Transportor Cu Banda

TEMA NR.
TRANSPORTOR CU BANDĂ
Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu

să corespundă
celui din figura 1.1…., utilizând următoarele date de proiectare:
- Productivitatea transportorului Π
m
[t / h]
- Viteza transportorului v
[m / s]
- Materialul transportat
- Densitatea materialului ρ
[t / m
3
]
- Mediul de lucru
- Lungimea de transport L
[m]
- Inălţimea de ridicare H
[m]
- Unghiul zonei înclinate
β [
0
]
- Unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă sau
o
180 = α
o
210 = α
Fig. 1.1 Transportor cu bandă

Transportor cu bandă 4
Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura

1.2.
Fig. 1. 2 Acţionarea transportorului
Memoriu tehnic
1.Prezentarea generală a utilajului

2. Proiectarea utilajului
2.1 Dimensionarea benzii
2.2 Dimensionarea tobelor
2.3 Dimensionarea rolelor
2.4 Forţele în punctele caracteristice ale traseului
2.5 Verificarea benzii
2.6 Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj
2.7 Alegerea reductorului de turaţie
2.8 Alegerea cuplajului motor-reductor
2.9 Alegerea cuplajului reductor-tobă de acţionare
2.10 Dimensionarea ansamblului tobei de acţionare
2.11 Dimensionarea ansamblului tobei de întindere
2.12 Dimensionarea sistemului de întindere
3. Instrucţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securităţii muncii.
Temă de proiect 5
Fig. 1.3 Transportor cu bandă
1- Carcasă
evacuare
7 - Tobă de întindere 13 - Suport cap
întindere
19-Material
transportat
2 - Tobă acţionare 8 - Cărucior 14- Role inferioare
3 - Bandă 9 - Cablu de întindere 15 - Motor electric
4 - Role superioare 10 - Rolă de ghidare 16 - Construcţie
metalică
5 - Suport role 11 - Contragreutate 17 - Cuplaj

6-Pâlnie alimentare 12 - Cadru sistem
întindere
18 - Reductor
TEMA NR.2
TRANSPORTOR CU BANDĂ
Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu

să corespundă
celui din figura 2.1, utilizând următoarele date de proiectare:
- Productivitatea transportorului Π
m
[t / h]
- Viteza transportorului v
[m / s]
- Materialul transportat
- Densitatea materialului ρ
[t / m
3
]
- Mediul de lucru
- Lungimea de transport
∑
=
=
4
1
i
i
L
i
= L L [m]
- Inălţimea de ridicare H
[m]
- Unghiul zonei înclinate β
[
0
]
- Unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă
o
210 = α
Fig. 2.1 Schema transportorului
Temă de proiect 7
Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura

2.2.
Fig.2.2 Acţionarea transportorului

Memoriu tehnic
1.Prezentarea generală a utilajului
2. Proiectarea utilajului
2.6 Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj
2.8 Alegerea cuplajului motor-reductor
2.9 Alegerea cuplajului reductor-tobă de acţionare
2.10 Dimensionarea subansamblului tobei de acţionare
2.12 Dimensionarea sistemului de întindere
3. Instrucţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securităţii muncii.
1 Prezentarea generală a utilajului
Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe

direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25
o
, atât a sarcinilor vărsate cât şi
a sarcinilor în bucăţi. De asemenea traseul pe care lucrează
transportorul poate fi
combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu
zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor
cu
bandă s-a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să
fie transportată pe
distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din
mai multe
transportoare care se alimentează în serie. In cazul transportoarelor
înclinate, unghiul
de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate,
de unghiul
de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz
natural,
de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15
o
mai mic decât
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita
alunecarea materialului
în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului
unghiul de
înclinare se recomandă 20-22
o
, porumb ştiuleţi 15
o
, saci cu grâu, făină sau crupi 25
o
.
In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor
staţionar
cu bandă. El se compune din banda fără sfârşit 3 ce se înfăşoară peste
toba de
acţionare 2 şi toba de întindere 7. Banda este susţinută de rolele
superioare 4 şi
inferioare 14, montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16.
Încărcarea benzii se
realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se
realizează
în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate
realiza în
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de
descărcare
mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi
pentru
asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de
întindere al
benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate
deplasa în lungul
şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de
role 10, la
extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se
realizează
întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie
metalică de
susţinere, fixată pe locul de utilizare prin şuruburi de ancorare.
Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor
15,
cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă
realizându-se ca
urmare a frecării dintre bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată,
pe un
singur rând de role, banda având forma plată (fig. 1.3 a) sau se poate sprijini pe
două
sau trei rânduri de role, banda având formă de jgheab (fig.1.3 b şi 1.3 c). Unghiul
de
înclinare al axelor rolelor γ
1
=15
o
-30
o
.
Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând
de role
(fig.1.3a). Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de
înfăşurare
al acesteia pe toba de acţionare, acesta variind între 180-480
o
, în funcţie de numărul
tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a şi 1.1b).
2 Proiectare utilaj
Pentru determinarea lăţimii benzii se utilizează relaţia productivităţii

pentru
banda plată:
[t/h] 150
2
ψ ρ Π ⋅ ⋅ ⋅ = v B
m
(2.1)
sau pentru banda jgheab:
[t/h] 270
2
ψ ρ Π ⋅ ⋅ ⋅ = v B
m
(2.2)
unde: B - lăţimea benzii [m];
v - viteza de transport [m/s];
ρ - densitatea materialului [t/m
3
];
ψ - coeficient de umplere;
In cazul benzilor plate încărcate cu material mărunt ψ = 0,427, iar
în cazul
sarcinilor în bucăţi ψ = 0,305. Pentru banda în formă de jgheab
coeficientul de
umplere depinde de felul materialului şi de condiţiile de lucru; ψ =
0,4-0,6 pentru
sarcini în bucăţi, iar ψ = 0,5 - 0,75 pentru sarcini în vrac.
Dimensiunea rezultată din calcule se standardizeaza conform tabelului 2.1. Se
calculează grosimea benzii în funcţie de numărul straturilor de ţesătură (fig.
2.1).
1 2
= a i + + δ
δ δ
⋅ (2.3)
Valoarea calculată se rotunjeşte la un număr întreg.
unde:
a - grosimea stratului de ţesătură de bumbac inclusiv a cauciucului
care
serveşte la lipirea straturilor, a = 1,25 - 2,3 mm;
i - numărul straturilor de ţesătură de bumbac;
δ
1
-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafaţa de lucru a benzii, δ
1
=2-6 mm;
δ
2
-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafaţa nelucrată a benzii, δ
2
=1-2 mm;
Tabelul 2.1-Dimensiunile benzilor

Lăţimea
benzii B
[mm]
300
400
500
650
800
1000
1200
1400
1600
Nr.straturilor
de ţesătură
3-4 3-5 3-6 3-7 4-8 5-10 6-12 7-12 8-13
Semnificaţia notaţiilor:
1 - înveliş de cauciuc cu rol de

suprafaţă de lucru; 2 - ţesătură de
apărare (ce poate lipsi), 3-strat de
rezistenţă la tracţiune; 4 – inserţii
textile; 5 - strat de cauciuc cu rol
de suprafaţă de sprijin; 6 - plasă
de sârmă; 7 - strat de azbest; 8 -
cabluri metalice.
Fig. 2.1 Secţiuni ale benzilor textile cauciucate
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât şi a celor din oţel se utilizează tobe
de acţionare ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi
tobe
de deviere ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540-86.
Tobele de acţionare au rolul de a pune banda în mişcare ca urmare a
frecării
cu banda, iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe
tobă.
Tobele pentru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile
Fc250;
Fc150, turnate dintr-o singură bucată, (fig.2.2.a), fie în construcţie sudată din
tablă şi
profile laminate (fig.2.2.b).
Pentru a se mări aderenţa benzii la suprafaţa tobei aceasta din urmă
se
căptuşeşte uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tobei din fontă se
execută cu
grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru
diametre cuprinse între 750 şi 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900
mm.
Proiectare utilaj 13
Pentru a se evita alunecarea laterală a benzii cauciucate, toba se
execută mai
bombată spre partea de mijloc.
a)
b)
Fig. 2.2 Tobe, variante constructive.
Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabileşte pe baza relaţiilor:

- pentru tobe de acţionare:
( ) i D ⋅ − ≥ 150 125 (2.4)
- pentru tobele de deviere:
( ) i D ⋅ − ≥ 100 76 (2.5)
unde: i - numărul de straturi al benzii.
Diametrul tobelor pentru benzi din oţel se stabileşte cu relaţia:
(800-1200) D= δ (2.6)
unde: δ - grosimea benzii [mm].
Se recomandă folosirea tobelor de diametre mari, pentru micşorarea
uzurii
benzii cauciucate.
Lăţimea tobelor se stabileşte în funcţie de lăţimea benzii şi anume:
- pentru benzile cauciucate sau din plasă de sârmă:
1,2 L= B (2.7)
- pentru benzile din oţel laminat:
0,8 L= B (2.8)
unde: B – lăţimea benzii [mm].
Dacă tobele pentru benzile din oţel s-ar executa mai late, impurităţile
ar
pătrunde între tobă şi bandă deteriorând muchiile benzii.
In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere,

banda se sprijină pe role. Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se
realizează
datorită frecării lor cu banda.
Rolele se execută turnate sau în construcţie sudată (fig.2.3 a şi b), montându-
se de obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenţilor, mai rar pe lagăre de
alunecare.
In figura 2.3a se prezintă montajul unei role pentru susţinerea benzii
cauciucate, iar în figura 2.3b este prezentat montajul unei role pentru susţinerea
benzii
din oţel.
a
b
Fig. 2.3 Montajul rolelor de susţinere a benzii
La transportul materialelor
vărsate cu ajutorul benzilor
cauciucate, pentru ramura încărcată
în cazul benzilor cu lăţimi mai mari
de 780 mm se folosesc reazeme cu
trei role. Transportoarele din silozuri
au în general banda sub formă de
jgeab, banda fiind îndoită numai pe
ramura încărcată (activă) în care
Fig. 2.4 Reazem pe trei role
încape mai mult produs decât pe
banda plată. Ramura activă se sprijină pe trei role de susţinere, iar
ramura de
întoarcere pe o rolă simplă (fig. 2.4).
Rolele de susţinere se montează la o distanţă de circa 1,5 m pe
lungimea
benzilor cu lăţimi cuprinse între 400 şi 800 mm. La lăţimi între 1000-
1600 mm
distanţa dintre role se micşorează la circa 1,2-1,3 m.
In cazul benzilor cauciucate, distanţa dintre rolele de susţinere, pentru ramura
încărcată, se poate determina şi în funcţie de greutatea specifică a
materialului
transportat şi de lăţimea benzii, cu următoarele relaţii:
] N/m [ 10 pentru ] mm [ 625 , 0 1750
3 4
≤ − = ′ γ B l
(2.9-1)
( ) ] N/m [ 10 1,5 - 1 pentru ] mm [ 625 , 0 1650
3 4
⋅ = − = ′ γ B l
(2.9-2)
( ) ] N/m [ 10 2 5 , 1 pentru ] mm [ 625 , 0 1550
3 4
⋅ − = − = ′ γ B l
(2.9-3)
In tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor în funcţie de lăţimea benzii.
Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de susţinere a benzii

Lăţimea benzii B [mm]
Tipul rolei
Dimensiunile rolei 300-600 800-1000 >1000

Diametrul D
r
[mm] 76-108 108-160 108-160
Role pe
rulmenţi, pentru
benzi cauciucate
Lungimea L
r
[mm] B + 100 B + 150 B + 200
Idem lagăre de
alunecare
Diametrul D
r
[mm] 200 200 200
Role pentru
benzi de oţel
Diametrul D
r
[mm] 180-300 180-300 180-300
Pentru sarcini în bucăţi cu o greutate mai mare de 500 N, distanţa

se alege
astfel încât sarcina să se sprijine pe cel puţin două role. Pentru
sarcini cu greutăţi
cuprinse între 100 şi 500 N, distanţa dintre role se alege 800 mm, iar
pentru sarcini
mai mici se alege 1000 mm.
Pentru susţinerea părţii descărcate se va alege în cazul sarcinilor în
bucăţi,
distanţa dintre role egală cu 2000-3000 mm, iar pentru cele mărunte 2500-3000 mm.
In cazul benzilor din oţel distanţa dintre role se alege în funcţie de greutatea
încărcăturii pe metru liniar de bandă, conform recomandărilor din tabelul 2.3.
Tabelul 2.3 Distanţa dintre role în cazul benzilor din oţel

Greutatea încărcăturii [N/m] 50 75 90 135 220 500
pentru partea
încărcată
3000 2500 2000 1500 1000 580
Pasul
rolelor
[mm]
pentru partea
neîncărcată
4000
Atât pentru benzile cauciucate cât şi pentru cele metalice, distanţa dintre role
la locul de încărcare a materialului pe bandă se ia de obicei de două ori mai
mică decât
cea normală.
În cazul transportorului din figura 2.5, împărţind traseul în tronsoane se poate

scrie:
Fig. 2.5 Forţele din ramurile benzii transportorului cu bandă
α µ
e S S
W S S
S K S
W S S
S S
d i
g
d
⋅ =
+ =
⋅ =
+ =
=
34 3 4
2 3
12 1 2
1
(2.10)
Din rezolvarea sistemului de ecuaţii rezultă:

( )
g
g
i
K e
W W K e
S
−
+
=
α µ
α µ
34 12
(2.11)
g
g
d
K e
W W K
S
−
+
=
α µ
34 12
(2.12)
unde: W
12
- rezistenţa la deplasare pe tronsonul 1-2 [N];
W
34
- rezistenţa la deplasare pe tronsonul 3-4 [N];
µ - coeficient de frecare între bandă şi toba de acţionare;
α - unghi de înfăşurare al benzii pe tobă [rad];
K
g
- coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe toba de întindere sau ghidare;
K
g
= 1,03 pentru lagăre pe rulmenţi cu bile;
K
g
= 1,04-1,06 pentru lagăre de alunecare.
In tabelul 2.4, se dau valorile coeficientului de frecare în funcţie
de felul
tobelor şi condiţiile de lucru.
Tabelul 2.4 Valorile coeficientului de frecare între bandă şi tobă şi a factorului

e
µ α
α µ
e pentru unghiul de înfăşurare α
o Natura suprafeţei tobei
şi condiţiile mediului de
lucru
µ
180 210 240 300 360 400
Tobă strunjită în mediu
extrem de umed
0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01
Tobă strunjită, mediu
foarte umed
0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85
Tobă strunjită, mediu
umed
0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04
Tobă strunjită mediu
uscat
0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14
Tobă căptuşită cu lemn,
mediu uscat
0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5
Tobă căptuşită cu
cauciuc, mediu uscat
0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41
Rezistenţele la deplasare se calculează cu relaţiile:

