PILOTI,

CHESOANE

Prof. dr. ing. BO U Nicolae

1. PILO I SUPUȘI LA SOLICIT RI AXIALE

1.2 Capacitatea portantă la compresiune

Relația generală de verificare:

Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează cu rela ia:

sau
Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode
prescriptive
Pilo i purt tori pe vârf

Valoarea de calcul a capacității portante ultime la compresiune a piloților

purtători pe vârf se exprimă prin relația:
Valoarea caracteristică a rezisten ei pe bază se ob ine cu rela ia:

unde:
 Pilo i flotan i
Valoarea de calcul a capacită ii portante ultime la compresiune a pilo ilor
flotan i se exprimă prin rela ia:
 Valoarea caracteristică a rezistenței pe bază se obține cu relația:

unde:

Valoarea caracteristică a rezistenței de frecare pe suprafața laterală a unui

pilot se obține cu relația:

unde:
 Valoarea de calcul a capacității portante ultime la compresiune a piloților flotanți
prefabricați se exprimă prin relația:

unde:
Capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot care lucrează în grup

unde:
 Rezisten a la trac iune a pilotului
Relația generală de verificare:

unde:

Rezistența la tracțiune de calcul se calculează cu relația:

unde:
Rezistența ultimă la tracțiune pentru piloții prefabricați se determină cu relația:

unde:
 PILO I SUPUȘI LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

Relația generală de verificare:

unde:

Rezistența de calcul la încărcare transversală se calculează cu relația:

unde:
 Rezistența caracteristică la încărcare transversală a piloților verticali în radiere
joase se determină cu relația:
 Rezistența de calcul la încărcare transversală se determină cu relația:

Grupaădeăpiloţiăînc rcat ăcuăforţeăpreponderenteăverticale.

Când grupa de piloţi este solicitată de acţiuni preponderente verticale (H0,1V),

numărul necesar de piloţi se estimează din condiţia de preluare a componentei verticale
V şi a momentului M, cu relaţia:

unde:
=1 pentru o încărcare centrică a grupei de piloţi;
=1,15-1,30 în situaţia încărcării excentrice, funcţia de mărimea excentricităţii în
raport cu axele principale ale secţiunilor piloţilor ce alcătuiesc grupa, în planul
suprafeţei inferioare a radierului;
 Suplimentar, se poate lua în discuţie şi condiţia de preluare a componentei
orizontale pusă sub forma:

în care: m=0,9
Repartizarea piloţilor în formarea grupei urmăreşte ca încărcarea totală să fie
distribuită, pe cât posibil, în mod egal fiecărui dintre ei.
În cazul unor excentricităţi reduse a încărcării centrice, se preferă o dispunere
simetrică a piloţilor astfel ca axele de simetrie ale radierului să coincidă cu axele
principale ale secţiunii piloţilor în planul părţii inferioare a radierului.

Fig.1. Încărcarea grupei cu

forţe predominant verticale
Dispunerea piloților în radier
Distanța minimă între axele piloților, măsurat în teren, este de:

Repartizarea piloților sub radierul fundației se face, dupa caz, în rânduri paralele,
radial, în șah sau în funcție de modul de conformare a structurii de rezistența
construcției, pe baza valorilor solicitărilor preluate de piloți.

În cazul unor excentricităţi semnificative, o dispunere simetrică devine

dezavantajoasă privind utilizarea capacităţii portante a piloţilor. În ideea încărcării
piloţilor cât mai egal şi în consecinţă a utilizării raţionale a capacităţii lor portante, cu
spaţierea lor între limitele minime şi maxime admise, se poate utiliza construcţia grafică
din fig.2 a.
 Fig.2. Fixarea poziţiei şirurilor
de piloţi, încărcării excentrice
după o singură direcţie:
a - excentricitate constantă;
b - variabilă

Construcţia urmăreşte repartizarea volumului presiunilor ce s-ar dezvolta la

contactul radier-teren în mod egal şirurilor de piloţi. După determinarea presiunilor în
ipoteza distribuţiei plane se procedează la:
– fixarea punctului E;
– trasarea semicercului de diametru AE;
– rabaterea punctului B pe semicerc (B1) prin fixarea piciorului compasului în
punctul E;
– alegerea unei drepte paralele cu AE şi delimitarea segmentului A1B2;
– împărţirea lui A1B2 în segmente de aceeaşi mărime funcţie de numărul şirurilor de
piloţi după direcţia tratată (A1C1=C1D1= ... = F1B2= A1B2/k);
 – fixarea pe semicerc a punctelor de tip C2, D2, ... la intersecţia acestuia cu direcţia
normală pe A1B2, dusă din punctele C1, D1, F1, ...;
– rabaterea punctelor C2, D2, ... pe dreapta AE - punctele marcate cu 1, 2, 3, ....,
păstrând piciorul compasului în E;
- delimitarea în diagrama presiunilor de contact a unor zone în care rezultanta
acestora are o aceeaşi mărime cu extindere limitată de punctele A-1, 1-2, 2-3, ....
2. CHESOANE DESCHISE
Chesoaneădeschiseăşiăcuăaerăcomprimat

