeze TIC (tehnologii informatice şi Interes pentru învăţare
de comunicare) pentru documentarea privind permanentă într-o lume
opţiunile pentru clasa a IX-a în schimbare Metode:
3.2. Să aplice tehnici ale gândirii critice  prelegerea;
4.2. Să demonstreze importanţa portofoliului  conversaţia;
personal pentru conturarea unui traseu educaţional  tehnici ale gândirii critice;
şi profesional  completare de chestionar;
4.3. Să dezvolte un plan educaţional şi de
carieră
 Dirigintele cere elevilor să precizeze principalele condiţii ce trebuiesc
respectate pentru a reuşi la un examen.

Dirigintele precizează cele două aspecte fundamentale ale unui examen:

CONDIŢIILE CARE cel afectiv-emoţional (sau “psihologic” ) şi cel cognitiv (pregătirea
ASIGURĂ REUŞITA cunoştinţelor solicitate la probele de examen). Deci, reuşita la un examen
depinde de starea emoţională, starea intelectuală şi starea fizică.
EXAMENELOR

Se cere elevilor să-şi amintească cum au simţit cele trei stări în experienţa
lor de până acum (teze, concursuri, simulări).
Dirigintele le prezintă situaţia “clasică” când, deşi bine pregătiţi pentru
un examen, în situaţia concretă nu ne amintim decât parţial sau cu lacune. Odată ieşiţi
din sală (situaţie) ideile se limpezesc. Răspunsul la întrebarea “Ce ne-a blocat?” poate
fi: “Teama, oboseala sau superficialitatea însuşirii cunoştinţelor”.
Fiecare , poate fi discutată independent. Dacă eliminăm “superficialitatea
cunoştinţelor” din discuţie (deoarece uzual nu este un mod de pregătire pentru un
examen) rămân oboseala şi teama.
 Se identifică, împreună cu elevii , diferenţele dintre examenele de selecţie (mai mulţi
candidaţi decât numărul de locuri sau probe de aptitudini) şi examenele de evaluare a
cunoştintelor. Prima categorie are un coeficient axiogen crescut (induce mai multă teamă).
Se precizează şi specificul examenelor psihologice, când evaluarea vizează
TIPURI DE caracteristicile şi particularităţile psihice (aptitudini specifice, procese psihice de cunoaştere –
EXAMENE memorie, gândire, imaginaţie ), factori de personalitate etc.
Examenul psihologic constă în aplicarea unor probe standardizate care au ca scop
evidenţierea , măsurarea şi compararea unor aspecte ale manifestărilor psihice.
Instrumentul specific de examinare este testul. De precizat că, în general, în examinarea
psihologică este urmărit în special aspectul calitativ al prestaţiei , rareori testele vizând
cantitatea (volumul) activităţii.

3.OBOSEALA Dirigintele întreabă elevii când s-au simţit mai obosiţi la şcoală? (să-şi
identifice cauza oboselii).

Pentru prevenirea oboselii, se recomandă:

 alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă (de preferat activă);
 valorificarea orelor de “vârf” fiziologic (5, 11, 16, 20, 24) şi evitarea celor de “cădere” (2, 9, 14, 18, 22);
 evitarea scurtării perioadei de somn (de exemplu: de la ora 22 la 3 dimineaţa). Iniţial va permite un
avans, dar după 4-5 ore se va instală o oboseală şi mai accentuată;
 evitarea învăţatului noaptea (între orele 24-2) deoarece a doua zi gradul de oboseală va creşte;
 alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine, glucide, vitamine);
 asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină, căldură, aerisire);
 alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de pauză;
 prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte, scheme, planuri, sublinieri etc.).
 Teama, emoţiile, tensiunea nervoasă pe lângă “trăirile” neplăcute (nod în gât, gol în stomac,
tremor, transpiraţie etc.) care le însoţesc, afectează şi gândirea, memoria, sub aspectul blocajelor, scăderii
capacităţii de atenţie, incorenţă verbală.

Cauza stării de tensiune o constituie necunoscutul situaţiei (lipsa informaţiei relevante este
generatoare de anxietate) dar şi gradul de angajare individuală, personală.

Atitudinea faţă de sine ( încredere/ neîncredere în forţele proprii), echilibrul afectiv,

perseverenţa, reacţia la eşec sunt factori care pot facilita sau inhiba reuşita la un examen.

TEAMA
Este bine să se ştie că mobilizarea totală pentru examen poate avea ca efect inhibarea
capacităţilor şi cunoştinţelor. Acelaşi efect îl are şi absenţa sau diminuarea mobilizării.

Se impune asigurarea unui “optim” motivaţional prin raportare lucidă a nivelului de

pregătire la dificultatea examenului. Depaşirea emoţiilor se poate realiza prin reglarea respiraţiei.

Se cunosc câteva tehnici utile optimizării activităţii în condiţii de examen, şi care presupun o
mobilizare adecvată a cunoştinţelor, pornind de la premisele:
 creierul are posibilităţi enorme de a înmagazina informaţii;
 fiecare emisferă cerebrală are un mod particular de prelucrare a informaţiei;
 reuşita la un examen constă în selecţia corectă a informaţiilor însuşite, de dominaţia cerebrală şi
antrenarea ambelor emisfere cerebrale.
 Specialiştii propun două procedee de asigurare a succesului la un examen:
procedeul analogic: se notează pe o foaie toate ideile relative la subiectul dat, aşa
cum ne vin în minte. Apoi se ordonează informaţia şi se stabilesc relaţiile adecvate între
conţinuturi (se bazează pe asociaţii şi memoria senzorială, vizuală, auditivă etc.);
procedeul logic recurge la o metodă liniară, analitică de reactualizare a ideilor. Se
ASIGURAREA exploatează sistematic toate pistele posibile după următorul traseu:
SUCCESULUI  definiţii;
LA EXAMEN  roluri/funcţii;
 comparaţii/ opoziţii;
 avantaje /dezavantaje;
 abordare interdisciplinară;
 identificarea conceptelor;
 interogaţii simple (cine? unde? când? cum? de ce? etc.);
 exemplificarea.

