Regulament de ordine interioară

Cap. I. Dispoziţii generale .................................................................................... Pag. VI - 2

Cap. II. Drepturile şi obligaţiile conducerii şi salariaţilor universităţii ........... Pag. VI - 2

Cap. III. Organizarea timpului de muncă în universitate ................................ Pag. VI - 9

Cap. IV. Recompense ............................................................................................ Pag. VI - 14

Cap. V. Răspunderea disciplinară şi materială a salariaţilor universităţii ..... Pag. VI - 14

Cap. VI. Protecţia muncii ..................................................................................... Pag. VI - 18

Cap. VII. Dispoziţii finale şi tranzitorii .............................................................. Pag. VI - 19

Capitolul I. Dispoziţii generale

VI - 1
 Art. 1. Persoanele încadrate în muncă, în raport cu atribuţiile ce le revin, potrivit
contractului lor de muncă, au obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile de disciplină stabilite în
unitatea în care lucrează, contribuind la instaurarea unui climat corespunzător pentru o bună
desfăşurare a activităţii unităţii respective şi pentru fructificarea potenţialului intelectual şi
economic a acestora.
Art. 2. Prezentul Regulament de Ordine Interioară s-a întocmit în conformitate cu
dispoziţiile: Codului Muncii (Legea nr. 10/1972), Legii nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina
muncii, cu modificările ulterioare, Îndrumarului nr. 53052/1985 a Ministerului Muncii, Legii nr.
90/1996 cu privire la protecţia muncii, Decretului nr. 400/1981 privind instituirea unor reguli de
exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi maşinilor, întăririi ordinii şi disciplinei în muncă, Legii nr.
6/1992 privind concediul de odihnă al salariaţilor.
Art. 3. Regulile de disciplină stabilite prin Regulamentul de ordine interioară se aplică
întregului personal al Universităţii din Oradea, indiferent de durata contractului de muncă, celor
care lucrează în cadrul unităţii ca detaşaţi, precum şi studenţilor care fac practică în universitate. Cu
privire la cei care lucrează în cadrul instituţiei, ca delegaţi ai unei alte unităţi, menţionăm, că sunt
obligaţi să respecte, pe lângă disciplina muncii din unitatea care i-a delegat, şi regulile de disciplină
specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul delegării.
Art. 4. Prezentul Regulament de ordine interioară nu se aplică personalului didactic ale
căror drepturi şi obligaţii sunt stabilite de Statutul personalului didactic cuprins în Legea nr.
128/1997.

Capitolul II. Drepturile şi obligaţiile conducerii şi salariaţilor universitatii

Art. 5. Drepturile şi obligaţiile fiecărui salariat al Universităţii sunt menite să asigure