- pentru ramura încărcată:
( ) ( ) β β sin cos
' '
34
L q q q w L q q q W
r B r B
+ + ± ⋅ + + =
(2.13)
- pentru ramura descărcată:
( ) ( ) β β sin cos
" "
12
L q q L q q W
r B r B
+ ± + =
(2.14)
Semnul (+) este pentru mişcare ascendentă, semnul (-) este pentru
mişcare
descendentă. In cazul deplasării pe orizontală β = 0.
unde: w - coeficient de rezistenţă la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru
transportoare
staţionare;
β - unghi de înclinare al transportorului;
L- lungimea transportorului [m].
Greutatea încărcăturii pe metru liniar q [N/m], se determină din
relaţia
productivităţii gravimetrice:
] N/h [ 10 3600
3
g v q
m G
⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = Π Π
] N/m [
6 , 3 v
g
q
m
⋅
⋅
=
Π
(2.15)
(2.16)
unde: v - viteza de transport [m/s]
- productivitatea masică [t/h];
m
Π
g - acceleraţia gravitaţională [m/s
2
].
Greutatea pe metru liniar a benzii q
B
[N/m], se calculează cu relaţia:
(1,1-1,3)
B
= g B q δ ⋅ ⋅
(2.17)
δ - grosimea benzii [mm];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s
2
].
Greutatea rolelor pe metru liniar q'
r
[N/m], pentru zona încărcată se calculează cu relaţia:
r
r
G
q =
l
′
′
(2.18)
Greutatea rolelor pe metru liniar q"
r
[N/m], pentru zona descărcată se
calculează cu relaţia:
r
r
G
q =
l
′′
′′
(2.19)
unde: G
r
- greutatea unei role [N];
l' - distanţa dintre role pe zona încărcată [m];
l" - distanţa dintre role pe zona descărcată [m].
Greutatea unei role se poate determina cu relaţia:
( )
2
6000
r r
D Y B G + = [N]
(2.20)
D
r
- diametrul rolei [m];
Y = 0,6 pentru banda plată şi role din fontă;
Y = 0,4 pentru banda plată şi role sudate;
Y = 0,7 pentru banda jgheab şi role din fontă;
Y = 0,45 pentru banda jgheab şi role sudate.
După determinarea forţelor în bandă se verifică rezistenţa acesteia, cu

ajutorul
relaţiei:
a ef
q
i B
S
q ′ ≤
⋅
= ′
max
(2.21)

i - numărul de inserţii;
S
max
- forţa maximă din bandă [N];
q'
a
- sarcina specifică admisibilă [N/m].
Forţa maximă din bandă este forţa maximă din ramura ce se înfăşoară pe toba de
acţionare, determinată cu relaţia (2.32).
Sarcina specifică admisibilă a benzii se determină în funcţie de
rezistenţa
specifică la rupere a benzii q'
r
şi de un coeficient de siguranţă admisibil c
a
.
a
r
a
c
q
q
′
= ′
(2.22)
Rezistenţa specifică la rupere a benzii este q'

r
= 54.10
3
N/m pentru benzi cu
inserţie de bumbac de calitate obişnuită şi q'
r
= 113.10
3
N/m pentru benzile cu inserţie de
calitate deosebită.
Coeficientul de siguranţă este în funcţie de numărul de inserţii, el
crescând cu
acesta, datorită repartiţiei inegale a efortului între inserţii.
Coeficientul de siguranţă are valori ridicate datorită neomogenităţii
materialului
şi se adoptă din tabelul 2.5.
Tabelul 2.5 Valorile coeficientului de siguranţă c

a
Număr inserţii 3 4...5 6...8 9...11 12...14
Coeficient de siguranţă c
a
9 9,5 10 10,5 11
In cazul în care relaţia 2.22 nu este satisfăcută, se alege o bandă mai

rezistentă şi
se reface calculul transportorului.
2.6 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj
Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile

utile (greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de
rezistenţele la
deplasare, de rezistenţele pasive (pierderile prin frecare) şi se
determină pe baza
relaţiei:
] [
1000
.
kW
v F
P
p
nec
η ⋅
⋅
=
(2.23)
p i d
= - +
S S W F
a
(2.24)
unde: F
p
- forţa la periferia tobei de acţionare [N];
v - viteza transportorului [m/s];
S
î
- forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];
S
d
- forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];
W
a
- rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.
reductor toba
= η η η ⋅
(2.25)
( ) 1 2 1
1
− +
=
k w
b
toba
η
(2.26)
unde: w
b
- coeficient de rezistenţă al tobei, w
b
= 0,03-0,05;
k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă (tabelul
2.6).
Rezistenţa la înfăşurare a benzii pe toba de acţionare se determină cu relaţia:
( )
a a d i
= S -
W S K
(2.27)
unde: K
a
- coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe organul de acţionare;
K
a
=0,01-0,02 pentru benzi textile cauciucate;
K
a
=0,04-0,06 pentru benzi metalice;
S
î
- forţa în ramura ce se înfăşoară pe organul de acţionare [N];
S
d
– forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N].
Puterea calculată cu relaţia (2.23) se poate majora cu (15-20)% pentru
a se
ţine seama şi de alte rezistenţe suplimentare cum ar fi rezistenţa la încărcare,
rezistenţa
la descărcare în cazul descărcării cu plug sau cu cărucior. In funcţie
de puterea
rezultată se va alege un motor corespunzător, cu condiţia ca puterea
nominală a
motorului ales să fie mai mare sau cel puţin egală cu puterea necesară calculată (P
n
≥ P
nec.
).
Tabelul 2.6 Valoarea coeficientului k, în funcţie de unghiul de înfăşurare

Unghiul de înfăşurare
Tipul tobei
180 190 200 205 210 220
Metalică netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62
Căptuşită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35
2.6.1 Alegerea motorului electric
Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în
scurt circuit, de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a căror
accepţie este
următoarea:
A – motor asincron trifazat;
S – rotor în scurt circuit;
I – constructie închisă (capsulată).
Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o
literă majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul
şi o cifră
care reprezintă numărul de poli ai maşinii. De exemplu, simbolul ASI
250M-60-4
înseamnă:
ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construcţie închisă
(IP 44);
250 M – gabaritul 250 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul
este
executat în lungimea medie (există, în general, trei lungimi pentru fiecare
gabarit: S –
scurtă, M – medie, L – lungă);
60 – diametrul capătului de arbore în mm;
4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism,
respectiv
1500 rot/min.
Forma constructivă a motorului electric, în varianta constructie cu tălpi,
este
prezentată în figura 2.6; în tabelul 2.7 sunt prezentate caracteristicile
tehnice, iar în
tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit.
Pentru seria aleasă se vor scoate din tabele: . sau ;
max
n n
p
n
M
M
M
M
n
Fig. 2.6 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi

Tabelul 2.7 Motoare electrice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracteristici
tehnice.
2p = 2 n = 3000rot/min (turaţie de sincronism)

Tip motor Putere no –
minală
n
P
[kW]
Turaţie no-
minală
n
n
[rot/min]
n
p
M
M
n
M
M
max
Moment de
giraţie
( )
2
GD
[N·m
2
]
Masa
[kg]
ASI 71-14-2 0,37 2700 1,9 2,2 0,025 6,3
ASI 71-14-2 0,55 2700 1,9 2,2 0,0239 7
ASI 80-19-2 0,75 2750 1,9 2,2 0,0364 11,3
ASI 80-19-2 1,1 2750 2 2,2 0,0465 12
ASI 90S-24-2 1,5 2820 2 2,2 0,12 19,5
ASI 90L-24-2 2,2 2780 2 2,2 0,15 22,5
ASI 100L-28-2 3 2850 2,2 2,4 0,3 29
ASI 112M-28-2 4 2910 2,2 2,4 0,37 39
ASI 132S-38-2 5,5 2890 2 2,2 0,58 54
ASI 132S-38-2 7,5 2890 2 2,2 0,77 61
ASI 160M-42-2 11 2930 1,8 2,2 1,82 100
ASI 160M-42-2 15 2930 1,8 2,2 2,62 114
ASI 160L-42-2 18,5 2930 1,8 2,2 4,61 126
ASI 180M-48-2 22 2940 1,8 2,2 3,74 156
ASI 200L-55-2 30 2940 1,8 2,2 7,99 206
ASI 200L-55-2 37 2920 1,8 2,2 9,09 230
ASI 225M-55-2 45 2930 2,3 2,5 14 385
ASI250M-60-2 55 2930 2,3 2,5 16 420
ASI 280S-65-2 75 2950 2,2 2,4 28 550
ASI 280M-65-2 90 2950 2,1 2,3 31 620
p=4 n = 1500 rot/min (turaţie de sincronism)

minală
n
P
[kW]
Turaţie no-
minală
n
n
[rot/min]
n
p
M
M
n
M
M
max
Moment
de giraţie
( )
2
GD
[N·m
2
]
Masa
[kg]
1 2 3 4 5 6 7
ASI 71-14-4 0,25 1350 1,6 2 0,0336 6,3
ASI 71-14-4 0,37 1350 1,6 2 0,0451 7,5
ASI 80-19-4 0,55 1350 1,8 2 0,0569 10,1
ASI 80-19-4 0,75 1350 1,8 2,2 0,0569 12,2
ASI 90S-24-4 1,1 1390 2 2,2 0,125 19
ASI 90L-24-4 1,5 1425 2 2,2 0,230 22
ASI 100L-28-4 2,2 1420 2,2 2,4 0,280 27
ASI 100L-28-4 3 1420 2,2 2,4 0,420 32
p=4 n = 1500 rot/min (turaţie de sincronism) Continuare
1 2 3 4 5 6 7
ASI 112M-28-4 4 1425 2,2 2,4 0,520 42
ASI 132S-38-4 5,5 1440 2 2,2 1,150 59,5
ASI 132M-38-4 7,5 1435 2 2,2 1,470 72
ASI 160M-42-4 11 1440 2 2,2 3,140 103
ASI 160L-42-4 15 1440 2 2,2 4,110 140
ASI180M-48-4 18,5 1460 1,8 2,2 4,312 137
ASI 180L -48-4 22 1460 1,8 2,2 4,340 156
ASI 200L-55-4 30 1460 2,5 2,2 8,70 216
ASI 225S-60-4 37 1465 2,5 2,7 23 365
ASI 225M-60-4 45 1465 2,6 2,7 26 385
ASI250M-65-4 55 1465 2,6 2,8 31 420
ASI 280S-75-4 75 1470 2,5 2,7 53 590
ASI 280M-75-4 90 1470 2,5 2,7 64 660
2p = 6 n = 1000 rot/min (turaţie de sincronism)

minală
n
P
[kW]
Turaţie no-
minală
n
n
[rot/min]
n
p
M
M
n
M
M
max
Moment
de giraţie
( )
2
GD
[N·m
2
]
Masa
[kg]
ASI 80-19-6 0,37 890 1,6 2 0,067 10,6

ASI 80-19-6 0,55 900 1,7 2 0,084 12,3
ASI 90S-24-6 0,75 940 1,8 2 0,23 19
ASI 90L-24-6 1,1 940 2 2,2 0,28 22,5
ASI 100L-28-6 1,5 930 2 2,2 0,74 31
ASI 112M-28-6 2,2 945 2 2,2 0,93 40
ASI 132S-38-6 3 955 1,8 2 1,57 61
ASI 132M-38-6 4 960 1,8 2 1,93 72
ASI 132M-38-6 5,5 960 1,8 2 2,06 74
ASI 160M-42-6 7,5 960 1,8 2 4,47 110
ASI 160L-42-6 11 960 1,6 2 6,13 115
ASI 180L-48-6 15 960 1,6 2 5,82 144
ASI 200L-55-6 18,5 970 1,6 2 10,4 169
ASI 200L-55-6 22 970 1,6 2 10,2 186
ASI 225M-60-6 30 975 2,4 2,6 40 360
ASI250M-65-6 37 975 2,6 2,8 48 430
ASI280S-75-6 45 980 2,4 2,6 72 500
ASI280M-75-6 55 980 2,4 2,6 91 580
ASI315S-80-6 75 980 2,2 2,4 123 690
2p = 8 n = 750 rot/min (turaţie de sincronism)

minală
n
P
[kW]
Turaţie no-
minală
n
n
[rot/min]
n
p
M
M
n
M
M
max
Moment de
giraţie
( )
2
GD
[N·m
2
]
Masa
[kg]
ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23

ASI 100L-28-8 1,1 705 1,7 2 0,74 35
ASI 112M-28-8 1,5 705 1,7 2 0,73 39
ASI 132S-38-8 2,2 710 1,7 2 1,92 60
ASI 132M-38-8 3 710 1,7 2 2,39 71
ASI 160M-42-8 4 720 1,7 2 4,66 89
ASI 160M-42-8 5,5 708 1,7 2 4,66 97
ASI 160L-42-8 7,5 708 1,6 2 6,88 121
ASI 180L-48-8 11 720 1,6 2 6,91 146
ASI 200L-55-8 15 720 1,6 2 11,22 184
ASI 225S-60-8 18,5 730 2 2,2 36 340
ASI 225M-60-8 22 730 2,2 2,4 40 360
ASI 250M-65-8 30 730 2,2 2,4 48 430
ASI 280S-75-8 37 730 2,2 2,4 91 570
ASI 280M-75-8 45 730 2,3 2,5 101 625
ASI 315S-80-8 55 730 2,3 2,5 123 690
Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice

