Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2016
2016
Complement simplu:
A Anestezie locoregionala
B Incizie in U
C Decolarea lamboului mucoszal
D Decolarea lamboului muco-periostic
E Sutura cu fire separate
A anterioare
B meziale
C unilaterale
D posterioare
E incomplete
A vitamina D
B calcitonina
C interleukina 1 alfa si beta
D deficitul de estrogeni
E hormonul paratiroidan
A proiectia Pg pe S-N
B punctul de intersectie al clivusului cranian cu marginea posteriara a apofizei condiliene
C punctul construit la intersectia tangentei la fata posterioara a condilului si a unghiului
mandibular cu tangenta la punctul cel mai superior al condilului
D punctul cel mai inferior al marginei inferioare a foramenului magnum
E punctul cel mai superior si posterior al fosei pterigo-maxilare
A 30 grade
B 160 grade
C 70 grade
D 90 grade
E 200 grade
10. Rezistenta mecanica cea mai mare se constata la urmatoarele materiale de obturatie
de baza propriu-zise:
A5
B4
C4
D5
E3
14. Boala parodontala este considerata ca fiind localizata atunci cand procentul dintilor
afectati, din totalul dintilor prezenti pe arcade, este mai mic de:
A 30 %
B 40 %
C 50 %
D 60 %
E 45 %
A anodontiei
B incluziei
C dintilor supranumerari
D diastemei
E transpozitiei
A 15-20 ani
B 20-30 ani
C 30-40 ani
D 40-45 ani
E 45-50 ani
A bor
B seleniu
C fluor
D molibden
E mangan
A pruritul gingival
B usturime gingivala
C jena dureroasa gingivala
D sangerari frecvente ale gingiei
E senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere
periradiculara si interradiculara
24. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei se masoara intre doua puncte
antropometrice:
A nasion-gnation
B subnazale-gnation
C ofrion- gnation
D vertex- gnation
E subnazale- planul de la Frankfurt
A ectopie
B incluzie
C reincluzie
D rotatie
E transpozitie
A glicerol
B carbamazepina
C xilina
D alcool
E clorhexidina
A profil concav
B buza superioara infundata
C ocluzie inversa frontala sau totala cu inocluzie sagitala inversa
D ocluzie inversa frontala sau totala fara inocluzie sagitala inversa
E ocluzie distalizata
32. Din categoria chisturilor salivare ale partilor moi orale face parte:
A chistul teratoid
B chistul cu incluzii epidermale
C mucocelul
D chistul limfoepitelial oral
E chistul gastrointestinal heterotopic
A modelului functional
B portamprentei individuale
C sablonului de ocluzie
D machetei protezei totale
E bazei protezei totale
A 20-22 ani
B 23-25 ani
C 30-35 ani
D 45-50 ani
E 55-60 ani
A perle
B butoni
C anse
D plase
E cristale hidrosolubile
A mucozal
B dento-mucozal
C dentar
D supracingular
E supraecuatorial
Vezi raspunsul corect
A diabet
B aterocsleroza
C obesitate
D disfunctii tiroidiene
E etilism cronic
45. Zona cea mai periferica, din punct de vedere morfopatologic, in granulomul simplu
conjunctiv este:
A zona exudativa
B zona de stimulare
C zona de iritatie
D zona de proliferare granulomatoasa
E zona inflamatorie
A reducerea incizala
B prepararea jumatatii incizale a fetei vestibulare
C realizarea de santuri de orientare pe fata vestibulara, marginea incizala si fata orala
D prepararea jumatatii gingivale a fetei vestibulare
E prepararea fetei orale
A metoda STILLMAN
B metoda BASS
C metoda CHARTERS
D metoda FONES
E metoda fiziologica
A elementele de agregare
B corpul de punte
C dintii stalpi
D bonturile protetice
E intermediarii puntii
A arsenic
B papaiana
C tripsina
D fenol
E antiformina
54. Dupa Stivaros si Mandall, gradul de severitate al incluziei de canin, apreciat prin
inaltimea verticala a coroanei acestuia in raport cu incisivul adiacent este:
56. Conform legii lui Ante referitoare la aprecierea posibilitatilor de solicitare a dintilor
stalpi ai unei viitoare punti dentare:
A suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa fie egala cu cel putin 2/3 din suprafata
radiculara a dintilor inlocuiti
B suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa egaleze suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
C suprafata radiculara a dintilor restanti poate sa depaseasca suprafata radiculara a
dintilor inlocuiti
D un dinte care a fost pierdut poate si inlocuit cu succes daca dintii vecini sunt sanatosi
E orice proteza fixa care restaureaza o bresa de mai mult de doi dinti este considerata
