Fia indicatorului Populaţie după domiciliu

Denumire Populaţie după domiciliu

Definiie Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română
şi domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Metoda i formula de Metoda utilizată pentru calculul indicatorului ''populaţia după domiciliu'' este
calcul metoda componentelor. Formula de calcul folosită pentru determinarea
populaţiei după domiciliu la momentul t este:
(i) la nivel naţional P(t+1)=P(t)+N(t,t+1)-D(t,t+1)+dM(t,t+1)
(ii) în profil teritorial P(t+1)=P(t)+N(t,t+1)-D(t,t+1)+dM(t,t+1)+dm(t,t+1)
unde :
N(t,t+1) - Nascutii vii din anul t;
D(t,t+1) - Decedati din anul t;
dM(t,t+1) - soldul migraţiei internaţionale (Imigranţi-Emigranţi)din anul t;
dm(t,t+1) - soldul migraţiei interne (Sosiţi-Plecaţi) din anul t
Nivelul de agregare Naţional; Macroregiuni; Regiuni de dezvoltare; Judeţe; Localităţi; Sexe; Medii
de rezidenţă; Grupe de vârstă; Vârste
Cercetare statistică
Cod cercetare POPDOM
Denumire Populaţia după domiciliu a României (la 1 ianuarie şi 1 iulie)
Cadru general
Obiectivele cercetării Estimarea populaţiei după domiciliu în profil teritorial
statistice
Cadru legal naional Ordinul Preşedintelui INS nr.735 /2014
• Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în 2012, cu
modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr.2/1968, republicată în 1981 privind organizarea administrativă a
teritoriului României, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările
ulterioare;
• OUG nr.97/2005, republicată în 2011, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi
actele de identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea cetăţeniei române nr 21/1991, republicată în 2010, cu modificările
ulterioare
Cadru legal european
Descrierea cercetării statistice
Sfera de cuprindere Toate persoanele cu cetăţenie română care au domiciliul în România. Populaţia
după domiciliu a României cuprinde persoanele cu cetăţenie română care au
domiciliul în România, dovedit printr-un act de identitate (CI, BI) emis de
autorităţile competente din România (DEPABD). În stabilirea valorii acestui
indicator nu se ţine cont de reşedinţă, de perioada şi/sau motivul absenţei de la
domiciliu. Prin urmare, următoarele categorii de persoane cu cetăţenie română
sunt cuprinse în populaţia după domiciliu:
• persoane plecate la lucru în ţară sau străinătate;
• persoane plecate la studii în ţară sau străinătate;
• persoane plecate la tratament în ţară sau străinătate;
• militarii români ce activează pe lângă organizaţii internaţionale situate pe
teritoriul geografic al altor ţări;
• membrii ai forţelor armate naţionale staţionate în alte state;
• personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului
geografic al ţării;
• personalul diplomatic naţional aflat la post în străinătate;
• membrii echipajelor navelor de pescuit, ai altor nave, aeronave şi platforme
plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului;
• persoane plecate în scop turistic.
Unitatea de observare Evenimentul demografic; Locuitor
Clasificări i Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale
nomenclatoare utilizate
Organizarea culegerii i prelucrării datelor
Metoda de înregistrare Preluarea datelor din alte rezultate statistice
Cercetare statistică
Perioada de referină Momentul 1 ianuarie şi 1 iulie
Formă diseminare www.insse.ro
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
http://edemos.insse.ro/portal/; Anuarul Statistic al României; Comunicat de
presă; Conferinţe de presă
Beneficiari interni CCDAR; CNP; GUVERN; ICCV; MAI; ME; MEN; MFP; MMJS; MS;
PARLAMENT; PRESEDINTIE; UNDT
Beneficiari externi
Informaii privind calitatea datelor
Obiectivul i relevana
indicatorului
Acurateea generală
Comparabilitatea între
localităi/judee/regiune
Comparabilitatea în timp