Ga-
barit
A AA AB B BB D E H HD K L
80 19
125 40 165 100 140 19 40 80 - 9 263
90S24
140 50 190 100 132 24 50 90 - 8 303
90L24
140 50 190 125 151 24 50 90 - 8 328
100L28
160 52 212 140 130 28 60 100 - 10 370
112M28
190 55 245 140 180 28 60 112 - 10 388
132S38
216 68 278 140 192 38 80 132 305 10 452
132M38
216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490
160M42
254 70 324 210 260 42 110 160 372 14 608
160L42
254 70 324 254 304 42 110 160 372 14 640
180M48
279 70 349 241 300 48 110 180 403 14 642
180L48
279 70 349 279 358 48 110 180 403 14 680
200L55
318 75 393 305 360 55 110 200 457 18 760
225S55
356 100 440 286 430 55 110 225 560 19 835
225S60
356 100 440 286 430 60 140 225 560 19 865
225M55
358 100 440 311 430 55 110 225 560 19 835
225M60
356 100 440 311 430 60 140 225 560 19 865
250M60
406 95 490 349 485 60 140 250 590 24 895
250M65
408 95 490 349 485 65 140 250 590 24 895
2.6.2 Verificarea la demaraj
La demaraj, în afara rezistenţelor statice determinate de forţele utile,

apar şi
sarcini dinamice determinate de forţele şi momentele de inerţie ale maselor cu
mişcare
de translaţie şi de rotaţie. Este necesar să se efectueze verificarea
motorului ales la
suprasarcină în timpul demarajului.T
Puterea dezvoltată de motorul de acţionare în perioada de demaraj, va fi dată
de relaţia:
] kW [
10
3
η ⋅
⋅
=
v F
P
pd
d
(2.28)
Pentru ca motorul ales să funcţioneze în perioada demarajului fără să
se supra
încălzească, este necesar să fie îndeplinită inegalitatea:
2 ..... 7 , 1 ≤
n
d
P
P
(2.29)
sau
max
M M
dem
≤
(2.30)
unde: P
n
- puterea nominală de catalog a motorului electric ales [kW];
M
dem
– momentul dezvoltat la arborele motor în perioada demarajului [Nm];

M
max
– momentul maxim pe care îl poate dezvolta motorul electric,
caracteristică de catalog a motorului ales [Nm].
Forţa la periferia tobei de acţionare, corespunzătoare demarajului se va
determina cu relaţia:
a d pd
W S S F + − =
max
(2.31)
unde: S
d
– forţa din ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare;
W
a
- rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare.
S
d
şi W
a
sunt determinate pe baza solicitărilor corespunzătoare regimului stabil
de funcţionare, pe baza relaţiilor (2.12 şi 2.27).
Ca urmare a existenţei sarcinilor dinamice, în perioada de demaraj forţa
maximă din ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare va fi:
din i
S S S + =
max
(2.32)
Sarcina dinamică totală ce trebuie învinsă la demaraj va fi:
] N [
" '
din din din
S S S + =
(2.33)
Forţa necesară învingerii inerţiei reazemului cu role va fi:
] N [
4
3 2 2
'
n
t
v
g
G
n
D
J
n
D
M
S
d
r
r r
i
din
⋅ ⋅ = ⋅ = ⋅ =
ε
(2.34)
unde: G
r
- greutatea unei role [N];
g - acceleraţia gravitaţională [m/s
2
];
v - viteza de transport [m/s];
t
d
– timpul necesar demarajului [sec.]; t
d
= 2…3 sec.
n - numărul total de role de sprijin din zona încărcată şi zona descărcată.
Forţa necesară pentru învingerea inerţiei benzii şi a sarcinii se determină cu
relaţia:
] [N
"
d
m b
din
t
v
g
G G
S ⋅
+
=
(2.35)
unde: G
b
- greutatea totală a benzii [N];
G
m
- greutatea materialului transportat [N];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s
2
].
Reductorul de turaţie se va alege în funcţie de mărimea raportului de

transmitere, rezultat din cinematica transmisiei mecanice, care face
legătura între
motorul electric şi arborele tobei de acţionare şi de puterea necesara
acţionării,
rezultată din calculele anterioare. In figura 2.7 este prezentată schema
transmisiei
mecanice.
1- motor electric
Fig. 2.7 Schema cinematică a transmisiei

mecanice
2- cuplaj I
3- reductor de turaţie
4- cuplaj II
5- bandă transportoare
Raportul de transmitere se
calculează cu relaţia:
t
n
r
n
n
i =
(2.36)
unde:
n
n
– turaţia motorului electric,
n
t
– turaţia la arborele tobei.
Turaţia la arborele tobei se calculează cu relaţia:
[ ] rot/min
60
t
t
D
v
n
π
=
(2.37)
unde:
v – viteza benzii, egală cu viteza de transport în [m/s];
D
t
– diametrul tobei în [m].
Caracteristicile tehnice şi dimensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una,
două sau trei trepte sunt prezentate în continuare.
Fig. 2.8 Reductor cilindric cu o treaptă

Tabelul 2.9 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele
cilindrice
cu o treaptă
Raportul A
de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630
transmitere Puteri nomonale [kW]
2 5,6 10,9 21,2 45 85 165 300
2,24 4,75 9,75 18,5 37,5 75 140 290
2,5 4,25 8,6 16 32,5 67 121 250
2,8 3,65 7,3 13,6 28 54,5 106 218 350
3,15 3,25 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 340
Tabelul 2.9 Continuare
Raportul A
de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630
3,55 2,72 5,3 10 20,6 40 77,5 165 330
4 2,3 4,5 8,75 18 35,5 65 132 305 415
4,5 2 3,75 7,1 15 28 54,5 112 264 360
5 1,65 3,15 6 12,1 24,3 46,2 97,5 220 334 600
5,6 1,12 2,06 3,37 8,25 20 38,7 82 179 300 550
6,3 1,12 2,06 3,37 8,25 16,5 30,7 63 139 235 470
Tabelul 2.10 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu o treaptă

A 80 100 125 160 200 250 320 400 500
B 54 64 78 96 116 144 180 220 270
C 43 50 20 92 90 130 140 195 265
D 15 20 20 25 30 30 40 45 60
E 150 180 225 300 340 440 540 680 900
E
1
- - - - - 220 270 340 450
F 116 140 155 190 240 280 340 410 500
G 85 100 115 140 180 210 260 320 380
H 100 112 140 180 225 280 355 450 560
K 204 225 280 345 418 505 680 790 995
K
O
181 214 263 336 418 523 663 830 1030
L 245 298 373 455 560 695 864 1060 1305
L
O
180 220 265 350 400 500 620 770 1020
M 76 88 95 120 145 175 205 220 270
N 38 50 50 60 75 80 95 130 150
P 56 72 80 94 138 150 213 235 365
d
1
18 22 30 35 45 55 70 90 110
d
2
28 35 45 55 70 80 100 130 160
d
3
11 14 14 18 22 22 26 33 39
l
1
28 36 58 58 82 82 105 130 165
l
2
42 58 82 82 105 130 165 200 240
s 14 18 18 22 24 28 35 40 45
Surub
fixare
M 10 M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36
Fig. 2.9 Reductor cilindric cu două trepte

cilindrice cu două trepte
Raportul A
de 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7,1 3,55 6,9 13,6 27,2 53 106 212
8 3,15 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 330 500
9 2,8 5,45 11,2 21,8 42,5 87,5 170 295 442
10 2,57 4,87 10 20 38,7 77,5 155 290 435
11,2 2,12 4,12 8,75 17,5 32,5 69 132 250 375
12,5 1,95 3,75 7,75 15,5 30 63 118 230 345
14 1,7 3,25 6,7 13,2 25 54,5 106 200 300
16 1,55 3 6,15 11,8 23 48,7 95 186 277
Raportul A
de 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
18 1,28 2,5 5,15 10,3 19,5 41,2 80 155 232
20 1,15 2,24 4,65 9,5 18 37,5 73 140 210
22,4 1,06 2 4,25 8,5 16,5 34,5 65 128 192
25 0,9 1,8 3,55 7,1 13,6 29 54,5 120 180
28 0,825 1,6 3,15 4,62 9 19 36,5 80 120
31,5 0,69 1,32 2,72 5,45 10,6 22,4 42,5 100 150
35,5 0,56 1,09 2,3 4,5 8,75 18,5 34,5 80 120
40 0,475 0,9 1,85 3,65 7,1 14,5 29 72 108
Tabelul 2.12 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu două trepte

A 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
A
1
80 100 125 160 200 250 320 400 500
A
2
100 125 160 200 250 320 400 500 630
B 106 128 156 192 234 290 360 440 550
C 60 68 95 125 130 140 195 290 375
D 20 20 25 30 35 40 45 60 85
E 135 160 210 270 320 390 495 640 790
F 190 210 250 320 370 450 550 670 790
G 150 170 200 260 300 370 460 550 670
H 112 140 180 225 280 355 450 560 630
K 240 298 360 450 555 690 850 1040 1230
K
O
214 263 336 418 520 665 830 1030 1220
L 374 457 578 710 833 1110 1358 1675 2080
L
O
310 360 470 600 710 860 1080 1400 1750
M 110 130 155 190 225 270 325 390 415
N 55 55 60 70 80 90 140 150 170
P 62 80 91 103 150 213 235 240 303
d
1
18 22 30 35 45 55 70 90 110
d
2
35 45 55 70 80 100 130 160 180
d
3
14 14 18 22 22 26 33 39 39
l
1
28 36 58 58 82 82 105 130 165
l
2
58 82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 18 22 26 28 35 40 48 50
Surub
fixare
M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36
Fig. 2.10 Reductor cilindric cu trei trepte

cilindrice cu trei trepte
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
1 2 3 4 5 6 7 8 9
45 1,32 2,8 5,45 10,6 22,4 59,5 97 147
50 1,15 2,36 4,62 9,25 19,5 52,5 84 126
56 1,03 2,24 4,25 8,25 18 47 75 112,5
63 0,96 2 3,75 7,5 16 43 69 103,5
71 0,85 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
80 0,71 1,45 2,9 5,6 11,5 32 53 79,5
90 0,65 1,32 2,65 5 10,6 30 47,5 71,5
100 0,58 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
112 0,53 1,09 2,18 4,25 9 24,5 38,5 57
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
125 0,475 1 1,95 3,75 8 22,4 35,4 54
140 0,437 0,9 1,8 3,4 7,3 19,6 31,4 48
160 0,365 0,75 1,5 2,9 6,15 16,5 26,2 39,5
180 0,307 0,65 1,25 2, 5,15 14,4 22,4 33,5
200 0,207 0,545 1,06 2 4,37 11,4 19,5 29,5
224 0,23 0,487 0,95 1,85 4 10,5 17,5 27
250 0,19 0,387 0,75 1,7 3,15 8,8 13,5 20,5
Tabelul 2.14 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu trei trepte
A 305 385 485 610 770 970 1220 1530
A
1
80 100 125 160 200 250 320 400
A
2
100 125 160 200 250 320 400 500
A
3
125 160 200 250 320 400 500 630
B 128 156 192 234 290 360 440 550
C 68 95 125 130 140 195 290 342
D 20 25 30 40 40 45 60 76
E 130 165 210 260 320 410 530 666
F 210 250 320 380 450 550 670 780
G 170 200 260 300 370 460 550 660
H 140 180 225 280 355 450 560 710
K 298 370 458 558 700 855 1060 1320
K
o
263 336 418 520 663 830 1030 1300
L
531 663 830 1034 1290 1590 1970 2500

L
o
430 545 690 860 1040 1320 1710 2150
M 115 155 190 225 240 325 335 395
N 55 60 90 80 95 140 150 170
P 80 90 103 150 213 235 240 318
d
1
18 22 30 35 45 55 70 90
d
2
45 55 70 80 100 130 160 180
d
3
14 18 22 22 26 33 39 39
l
1
28 36 58 58 82 82 105 130
l
2
82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 22 26 28 35 40 45 50
Surub
fixare
M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36
2.8 Alegerea cuplajului motor – reductor
Cuplajul dintre motor şi reductor (poz. 2, fig. 2.7) este un cuplaj

elastic cu
bolţuri, a cărui formă şi caracteristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982-80.
Acest
tip de cuplaj este prezentat în figura 2.11, iar caracteristicile tehnice
si principalele
dimensiuni de gabarit în tabelul 2.15.
Fig. 2.11 Cuplaj elastic cu bolţuri
Tabelul 2.15 Cuplaj elastic cu bolţuri. Caracteristici tehnice şi dimensiuni de