riscanta
57. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare cum
ar fi:
58. Pentru tumorile maligne ale maxilarului, alte semne asociate sunt:
A metoda Silvermann
B metoda Leonardo DaVinci modificata
C metoda Wright
D metoda Willis
E metoda Robinson
A boala Bowen
B “leucoplazia candidozica”
C leucoplazia
D eritroleucoplazia
E lichemul plan
A adenomul pleomorf
B carcinomul mucoepidermoid
C adenomul cu celule bazale
D carcinomul adenoid chistic
E adenocarcinomul polimorf bine diferentiat
A Streptococcus mutans
B Fusobacterium Vibrio
C Lactobacilul casei
D Veillonella
E Treponema
A cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat relieful ocluzal este mai accentuat
B cu cat unghiul Bennett este mai mare cu atat relieful ocluzal este mai accentuat
C cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat concavitatea fetelor palatinale ale
frontalilor superiori este diminuata
D cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale
dintior intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic
E cu cat distanta intercondiliana este mai mare cu atat ungiul delimitat pe fetele ocluzale
ale dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic
A Prisma- Shield
B Stratus Armor 2
C Kerr Pit
D Fissure Sealant
E Helioseal
A comunicari oro-nazale
B fistule ale planseului oral
C columela subdimensionata
D subdimensionarea rosului de buza
E insuficienta velopalatina
A agregate bacteriene
B fibroblasti
C celule fagocitare
D componente organice cum sunt sarurile de calciu si fosfor
E mici cantitati de magneziu, potasiu si sodiu
A Penicilina
B Amoxacilina
C Ampicilina
D Doxiciclina
E Clindamicina
A este micsorat
B este marit la majoritatea cazurilor
C pledeaza pentru modificari verticale mai mari in sectorul anterior
D pledeaza pentru o rotatie posterioara a mandibulei
E pledeaza pentru o rotatie anterioara a mandibulei
A lipomul
B adenopatii metastatice submentoniere
C osteomielita arcului mentonier
D chistul dermoid
E chisturi radiculare ale dintilor frontali inferiori, fistulizate tegumentar
Vezi raspunsul corect
82. Urmatoarele afirmatii legate de obturatia de canal prin tehnica Endotec sunt
adevarate:
A permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii incomplete
B realizeaza sigilarea mai redusa a spatiului endodontic fata de tehnicile conventionale la
rece
C determina densitatea mai redusa a obturatiei
D asigura adaptare superioara a gutapercii la peretii canalului prin ramolire
E asigura grad de omogenitate deosebita a obturatiei
A microstomia
B constrictii de mandibula, mergand pana la anchiloza
C trismus de mseter
D fracturi condiliene
E sgomote articulare
84. In sfera OMF, infectiile nespecifice secundare pot afecta urmatoarele spatii fasciale:
A parotidian
B prevertebral
C sublingual
D pterigomandibular
E infratemporal
86. Caria aproximala a dintilor temporari mai ales in zona de sprijin determina:
89. Intre factorii locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul
total se numara:
A flexibilitate
B rezistenta mecanica
C omogenitatea materialului
D uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru
E retin apa si detritusuri organice
95. La proteza partiala scheletata, conectorul principal metalic sub forma de bara are
urmatoarele forme pe sectiune:
A ovalara
B rotunda
C semiovalara
D dreptunghiulara
E trapezoidala
103. Intermediarul unei punti dentare corect conceputa din zona laterala trebuie
sa prezinte urmatoarele caracteristici:
A modificari discale
B dureri localizate articular, eventual iradiate
C miscari mandibulare dureroase
D scaderea cantitatii de lichid sinovial
E lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata
107. Evolutia relatiei ocluzale a molarului prim, pe toata perioada dezvoltarii este
dependenta de:
A forma arcadei
B valorile dimensionale ale dintilor temporari si permanenti (spatiul de deriva Nance)
C cresterea scheletala
D eruptia incisivului lateral
E rotatia mandibulara de tip posterior
A miogimnastica
B medicatia miorelaxanta
C inhibatori de ocluzie
D medicatie hipotensoare
E amprentari repetate ale campului protetic
116. La edentatul partial, situatii clinice cele mai frecvente care necesita proteze
imediate cu caracter provizoriu sunt:
A modificarea dietei
B terapia protetica