participarea efectivă la gospodărirea cu spirit de răspundere a mijloacelor materiale şi financiare
încredinţate de stat, la valorificarea la un grad superior a resurselor financiare, materiale şi umane,
pentru o înaltă eficienţă economică.
Art. 6. Drepturile salariaţilor universităţii nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări
sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror limitări sau încălcări.
Art. 7. Persoanele încadrate în muncă au următoarele drepturi principale:
a) să li se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, precum şi
nevoilor universităţii;
VI - 2
 b) să li se remunereze munca prestată;
c) să li se asigure stabilitatea în muncă, contractul de muncă neputând să înceteze sau să fie
modificat decât în cazurile prevăzute de 1ege;
d) să beneficieze de condiţiile create prin reglementările în vigoare, inclusiv de concedii de
studii, pentru ridicarea pregătirii profesionale şi a nivelului general de cunoaştere în raport
cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi cu cerinţele de la locul de muncă;
e) să li se asigure repaus săptămânal şi concediul de odihnă anual, plătit, precum şi alte
concedii;
f) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, de protecţie a muncii, de asistenţă
medicală gratuită, de indemnizaţii de asigurări sociale, în caz de pierdere temporară a
capacităţii de muncă;
g) să se adreseze organelor superioare, celor de jurisdicţie sau oricărui alt organ competent, ori
de câte ori consideră că au fost prejudiciaţi în drepturile lor.
Art. 8. Organele de conducere ale universităţii răspund în faţa statului şi a colectivului de
salariaţi din universitate pentru organizarea judicioasă a întregii activităţi, pentru buna gospodărire a
fondurilor financiare, materiale şi băneşti, pentru aplicarea şi respectarea principiilor şi normelor
disciplinei muncii.
Art. 9. Conducerea universităţii va lua măsuri cu privire la:
a) aplicarea principiului muncii şi conducerii colective şi informarea periodică a personalului
universităţii asupra modului de realizare a sarcinilor;
b) punerea la dispoziţia personalului universităţii, potrivit specificului muncii lor, a instalaţiilor,
utilajelor, maşinilor, aparatelor, uneltelor, materiilor prime, materialelor, documentaţiei şi
echipamentului de protecţie şi de lucru, precum şi luarea de măsuri pentru asigurarea stării
lor corespunzătoare în vederea utilizării depline a capacităţii de producţie şi de cercetare şi a
folosirii complete şi eficiente a timpului de lucru;
c) stabilirea instrucţiunilor pentru funcţionarea şi exploatarea instalaţiilor, maşinilor,
agregatelor şi utilajelor folosite în universitate, instrucţiunilor tehnice de lucru, normelor de
manipulare, depozitare şi folosire a materiilor prime şi a materialelor, instrucţiunilor proprii
de protecţie a muncii, precum şi a celorlalte norme specifice activităţii din universitate;
d) stabilirea normelor de muncă şi a prescripţiilor de calitate, precum şi a procesului
tehnologic;
e) asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii şi de respectare a normelor igienico-sanitare,
asigurarea instruirii personalului în acest domeniu;

VI - 3
 f) elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, corespunzător
condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă;
g) luarea de măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute în
normele de protecţia muncii;
h) aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a tuturor compartimentelor de lucru cu materii
prime, materiale, combustibil şi energie, cu respectarea consumurilor specifice;
i) informarea personalului cu privire la legislaţia în vigoare, pentru cunoaşterea drepturilor şi
îndatoririlor ce le revin;
j) examinarea şi aplicarea sugestiilor şi propunerilor făcute de personalul universităţii pentru
îmbunătăţirea activităţii în toate compartimentele, precum şi informarea acestora asupra
modului de rezolvare a problemelor care intervin;
k) luarea măsurilor pentru eliberarea de legitimaţii de serviciu întregului personal al
universităţii, cu indicarea funcţiei fiecăruia;
l) asigurarea prin compartimentele competente a unei stări corespunzătoare a bibliotecii,
laboratoarelor, încălzitului încăperilor, iluminatului etc, în vederea bunei desfăşurări a
procesului de învăţământ şi a activităţii de cercetare ştiinţifică;
m) asigurarea pentru întregul personal din universitate, săptămânal, a unui repaus de 48 ore
consecutiv;
n) asigurarea pentru întregul personal din universitate a dreptului efectuării concediului de
odihnă în fiecare an calendaristic, în conformitate cu prevederile Legii nr. 6/1992.
o) întocmirea evaluărilor, privind activitatea profesională a salariaţilor, conform Legii nr.
154/1998 privind salarizarea personalului din instituţiile bugetare şi a H.G. 749/1998 privind
Normele metodologice de evaluare a personalului din instituţiile bugetare.
Art. 10. Conducerea universităţii, prin şefii de servicii şi compartimente, răspunde de
funcţionarea, utilizarea şi exploatarea sigură şi fără întrerupere a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor
cu regim de funcţionare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, de respectarea
riguroasă a disciplinei tehnologice şi aplicarea tuturor normelor privind buna desfăşurare a
procesului de muncă, având obligaţia să asigure:
- recepţionarea, punerea în funcţiune a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea
strictă a prevederilor din documentaţia tehnică de execuţie;
- respectarea riguroasă a normativelor tehnice privind exploatarea instalaţiilor, utilajelor şi a
maşinilor, precum şi a echipamentelor acestora, cu aparatura de măsură, control şi
automatizare, verificarea şi menţinerea aparaturii în stare de perfectă funcţionare;

