Distanța dintre două drepte necoplanare

Profesor Popescu Constantin

Școala Gimnazială ”Take Ionescu” - Râmnicu Vâlcea
1. Introducere

1.1. Existența perpendicularei comune a două drepte necoplanare

Teoremă 1. Fiind date dreptele necoplanare a și b, există o dreptă, care are un punct
comun cu a și un punct comun cu b, perpendiculară pe a și pe b.
Demonstrație. Printr-un punct oarecare al dreptei a α
a
construim o paralelă b' la dreapta b.
M
Notăm cu α planul determinat de dreptele concurente
b'
a și b'. Fie β planul care include dreapta a și este
perpendicular pe planul α. Notăm cu N intersecția
b
planului β cu dreapta b și cu M piciorul perpendicularei
N
din N pe dreapta a. MN este dreapta căutată. β
Într-adevăr, din
rezultă . Din găsim
și cum , rezultă .

2.1. Unicitatea perpendicularei comune a două drepte necoplanare

Teoremă 2. Fiind date dreptele necoplanare a și b, perpendiculara pe a și pe b, care are
un punct comun cu a și un punct comun cu b, este unică.
Demonstrație. Fie MN perpendiculara comună a dreptelor
a și b cu Presupunem că există o altă
M P
perpendiculară comună PQ cu
a
Construim prin N drepta a' paralelă cu dreapta a. Din
și rezultă . Din b
avem (1). Analog, din și rezultă a' N
Q
PQ . Din PQ avem PQ (2).
Relațiile (1) și (2) ne conduc la concluzia , ceea
ce ar însemna că punctele M, N, P, Q sunt coplanare, adică dreptele a și b ar fi coplanare,
ceea ce contrazice ipoteza.
 3.1. Proprietatea de minim
Teorema 3. Dacă a și b sunt drepte necoplanare și MN este perpendiculara lor comună,
cu , atunci lungimea segmentului [MN] este mai mică decât lungimea
oricărui alt segment care are un capăt pe dreapta a și celălalt capăt pe dreapta b.
Demonstrație.Fie [PQ] un segment cu
P
M
Construim prin N drepta a' paralelă cu a
dreapta a. Din și rezultă .
a' R
Din avem . N
Q b
Fie R piciorul perpendicularei din P pe dreapta a'. Din
deducem , iar conduce
la faptul că MNRP este paralelogram. Rezultă PR = MN.
Din , rezultă PR și din avem .
În concluzie PQ > PR = MN, deoarece ipotenuza, în triunghiul dreptunghic PQR, este
mai mare decât cateta.
Observație. Dacă MN este perpendiculara comună a dreptelor a și b, cu
, atunci numim lungimea segmentului [MN] distanța dintre dreptele a și b.
MN = d (a,b) este cea mai mică distanță dintre un punct al dreptei a și un punct al
dreptei b.

2. O observație utilă
Teorema 4. Dacă a și b sunt drepte necoplanare, atunci există o singură pereche de
plane paralele care să le conțină, iar distanța dintre dreptele a și b este dată de distanța
dintre cele două plane paralele.
Demonstrație. M
b'
Existența. Construim printr-un punct al dreptei a a

o paralelă b' la dreapta b și printr-un punct al dreptei b

N
o paralelă a' la dreapta a. a' b
Avem inclusă în planul (a',b), deci (1).
Avem inclusă în planul (a',b), deci (2).
Din (1), (2) şi rezultă .
Unicitatea. Presupunem că există planele ,
astfel încât și . Dreapta b fiind
inclusă în β și implică . Din și
rezultă , deci planul ceea ce este fals.
 Din rezultă , iar implică . Analog
avem . În concluzie MN este perpendiculara comună a planelor paralele
și , iar .
Observație.Pentru aflarea distanței dintre două drepte necoplanare, conform teoremei 4,
este util să căutăm planele paralele în care sunt plasate și apoi să găsim o modalitate
ușoară de aflare a distanței dintre acestea.
Dacă printr-un punct al dreptei a (necoplanară cu b) ducem o paralelă b' la dreapta b,
atunci , unde M este un puct oarecare al dreptei b.
3. O formulă interesantă

Teorema 5. Dacă [AB] și [CD] sunt segmente cu dreptele suport necoplanare, atunci

̂
.
Demonstrație. Construim așa încât și așa încât .
Planele (ABE) și (FCD) sunt paralele, iar patrulaterele
A
ABCF, BCDE și AEDF sunt paralelograme. Corpul
ABEFCD este o prismă triunghiulară. F
E
Conform teoremei 4 avem:
.
B D
Volumul prismei este:
. C
, dar

de unde deducem că

Avem .

Rezultă sau .

Din (1) și (2) obținem:

sau ,

de unde , deoarece CD = BE
̂ ̂

și .
 Observație. Dacă volumul tetraedrului determinat de două segmente necoplanare este
ușor de aflat, iar sinusul unghiului format de dreptele lor suport este accesibil, atunci se
poate aplica formula dată de teorema 5 pentru determinarea distanței dintre aceste drepte.