C folosirea fluorurilor
D sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
E tratamentul cariilor secundara marginale
A apistaxis
B plaga sangeranda cu margini anfractuoase, inconjurata de mici echimoze
C explorarea plagii evidentiaza comunicarea cu sinusul frontal
D voce nazonata
E explorarea plagii evidentiaza comunicarea cu fosa nazala
A simetric comparativ
B ascendent
C descendent
D pentru exprimarea secretiei salivare
E incepand cu muschiul digastric
127. Examenul radiologic este necesar inaintea oricarei extractii dentare, pentru a
evidentia:
A spatiul periradicular
B directia radacinilor
C gradul de mineralizare al smaltului
D prezenta sau absenta leziunilor periapicale
E raporturile cu elementele anatomice adiacente
A extirpare pulpara
B pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
C pulpotomie vitala
D obturatie de canal in aceeasi sedinta
E drenaj alveolar prin extractia dintelui
A stomatita gangrenoasa
B edem faringian
C septicemia
D edem laringian
E meningita
A sexul feminin
B sexul masculin
C in dentitia temporara mai frecvent la mandibula
D in dentitia temporara mai frecventa la maxilar
E in dentitia permanenta mai frecvent la maxilar
A clivus
B planul L (Steiner)
C axa Y
D distanta Ao-Bo
E planum
145. Aspectul facial in malocluzia clasa a –II-a, divizia 2 este modificata astfel:
A menton retras
B buze subtiri
C nas proeminent
D buze groase
E menton proeminent
A granulomul epitelial
B parodontita apicala cronica difuza Partsch
C granulomul chistic
D abcesul cronic apical
E parodontita apicala cronica condensata
A incizia nu trebuie sa intereseze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi
creata intraoperator
B inciziile verticale se extind totdeauna 1-2 mm in mucoasa mobila
C inciziile verticale trebuie practicate pe convexitatea maxima a eminentelor radiculare
D baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
E incizia vericala nu se va extinde in mucoasa mobila
A insuficienta cardiaca
B hipoxie arteriala
C trombocite mai putin de 100.000/mm cub
D oligurie (sub 0.5 ml/kg corp/h
E creatinina mai mare de 2 mg/dl
A rahitismul
B cicatrici chirurgicale pe bolta palatina
C caria si complicatiile ei
D absenta suturii de crestere a maxilarului
E tipul dolicocefal (Graber)
A macrodentiei relative
B dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan sagital (retrodentii, retrognatii)
C dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan vertical
D macrodontii absolute
E dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan transversal (endalveolii)
A ocluzie modificata
B trismus discret
C manevra Lebourg pozitiva
D dureri la presiune
E dureri post-traumatice regional
A polistiren
B copal
C colofoniu
D sandarac
E azotat de celuloza
Vezi raspunsul corect
A structurile zonei frontale maxilare sunt evidentiate mai clar decat cele mandibulare
B structurile zonei frontale mandibulare sunt evidentiate mai clar decat cele maxilare
C evidentierea gradului de supraacoperire respectiv inocluzie in plan vertical
D nu se pot face aprecieri in plan vertical
E evidentierea dificila a leziunilor coronare datorita suprapunerii imaginilor dintilor
inferiori peste cei superiori
A teoria atavica
B teoria mecanica
C teoria anchilotica
D teoria tulburarilor metabolismului local
E teoria filogenica
186. Deplasarile meziale ale protezelor partiale scheletate, datorate unor forte
nocive, sunt inlenite de anumite conditii morfologice:
A lactoferina
B lizozimul
C complementul
D sistemul peroxidata
E anticorpii din clasa IgG in procent ridicat
A este limitat mezial si distal de fetele proximale ale dintilor vecini viitorilor dinti stalpi
B este limitat mezial si distal de fetele proximale ale dintilor restanti
C are o latime marita in ocluzia deschisa
D are o amplitudine micsorata la egresiunea dintilor antagonisti
E are o latime marita in atrofia crestei alveolare
A suspendate
B turnate
C in semisa
D intramusculare
E intraalveolare
A dismorfii grave
B malrelatii mandibulo-craniene accentuate in sens antero-posterior
C profil drept
D atrofie si resorbtie exagerata la nivelul unui maxilar
E linia bipupilara inclinata
A sinuzita maxilara
B septicemie
C tromboflebita sinusului cavernos
D colecistita prin piofagie
E osteite si osteomielite ale oaselor maxilare