VI - 4
- efectuarea operaţiunilor de întreţinere, revizii şi reparaţii, cu respectarea riguroasă a
normelor şi normativelor tehnice;
- asigurarea desfăşurării procesului de muncă în condiţii de siguranţă;
- asigurarea asistenţei tehnice prin personal calificat;
- luarea de măsuri pentru respectarea regulilor de protecţia muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace specifice de protecţie;
- asigurarea personalului cu echipament de protecţie şi de lucru;
- efectuarea serviciului de pază şi ordine, stabilirea de reguli stricte privind intrarea şi ieşirea
din universitate, interzicerea accesului în unitate a persoanelor care se prezintă la programul
de lucru sub influenţa băuturilor alcoolice.
Art. 11. Obligaţiile generale ale personalului Universităţii din Oradea sunt următoarele:
- respectarea programului de lucru, semnarea zilnică de fiecare angajat în parte a condicii de
prezenţă atât la intrare, cât şi la ieşirea din universitate;
- executarea promptă a obligaţiilor de serviciu ce le revin;
- folosirea integrală şi cu maximum de eficienţă a timpului de muncă pentru îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu;
- respectarea normelor de muncă şi a prescripţiilor de calitate stabilite;
- însuşirea şi respectarea procesului tehnologic şi de muncă stabilit pentru compartimentul,
respectiv locul de muncă, în care îşi desfăşoară activitatea;
- folosirea maşinilor, utilajelor şi a instalaţiilor încredinţate, la parametrii de funcţionare
prevăzuţi în documentaţia tehnică şi în condiţii de deplină siguranţă;
- respectarea consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibili şi energie;
- luarea măsurilor necesare pentru păstrarea şi administrarea bunurilor;
- cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii şi a acelora privind folosirea
echipamentelor de protecţie şi de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricăror alte situaţii,
care ar putea pune în pericol clădirile, instalaţiile instituţiei sau viaţa, integritatea corporală
sau sănătatea unor persoane;
- informarea imediată a şefului ierarhic superior despre existenţa unor nereguli, abateri,
greutăţi sau lipsuri în aprovizionarea locului de muncă, în întreţinerea maşinilor, utilajelor,
ori de altă natură şi propunerea de măsuri în raport cu posibilităţile pe care le au pentru
prevenirea şi rezolvarea unor asemenea situaţii;
- evitarea lăsării fără supraveghere, în timpul programului de lucru, a maşinilor şi
instalaţiilor în funcţiune;

VI - 5
 - rămânerea la locul de muncă până la sosirea schimbului - acolo unde se lucrează în
schimburi fără întreruperi; în caz de neprezentare a schimbului, salariatul este obligat să
anunţe şeful ierarhic, pentru luarea măsurilor necesare;
- păstrarea, dezvoltarea şi apărarea bunurilor înregistrate, gospodărirea judicioasă a acestora;
- respectarea regulilor de acces în locurile de muncă unde intrarea este permisă numai în
anumite condiţii;
- comportarea corectă în cadrul relaţiilor de muncă;
- menţinerea ordinei, disciplinei şi curăţeniei la locul de muncă;
- ridicarea continuă a calificării profesionale, a nivelului de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi
de cultură generală, frecventarea şi absolvirea cursurilor de perfecţionare, organizate sau
recomandate de universitate;
- să cunoască dispoziţiile legale în vigoare, circularele Universităţii, precum şi orice alte
dispoziţii cu caracter normativ, referitoare la munca pe care o fac, şi să se conformeze
acestora;
- încălcarea legii, prin necunoaşterea ei, nu poate scuti pe nimeni de răspunderea faţă de
lege;
- să răspundă la solicitările conducerii universităţii în cazul unor activităţi excepţionale, să
participe la toate acţiunile care se desfăşoară în universitate;
- să se ocupe de păstrarea bunurilor aparţinătoare universităţii, să pună în ordine, la părăsirea
serviciului, materialele şi obiectele folosite, îngrijindu-se de închiderea birourilor,
dulapurilor, bibliotecii, laboratoarelor, încăperilor în care au lucrat, închiderea geamurilor, a
surselor de apă, a surselor de încălzire electrică şi cu gaz din aceste încăperi;
- secretarii de facultăţi, şefii de servicii, de birouri sau compartimente, precum şi laboranţii,
magazionerii, administratorii, sunt obligaţi ca la terminarea programului de lucru să închidă
magaziile, laboratoarele şi toate celelalte încăperi de care răspund, iar cheile să le lase la
poarta principală a instituţiei. De asemenea, la plecare, să verifice dacă robinetele de apă
sunt închise, dacă sunt reşouri sau alte aparate electrice cuplate la curent electric etc.
Art. 12. Personalul unităţii care lucrează la instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de
pericol în exploatare, răspunde direct, indiferent de funcţia îndeplinită, de funcţionarea acestora în
condiţii de deplină siguranţă, de supravegherea, verificarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea
instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea prevederilor din documentaţiile tehnice şi a
normelor pentru prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau a altor accidente tehnice.

