UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE

ASISTENTA SOCIALA

ANUL I

GRUPA I

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ
  Masurarea abilitatilor cognitive la varsta mijlocie

Dezvoltarea umana este o calatorie in care oamenii pornesc din

momentul conceptiei, un drum al experientelor noi pe care il parcurg pe toata
durata vietii. Desi fiecare calatorie este unica, exista si repere stabile: bebelusii
cresc si devin copii, iar copiii devin adulti. Studierea dezvoltarii umane clarifica
atat experientele unice, cat si pe cele comune traite de-a lungul acestei calatorii
prin viata.

Starea abilităților cognitive a beneficiat de o serie amplă de studii

,rezultatele ieșind mereu diferit.Studiile s au bazat pe Scala de inteligență
WECHSLER .Totuși a mai fost inca un studiu cel al K.Warmer Schaie care se
bazeaza pe longitudinitate,el a inceput in 1956 cu 500 de participanti alesi
aleatoriu,25 de barbati ,25 de femei din fiecare varsta incepand de la 22 la 67 de
ani.

In studiu au fost remarcate Capacitățile mentale primare cum at fii:

 Inteligența verbală
 Raționamentul inductiv
 Fluența cuvintelor
 Orientarea spațiala
 Numere

Studiul longitudinal Seattle a arătat că mai multe din capacitățile mentale

primare rămân bune la vârsta mijlocie, dar există o mare variabilitate la nivel
individual.

 Inteligenta Fluida si Inteligenta Cristalizată

 Inteligența Fluidă capacitatea de a rezolva probleme noi, care necesită prea
puține cunoștințe interioare; procesare informațiilor și abilităților, care
devin încapsulate (captează abilitățile fluide pentru rezolvarea la nivel
expert a problemelor).

Atinge apogeul la începutul varstei adulte

Deasemenea este si tipul de inteligenta postulat de catre Horn si Cattell
,care se aplica in problem noi si este relative independent de influentele cultural
si educationale .
Inteligența Cristalizată capacitatea de reactualizare și folosirea informației
dobândite pe parcursul vieții; cunoștințe specializate sau experințe;

Se îmbunătățește la vârsta mijlocie și adesea până la sfârșitul vieții.

Autorii Rybash, Hoyer și Roodin: Inteligența fluidă scade mai devreme decât
inteligența cristalizată

Caracterul distintiv al cognitiei adulte

Unii specialist in dezvoltare in loc sa masoare abilitatile cognitive la fiecare
varsta ,ei gasesc calitati distinctive ale gandirii adultilor .Cei care lucrează din
prisma traditiei psihometrice remarca faptul ca volumul cunostintelor
accumulate schimba modul de operare al inteligentei fluide..Alti afirma ca
gandirea matura repreinta un stadiul al dezvoltării cognitive.

 Gandirea integrativă:
Deși nu exista limite in nici o perioada a varstei adulte,gandirea postformala
este potrivita pentru sarcinile complexe ,acele roluri multiple cat si alegeri
nedumirite.O caracteristica inportanta a gandiri postformala este caracterul
INTEGRATIV .

Maturii includ logica,intuitia si emotia;includ date,ide conflictuale si

cuprind informatiile noi in ceea ce ei stiu deja.Ei interpreteaza ceea ce
citesc,vad sau aud prin prisma semnificatiei pe care acel lucru o are pentru ei.

Aceast aspect al gandirii adulte este importanta pentu societate.Mai mereu

adulti maturi sunt cei care si traduc constiintele despre conditia umana.
  Creativitatea

Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea

unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau
concepte existente.
Creativitatea este un concept multidimensional și se poate manifesta
în multiple domenii. Identificarea și cuantificarea naturii creativității constituie
obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor
discipline diferite: psihologie, psihologie socială, științe cognitive, arte,
inteligență artificială, filozofie, economie, management etc. și deci la multe
niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc.
Dificultatea definirii creativității rezidă în asocierile particulare ale acestui
concept cu artele, în natura complexă a creativității și în varietatea teoriilor care
au fost dezvoltate pentru a o explica. Mulți oameni asociază creativitatea în
special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori
denumite "arte creative". Așa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este
proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din
științe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții
cotidiene.
Multi oameni își dezvolta creativitatea la varsta mijlogie cum ar fii:
La 40 de ani ,Frank Lloyd Wright a proiectat Cladirea Robie din
Chicago,Charles Darwin la 50 de ani și a prezentat teoria ,Agnes de Mille a
realizat coregrafia piesei Carousel pe Brodway,si multi alti.
 Caracteristicile oamenilor cu performante creative.