gabarit
Material Semi-
cuplă
Semicuplă
OT60-3 P C P;C
M
ă
r
i
m
e
d
M
n
Nm
d
1
d
o
d
2
l
1
l
2
l
3
l
4
d
4
D
D
1
D
2
s n
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
16,18,19 1
20,22,24
20 11-
15
37 28 14 32
8
8
6
2
4
0
2 25,28,30 45
10
11-
24
45 33 19 37
1
0
,
5
M
6
9
8
7
1
4
8
2 4
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
3 32,35,38,
40
112 12 13-
31
55 38 24 42
1
1
2
8
5
6
2
2 6
4 42,45,48,50 236 16-
41
65 48 34 52
1
0
,
5
M
6
1
2
7
1
0
0
7
5
1
0
5 55,56 500
15
16-
54
76 57 33 63
1
5
8
1
1
8
8
4
8
6 50,63,65,70 900 32-
59
90 72 48 78
1
8
0
1
4
0
1
0
5
3
1
2
7 71,75,80,85
1
5
0
0
32-
70
1
1
2
86 64 94
1
3
,
5
M
8
2
1
2
1
7
2
1
3
0
1
6
8 90,95,100
2
2
4
0
30
32-
89
1
3
0
96 59 104
2
6
4
2
0
5
1
6
0
1
0
9 110,120
3
3
5
0
40
4
2
-
1
0
9
1
5
0
116 79 124
2
9
5
2
3
6
1
4
0
1
2
1
0
125,130
4
7
5
0
53
5
5
-
1
2
4
1
6
0
136 99 144
1
8
,
3
M
1
2
3
3
5
2
7
0
1
9
5
1
4
1
1
140
7
5
0
0
58
6
0
-
1
3
9
1
8
5
155 95 165
2
8
,
5
M
2
0
4
0
0
3
0
5
2
1
5
4
8
1
2
150,160
1
1
2
0
0
69
7
1
-
1
4
9
2
0
5
175 115 185
4
4
0
3
4
0
2
4
5
5
1
0
1
3
170,180
1
7
0
0
0
69
7
1
-
1
6
9
2
3
5
195 135 205
2
8
,
5
M
2
0
4
4
0
3
4
0
2
4
5
1
4
1
4
190,200
2
5
0
0
0
88
9
0
-
1
8
9
2
6
0
214 138 228
4
1
,
7
M
3
0
5
4
0
4
2
0
3
0
5
1
0
1
5
220
5
5
5
0
0
1
0
8
1
1
0
-
2
1
9
2
8
0
244 168 258
4
1
,
7
M
3
0
5
9
0
4
7
0
3
3
5
1
4
1
6
240,250
6
0
0
0
0
1
3
8
1
4
0
-
2
3
9
3
2
5
272 180 290
4
7
M
3
6
7
1
5
5
5
0
3
8
0
7
1
2
1
7
260,280
8
0
0
0
0
1
6
8
1
7
0
-
2
5
9
3
7
5
312 220 330
4
7
M
3
6
8
0
0
6
3
0
4
3
0
1
4
1
8
300,320
1
2
5
0
0
0
1
8
8
1
9
0
-
2
9
9
4
0
0
352 260 370
4
7
M
3
6
9
0
0
8
2
0
4
9
0
1
8
a) b)
Fig. 2.12 Semicuple: a - varianta P, b - varianta C
In figura 2.12
sunt prezentate cele
două variante de
semicuple:
varianta P – pre gă-
urită la cota d
1
, cu
posibilităti de pre-
lucrare la cota d
o
;
varianta C – cu alezaj
cilindric la cota d.
Alegerea cuplajului se
face în funcţie de mă ri -
mea momentului de tor -
siune calculat cu relaţia :
[ ] Nm
10 30
3
1
n
nec
s
c
t
n
P
c M
⋅
⋅
=
π
(2.38)
unde:
P
nec
– puterea necesară acţionării în [kW];
n
n
- turaţia nominală a motorului electric în [rot/min].
c
s
- coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru (c
s
= 1,55…1,75)
Se alege din tabelul 2.15, un cuplaj care să aibă momentul . In
funcţie de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de
gabrit
corespunzătoare şi se verifică bolţurile cuplajului. Se adoptă pentru bolţ
c t n
M M
1
≥
1 , 5 , 1
1 4
− = ≈ δ δ δ d [mm].
Forţa care solicită bolţul se calculează cu relaţia:
n D
M
F
c t
b
⋅
=
1
1
2
[N]
(2.39)
unde:
n - numărul de bolţuri pe cuplaj;
D
1
– diametrul pe care sunt dispuse bolţurile (fig. 2.11).
Bolţul se verifică la :
- presiune de contact, între el şi bucşa elastică de cauciuc:
( )
5 .. 3
2 3
= ≤
−
=
as
b
p
l l
F
p
δ
[MPa]
(2.40)
- încovoiere în zona de separaţie a celor două semicuple:

110 ... 90
2
32
3
2 3
= ≤
⎟
⎠
⎞
⎜
⎝
⎛
+
−
⋅
=
ai
b
i
s
l l
F
σ
πδ
σ [MPa]
(2.41)
Dacă relaţiile de mai sus nu se verifică, dimensiunea adoptată iniţial

pentru
δ se modifică şi se adoptă
4
2d = δ .
2.9 Alegerea cuplajului reductor-arbore principal
Cuplajul dintre reductor şi arborele principal, poz. 4 fig. 2.7, este un cuplaj
cu
flanşe şi şuruburi păsuite STAS 769-80. In figura 2.13 este prezentat
acest tip de
cuplaj, iar în tabelul 2.16 sunt prezentate caracteristicile sale tehnice.
Alegerea cuplajului se face în funcţie de mărimea momentului de
torsiune la
arborele de ieşire din reductor, calculat cu relaţia :
t
er
s ter
n
P
c M
3
10 30 ⋅
= [Nm] (2.42)
unde:
- - puterea la ieşire din reductor, în kW;
er
P
- - turaţia la arborele tobei, în rot/min;
t
n
- c
s
- coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru.
c
s
= 1,55…1,75
nec r er
P P ⋅ =η [kW] (2.43)
rSTAS
n
t
i
n
n = [rot/min]
(2.44)
Fig. 2.13 Cuplaj elastic cu flanşe şi şuruburi pasuite

unde:
-
r
η - randamentul reductorului ales;
- - turaţia nominală a motorului electric, în [rot/min];
n
n
-
STAS
- raportul de transmitere al reductorului ales.
r
i
Randamentul reductorului se calculează cu relaţia:
z
u
y
l
x
a r
η η η η ⋅ ⋅ =
(2.45)
unde:
a
η - randamentul unei perechi de roţi dinţate;
98 , 0 ... 96 , 0 =
a
η pentru angrenaje cilindrice;
x – numărul de perechi de roţi dinţate;
l
η - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; 995 , 0 ... 99 , 0 =
l
η ;
y – numărul de perechi de lagăre;
u
η - randamentul ungerii;
u
η = 0,99;
z –numărul de roţi scufundate în baia de ulei.
Tabelul 2.16 Cacteristici tehnice ale cuplajului cu flanşe şi şuruburi păsuite
Surub Capăt de
arbore
M
ă
r
i
m
e
c
u
p
l
a
j
d l
M
o
m
e
n
t
n
o
m
i
n
a
l
N
m
D L
1
D
1
d
1
B
u
c
D
i
m
e
n
s
.
d
2
l
1
l
2
l
3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 18,19
2
8
18 100 60 70 40
2 20 21,2
3 22,24
3
6
41,2
105 76 75 45
35
4 25,28
4
2
69 115 86 85 55
M
1
0
x
4
5
45
5 30,32 112
6 35,38
5
8
200
130 120 100 70 50
16
7 40,42 290 135 105 75 55
8 45,48 468
9 50
8
2
530
150 120 90
M
1
0
x
5
0
11
68
18
10 55,56 800 160
168
130 100
3
75
11 60 1000
12 63,65
1
0
5
1320
175 145 115 4 85
13 70,71,75 2180 190
214
160 130 96
2
14 80, 85 3350 220 185 150
6
M
1
2
x
6
5
13
105
25
15 90,95
1
3
0
5000 240
266
200 160 115
16 100 6000 260 220 180 120
17 110 8500 270 230 190
8
130
18 120,125
1
6
5
13200
290
336
250 210 145
19 130,140
19500
340 290 240
17
160
32
20 150
2
0
0
25000
380
406
320 260
10
M
1
6
x
8
5
21 180 36
21 160,170
38700
420 360 300 200
22 180
46200
440
490
380 320
12
210
3
23 190,200
63000
460 400 340 14
M
2
4
x
1
1
0
25
230
40
24 220
2
8
0
82500
520
570
450 380 16 250 50
25 240,
250
3
3
0
1
2
2
0
0
0
670 490 420 16
M
3
0
x
1
4
0
32
280 50
5
Se alege din tabelul 2.16, un cuplaj care să aibă momentul . In
funcţie de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de
gabrit
corespunzătoare şi se verifică şuruburile cuplajului.
ter n
M M ≥
Forţa care solicită un surub va fi:
s
ter
s
n D
M
F
⋅
=
1
2
[N]
(2.46)
96 .... 64
4
2
2
= ≤
⋅
⋅
=
af
s
f
d
F
τ
π
τ [N/mm
2
]
(2.47)
unde:
D
1
– diametrul pe care sunt dispuse şuruburile;
n
s
– numărul de şuruburi.
2.10 Dimensionarea ansamblului tobei de acţionare
Ansamblul tobei de acţionare este prezentat în figura 2.14
Fig. 2.14 Ansamblul tobei de acţionare.

Semnificaţia notaţiilor din figură:
1 Arbore 5 Rulment 9 Carcasă lagăr
2 Inel de etanşare 6 Inel de etanşare 10 Şaibă
3 Capac lagăr 7 Tobă 11 Şurub fixare
4 Inel de siguranţă arbore 8 Pană fixare 12 Şaiba siguranţă
2.10.1 Dimensionarea arborelui
Forma constructivă a arborelui este prezentată în figura 2.15.
Fig. 2.15 Arbore
Diametrele arborelui se stabilesc în funcţie de diametrul d

2
, pe baza
recomandărilor indicate în continuare.
d
2
– diametrul capătului de arbore de iesire din reductor;
d
3
= d
2
+4(5) mm, cu condiţia ca d
3
să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.23;
d
4
= d
3
+2…5 mm, cu condiţia ca d
4
să fie divizibil cu 5;
d
5
= d
4
+ 4(5) mm, cu condiţia ca d
5
să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.23;
d
6
= d
5
+ 2 mm;
d
7
= d
5
;
d
8
= d
6
+5 mm;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranţă, detaliul A, se vor alege din
tabelul 2.17 în funcţie de diametrul d
4
..
Dimensiunile canalelor de pană (b,t
1
), se vor alege din tabelul 2.18 în funcţie
de diametrele d
2
respectiv d
6
.
2.10.2 Dimensionarea inelului de siguranţă pentru arbore
Dimensiunile inelului de siguranţă (poz.4, fig.2.14) se aleg în funcţie

de
diametrul d
4
. In figura 2.16 sunt prezentate variantele constructive ale acestor inele, iar
în tabelul 2.17 sunt date dimensiuni conform STAS 5848/2-80.
Fig. 2.16 Inele de siguranţă pentru arbore
Tabelul 2.17 Dimensiunile inelelor de siguranţă pentru arbore şi a canalelelor

corespunzătoare
Inel elastic Canalul din arbore
d
1
D
i
a
m
e
t
r
u
l
a
r
b
o
r
e
l
u
i
d
2
a
max
b
apro-
ximati
v
g
(h11)
d
4
min
d
3
nom. abat
.
m
1
(H13)
m
2
min.
n
min
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
20 18,5 4 2,6 22,7 19
25 23,2 4,4 3
1,2
28 23,9
1,3 1,4
30 27,9 5 3,5 1,5
2
33,3 28,6 1,6 1,7
1,5
35 32,2 5,6 3,9 2 38,4 33 1,6 1,7 1,5
40 36,5 6 4,4
1,5
43,5 37,5
45 41,5 6,7 4,7 1,75 49,1 42,5
1,9 2
50 45,8 6,9 5,1 53,8 47
55 50,8 7,2 5,4 58,6 52
h12
2,15 2,3
2
60 55,8 7,4 5,8
2
2,5
64,6 57
Tabel 2.17 Continuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
65 60,8 7,8 6,3 71,4 62
70 65,8 8,1 6,5 76,1 67
75 70,5 8,4 7 81,3 72
2,65 2,8
80 74,5 8,2 7,4
2,5 2,5
87,1 76,5 2,65 -
2,5
85 79,5 8,4 92,7 81,5 -

90 84,5 8,7
8
97,7 86,5 -
95 89,5 9,1 8,6 103,9 91,5 -
100 94,5 9,4 9
3
109,1 96,5
3,15
-
3
105 98 9,8 113,6 101 -
110 103 10
9,5
118,6 106 -
120 113 10,9 10,3 130,2 116 -
130 123 11,5
3
141,6 126 -
140 133 11,8
11
151,6 136 -
150 142 12,3 11,6
4
3,5
161,3 145
4,15
-
4
2.10.3 Dimensionarea tobei
Dimensiunile tobei prezentată in figura 2.17 se stabilesc pe baza recomandărilor ce

vor fi prezentate în continuare.
Diametrul tobei D
t
şi lungimea tobei L
t
au fost stabilite anterior la paragraful 2.2.
d
6
– diametrul arborelui pe care se montează toba;
d
b
– diametrul butucului,
d
b
=(1,2…1,6)d
6
;
l
b
– lungimea butucului,
l
b
= (1,4…2)d
6
;
g
t
– grosimea mantalei tobei,
g
t
= 10 pentru D
t
< 750 mm, g
t
= 12 pentru D
t
=750…900 mm, g
t
= 15 pentru
D
t
> 900 mm;
g - grosimea peretelui tobei,
g = (0,25….0,3)l
b
;
b şi t
2
se adoptă în funcţie de diametrul d
6
din tabelul 2.18;
D
g
– diametrul găurilor de uşurare, care pot fi ca număr 4,6,8, în
funcţie de
diametrul tobei,
D
g
= 50….150 mm, în funcţie de dimensiunile tobei;
D
o
= [(D
t
-2g
t
)+d
b
]/2
Figura 2.17 Tobă
2.10.4 Alegerea penelor
Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea

penelor se
va face pe baza recomandărilor din tabelul 2.18 ( STAS 1004-80) şi
tabelul 2.19
(STAS 1005-80), ţinînd seama că montajul se efectuează conform figurii 2.18.
Tabelul 2.18 Dimensiuni nominale ale penelor şi canalelor de pană

Dimensiunile canalului
Adâncime
Diametrul arborelui
Dimensiunile nominale
ale penelor
Lăţime
Arbore Butuc
peste până la b h b t
1
t
2
6 8 2 2 2 1,2 1
8 10 3 3 3 1,8 1,4
10 12 4 4 4 2,5 1,8
12 17 5 5 5 3 2,3
17 22 6 6 6 3,5 2,8
22 30 8 7 8 4 3,3
30 38 10 8 10 5 3,3
38 44 12 8 12 5 3,3
44 50 14 9 14 5,5 3,8
50 58 16 10 16 6 4,3
58 65 18 11 18 7 4,4
65 75 20 12 20 7,5 4,9
75 85 22 14 22 9 5,4
85 95 25 14 25 9 5,4
95 110 28 16 28 10 6,4
110 130 32 18 32 11 7,4
130 150 36 20 36 12 8,4
150 170 40 22 40 13 9,4
170 200 45 25 45 15 10,4
200 230 50 28 50 17 11,4
Tabelul 2.19 Lungimile standardizate ale penelor paralele

b 2 3 4 5 6 8
10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45
h 2 3 4 5 6 7
8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25
6 6
8 8 8
10 10 10 10
12 12 12 12
14 14 14 14 14
16 16 16 16 16
18 18 18 18 18 18
20 20 20 20 20 20
22 22 22 22 22 22
25 25 25 25 25 25
28 28 28 28 28 28 28
32 32 32 32 32 32 32
36 36 36 36 36 36 36 36
40 40 40 40 40 40 40
45 45 45 45 45 45 45 45
50 50 50 50 50 50 50 50
56 56 56 56 56 56 56 56 56
63 63 63 63 63 63 63 63 63
70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
80 80 80 80 80 80 80 80 80 80
90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
1
0
Dimensiunile b şi h ale penei se aleg din tabelul 2.18, în funcţie de diametrul

d
2
pentru pana de montaj a cuplajului şi în funcţie de diametrul d
6
pentru pana de
montaj a tobei. Lungimea l
p
a penei se adoptă în funcţie de lungimea butucului
cuplajului sau al tobei, pe baza relaţiei:
( )
b p
l l ⋅ = 9 , 0 .... 8 , 0
Figura 2.18 Montajul penelor paralele
Lungimea rezultată din
calcul se standardizează la
valoarea cea mai apropiată,
utilizând tabelul 2.19.
Pana aleasă se poate
verifica la solicitările ce apar în
asambalare, datorită momentului
M
t1c
sau M
ter
, pe baza relaţiilor de
mai jos:
d
M
F
t
p
2
= [N]
(2.48)
unde:
M
t
– moment de torsiune, care poate fi M
t1c
sau M
ter;
d – diametrul arborelui, care poate fi d

2
sau d
6
.
100 ... 65
2
= ≤
⋅
⋅
=
as
pSTAS
p
p
l h
F
p [N/mm
2
]
(2.49)
(
c af
pSTAS
p
f
l b
F
σ τ τ 3 . 0 .... 2 , 0 = ≤
⋅
= ) [N/mm
2
]
(2.50)
unde:
b, h, l
pSTAS
vor avea dimensiunile corespunzătoare diametrului d
2
, respectiv d
6
.
270 =
c
σ MPa, pentru OL50; 300 =
c
σ MPa, pentru OL60.
2.10.5 Alegerea rulmentului
Se vor alege rulmenţi radiali oscilanţi cu bile STAS 6846/1-80.