VI - 6
 Art. 13. Personalul unităţii este obligat să respecte cu stricteţe ordinea şi disciplina la locul
de muncă, să aplice strict normele şi instrucţiunile referitoare la desfăşurarea procesului de muncă,
să-şi îndeplinească cu simţ de răspundere sarcinile de serviciu.
Art. 14. Şefii de catedre, ateliere, colective de cercetare, laboratoare, ateliere de întreţinere,
instalaţii geotermale sau alte compartimente asigură şi răspund de luarea tuturor măsurilor pentru ca
instalaţiile şi maşinile din dotare să fie exploatate în condiţii de siguranţă, în care scop au
următoarele obligaţii:
- organizarea procesului de muncă şi repartizarea sarcinilor de serviciu pentru întregul
personal din subordine;
- luarea de măsuri pentru asigurarea fiecărui loc de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice,
privind exploatarea instalaţiilor, maşinilor şi a întregii aparaturi;
- asigură stabilirea şi aducerea la cunoştinţa fiecărei persoane, sub semnătură proprie, a
atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin la locul de muncă, verifică modul în care acestea au
fost însuşite şi se îndeplinesc;
- controlează zilnic starea tehnică a instalaţiilor şi maşinilor, respectarea normelor de
exploatare a acestora şi a regimului de lucru stabilit;
- asigură executarea reviziilor tehnice obligatorii şi a reparaţiilor planificate ale tuturor
instalaţiilor şi maşinilor, potrivit documentaţiilor tehnice;
- organizează instruirea periodică a personalului cu privire la funcţionarea, exploatarea şi
întreţinerea instalaţiilor şi maşinilor în condiţiile de siguranţă, cunoaşterea şi aplicarea
normelor de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi a normativelor de
intervenţii pentru prevenirea dereglărilor, avariilor, accidentelor tehnice şi a uzurii
premature.
Art. 15. Muncitorii şi întregul personal tehnic de specialitate răspunde de funcţionarea în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi maşinilor pe care le au în primire, în care scop au următoarele
obligaţii:
- să cunoască în totalitate caracteristicile constructive şi funcţionale ale instalaţiilor şi
maşinilor la care lucrează, să aplice normele de funcţionare şi de întreţinere a acestora, de
protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor;
- să asigure, potrivit prescripţiilor făcute, supravegherea permanentă a instalaţiilor şi
maşinilor, să verifice buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă, a aparaturii de măsură
şi control;
- să folosească şi să păstreze, în conformitate cu reglementările legale stabilite, echipamentul
de protecţie şi dispozitivele de siguranţă;
VI - 7
 - să se prezinte la serviciu în perfectă stare fizică şi psihică;
- să aducă urgent la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice nereguli, defecţiuni
sau alte situaţii de natură să constituie un pericol, pe care le-a constatat la locul de muncă,
precum şi cazurile de încălcare a normelor de protecţie a muncii sau de prevenire a
incendiilor;
- să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea conducătorului său direct;
- să ia măsuri urgente de lichidare a avariilor şi accidentelor, în cazul când acestea se
produc;
- să fie la dispoziţia universităţii, sau să se prezinte în cel mai scurt timp la serviciu, în cazul
în care intervin situaţii urgente;
- să se asigure de respectarea prescripţiilor tehnice ale instalaţiilor şi maşinilor la care
lucrează în cazul în care, potrivit programului de lucru acestea nu se predau altui schimb; să-
şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să prevină orice faptă care ar putea pune în pericol
securitatea personalului şi integritatea instalaţiilor, maşinilor şi a altor bunuri, să înlăture
urgent orice situaţii care ar putea constitui o sursă de pericol.
Art. 16. Se interzice salariaţilor:
- venirea la universitate într-o ţinută sau stare fizică indecentă, introducerea sau consumarea
băuturilor alcoolice în incinta Universităţii, atitudinea jignitoare faţă de colegii de muncă
sau faţă de alte persoane din afara instituţiei;
- executarea de lucrări străine de interesele universităţii, precum şi a celor de interes
personal;
- săvârşirea de fapte ce ar putea pune în pericol siguranţa universităţii, a altor persoane
încadrate în muncă sau a propriei lor persoane; săvârşirea de fapte care sunt contrare
normelor de etică şi deontologie profesională;
- scoaterea din incinta universităţii a oricăror bunuri fără forme de ieşire eliberate de cei în
drept;
- fumatul sau introducerea de ţigări, chibrituri, brichete, materiale ori produse care ar putea
provoca incendii sau explozii în locurile de muncă în care fumatul este oprit.
Art. 17. Personalul universităţii este obligat să respecte normele de protecţie a muncii
specifice locurilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 90/1996. Neluarea vreuneia dintre măsurile de protecţia muncii sau, după caz, nerespectarea
acestor măsuri, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de
muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare sau amendă, conform
prevederilor legale, pentru fapte ca:
VI - 8
 - părăsirea locului de muncă, lăsând nesupravegheate instalaţiile sau maşinile, ducând astfel
la dereglări tehnologice sau avarii ce pot afecta viaţa şi sănătatea salariaţilor;
- deteriorarea sau scoaterea din funcţiune a aparaturii de măsură, control şi siguranţă
prevăzute prin proiecte şi a căror nefuncţionare poate duce la dereglări, accidente tehnice şi
avarii, care au legătură cu protecţia muncii;
- executarea lucrărilor la instalaţiile electrice fără a se asigura zona de lucru cu
scurtcircuitarea şi admiterea la lucru a instalaţiilor electrice prin decuplarea de la tensiune;
- conducerea sub influenţa alcoolului a mijloacelor de transport;
- desfăşurarea oricăror activităţi sub influenţa consumului de băuturi alcoolice;
- efectuarea lucrărilor de sudură de către personal neautorizat, precum şi a celui autorizat
fără folosirea ochelarilor şi a echipamentului specific de protecţie.