Trucuri pentru pregătirea

examenului

Organizaţi-vă timpul !
Înainte de a începe să vă pregătiţi pentru examen faceţi-vă o planficare care să fie realistă şi pe care să o puteţi
respecta. Stabiliţi-vă nişte limite care să delimiteze parcurgerea părţilor principale din materie. Lăsaţi-vă timp pentru o
recapitulare generală, dar nu lăsaţi acest lucru pentru ultima zi.
 Recompensaţi-vă !
Încercaţi metoda recompensărilor: stabiliţi o modalitate de a împărţi materialele pe care le aveţi de învăţat pentru
examen - de exemplu pe capitole - şi în timpul dintre două serii de studiu luaţi pauze în care să faceţi ceva care să vă
deconecteze şi să vă facă plăcere.

Învăţaţi cu prietenii !
Dacă nu sunteţi genul de persoană care să se poată concentra mai mult timp pe ceva, un ajutor foarte bun sunt
prietenii pentru că puteţi îmbina utilul cu plăcutul, cu condiţia să fiţi concentraţi cu toţii pe materialele pentru examen.

Rezolvaţi subiecte date anterior !

Este util să vă obişnuiţi cu stilul examenului respectiv rezolvând subiecte care au fost date în alţi ani sau altor colegi.

Nu trişaţi !
Nu căutaţi metode alternative de a promova examenele pentru că de cele mai multe ori ceea ce pregătiţi pentru un
examen vă poate fi util la un moment dat şi, în plus, obişnuirea cu procesul în sine de pregătire vă oferă anumite beneficii
de care veţi putea profita de fiecare dată când veţi mai fi puşi într-o astfel de situaţie. Priviţi-o ca pe o investiţie pe termen
lung!

Nu lăsaţi totul pentru ultima zi !

Această „metodă” de a vă pregăti pentru un examen nu face decât să vă crească stresul şi să vă frustreze, acestea fiind
problemele de care trebuie să scăpaţi înainte de evaluare. Este foarte constructiv să nu adoptaţi această practică pentru că
nu dă rezultate şi vă epuizează în mod inutil.

Relaxaţi-vă !
În ziua de dinaintea examenului opriţi-vă din învăţat, nu încercaţi să cuprindeţi din nou toată materia, pentru că acest
lucru se poate transforma într-un proces stresant şi care nu este deloc constructiv. Rezervaţi această zi, în planificarea pe
care aţi făcut-o la început, pentru a vă odihni şi a vă lua gândul de la examenul de a doua zi.
 FIŞA DE LUCRU 1
Colaborarea părinte – adolescent în perioada premergătoare examenelor
-chestionar-
1. Ce vei face după absolvirea gimnaziului:
a. liceu; b. şcoală profesională; c. altele; d. nu ştiu.

2. Cine te-a ajutat în luarea deciziei?

a. părinţii; b. dirigintele/ profesorii; c. colegii de clasă; d. nimeni.

3. Ce nu-ţi place în atitudinea pe care o au părinţii faţă de tine, acum, înainte de examen?...........................................
...............................................................................................................................................................................................
4. Descrie atitudinea pe care ai vrea să o aibă părinţii faţă de tine, acum, înainte de examen…………………………
................................................................................................................................................................................................

FIŞA DE LUCRU 2
Cum învăţ pentru examen?
-chestionar-
1.Obişnuiesc să învăţ: 3. Învăţ noaptea deoarece:
a. ziua a. mă concentrez mai bine
b. noaptea b. atunci este linişte în casă
c. aşa m-am obişnuit
2.Învăţ ziua deoarece:
a. mă concentrez mai bine 4. Studiez:
b. nu mă deranjează nimeni a. în camera mea, la masă/birou
c. aşa m-am obişnuit b. în pat, pentru că mă simt mai bine
c. unde apuc (în sufragerie, bucătărie etc.)
5. Pe biroul meu este ordine: 9. Dacă trebuie să învăţ un timp mai îndelungat (2-4
a. totdeauna ore) fac pauze de câte 10 minute din oră în oră:
b. deseori a. da
c. rareori b. nu
d. niciodată 10. Noaptea dorm:
6. Biroul meu este luminat: a. 5-6 ore
a. din partea stângă b. 7-8 ore
b. din partea dreaptă c. 8-9 ore
c. de sus d. atât cât să mă scol odihnit
7. Când învăţ , fac pauze între materiile pe care 11. După- amiaza dorm:
le studiez: a. din obişnuinţă, deşi nu simt nevoia
a. de 5-10 minute b. pentru că sunt obosit
b. de jumătate de oră şi chiar mai mult c. pentru că noaptea dorm puţin şi recuperez
c. nu fac pauze 12. Mă plimb în aer liber:
8. Seara, înainte de culcare, repet chestiunile a. zilnic ½ oră – 1 oră
cele mai importante din lecţiile studiate b. la 2-3 zile
pentru a doua zi: c. doar la sfârşit de săptămână
a. totdeauna 13. Seara adorm:
b. deseori a. repede, pentru că mă gândesc la ceva plăcut
c. uneori b.greu, deoarece mă gândesc la examen
d. niciodată c. greu, deoarece mă preocupă alte probleme