Alegerea
rulmenţilor se va face în funcţie de diametrul d
4
al arborelui şi de solicitare. Solicitarea
rulmenţilor se determină în funcţie de forţele din ramurile benzii de transport,
utilizând
următoarea schemă de încărcare (fig.2.19).
Reacţiunile din cele două reazeme sunt egale:
( ) 2 /
d i B A
F F R R + = = (2.51)
Capacitatea dinamică a rulmenţilor se calculează cu relaţia:
3
L R C C
A B A
= = [N] (2.52)
6
10
60
t t
L n
L
⋅ ⋅
= [mil.rot.] (2.53)
unde:
Figura 2.19 Schema de încărcare a rulmenţilor

L – durabilitatea rulmenţilor;
n
t
– turaţia tobei, în [rot/min.];
L
t
– durata de funcţionare, în [ore];
L
t
= 15000 ore.
Din tabelul 2.20 se va alege
un rulment cu o capacitate C>C
A
,
dar cu valoare foarte apropiată de
cea calculată şi cu diametrul
interior egal cu d
4
..
Tabelul 2.20 Caracteristicile rulmenţilor radial oscilanţi cu bile pe două rânduri
Dimensiuni
[mm]
Dimensiuni
[mm]
d D B
Capacitate
de încărca-
re C [N]
Simbol
rulment
d D B
Capacitate
de încărca-
re C [N]
Simbol
rulment
80 18 15000 1208 130 25 30500 1215
80 23 17500 2208 130 31 34540 2215
90 23 23200 1308 160 37 62000 1315
40
90 33 35500 2308
75
160 55 95000 2315
85 19 17000 1209 140 26 31000 1216
85 23 18300 2209 140 33 40000 2216
100 25 30000 1309 170 39 69500 1316
45
100 36 42500 2309
80
170 58 106000 2316
90 20 18000 1210 150 28 39000 1217
90 23 18300 2210 150 36 45500 2217
110 27 32500 1310 180 41 76500 1317
50
110 40 31000 2310
85
180 60 110000 2317
100 21 21200 1211 160 30 45000 1218
100 25 20800 2211 160 40 55000 2218
120 29 40500 1311 190 43 85000 1318
55
120 43 58500 2311
90
190 64 120000 2318
110 22 23800 1212 170 32 50000 1219
110 28 26500 2212 170 43 65500 2219
130 31 45000 1312 200 45 104000 1319
60
130 46 68000 2312
95
200 57 129000 2319
120 23 24500 1213 180 34 55000 1220
120 31 34000 2213 180 46 76500 2220
140 33 49000 1313 215 47 112000 1320
65
140 48 75000 2313
1
0
0
215 43 150000 2320

125 24 19000 1214 200 38 69500 1222
125 31 23200 2214 200 53 95000 2222
150 35 36000 1314 240 50 123000 1322
70
150 51 45500 2314
1
1
0
In funcţie de seria rulmentului ales se vor adopta principalele

dimensiuni de
gabarit: diametrul exterior D şi lăţimea B. Reprezentarea rulmentului se
va face pe
baza recomandărilor de mai jos, corelate cu figura 2.20
( ) d D s − ≈ 15 , 0 ; ( ) d D d
b
− ≈ 25 , 0
Figura 2.20 Rulment radial oscilant cu bile

b m
d R R 5 , 0 − ≈ ; r r 5 , 0
1
≈
2.10.6 Dimensionarea carcasei lagărului
Forma constructivă a carcasei lagărului este prezentată în figura 2.21.
Fig. 2.21 Carcasă lagăr

Dimensionarea sa se face pe baza recomandărilor prezentate în continuare.
surub
d D D 5 , 2
1
+ =
( )
surub
d D D 3 ... 5 , 2
1 2
+ =
( ) D D 9 , 0 ... 85 , 0
5
=
unde: D - diametrul exterior al rulmentului;
d
surub
– diametrul surubului care fixează capacul lagărului;
Diametrul şurubului se adoptă conform recomandărilor din tabelul 2.21, în

funcţie de diametrul exterior al rulmentului D.
Tabelul 2.21 Dimensiunile şuruburilor de fixare a capacului lagărului.

Şuruburi Diametrul rulmentului
D buc. filet (d
surub
)
< 100 4 M10
100-130 4 M12
130-230 6
peste 230 6-8
M16
B – lăţimea rulmentului;
m – lăţimea umărului capacului, ;
surub
d m 2 , 1 ≥
c = c
1
= e
1
= 2…3 mm;
- se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d
2 1 4
'
5 , 3
, , , b b D D
5
;
; a 2 /
2
b a =
1
= 3…4 mm; 2 /
1 3
L a = ;
1
3 , 0 L b ≈ ; ;
4 1
2a L ≥
( )
4 4 2
2 b a D L + + = ; 5 2 /
6 1
+ = D F mm;
surub
d h 2 , 1 ≈ ;
; b s 8 , 0 = ( ) 100 .... 50 2 /
2
+ + = h D H mm;
, se aleg din tabelul 2.22 în funcţie de diametrul şuruburilor
de fixare a carcasei lagărului, ale căror dimensiuni se adoptă.
e D D b a
o
, , , ,
' '
6 4 4
Tabel 2.22 Dimensiunile găurilor de trecere pentru şuruburile de fixare ale

carcasei
d b
4
a
4
D
o
D
o
“
d b
4
a
4
D
o
D
o
“
M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22
M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24
M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26
M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33
Tabel 2.23 Canale pentru inele de pâslă (Extras din STAS 6577-80)
Diametrul
arborelui
(d
3,5
)
D
’
3,5
H12
D
4
H12
b
1
H13
b
2
Diametrula
rborelui
(d
3,5
)
D
’
3,5
H12
D
4
H12
b
1
H13
b
2
30 31 43 88 89,5 109
32 33 45 90 92 111
35 36 48 95 97 116
7 9,4
36 37 49 100 102 125
38 39 51 105 107 130
40 41 53 110 112 135
42 43 55 115 117 140
45 46 58
4 5,5
120 122 145
8 10,8
48 49 65 125 127 154
50 51 67 130 132 159
52 53 69 135 137 164
9 12,3
55 56 72 140 142 173
58 59 75 145 147 178
60 61.,5 77 150 152 183
62 63,5 79 155 157 188
65 66,5 82 160 162 193
68 69,5 85
5 7
165 167 198
70 71,5 89 170 172 203
72 73,5 91 175 177 208
75 76,5 94 180 182 213
10 13,8
78 79,5 97 200 202 240
80 81,5 99 220 222 260
11 15,9
82 83,5 101
85 86,5 104
6 8,2
2.10.7 Dimensionarea capacului lagărului
Forma constructivă a capacului lagărului este prezentată în figura 2.22.

Dimensiunile sale se stabilesc pe baza recomandărilor de mai jos, pornind
de la
diametrul D, al rulmentului.
Figura 2.22 Capacul lagărului
surub
d D D 5 , 2
1
+ = ;
( )
surub
d D D 3 ... 5 , 2
1 2
+ = ;
( ) D D 9 , 0 ... 85 , 0 3 = ;
;
surub
d e 2 , 1 = 2
1
+ =
surub
d d mm;
2
3
− = D D
o
mm
unde: D - diametrul exterior al rulmentului;
d
surub
– diametrul surubului care fixează capacul lagărului (tabelul 2.21);
2 1 4
'
5 , 3
, , , b b D D - se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d
3
.
Dimensiunile capacului lagărului din partea dreaptă a ansamblului arborelui
de acţionare sunt aceleaşi cu ale capacului din figura 2.22, cu
observaţia că lipseşte
canalul pentru garnitura de etanşare, deoarece acest capac este închis.
Capacul din
figura 2.22 este străpuns de arbore şi necesită canal pentru etanşarea cu inel de
pâslă.
2.10.8 Şaiba pentru fixarea rulmentului
Şaiba şi şurubul pentru fixarea rulmentului (poz.10,11,12 fig. 2.11)

sunt
standardizate (STAS 8621-70). Dimensiunile lor se aleg în funcţie de
diametrul
arborelui (tabelul2.24).
Şaibele de siguranţă din figura 2.23 corespund STAS 2241/2-80, iar şuruburile
corespund STAS 4845-80.
a)
b)
Fig. 2.23 Şaibă pentru fixarea pieselor pe capăt de arbore
Tabelul 2.24 – Şaibe pentru fixarea pieselor pe capăt de arbore
Şurub d arb. D
max
g b h
filet lung.
d
1
e
f
max.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
16…20 28 2 5 5 -
20…28 36 2,5 8 7
M6 16 7
-
28…35 45 3,5 10 8 -
3
35…40 50 6 20
40…45 55 6 20
45…50 60 8
M8 20 9
25
4
50…60 70 8
- -
M12 30 14 30 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
60…70 80 8 36
70…80 90 10 40
80…90 105 10
M12 30 14
45
90…100 120 12 50
100…110 130 12 55
110…120 140 12 60
120…130 150 12
M16 35 18
65
130…140 160 12 80
140…150 170 12 80
150…160 180 12 100
160…170 190 12 100
170…180 210 12
M20 40 22
100
5
180…190 220 14 120
190…200 240 14
- -
M24 50 26
120
6
Ansamblul tobei de întindere poate fi ca în varianta prezentată în

figura 2.24
sau în varianta prezentată în figura 2.25.
Fig. 2.24 Ansamblul tobei de întindere

Semnificatia notaţiilor din figură:
1 Capac 5 Pană paralelă 9 Şaibă
2 Rulment radial oscilant 6 Carcasă lagăr 10 Şurub M…x…
3 Inel de pâslă 7 Surub fixare capac 11 Şaibă de siguranţă
4 Tobă 8 Şaiba de siguranţă 12 Osie
Ansamblul prezentat în figura 2.24 seamănă cu ansamblul tobei de acţionare.
Diferenţierea se face prin forma osiei, deoarece antrenarea acestei tobe se face de
către
banda transportoare, ca urmare a frecării. Osia se sprijină în acelaşi tip de
lagăre, osia
fiind rotitoare. Pentru această variantă se vor păstra pentru elementele
componente
aceleaşi dimensiuni ca la ansamblul tobei de acţionare, cu excepţia osiei.
Toba prezentată în figura 2.25 poate fi folosită ca tobă de întindere sau ca tobă
de deviere (fig.2.26), în cazul în care se doreşte mărirea unghiului α , de
înfăşurare a
benzii pe tobă, ce determină creşterea capacităţii portante a benzii transportoare.
La ansamblul din figura 2.25 rulmenţii se monteaza în butucii tobei,
iar osia
pe care se sprijină toba prin intermediul rulmenţilor este fixă.
Fig. 2.25 Montajul unei tobei libere
Semnificaţia notaţiilor din figură:

1- Şurub fixare placa 7- Şurub fixare capac 13- Garnitură de etanşare 19- Osie
2- Piuliţă 8- Şaibă Grower 14- Şurub fixare capac 20- Capac II
3- Şaibă de siguranţă 9- Tobă de acţionare 15- Şaibă Grower 21- Rulment
4- Placă de fixare 10- Şurub fixare capac 16- Capac lagăr III 22- Şaibă de
sigur.
5- Suport tobă 11- Şaibă de siguranţă 17- Inel distanţier 23- Piuliţă
6- Garnitură etanşare 12- Capac III 18- Garnitură de etanşare 24- Capac lagăr I
Fig. 2.26 Tobe de deviere
2.11.1 Dimensionarea arborelui
Arborele tobei de întindere prezentată în figura 2.24 are configuraţia

corespun -
zătoare desenului din figura 2.27, iar dimensiunile corespunzatoare recomandărilor
din
paragraful 2.10.1.
Fig. 2.27 Arbore tobă de întindere I
Pentru ansamblul din figura 2.25, forma arborelui corespunde figurii 2.28.
Fig. 2.28 Arbore tobă liberă