Capitolul III. Organizarea timpului de muncă în universitate

Art. 18. Ora începerii şi terminării programului de lucru se stabileşte de către conducerea
Universităţii fără să ţină seama de anotimp, lumină naturală şi alte elemente de organizare a
activităţii.
Art. 19. Programul de lucru cu muncă continuă sau pentru cei ce fac serviciul cu schimbul
este următorul:
a) Portarii îndeplinind muncă neîntreruptă au regimul de lucru după cum urmează:
- portarii de la poarta principală au regimul de lucru în două schimburi de câte 12 ore.
Programul începe de la ora 7,00 şi se termină la ora 19,00, iar al doilea schimb de la ora 19,00 la ora
7,00, fiecare schimb beneficiind de 24 ore libere;
- portarii de la căminele studenţesti au programul de lucru între orele 15,00-7,00 având 36
ore libere;
- paznicii din curte au de asemenea programul de lucru între orele 15,00-7,00 cu 36 ore
libere.
b) Centrala de termoficare:
Personalul de la centrala de termoficare îşi va desfăşura programul de lucru cu începere de
la ora 7,00 şi îl va termina la ora 15,00.
c) Cantina studenţească:

VI - 9
 Personalul de serviciu de la cantina studenţească va lucra conform programului întocmit de
către compartimentul social al universităţii, cu aprobarea conducerii acesteia, astfel:
- personalul cu atribuţii de deservire va lucra în schimburi, programul de lucru fiind cuprins
între orele 6,00-21,00, pentru care va primi timp liber corespunzător;
- magazionerul are programul de lucru între orele 6,00 şi 14,00;
- responsabilul de cantină îşi va desfăşura activitatea între orele 7,00-15,00.
d) Centrala telefonică:
Personalul de la centrala telefonică va avea organizat programul în două schimburi şi
anume:
- schimbul I va fi cuprins între orele 7,00-15,00;
- schimbul II va fi cuprins între orele 13,00-21,00.
e) Atelierul de întreţinere:
Programul de lucru pentru salariaţii acestui sector de activitate începe de la ora 7,00 şi se
termină la ora 15,00. Pentru timpul lucrat sâmbăta şi duminica, zile în care programul se desfăşoara
tot între orele 7,00-15,00, salariaţii vor primi zile libere, după graficul stabilit de către responsabilul
atelierului de întreţinere.
f) Biblioteca universităţii:
Personalul de la biblioteca universităţii lucrează după programul stabilit de şeful bibliotecii,
cu aprobarea conducerii universităţii. Programul de lucru se va desfăşura în două schimburi astfel:
- schimbul I este cuprins între orele 7,00-15,00;
- schimbul II între orele 12,30-20,30.
Biblioteca îşi va desfăşura activitatea şi în zilele de sâmbătă, programul de lucru fiind
cuprins între orele 8,00-13,00, iar personalul va beneficia de zile libere ce vor fi programate de
responsabilul de bibliotecă.
g) Laboratoarele didactice:
Personalul ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul laboratoarelor didactice are programul de
lucru cuprins între orele stabilite de către şefii de catedră, potrivit cu programul de activitate al
laboratoarelor didactice, cu condiţia realizării a 40 de ore săptămânal.
h) Atelierele de producţie:
Personalul de la atelierele de producţie are programul de lucru cuprins între orele 7,00-
15,00.
i) Personalul de îngrijire şi curăţenie are programul de lucru de 8 ore cuprins între orele
6,00-14,00. În cazuri deosebite, cu aprobarea conducerii universităţii, programul de lucru al
personalulul de îngrijire va putea fi decalat.
VI - 10
 j) Clubul studenţesc:
Personalul de întreţinere al acestui loc de muncă îşi va desfăşura activitatea între orele 7,00-
15,00.
k) Baza sportivă:
Personalul angajat la baza sportivă lucrează zilnic 8 ore în cadrul programului normal de
lucru, cuprins între orele 7,00-15,00. În cazul în care personalul va fi antrenat în activitate şi în
zilele de sâmbătă şi duminică, atunci când au loc diferite manifestări sportive, timpul lucrat de
acesta urmează a fi compensat cu timp liber.
l) Personalul tehnic, economic, administrativ şi de cercetare are programul de lucru cuprins
între orele 7, 00-15, 00.
m) Dispensarul medical studenţesc:
Personalul de la dispensarul medical are programul de lucru după cum urmează:
- Stomatologie: - luni, miercuri şi vineri între orele 13,00 şi 20,00; marţi şi joi între orele
7,00-14,00;