Copii se pot naște cu talent însa el nu este suficient pentru a realiza

ceva ,ei pot avea potential însa adultilor le este esential performanța creativa .
IQ-ul,inteligența generala are doar putina legatura cu creativitatea .Oamenii
creativi sunt independenti,nonconformiști,neconvenționali,flexibili și sunt
deschiși la experiențe noi.

 Creativitatea și varsta

Diferențele in raport cu varsta apar foarte des in testele psihometrice.Scorurie

ating apogeul fie ca datel sunt transversale sau longitudinale,ele apar la varsta
35,40 de ani.

Totuși varsta depinde și de domeniu,matematicienii și fizicienii tau

performante in jurul varstei de 20 -30 de ani.Psihologii la 40 de
ani,Romancierii,istorici,filozifii devin tot mai buni spre sfarditul varstei de 40 -
50 de ani

 Munca și educația

În societate,rolurile ocupationale au la baza,varstamTineri studiaza,iar

adultii muncesc ,adulti care aproape ajung de varsta pensionarii își organizeaza
timpul liber mai bine.Studentii deseori imbina studiul cu munca ,adultii tineri
experimenteaza foarte mult directiile pe care vor sa le urmeze si studiaza foarte
mult inainte sa isi aleaga o cariera .

 Munca versus pensionarea timpurie

În prezent ,exista o tendință de evitare a pensionării timpurii și de luare

în calcul a unor optiuni mai flexibile.

Aproape jumatate din lucratorii cu varsta intre 55 si 65 de ani isi iau un

serviciu intermediar inainte de pensionarea deplină.Oameni vor sa continuie ca
sa isi mentina sanatatea fizica si psihica,precum si rolurile personale si
sociale,din motive financiare.sau din diferite alte motive.

 Munca si dezvoltarea cognitivă

 Prin munca abilitatile cognitive se pot înbunatatii.Cercetarile arata ca
oamenii cu o gandire flexibila tind sa obtina servicii ce presupun munca
complexa care necesita gandire si judecata independenta.

 Studentul matur

Multi adulti se inscriu la studiile universitare la alta varsta decat cea

traditionala sau participa la alte activitati educationale ,deseori pentru a-si
imbunatati aptitudinile si cunostintele coorelate in muncă.

Dezvoltarea cognitivă se ralizeaza prin educatie ,Aceasta dezvoltare le

permite maturilor sa aiba stima de sine ,sa si ajute copii la teme pentru acasa,sa
tina pasul cu lumea schimbatoarea s.m.d.

Programele universitare 5% din adulti urmeaza aceste programe

cu frecventa redusa ppentru a obtine o diploma .Multe Universitati ofera cursuri
sambata,duminica ,serale,si studiu independent ,cursuri gratuite ,sau cu un cost
redus. Adulti maturi au nevoie si avantaje educationale speciale

Abilitățile educationale și ocupaționale ale adultului. Tehnologia

tt mai avansata ,schimbarile de la un loc de munca la altul au nevoie de o
educatie si de o specializare mereu aparte .Urmand cursuri si acumuland
experienta oameni de varsta mijlocie pot executa sarcini ca si un adult tanar .

Educația în scopul instruirii de baza .Instruirea de baza este o

cerinta importanta nu doar pentru locul de munca ci si pentru sectoarele
societatii moderne .

La începutul secolului XX erau necesare 4 clase ca sa ai o instruire de

baza,in prezent diploma de liceu abia daca este acceptata in unele institutii.La
nivel mondial,774 de milioane de adulti circa 1 din 5 sunt analfabeti ,in
principal cei din Africa sub-sahariana si Asia de Sud-Est.Analfabetismul este
deosebit de raspandit in randul femeilor din tarile in curs de dezvoltare .

În concluzie educatia in scopul instruirii de baza este o nevoie atat pe plan

local,national,mondial .