Chesoanele constituie o alternativă pentru fundarea construcţiilor atunci când:

- amplasamentele oferă condiţii defavorabile privind portanţa şi
deformabilitatea straturilor din zona de suprafaţă, prezintă apa subterană cu nivel la cote
ridicate sau sunt acoperite de ape de suprafaţă;
- intervin solicitări verticale excentrice şi orizontale mari ce impun încastrarea
construcţiei în teren prin asigurarea unor adâncimi de fundare mari.

Fig. 3. Chesoanele deschise (a) şi cu aer

comprimat (b)
 Alc tuireăconstructiv ,ăclasificare

Fig.4. Chesoane deschise masive: a - necompartimentate; b -compartimentate

http://cenews.com/article/4404/history_in_the_making___ http://www.nce.co.uk/features/geotechnical/in-forth-
again place/8638691.article
 După direcţia verticală pereţii superiori pot
prezenta secţiuni similare celor din fig.5. remarcându-
se trei variante privind faţa exterioară a peretelui şi
anume: verticală (fig.5.a), cu retrageri (fig.5.b) şi
înclinată sau în fruct (fig.5.b).
Elementele cuţitului, fig.6, - buza (b, b1),
înălţimea (hc), unghiul de înclinare a teşiturii cu
verticala () sunt fixate de natura şi condiţiile de stare
ale pământurilor străbătute de cheson până la stratul de
rezemare.

Fig.5. Profilul pereţilor laterali

după direcţia verticală
Fig.6. Soluţii privind alcătuirea cuţitului
chesonului
 http://www.nce.co.uk/features/geotechnical/in-forth-
http://www.coluccio.com/services/shafts- place/8638691.article
shoring/concrete-caisson/

Cheson din beton armat

Fundația unui pod peste Scotland’s Forth Estuary realizată din chesoane din oțel
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Les_fondations_de_la_Tour
_Eiffel,_caissons.jpg

Funda iile turnului Eiffel – chesoane metalice

http://www.cnet.com/pictures/the-eiffel-tower-behind-the-scenes-
photos/18/
 Execuţiaăşiăcoborâreaăchesoanelorăînăteren
Lansarea chesonului constă din următoarele etape principale:
 execuţia propriu-zisă a chesonului similar oricărui element de beton armat,
activităţile fiind desfăşurate în condiţii de uscat;
 aducerea şi fixarea pe poziţie în cadrul amplasamentului dat;
 coborârea chesonului la cotă.

Fig. 7. Faze privind execuţia şi coborârea chesonului.

a - confecţionarea şi scoaterea traverselor; b - coborârea la cotă.
 http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/caisso
n+foundation
Fig. 9. Cuțitul chesonului folosit
Fig. 8. Săparea în cheson
la podul Greater New Orleans
Condiţia de coborâre peste râul Mississippi
Condiţia de înaintare a chesonului

http://www.nra.co.za/content/Chapter_5.pdf
este exprimată sub forma:
Fa
 115
,
Fr
unde:
Fa  forţa ce asigură înaintarea;
Fr  reprezintă rezistenţa la înaintare.
Forţele Fa şi Fr sunt estimate pentru o aceeaşi
valoare Uc a lungimii de calcul a perimetrului
chesonului.
 http://canmore.rcahms.gov.uk/en/details/1312303/
http://www.jai-nta.com/services/Caisson-Excavation

http://civilengineersforum.com/caisson-
foundation-types-uses-advantages-
disadvantages/
http://tunneltalk.com/Detroit-outfall-Nov01-Set-up-for-
Detroits-outfall-2.php
 Morocco

HSL peste
Hollandsch Diep
Fundarea podului
chesoane în Tangiers,
Dig de protecție realizat din

file:///F:/03_LUCRARI%20LABORATOR%20SI%20SEMINARII/Lucrari%20studenti%202013_2014/Fundatii/CT3330
_Caissons_-_Feb_2011.pdf
Chesoane cu aer comprimat