- Medicină generală: zilnic între orele 8,00 şi 16,00, din care 2 ore muncă de teren.
Art. 20. Evidenţa prezenţei personalului universităţii se ţine cu ajutorul condicilor de
prezenţă, personalul fiind obligat să semneze condica zilnic, atât la sosire, cât şi la plecare. Condica
de prezenţă se ţine la fiecare colectiv, fiind documentul pe baza căruia se realizează pontajul
personalului şi salarizarea acestuia.
Art. 21. Salariaţii pot presta muncă suplimentară cu acordul lor, fiecare angajat având
dreptul la un număr de până la 120 de ore suplimentare pe an, depăşirea acestui număr putându-se
realiza doar pe baza aprobării scrise a M.E.C. Timpul prestat peste programul normal de lucru va fi
compensat cu timp liber corespunzător sau va fi plătit, corespunzător cu reglementările legale în
vigoare. Evidenţa orelor efectuate peste program se va ţine într-un registru special de către şeful de
compartiment.
Art. 22. Prestarea muncii peste durata normală stabilită poate fi cerută în următoarele
cazuri:
- pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor sau în alte cazuri de forţă
majoră, precum şi în situaţiile care periclitează sănătatea sau viaţa altor persoane;
- pentru înlăturarea efectelor unor situaţii neprevăzute;
- pentru repararea dispozitivelor sau a instalaţiilor, în cazul în care defecţiunea acestora
provoacă încetarea lucrului pentru mai multe persoane;
- pentru prevenirea sau înlăturarea unor situaţii care ar putea provoca degradarea sau
distrugerea materiilor prime, materialelor şi produselor.
VI - 11
 Art. 23. Munca peste durata normală poate fi prestată şi în alte situaţii deosebite în legătură
cu interesele Universităţii.
Art. 24. Salariaţii beneficiază de posibilitatea servirii mesei în timpul serviciului, timpul
pentru masă fiind inclus în durata zilei de muncă.
Art. 25. Orele de audienţă la rectorat a personalului universităţii, în interesul serviciului sau
interes personal, se fixează de către Rectorul Universităţii din Oradea şi vor fi afişate la intrarea în
Rectorat. În cazuri urgente accesul personalului la conducerea Universităţii este permisă la orice oră
a programului.
Art. 26. Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o
durată minimă de 18 zile lucrătoare. Durata concediului este corespunzătoare activităţii desfăşurate
timp de un an.
Art. 27. Concediul de odihnă se efectuează integral în fiecare an calendaristic, el putându-
se acorda şi fracţionat, în cel mult două tranşe, dacă interesele universităţii o cer, sau la solicitarea
persoanelor încadrate în muncă, atunci când interesele serviciului permit acest lucru. Cazurile de
fracţionare a concediului se aprobă nominal de către Biroul Senatului sau Consiliul de Administraţie
al universităţii, pe bază de cerere scrisă. Dacă concediul de odihnă nu a putut fi efectuat din motive
justificate în cursul unui an calendaristic, se va asigura compensarea în bani a concediului
neefectuat. Salariaţii care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, sau lucrează în locuri
de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit Legii nr. 35/1991, au dreptul, în fiecare
an, la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată maximă de 3 zile lucrătoare.
Art. 28. În afara concediului de odihnă salariaţii au dreptul la zile libere plătite, în cazul
unor evenimente familiale deosebite, iar, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au
dreptul la concedii fără plată. Cazurile se aduc la cunoştinţa Biroului Senatului prin cereri scrise
certificate de şefii de servicii şi compartimente.
Art. 29. Planificarea concediilor de odihnă ale personalului universităţii se face de către
şefii de compartimente. De regulă, concediile de odihnă se programează în perioada de vacanţă a
studenţilor (vacanţa de vară). Planificarea concediilor de odihnă se va face în aşa fel încât, în
perioada 1 septembrie - 1 octombrie, întreg personalul universităţii să fie prezent la serviciu în
scopul asigurării bunei desfăşurări a admiterii în învăţământul superior şi a deschiderii noului an
universitar.
Evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor de boală, a concediilor fără plată, precum şi a
absenţelor nemotivate se ţine de serviciul Plan - Personal - Salarizare.