4. Aplicații
Problema 1. Fie ABCDA'B'C'D' un cub cu lungimea muchiei a. Aflați distanța dintre
dreptele AB' și BC'. D' C'
(***)
Soluție (metoda 1). Din și [ ] [ ] A' B'
rezultă că ABC'D' este paralelogram, deci O

și din obținem . D Q
C
Analog obținem . Din (1), (2) și
rezultă . Acestea
A
B
sunt cele două plane paralele care includ dreptele AB' și
BC', distanța dintre aceste plane fiind, conform teoremei 4, egală cu distanța drepte.
Din deducem că perpendiculara din A' pe planul trece
prin O, centrul cercului circumscris triunghiului . Din √
deducem că perpendiculara din C pe planul trece tot prin O, centrul cercului
circumscris triunghiului . Ținând cont de unicitatea perpendicularei într-un punct
pe un plan, găsim că punctele A', O, C sunt coliniare. Analog se arată că și Q, centrul
cercului circumscris triunghiului , este coliniar cu A', O și C. În concluzie OQ este
perpendiculara comună a planelor , iar distanța dintre ele este OQ =
d(AB', BC').
Tetraedrul tridreptunghic este regulat deoarece √ și

calculând în două moduri volumul său avem , de unde

√ √ √
rezultă . Analog și

Soluţie (metoda 2). Din și [ ] [ ] rezultă că ABC'D' este

paralelogram, deci şi pentru că avem
√ , iar triunghiul AB'D' este echilateral.
 Volumul tetraedrului ABB'C' determinat de segmentele D' C'

[AB'] şi [BC'] este .

A' B'
Din formula dată în teorema 5 avem: O

̂ , deci D Q
C

√ A
. B
√ √

Problema 2. Pătratul ABEF de latură a și dreptunghiul ABCD sunt situate în plane

perpendiculare. Demonstrați că .
√
Constantin Bărăscu și Florin Smeureanu
Concursul ”La școala cu ceas” - 2010
Soluție. Încadrăm figura în prisma patrulateră regulată
G H
ABEFDCHG cu baza pătratul ABEF.
Din avem că BCGF este
D C
paralelogram, deci . Conform
observației corespunzătoare teoremei 4, avem:
F E
.
Notăm , și .
A
Pentru a determina pe x în funcție de a și b, calculăm B
volumul tetraedrului BACG în două moduri. Avem:
√ și √ , de unde aflăm
√
, sau

√
. Pe de altă parte .Egalând

cele două exprimări ale volumului găsim .

√
În final,
√

.
4. Probleme propuse

1) OLM-2012 – Bacău - Subiectul 3.

Fie patru puncte necoplanare A,B,C si D astfel încât AB = BC = CA = DA = DB = DC.
Sa se arate ca mijloacele fiecarei perechi de segmente necoplanare determina trei
segmente
concurente si congruente iar lungimea fiecarui segment reprezinta distanta dintre
respectivele
segmente necoplanare.

2) OLM-2012 – Brașov - Subiectul 2.

Tetraedrul SMNP are toate muchiile de lungimi egale cu 2a,(a>0). Fie A  (SM) şi B  (SN)
astfel încât SA=BN. Fie E mijlocul lui [AB] şi F mijlocul lui [SP].
a) Arătaţi că EF||(MNP).
b) Calculaţi distanţa de la SP la MN.
c) Calculaţi sinusul măsurii unghiului format de planele (FMN) şi (MNP).

3) OLM-2012 – Covasna – Subiectul 3.

Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara SA AB a 3 . Fie
M BC astfel încât MC=a.
a) Arătaţi că BD SC ;
b)Calculaţi distanţa dintre BD şi SC;
c) Aflaţi distanţa de la S la MD.

4) OLM-2012 – Galați – Subiectul 4.

Într-un tetraedru regulat DABC cu muchia de lungime a , punctele M şi N sunt respectiv
mijloacele muchiilor (BD) şi (CD), iar punctul O este centrul triunghiului ABC. Să se
calculeze
distanţa dintre :
a) dreptele MN şi DO;
b) dreptele AD şi BC;
c) dreptele MN şi AB .

5) OLM-2012 – Olt – Subiectul 4.

Pe planul patratului ABCD se construieste perpendiculara SA, astfel încât SA = AB = a.
a) Aratati ca BD SC.
b) Calculati distanta dintre dreptele BD si SC.
c) Daca M este mijlocul laturii CD, determinati distanta de la punctul S la dreapta BM.

6) OLM-2012 – Suceava – Subiectul 4.

Pe planul triunghiului echilateral ABC de latura √ se ridica perpendiculara SC, SC = 2 .
Daca D este mijlocul muchiei [AB] , iar E este mijlocul muchiei [BC] , aflați:
a) masura unghiului dintre dreptele SE si CD; b) distanța dintre dreptele SE si CD.

Bibliografie
[1]. Neculai Stanciu, Cinci metode pentru determinarea distanței dintre două drepte
necoplnare, Gazeta Matematică, Seria B, nr. 8/2007, pag. 397.
[2]. Ion Damian Bîrchi , Alexandru Blaga, ...Olimpiadele și concursurile de matematică
V-VIII – 2010 , Editura ”Bîrchi” – Timișoara - 2010