Fig. 2. 29 Schema de încarcare a osiei
Diametrele osiei se stabilesc constructiv adoptând pentru fusurile
rulmenţilor
(d
4
), aceleaşi valori ca în cazul arborelui tobei de acţionare pentru
acelaşi diametru.
Deasemenea acest diametru se poate calcula dacă se consideră osia, o
grindă simplu
rezemată încărcată cu forţele din ramurile
benzii transportoare care se înfăşoară ( ),
respectiv se desfăşoară ( ) de pe toba de
întindere (toba liberă), conform schemei din
figura 2.29. Dacă se estimează cota “a”
se poate determina diametrul fusului din
condiţia de rezistenţă la încovoiere.
'
i
F
'
d
F
După adoptarea diametrului d
4
,
celelalte diametre indicate în figura 2.28 se adoptă după cum urmează:
5
4 3
− = d d [mm] corelat cu tabel 2.32 5
4 5
+ = d d [mm]
5
3 2
− = d d [mm]; [mm]; 5
2 1
− = d d 5
5 6
+ = d d [mm]; 5
1
+ = b b [mm]
unde: b - grosimea tablei suportului.
2.11.2 Alegerea rulmenţilor
Rulmenţii se vor alege în funcţie de diametrul şi de capacitatea

dinamică
calculată în funcţie de încărcare şi de durabilitate, considerând durata
de funcţionare
= 15000 ore. Se aleg rulmenţi radiali cu bile (fig 2.30), având în
vedere că
încărcarea este pur radială. Capacitatea dinamică se calculează cu relaţia :
4
d
h
L
3
L R C C
A B A
= = [N]
(2.54)
Reacţiunile din cele două reazeme sunt egale:
( ) 2 /
' '
d i B A
F F R R + = = [N]
(2.55)
Capacitatea dinamică a rulmenţilor se calculează cu relaţia:
6
10
60
t t
L n
L
⋅ ⋅
= [mil.rot.]
(2.56)
unde:
L – durabilitatea rulmenţilor;
n
t
– turaţia tobei, în [rot/min.];
L
t
– durata de funcţionare, în [ore];
Din tabelul 2.25 se va alege un rulment cu o capacitate C>C
A
, dar cu valoare
foarte apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d
4
.. Va rezulta seria
rulmentului şi mărimea dimensiunilor D şi B (STAS 3041-74).
Reprezentarea grafică a rulmentului se va face pe baza recomandărilor:
( ) d D d
b
− ≈ 3 , 0 ;
Fig.2.30 Rulment radial
2
d D
D
m
+
= ;
( ) d D s − ≈ 15 , 0
r r 5 , 0
1
≈
Tabelul 2.25 Rulmenţi radiali cu bile. Caracteristici tehnice
Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C
o
] exec.normală
68 15 1,5 13200 9500 16008
80 18 2 34000 17000 16208
90 23 2,5 32000 22800 16308
40
110 27 3 50000 37500 16408
75 16 1,5 16600 12500 16009
85 19 2 26000 19000 16209
100 25 2,5 41500 30500 16309
45
120 29 3 60000 46500 16409
80 16 1,5 17000 13400 16010
90 20 2 27500 20000 16210
110 27 2,5 48000 36500 16310
50
130 31 3 68000 53000 16410
90 19 2 22000 17300 16011
100 21 2,5 34000 25500 16211
120 29 3 56000 42500 16311
55
140 33 3,5 78000 64000 16411
95 18 2 23200 18500 16012
110 22 2,5 37500 28500 16212
130 31 3 64000 49000 16312
60
150 35 3,5 85000 71000 16412
100 18 2 24000 20000 16013
120 23
2,5
44000 34500 16213
140 33
3
72000 57000 16313
65
160 37
3,5
93000 80000 16413
110 20 2 30000 25000 16014
125 24 2,5 48000 38000 16214
150 35 3,5 81500 64000 16314
70
180 42 4 112000 106000 16414
Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C
o
] exec.normală
115 20 2 31000 26500 16015
130 25 2,5 52000 41500 16215
160 37 3,5 88000 73500 16315
75
190 45 4 120000 116000 16415
125 22 2 37500 32000 16016
140 26 3 57000 45000 16216
170 33 3,5 96500 81500 16316
80
200 48 4 129000 127000 16416
130 22 2 39000 34000 16017
150 28 3 65500 54000 16217
180 41 4 104000 91500 16317
85
210 52 5 137000 137000 16417
140 24 2,5 45500 40000 16018
170 30 3 75000 62000 16218
190 43 4 112000 100000 16318
90
225 54 5 153000 166000 16418
145 16 2,5 33000 32500 16019
145 24 3 47500 42500 16219
170 32 4 85000 71000 16319
95
200 45 5 120000 112000 16419
150 24 2,5 47500 42500 16020
180 34 3,5 96500 80000 16220
100
215 47 4 137000 134000 16320
160 26 57000 52000 16021
190 36 104000 91500 16221
105
225 49 143000 146000 16321
170 28 3 64000 58500 16022
200 38 3,5 114000 102000 16222
110
240 50 4 160000 170000 16322
180 28 3 67000 62000 16024
215 40 3,5 114000 102000 16224
120
260 55 4 163000 170000 16324
200 33 3 83000 80000 16026
230 40 4 122000 114000 16226
130
280 58 5 180000 196000 16326
210 33 3 86500 85000 16028
250 42 4 120000 125000 16228
140
300 62 5 200000 228000 16328
225 35 3,5 98000 98000 16030
270 45 4 137000 140000 16230
150
320 65 5 210000 255000 16320
2.11.3 Dimensionarea capacelor
Dimensiunile capacelor se stabilesc în funcţie de diametrul exterior al

rulmentului şi ale şuruburilor de prindere ale acestora. Pentru şuruburi
se adoptă
dimensiuni în funcţie de diametrul exterior al rulmentului din tabelul 2.26.
Pentru capacul poz.24 din figura 2.25, reprezentat în figura 2.31 se
dau
recomandări în continuare.
Fig. 2.31 Capac lagăr I
s
d D D 5 , 2
1
+ ≈
Tabel 2.26 Dimensiuni şuruburi
Şuruburi
D
buc. filet (d
s
)
<100 4 M10
100-130 4 M12
130-230 6 M16
>230 6 M16
( )
s
d D D 3 ... 5 , 2
1 2
+ ≈
( )D D 9 , 0 ... 8 , 0
6
≈
6 5
D D ≈
- reprezintă diametrul exterior al
canalului pentru garnitura de pâslă, se alege
din tabelul 2.23 în functie de diametrul d
4
D
2
al
osiei, pe care se montează garnitura;
; - reprezintă câmpul de toleranţă în care se prelucrează
diametrul al arborelui.
11
2 3
A d D = 11 A
2
d
;
s
d e 2 , 1 = 3
1
− + = g B m mm; (B
1
şi g corespund fig. 2.36 şi fig. 2.37);
- se adoptă în funcţie de lăţimea “b” a inelului de pâslă din tabelul
2.27, astfel
mm.
a
3 + = b a
r şi se adoptă din tabelul 2.27; L D
o
= 1 +
s
d mm.
Tabel 2.27 Lăţimea inelelor de pâslă
d 30…45 48…68 70…85 88…95 100…120 125…135 140…180
b 5 6,5 7,5 8,5 10 11 12
Tabel 2.28 Dimensiunile canalelor în cazul etanşărilor fără contact

d 10…..50 50…120 120…180
r 1,5 2 2,5
L 13,5…27 18…36 22,5…45
Dimensiunile capacului
din figura 2.32 (poz.20,
fig.2.25) se adoptă con-
form recomandărilor:
Fig. 2.32 CapacII

D – diametrul exterior
al rulmentului
D
1
~ (0,8…0,9)D
11
2 2
A d D = ;
- reprezintă câmpul
de toleranţă în care se
prelucrează diametrul d
11 A
5
al
osiei;
D
3
= D-7 mm
b
1
= 7…10 mm
b
2
= 5…8 mm
b =L+3 mm
L – tabel 2.27 în
funcţie de diametrul d
5
.
Fig. 2.33 Capac lagăr III (a) şi Capac III (b)

Capacele prezentate în figura 2.33, poz.16 şi poz 12 din figura 2.25
se vor
dimensiona conform recomandărilor:
s
d D D 5 , 2
1
+ ≈ ; ( )
s
d D D 3 ... 5 , 2
1 2
+ ≈ ; ( )D D 9 , 0 ... 8 , 0
5
≈ ; d
s
- diametru şurub;
D
4
– diametrul exterior al garniturii de etanşare; se adoptă din tabelul 2.29 în
funcţie de diametrul d
2
al osiei; h – lăţimea garniturii (tabelul 2.29).
D
6
= D
4
- 5 mm; D
7
= D
4
+2,5 d
s
; D
3
= D
7
+(2,5…3)d
s
; D
8
= d
2
+ 2…3 mm;
c~1,8 h; c
1
= 3…5 mm; e =1,2 d
s
; m~e; b= c+c
1
+3 mm; d
8
= d
s
+1 mm.
Fig. 2.34 Manşeta de rotaţie
Dimensiunile manşetelor de rotaţie (STAS 7950/2-72), folosite pentru etanşări

sunt prevăzute în tabelul 2.29.
Tabelul 2.29 Dimensiunile manşetelor de rotaţie

d D h d D h d D h d D h d D h
52 7 75 10 95 10 105 12 125 12
55 10
50
80 10
65
100 10 110 12 130 12
60 10 70 10 90 10
85
120 15
105
140 15
62 10 75 10 95 10 110 12 130 12
65 10 80 10 100 10 115 12 135 12
72 10 85 10
70
110 12 120 12 140 12
40
80 10
55
90 10 95 10
90
125 15
110
150 15
60 8 75 10 100 10 120 12 140 12
65 10 80 10 105 10
95
125 12
115
150 12
72 10 85 10
75
110 12 120 12 140 12
45
80 10
60
90 10 100 10 125 12 150 12
65 8 85 10 110 10 130 12 160 15 50
70 10
65
90 10
80
115 12
100
140 15
120
d D h d D h d D h d D h d D h
160 15 145 180 15 160 200 15 220 15 210 250 15 130
170 15 180 15 165 200 15
190
230 15 250 15
135 170 15
150
190 15 170 200 15 230 15
220
260 15
170 15 155 190 15 210 15
200
240 15 260 15 140
180 15 160 190 15
180
220 15 210 240 15
230
270 15
Fig. 2.35 Montajul manşetelor de rotaţie

Forma locaşurilor pentru manşete de rotaţie (fig.2.35) corespunde STAS
7950/3-71. Dimensiunile canalelor sunt
prezentate în tabelul 2.30.
Tabelul 2.30 Dimensiuni canale manşete

h l
2
min. l
1
min.
7 7,3 5,95
8 8,3 6,8
10 10,4 8,5
12 12,4 10,3
15 15,5 12,75
d
1
~ d-2,5
Raza de racordare “ r “ se alege
din tabelul 2.31, în funcţie de diametrul de
montaj al garniturii d
5
sau d
2
al osiei.
Tabelul 2.31 Razele canalelor manşetelor

d 40…60 65…75 80…135 135…230
r
max.
0,4 0,5 0,8 1
2.11.4 Fixarea rulmentului
Fixarea axială a rulmentului se realizează cu ajutorul unei piliţe

canelate
(poz.23), variantă a piuliţelor pentru rulmenţi STAS 5816-77, asigurată de
şaiba
(poz.22) STAS 5815-77. Piuliţa de fixare a rulmentului este prezentată în figura
2.36,
iar şaiba de siguranţă în figura 2.37. Dimensiunile lor sunt prezentate în
tabelelul 2.32,
respectiv tabelul 2.33.
Pentru piuliţă se adoptă:
mm; 2
2
'
2
+ = d d 10
1
+ = B B mm;
Celelalte dimensiuni se adoptă din tabelul 2.31.
Fig. 2.37 Şaibă de siguranţă
Fig. 2.36 Piuliţă rulment
Tabel 2.32 Dimensiuni piuliţă

Filet
d
3
D D
1
B s t
Filet
d
3
D D
1
B s t
M20x1 32 26 6 4 2 M75x2 98 90 13 8 3,5
M25x1,5 38 32 7 5 2 M80x2 105 95 15 8 3,5
M30x1,5 45 38 7 5 2 M85x2 110 102 16 8 3,5
M35x1,5 52 44 8 5 2 M90x2 120 108 16 10 4
M40x1,5 58 50 9 6 2,5 M95x2 125 113 17 10 4
M45x1,5 65 56 10 6 2,5 M100x2 130 120 18 10 4
M50x1,5 70 61 11 6 2,5 M105x2 140 126 18 12 5
M55x2 75 67 11 7 3 M110x2 145 133 19 12 5
M60x2 80 73 11 7 3 M115x2 150 137 19 12 5
M65x2 85 79 12 7 3 M120x2 155 138 20 12 5
M70x2 92 85 12 8 3,5 M125x2 160 148 21 12 5
Tabel 2.33 Dimensiuni şaibe de siguranţă

d D D
1
h E s g d D D
1
h E s g
20 36 26 18,5 4 4 1 75 104 90 71,5 8 8 1,5
25 42 32 23 5 5 1,25 80 112 95 76,5 10 8 1,75
30 49 38 27,5 5 5 1,25 85 119 102 81,5 10 8 1,75
35 57 44 32,5 6 5 1,25 90 126 108 86,5 10 10 1,75
40 62 50 37,5 6 6 1,25 95 133 113 91,5 10 10 1,75
45 69 56 42,5 6 6 1,25 100 142 120 96,5 12 10 1,75
50 74 61 47,5 6 6 1,25 105 145 126 100,5 12 12 1,75
55 81 67 52,5 8 7 1,25 110 154 133 100,5 12 12 1,75
60 86 73 57,5 8 7 1,5 115 159 137 110,5 12 12 2
65 92 79 62,5 8 7 1,5 120 164 138 115 14 12 2
70 98 85 66,5 8 8 1,5 125 170 148 120 14 12 2
2.11.5 Dimensionarea tobei libere
Toba liberă se execută în variantă sudată din profile laminate,

executate din
oţel marca OL42.1k STAS 500-80. Forma constructivă a tobei este
prezentată în
figura 2.38.
Fig. 2.38 Tobă liberă
Dimensiunile tobei libere se stabilesc pe baza recomandărilor prezentate

