Iluminismul numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare
ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase de oameni. Iluminismul este o încercarea de a înlătura dogmele religioase și de a propaga luminarea maselor pe baza experienței proprii. Iluminismul a pretins eliberarea ființei umane de sub tutela sa autoindusă. "Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii!" – acesta este motto-ul Iluminismului. Apărut ca o reacție împotriva barocului, curent cultural și artistic caracterizat de utilizarea temelor religioase în domenii precum filosofie, pictură, literatură etc., dar și ca dorință a răspândirii culturii, luminării în masă, noul curent de gândire venea și cu noi metode de organizare a societății. Potrivit acestuia, societatea trebuia clădită pe următoarele principii:libertate, fraternitate, guvern constituțional și separarea dintre stat si biserică.
Iluminismul a avut câteva trăsături specifice:
- caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituţiile feudale erau supuse
unei critici severe: monarhia absolută, bazată pe ideea dreptului divin, biserica, justiţia, şcoala. Gânditorii iluminişti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului şi acordarea de libertăţi sociale şi politice întregului popor. Argumentele pentru justificarea acestor revendicări se bazau pe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural şi a contractului social, conform cărora oamenii se nasc cu aceste drepturi şi trăiesc pe baza unei înţelegeri cu monarhul, pe care pot să nu-l mai accepte dacă nu este un om „luminat”. – spiritul raţionalist, materialist şi laic. În secolul XVIII s-a afirmat raţiunea, fenomenele vieţii au cunoscut o interpretare materialistă, iar problemele culturii şi ale ştiinţei au început să se separe de cele ale religiei, combătând fanatismul şi misticismul. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( şi condamnate juridic ), ci au început să fie depreciate raţional ( şi luate în derâdere). – – militează pentru emanciparea poporului prin cultură; - încurajează tratarea problemelor sociale in literatură. – generează o literatură cu caracter moralist. Iluministii erau mai mult scriitori decât filosofi, ca Voltaire, Montesquieu si Rousseau. Operele lor au constituit baza ideologica de infaptuire a cele mai mari revolutii din istoria omenirii-Revolutia Franceza.
Revoluia franceză este evenimentul care a marcat totodată în istoria Franei,
trecerea la epoca modernă. Revolutia Franceza (1789-1799) este evenimentul major cu care debuteaza perioada moderna. Semnificatia si importanta Revolutiei stau in rasturnarea Vechiului Regim, asadar a vechii oranduiri care defavoriza masa populatiei Frantei, in sens strict, insa situatia era aceeasi in aproape toate statele. Revolutia Franceza reprezinta tocmai impulsul care propulseaza Franta in epoca moderna prin faptul ca a pasit spre democratie, prin adoptarea unor libertati cetatenesti. Anul 1789 este marcat de binecunoscuta cadere a Bastiliei de pe 14 iulie, inchisoare ce simboliza Vechiul Regim. In acelasi an, pe 26 august, Adunarea publica Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului, prin care se admiteau, macar formal, pentru o perioada, principiile de ,, Egalitate, Libertate, Fraternitate ’’. Desi ideile promovate de aceasta fusesera enuntate inainte, de ganditorii iluministi, a fost nevoie de acest episod al istoriei pentru a se opera la punerea lor in practica. Iluministul Jean-Jaques Rousseau a sintetizat idealurile umane in formularea care a inspirat gandirea revolutionara ,, Liberte, Egalite, Fraternite!‘’. Rousseau, exprimand un punct de vedere comun ganditorilor timpului, declara: ,, A renunta la libertatea ta inseamna a renunta la calitatea ta de om, la drepturile umane, ba chiar si la datoriile tale’’. Contractul social a constituit principala sursa de inspiratie a Declaratiei Drepturilor Omului si Cetateanului, care contine citate din acesta. De exemplu, articolul I prevede ca ,, Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi ’’, conform articolului al III-lea, ,, principiul oricarei suveranitati rezida esentialmente in natiune ’’ iar articolul al III-lea prevede ca ,, legea este expresia vointei generale’’. Toate acestea constituie elemente ce au ramsa valabile si in ziua de astazi si ele constituie in mare fundamentele statelor moderne din zilele noastre. Revolutia Franceza nu a fost doar o miscare politica, ea a fost, in acelasi timp si o miscare religioasa, care a propagat in societatea franceza principiile filosofice ale iluministilor. Conceptiile iluministe ce promovau intoleranta religioasa, au condus la declansarea unei miscari de des-crestinare activa ce se intindea rapid in intreaga tara, in perioadda revolutionara. La sfarsitul anului 1789 si inceputul lui 1790, au fost emise o serie de legi, prin care au fost confiscate averile Bisericii Catolice.