VI - 12
 Art. 30. Pe durata concediului de odihnă salariaţii au dreptul la o indemnizaţie care nu
poate fi mai mică decât salariul de bază, sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere, luate
împreună.
Art. 31. Salariaţii detaşaţi primesc indemnizaţia de concediu de odihnă de la unitatea unde
îşi desfăşoară activitatea, iar cei delegaţi de la unitatea care i-a delegat.
Art. 32. Salariaţilor universităţii, care lucrează în regim de cumul de funcţii, li se acordă
concediul anual de odihnă numai de la unitatea de bază, iar persoanele încadrate cu jumătate de
normă sau fracţiune de normă au dreptul la concediu de odihnă plătit în raport de timpul lucrat.
Art. 33. Orice convenţie prin care se renunţă, în tot sau în parte, la concediul de odihnă este
interzisă.
Art. 34. Salariaţii au dreptul la un repaus săptămânal. Repausul săptămânal se acordă, de
regulă, sâmbăta şi duminica. În cazul în care specificul serviciului sau interesul universităţii impune
munca şi în zilele de sâmbătă şi duminică, conducerea universităţii stabileşte alte zile din săptămână
ca zile de repaus.
Pentru cazul în care unei persoane încadrate în muncă nu i se poate asigura în nici un fel
zilele de repaus săptămânal, aceasta va avea dreptul la zile libere care, de regulă, vor fi adăugate la
concediul legal de odihnă.
Art. 35. Salariaţii beneficiază de zile de sărbătoare legală şi de celelalte zile în care nu se
lucrează, stabilite prin lege, acestea fiind: 1 Decembrie, 25-26 Decembrie, 1-2 Ianuarie şi a doua zi
de Paşti.