în
continuare:
D
t
, g
t
şi L
t
se adoptă la fel ca la toba de acţionare; D- diametru exterior rulment;
D
1
, D
2
şi d
s
s-au adoptat la dimensionarea capacului de lagăr, fig. 2.31;
D
3
= D - 5 mm; D
4
= D
5
-4 mm; D
5
– diametru exterior garnitură manşetă, poz.18 ;
D
b
= D
2
– 5 mm;
a
1min
=1,2d
s
; a
min
=1,5d
s
; b
1
=(m-1)+B
rulment
+b
2
+8 [mm]; b
2
-corespunde fig. 2.32
b
4
= b
1
+ b + 5; b – lăţimea canalului din detaliul “A”, tabelul 2.34;
b
3
~ 50…100 mm; b
6
= g + B
rulm
+ (m-1) mm; g =5 mm grosimea inelului poz.17,
m – umărul capacului din figura 2.33;
b
5
= b
6
+ h + (3…5) mm; h – lăţimea garniturii manşetă, poz.18;
Tabelul 2.34 Dimensiuni ale degajării
d 18…..50 50…..80 80…..125 peste 125
r 1 1,6 2,5 4
t 0,2 0,3 0,4 0,5
b 2,5 4 5 7
2.12 Sistemul de întindere
Sistemul de întindere se montează de cele mai multe ori la extremitatea

transportorului, în partea opusă actionării, în zona alimentării
transportorului cu
material. Pentru întinderea periodică a benzii carcasa lagărului se poate
monta pe
glisiere (fig.2.39) sau se poate adopta unul din montajele din figurile
2.40 sau 2.41.
Dimensiunile glisierelor sunt prezentate în tabelul 2.35.
Fig. 2.39 Glisiere
Tabelul 2.35 Dimensiunile glisierelor

l
1
l
2
l
3
a b
1
b
2
b
3
b
4
c
ma
x
d e
min
f h
1
h
2
i
+0,2
265 325 355 15 40 45 - - 30 15 20 8 35 18 9
315 390 430 20 46 52 - - 35 15 24 10 40 18 9
355 430 470 20 50 60 - - 35 15 24 10 46 20 11
400 480 530 20 55 65 - - 40 15 32 12 50 25 11
500 610 670 30 70 80 - - 50 19 40 14 60 30 13
l
1
l
2
l
3
a b
1
b
2
b
3
b
4
c
ma
x
d e
min
f h
1
h
2
i
+0,2
630 470 710 80 85 100 140 150 70 24 55 14 70 35 17,5
800 600 900 100 100 120 165 225 90 28 65 16 75 38 22
1000 720 1100 120 140 140 190 250 90 28 65 16 80 40 26
Tabelul 2.36 Şuruburile glisierelor

l
1
Şurub întindere cu cap
hexagonal
Şurub pentru fundaţie
forma A
Şurub cap ciocan
265 M10x120 M12x125 M8x35
315 M12x150 M12x125 M8x40
355 M12x150 M12x160 M10x45
400 M16x150 M12x160 M10x50
500 M20x200 M16x200 M12x55
630 M20x200 M20x250 M16x60
800 M24x200 M24x400 M20x75
1000 M24x200 M24x400 M24x80
Fig. 2.40 Sistem de întindere cu greutate

Lungimea glisierei se adoptă în funcţie de lungimea tălpii lagărului L
(fig.
2.21) şi de mărimea deplasării S, astfel:
S L l + ≥
1
, unde din lungimea totală a benzii transportorului. ( ) % 1 .... 5 , 0 ≥ S
Şurubul de tracţiune al glisierei se va verifica din condiţia de
rezistenţă la
tracţiune, considerând că forţa din şurub F
s
' '
d i
S S + ≥ .
Dimensiunile cotelor indicate pe desen sunt prezentate în tabelul 2.37,
cu
caracter de recomandare.
Tabelul 2.37 Caracteristicile tehnice ale întinzătoarelor orizontale
Gre
ut.
Nr.
gre-
utăţi buc.
B L A
1
A D E H (S) L
1
C
Su-
rub
fun-
daţie
Dia-
metr
cabl
[mm]
3 75 500 600 820 1040 1650 564 275 800 775 45 12 6
4 100 600 700 920 1140 1650 614 290 800 775 45 12 8
6 150 750 850 1080 1300 2000 695 300 1200 950 70 12 8
8 200 900 1000 1270 1490 2000 790 310 1200 950 70 12 10
Deoarece cursa S depinde de lungimea benzii, valoarea din tabel este

orientativă. Ea se calculează ca fiind (0,5…1)% din lungimea transportorului.
a) b)
Fig. 2.41 Sisteme de întindere cu şurub
fig.a: 1- traversă, 2- tijăfiletată, 3- ghidaje;
fig.b: 1- şurub, 2- carcasă lagăr, 3- cadru transportor, 4- fus, 5-
tobă, 6- bandă.
Dispozitivul de întindere cu şurub din figura 2.41a, constă dintr-o
tobă de
întindere al cărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el însuşi cu ajutorul
unor tije
filetate 2, montate în traversa 1şi carcasa lagărului, aceasta având posibilitatea
de a se
deplasa în lungul unor ghidaje 3. La dispozitivul din figura 2.41b,
tijele filetate sunt
montate în carcasa lagărului 2 şi în cadrul 3, iar carcasa lagărului se poate
deplasa în
lungul profilelor traversei. Diametrul surubului se calculeaza din condiţia de
rezistenţă
la tracţiune, considerând că forţa din şurub trebuie sa respecte inegalitatea:
' '
d i s
S S F + ≥
(2.57)
at
s
kF
d
πσ
4
1
≥
(2.58)
unde:
k=1,25…1,3; 100 ... 60 =
at
σ N/mm
2
, pentru OL50.
3. Instrucţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica

securităţii muncii.
Instalaţiile şi utilajele de transportat folosite în industria alimentară

sunt
supuse unor condiţii de lucru relativ grele. Materialele transportate, ce
pot fi:
pulverulente, granulare, în bucăţi, precum şi produsele preambalate
transportate în
cutii sau lăzi pot determina, în anumite condiţii de exploatare,
accelerarea uzării
pieselor, subansamblelor, echipamentelor. Totodată, diversificarea continuă a
proceselor tehnologice conduce la adoptarea unor soluţii de transport moderne.
Toate
aceste probleme impun tratarea cu maximă seriozitate a activităţii de
exploatare care
trebuie să se desfăşoare în condiţii optime, la parametrii prescrişi de
cartea tehnică a
instalaţiei, spre a determina o cât mai mare disponibilitate a acestor
instalaţii.
Exploatarea corectă a acestor instalaţii nu se poate efectua fără o bună
calificare
profesională, fără însuşirea temeinică a instrucţiunilor emise de furnizor,
privind
exploatarea lor. Pe durata exploatării instalaţiilor de transport trebuie să se
organizeze
şi o activitate optimă de întreţinere şi reparare, avându-se în vedere
următoarele
obiective principale :
- menţinerea instalaţiilor şi utilajelor de transportat în bună stare de
funcţionare, ceea ce înseamnă că operaţiile de întreţinere şi reparare au
rolul de a conserva sau restabili capacitatea utilajului pentru o funcţionare
cât mai îndelungată;
- reducerea la minim a cheltuielilor provocate de întreruperi datorate
avariilor, stagnărilor etc.;
- optimizarea cheltuielilor de întreţinere prin adoptarea unor programe
judicios întocmite în vederea reviziilor şi reparaţiilor;
- îmbunătăţirea performanţelor unor piese sau subansambluri prin
asigurarea unor condiţii optime de funcţionare, prin creşterea durabilităţii
şi siguranţei lor în exploatare.
Exploatarea instalaţiilor de transport 68
O exploatare corectă a instalaţiilor de transport determină o mare
disponibilitate a acestora. Disponibilitatea caracterizează un sistem tehnic din
punct de
vedere al fiabilităţii şi al posibilităţilor sale de întreţinere. Pentru
a mări
disponibilitatea unei instalaţii este necesară o cunoaştere perfectă a acesteia, a
relaţiei
acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe care le deserveşte. Procesul de
cunoaştere
începe cu studierea “Cărţii tehnice “ a instalaţiei, livrată de furnizor odată cu
aceasta,
sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini şi a documentaţiei de
execuţie”,
furnizată în unele cazuri de proiectant.
Problemele fundamentale legate de exploatarea instalaţiilor de transportat sunt:
montarea, recepţionarea instalaţiilor şi punerea lor în funcţiune, ungerea, uzura
instalaţiilor şi tehnica securităţii muncii.
3.1 Montarea, recepţionarea şi punerea în funcţiune
3.1.1 Montarea instalaţiilor de transport
Montarea instalaţiilor de transport este o operaţie dificilă, care trebuie

făcută
cu toată atenţia, căci de corecta montare depinde în mare măsură funcţionarea
normală
a acestora. Montarea se execută cu mijloace adecvate şi cu personal
calificat,
respectându-se instrucţiunile din cartea tehnică a acestora.
3.1.2 Recepţionarea şi punerea în funcţiune
Una din primele etape ale vieţii unei instalaţii este punerea în
funcţiune de
către utilizator a acesteia, în condiţii normale de lucru. Pentru a se
trece la această
operaţie trebuiesc efectuate nişte faze premergătoare.
a) Controlul corectitudinii montajului
Acesta se efectuează prin studierea documentaţiei de bază (memoriu tehnic,
caiet de sarcini, documentaţie de execuţie), verificându-se :
- aşezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic;
- strângerea corespunzătoare a şuruburilor;
- montajul corect al dispozitivelor de alimentare şi preluare ale materialelor
de transportat;
- alimentarea corectă cu energie etc.
După montarea instalaţiilor de transport se face proba acestora. Prima
probă
constă în rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor
instalaţiei. La
această probă a instalaţiei se verifică dacă nici unul din elemente nu
se gripează şi
rotirea se face uşor şi fără şocuri.
La recepţionarea instalaţiilor de transport se va verifica încălzirea
lagărelor,
funcţionarea transmisiilor cu roţi dinţate şi cu lanţ din punct de vedere al
zgomotului,
încălzirea transmisiilor cu roţi dinţate să nu depăşească limitele admise,
transmisiile cu
curea să nu patineze, motoarele să nu se încălzească excesiv, frânele să asigure
oprirea
maşinii în timpul stabilit şi dispozitivele de ungere să funcţioneze normal.
In afara acestora se mai fac o serie de verificări suplimentare specifice fiecărui
tip de maşină.
In cazul transportoarelor elicoidale trebuie să se verifice distanţa dintre melc şi
carcasă, pentru a se preveni alunecarea materialului în raport cu carcasa şi a se
asigura
avansul acestuia.
In cazul transportoarelor cu lanţ nu se admit devieri ale lanţurilor
care se
mişcă în plane paralele; nu se admit deasemenea şocuri în funcţionarea
lanţurilor,
angrenarea zalelor lanţurilor cu roţile de lanţ trebuie să se facă simultan.
In cazul transportoarelor cu bandă se va urmări ca banda în mişcare să nu cadă
de pe role, să nu se scurgă materialul de pe bandă, să nu patineze banda de pe toba
de
acţionare, iar rolele de ghidare să se rotească liber.
In cazul elevatoarelor cu lanţuri se vor face aceleaşi verificări ca şi
în cazul
transportoarelor cu lanţuri.
In cazul elevatoarelor cu cupe se va avea în vedere ca la golirea
cupelor
materialul să nu cadă înapoi, iar organul de tracţiune şi cupele să nu
se lovească de
carcasă.
In final, pentru toate categoriile de instalaţii de transportat se va
verifica la
motoarele electrice jocul axial, apăsarea periilor, starea colectorului şi
a izolaţiei
acestora. De asemenea la electromagneţii de frânare se va verifica mărimea cursei
utile
şi funcţionarea lor fără blocare. La instalaţia electrică se vor verifica
contactele,
apărătoarele, prizele de curent şi întrerupătoarele de capăt.
b) Proba de funcţionare în gol
Preliminar se verifică dacă au fost îndepărtate de pe utilaj toate
sculele,
obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj. Se verifică apoi
schemele de
acţionare şi de comandă, iar în cazul unor neconcordanţe cu realitatea
se remediază
imediat Orice dubiu asupra corectitudinii soluţiei proiectantului sau a
execuţiei se
rezolvă numai cu acordul proiectantului sau după caz a executantului şi
aceasta cu
maximă urgenţă.
După depăşirea acestei etape se porneşte utilajul pe durate scurte, urmărindu-
se dacă mersul acestuia este continuu, fără frecări sau zgomote
nejustificat de mari.
Pentru instalaţiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore.
Probele de
funcţionare în gol sunt necesare, deoarece utilajele sunt de dimensiuni mari si de
cele
mai multe ori asamblarea se face la beneficiar. De regulă, rodajul este
efectuat de
executantul utilajului la locul de execuţie, dar prin convenţie între
părţi dacă utilajul
are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se
asamblează la
beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului.
Este foarte
important ca rodajul să se efectueze corect, respectându-se prescripţiile de rodaj.
Rodajul este etapa premergătoare exploatării de cea mai mare importanţă
pentru viaţa utilajului, care se face conectându-se motorul timp de 1,5-2
ore. Prin
această probă se verifică încălzirea lagărelor, funcţionarea corectă a
transmisiilor,
calitatea asamblărilor, funcţionarea ungerii. Se verifică funcţionarea
corectă a
organului de tracţiune, funcţionarea dispozitivului de întindere, rigiditatea
cadrului de
susţinere. Furnizorul utilajului are obligaţia să facă toate remedierile
defecţiunilor
apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu
se produce, el
trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr-o
prelucrare
corespunzătoare a suprafeţelor ce formează ajustajele pieselor în mişcare,
utilizarea
unor lubrifianţi speciali (uleiuri aditivate), care să determine într-un
timp scurt
acomodarea suprafeţelor în contact.
c) Probe în sarcină
După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în
sarcină. La
aceste probe utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală
de lucru. Se
verifică funcţionarea corectă a tuturor subansamblelor, consumul de
energie,
randamentul instalaţiei. Durata probelor în sarcină este de 8-16 ore,
timp în care
întreaga instalaţie de transport trebuie să atingă parametrii normali.
Simpla probă de
productivitate nu este concludentă, instalaţia trebuie testată în ansamblul
fluxului
tehnologic în care este montat. După ce s-au materializat toate reglajele
şi au fost
soluţionate toate problemele tehnice apărute se întocmeşte un proces verbal de
recepţie
semnat de beneficiar şi de furnizor. In procesul verbal se vor consemna
condiţiile şi
termenele de garanţie.
In timpul exploatării pornirea instalaţiei se face după anumite reguli. Inaintea
pornirii se verifică starea tuturor elementelor ei, dându-se atenţie
organului de
tracţiune şi sistemului de ungere. Se conectează motorul pentru 1-2 secunde şi după
o
pauză de 10-15 secunde se conectează motorul pentru pornirea definitivă.
In cazul în care instalaţiile de transport fac parte dintr-o linie
tehnologică,
pornirea lor se face consecutiv, începând de la punctul final al liniei
către punctul
iniţial, pentru a se evita supraîncărcarea uneia dintre ele.
După pornirea instalaţiei se deschid închizătoarele buncărelor de alimentare şi
se reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în
mod corespunzător
spre instalaţia de transport.
Oprirea instalaţiei unei linii tehnologice se face în sens invers
pornirii,
începându-se deci de la punctul iniţial de încărcare al liniei, astfel
încât la oprire, pe
instalaţia de transport să nu mai existe material.
Instalaţia de transport trebuie să posede un sistem de semnalizare optic
sau
acustic.
In cele ce urmează se indică unele măsuri specifice anumitor instalaţii
de
transport continuu.
La transportoarele cu bandă flexibilă, întinderea exagerată a benzii slăbeşte
locul de asamblare şi banda devine foarte sensibilă faţă de montarea
incorectă a
rolelor. La transportoarele cu bandă în formă de jgheab, prin întinderea
exagerată a
benzii se micşorează secţiunea acestuia, ceea ce atrage după sine
scăderea
productivităţii instalaţiei. De asemenea, nici micşorarea întinderii benzii sub
valoarea
admisibila nu este permisă, căci creşte săgeata benzii între role, materialul se
revarsă,
iar reglajul este îngreunat. In timpul funcţionării transportorului trebuie
urmărit ca
toate rolele să se învârtească, căci nerotirea unei role duce la uzura
rapidă a stratului
protector de cauciuc al benzii. Stratul de protecţie de cauciuc al benzii trebuie
ferit de
contactul cu materialele de ungere, căci acestea distrug cauciucul.
In cazul funcţionării transportoarelor cu bandă flexibilă la temperaturi
sub
zero grade, trebuie ferită banda de umezeală, căci formarea unei cruste
de gheaţă pe
bandă duce la apariţia de fisuri în bandă, care poate provoca ruperea benzii.
In cazul existenţei mai multor pluguri descărcătoare, în diferite puncte
ale
traseului, numai unul trebuie să fie în poziţie de funcţionare, pentru
evitarea unui
consum inutil de energie.
3.2 Ungerea şi uzura
3.2.1 Ungerea instalaţiilor de transport

O exploatare raţională a instalaţiilor de transportat necesită ungerea repetată a
elementelor şi mecanismelor care servesc la transmiterea şi transformarea mişcării.
In tabelul 3.1 sunt prezentate câteva recomandări privind metodele de ungere,
consumul de lubrifiant, termenele de ungere pentru cele mai importante
elemente şi
mecanisme folosite la transmiterea şi transformarea mişcării.
In cazul în care instalaţia lucrează în mediu cu mult praf, uleiul
trebuie
schimbat mai des sau dacă este posibil să se folosească cuzineţi
speciali, care
funcţionează fără ungere.
3.2.2 Uzura instalaţiilor de transport
Orice instalaţie este supusă unei uzuri fizice şi unei uzuri morale.

Uzura fizică presupune modificarea formei, dimensiunilor sau proprietăţilor
organelor de maşini, datorită frecării sau acţiunii factorilor exteriori,
cum ar fi:
umiditate, acizi, temperatură înaltă etc.
Benzile instalaţiilor de transportat se uzează fie datorită diferenţei de
viteză
dintre bandă şi materialul care se încarcă, fie datorită dispozitivelor
cu scut de
descărcare, fie datorită atingerii părţilor laterale ale benzii de batiul maşinii.
In cazul lagărelor uzura se datoreşte fie unei ungerii insuficiente sau utilizării
unui ulei necorespunzător, fie pătrunderii impurităţilor între
suprafeţele de frecare,
fie montajului sau toleranţelor greşite.
In cazul transmisiilor cu roţi dinţate şi cu şurub melc – roată melcată pentru a
se evita uzura prematură este necesar ca prelucrarea danturii să fie
îngrijită, ungerea
danturii sa fie asigurată, sa fie respectat jocul necesar între profilele
dinţilor, să nu
pătrundă impurităţi între suprafeţele de lucru şi să se evite şocurile puternice.
In cazul în care cheltuielile cu reparaţiile necesare recondiţionării
tuturor
organelor uzate ale instalaţiei, depăşesc cheltuielile pentru reproducţia
instalaţiei în
momentul când se determină uzura sa fizică, reparaţia instalaţiei nu mai este
rentabilă
şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă.
Uzura morală presupune reducerea valorii unei maşini sau instalaţii
datorită
construirii unor modele mai perfecţionate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică
cât
şi uzura morală a unei maşini sau instalaţii contribuie la scăderea
valorii iniţiale a
acesteia; cu toate acestea, urmările economice ale uzurii fizice şi ale uzurii
morale nu
sunt aceleaşi.
O maşină sau instalaţie uzată fizic nu mai poate fi utilizată în producţie până
după repararea ei, pe când cea uzată moral poate fi utilizată în producţie dacă
cele de
construcţie nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a
unei maşini sau
instalaţii poate fi îndepărtată prin modernizarea ei. Dacă cheltuielile
pentru
modernizare sunt mai mari decât cele pentru reproducţia ei, modernizarea nu mai
este
rentabilă şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă.
3.3 Tehnica securităţii muncii
Pentru asigurarea securităţii muncii la instalaţiile de transportat este necesar a

fi luate următoarele măsuri:
- executarea unor placarde care să anunţe capacitatea de transport a maşinii;
- construirea unor apărători peste curelele de transmisie, lanţuri,
transmisii
cu roţi dinţate şi cu şurub melc deschise etc.;
- folosirea dispozitivelor de protecţie cu semnalizare sonoră, luminoasă sau
mecanică şi asigurarea funcţionării lor permanente prin examinarea
sistematică, repararea sau înlocuirea lor;
- asigurarea cerinţelor impuse locului de lucru din punct de vedere al
vizibilităţii, al comenzii rapide a maşinii, al circulaţiei uşoare (căile
de
acces pentru muncitori să fie protejate cu plase de sârmă sau balustrade
contra accidentelor).
- folosirea dispozitivelor de protecţie individuală (ochelari, mănuşi de
protecţie);
- verificarea circuitelor electrice cel puţin o dată pe an şi montarea
unor
pancarte de avertizare cu scopul de a indica pericolul atingerii cu elemente
neizolate prin care trece curentul electric;
- interzicerea manipulării materialelor inflamabile în apropierea
întrerupătoarelor electrice, pentru evitarea pericolului de incendiere;
- se vor afişa instrucţiunile de lucru şi normele de tehnică şi
securitate a
muncii specifice utilajului;
- instalaţiile de transport pot produce accidente şi avarii grave dacă nu sunt
întreţinute şi exploatate corespunzător, este necesară respectarea
programului de controale periodice şi de revizie de către personalul de
specialitate, conform instrucţiunilor şi recomandărilor furnizorului şi cu
respectarea normelor departamentale;
- se interzice accesul sau întreţinerea cu scop de reparaţie a
instalaţiilor de
transport în timpul funcţionării acestora;
- instalaţiile de transport care degajă praf trebuiesc prevăzute cu
învelitori
speciale sau cu instalaţii de exhaustare;
- la transportoarele lungi se va prevedea un dispozitiv de oprire imediată în
caz de avarie, care va fi accesibil din ambele părţi ale transportorului;
- transportoarele înclinate vor fi prevăzute cu un sistem automat de frânare,
care să împiedice mişcarea în sens invers a acestuia în cazul unei pene de
curent;
- capătul de descărcare al transportoarelor trebuie să treacă cu cel puţin 0,5
m peste platforma de descărcare sau al nivelului superior al buncărului pe
care îl deservesc;
- capetele de întoarcere cât şi cele de acţionare vor fi prevăzute cu carcase;
- este interzisă depunerea sau ridicarea de materiale manual;
- este strict interzis fumatul şi accesul cu foc în zona transportoarelor;
- la transportul sarcinilor individuale se vor monta paravane, parapete
etc.
spre a evita căderea sarcinilor de pe transportor;
- se interzice deschiderea gurilor de vizitare a instalaţiilor de
transport, în
timpul funcţionării;
- toate operaţiile de întreţinere, reparare şi revizie se fac numai de
personalul calificat în acest scop şi numai după oprirea utilajului şi golirea
acestuia de material;
- este necesar să se facă instructajul de protecţia muncii la întreg personalul
ce lucrează cu instalaţiile de transport şi să se urmărească pe teren modul de
însuşire şi
de aplicare a instrucţiunilor de tehnica securităţii muncii.
Tabelul 3.1 Program de ungere pentru unele elemente şi mecanisme de transmitere a
mişcării
Nr.
crt.
Denumirea pieselor
unse
Metoda de ungere Consumul de ulei Termenele de
ungere
Observaţii
1 Cabluri de oţel Ungere pompă manuală 3g la 1m liniar lungime şi
1mm diametru
Odată la 5 zile Compoziţia unsorii :
Gudron de ulei-68%
Bitum -10%
Colofoniu -10%
Vaselină tehnică-7%
Grafit -3%
Ozocherită -2%
2 Lanţuri articulate Ungere pompă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile
Preferabil unsoare
grafitată
3 Lanţuri cu role şi
lanţuri fără zgomot
Ungere pompă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile
4 Lagărele arborilor
tobelor
Ungătoare, pompă
manuală
1-4g la un schimb Odată în 24 ore Uneori se adaugă
10% grafit
5 Reductoare cu roţi
dinţate
Barbotare, ulei în baie În funcţie de gabaritul
reductorului
Odată la 3-6 luni
6 Reductoare melcate Barbotare, ulei în baie În funcţie de gabaritul
reductorului
Odată la 6 luni
7 Transmisii cu roţi
dinţate (deschise)
Ungere pompă manuală 0,5 kg la 1cm diametru al roţii
dinţate
Odată la 5 zile
8 Lagăre de alunecare Ungere cu inel De la 5 zile la 3 luni Se adaugă ulei
9 Lagăre de alunecare Ungător, pompă manuală In medie 1-4 g la schimb De regulă
o dată la
24 ore
10 Articulaţiile pârghiilor
de frână
Ungere manuală 1g la un schimb Odată la 24 ore
11 Articulaţia clichetului
roţilor de blocare
Ungere manuală 1g Odată la 5zile
12 Lagăre cu rulmenţi Ungere manuală,
ungător, pompă de mână
Odată la 3-6 luni Se pune unsoare în
corpul lagărului, la
1/2-1/3din capacitate
101
BIBLIOGRAFIE
1. Georgescu C., Nicolae S. - Tehnologii moderne de transport, Editura Tehnică,

Bucuresti, 1974.
2. Hapenciuc M., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol. II,
Litografia
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997.
3. Hapenciuc M., Hapenciuc A., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol.
III,
Litografia Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2000.
4. Hapenciuc M.,Echipamente de transport în industria alimentară, Editura
fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004.
5. Lupescu O., Instalatii de transport uzinal, Institutul Politehnic Iaşi, 1994.
6. Crudu I., Ştefănescu I., Panţuru Ş., Palaghian L., Reductoare cu roţi dinţate,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
7. Palade V., Constantin V., Hapenciuc M., Reductoare cu roţi dinţate,
Editura ALMA Galaţi 2003.
8. Rădulescu C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România,
Editura tehnică Bucureşti1981.
9. **** Organe de maşini, Colecţie STAS vol.I, vol. II, Editura
tehnică
Bucureşti 1983.
10. **** STAS 1399-74 Glisiere pentru maşini electrice rotative.
11. Draghici I., Achiriloaie I., Chişu E., Rădulescu C.D., Prodan Gh., Calculul
şi construcţia cuplajelor, Editura Tehnică Bucureşti, 1978.
101

Transportor Cu Banda

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transportor Cu Banda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA NR.

Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu

Fig. 1.1 Transportor cu bandă

Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura

Fig. 1. 2 Acţionarea transportorului

1.Prezentarea generală a utilajului

Fig. 1.3 Transportor cu bandă

5 - Suport role 11 - Contragreutate 17 - Cuplaj

Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu

Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura

Fig.2.2 Acţionarea transportorului

1 Prezentarea generală a utilajului

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe

2.1 Dimensionarea benzii

Pentru determinarea lăţimii benzii se utilizează relaţia productivităţii

Tabelul 2.1-Dimensiunile benzilor

1 - înveliş de cauciuc cu rol de

Fig. 2.1 Secţiuni ale benzilor textile cauciucate

2.2 Dimensionarea tobelor

Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabileşte pe baza relaţiilor:

In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere,

In tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor în funcţie de lăţimea benzii.

Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de susţinere a benzii

Dimensiunile rolei 300-600 800-1000 >1000

Pentru sarcini în bucăţi cu o greutate mai mare de 500 N, distanţa

Tabelul 2.3 Distanţa dintre role în cazul benzilor din oţel

2.4 Forţele în punctele caracteristice ale traseului

În cazul transportorului din figura 2.5, împărţind traseul în tronsoane se poate

Fig. 2.5 Forţele din ramurile benzii transportorului cu bandă

Din rezolvarea sistemului de ecuaţii rezultă:

Tabelul 2.4 Valorile coeficientului de frecare între bandă şi tobă şi a factorului

Rezistenţele la deplasare se calculează cu relaţiile:

2.5 Verificarea benzii

După determinarea forţelor în bandă se verifică rezistenţa acesteia, cu

unde: B - lăţimea benzii [m];

Rezistenţa specifică la rupere a benzii este q'

Tabelul 2.5 Valorile coeficientului de siguranţă c

In cazul în care relaţia 2.22 nu este satisfăcută, se alege o bandă mai

2.6 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj

Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile

Tabelul 2.6 Valoarea coeficientului k, în funcţie de unghiul de înfăşurare

Fig. 2.6 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi

2p = 2 n = 3000rot/min (turaţie de sincronism)

p=4 n = 1500 rot/min (turaţie de sincronism)

2p = 6 n = 1000 rot/min (turaţie de sincronism)

ASI 80-19-6 0,37 890 1,6 2 0,067 10,6

2p = 8 n = 750 rot/min (turaţie de sincronism)

ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23

Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice

La demaraj, în afara rezistenţelor statice determinate de forţele utile,

– momentul dezvoltat la arborele motor în perioada demarajului [Nm];

Reductorul de turaţie se va alege în funcţie de mărimea raportului de

Fig. 2.7 Schema cinematică a transmisiei

Fig. 2.8 Reductor cilindric cu o treaptă

Tabelul 2.10 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu o treaptă

Fig. 2.9 Reductor cilindric cu două trepte

Tabelul 2.11 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele

Tabelul 2.12 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu două trepte

Fig. 2.10 Reductor cilindric cu trei trepte

Tabelul 2.13 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele

531 663 830 1034 1290 1590 1970 2500

Cuplajul dintre motor şi reductor (poz. 2, fig. 2.7) este un cuplaj

Fig. 2.11 Cuplaj elastic cu bolţuri