Capitolul IV. Recompense

Art. 36. Pentru realizări deosebite obţinute în activităţile ce li revin, precum şi pentru
stimularea rezultatelor viitoare, salariaţii pot primi următoarele recompense:
a) mulţumire verbală sau în scris din partea conducerii universităţii;
b) acordarea unor indici superiori de evaluare;
c) ordine, medalii, titluri de onoare, diplome de onoare şi insigne;
d) acordarea de trepte sau grade superioare de salarizare;
e) premii.
Art. 37. Recompensele acordate se noteaza în fişa sau dosarul personal al salariaţilor
universităţii, iar cele prevăzute la litera c) se înscriu în carnetul de muncă.
VI - 13
 Capitolul V. Răspunderea disciplinară şi materială a salariaţilor universităţii

Art. 38. Salariaţii universităţii au îndatorirea de a realiza întocmai şi la timp obligaţiile ce le

revin la locurile lor de muncă. Ei au îndatorirea de a acţiona în mod conştiincios pentru sporirea
eficienţei muncii, pentru realizarea obligaţiilor care decurg din contractul de muncă, regulamentul
de organizare şi funcţionare a Universităţii.
Art. 39. Încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă, a normelor de comportare,
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează ca atare, indiferent de funcţia pe care o are
persoana vinovată, care a săvârşit-o.
Art. 40. Sancţiunile cu caracter disciplinar sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) retragerea unui grad sau a mai multor grade sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3
luni sau, în cazul celor încadraţi la nivelul de bază, diminuarea salariului cu 5-10% pe aceeaşi
perioadă;
d) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere pe durată de 1-3 luni, cu 5-10%;
e) retrogradarea din funcţie pe o durată de 1-3 luni;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 41. La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei,
împrejurările în care a fost săvârşită, gradul de vinovăţie al salariatului, dacă acesta a mai avut şi
alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii. Furtul din avutul universităţii precum şi
cazurile repetate de prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate pot constitui motive imediate
de desfacere a contractului de muncă.
Art. 42. Sancţiunea disciplinară se aplică respectând prezumţia de nevinovăţie a salariatului
şi numai după cercetarea prealabilă a faptei ce constituie o abatere. Cercetarea se face de către şeful
ierarhic superior care îl va asculta pe salariat şi va verifica susţinerile făcute de acesta în apărarea
sa, altfel decizia de sancţionare disciplinară este lovită de nulitate, după care va înainta conducerii
propunerea de aplicare a sancţiunii.
Art. 43. Sancţiunile disciplinare se stabilesc de Senatul Universităţii sau de Biroul
Senatului şi se iau prin dispoziţie scrisă a conducerii universităţii şi trebuie să cuprindă datele de
identitate ale salariatului şi ale universităţii, precum şi motivele în fapt şi prevederile legale pe baza
cărora se aplică sancţiunile, termenele şi organele la care sancţiunea disciplinară poate fi atacată.
VI - 14
 Art. 44. Executarea sancţiunilor disciplinare se face după natura lor specifică, iar
exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea sancţiunilor disciplinare, dar această suspendare
poate fi hotărâtă de organul ce soluţionează contestaţia, până la emiterea unei hotărâri definitive.
Art. 45. Cu privire la salariaţii care lucrează în cadrul instituţiei ca delegaţi ai unei alte
unităţi, menţionăm că sunt obligaţi să respecte, pe lângă disciplina muncii din unitatea care i-a
delegat, şi regulile de disciplină specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul
delegării.
Art. 46. Şefii compartimentelor au dreptul de a aplica sancţiunile: mustrare şi avertisment
personalului din subordinea lor.
Şefii compartimentelor care au dreptul de a aplica aceste sancţiuni sunt: decanul facultăţii,
şeful de catedră, secretarul şef al universităţii, contabilul şef, directorul general administrativ, şeful
serviciului Plan - Personal - Salarizare, şefii celorlalte colective administrative şi de cercetare.
Art. 47. Abaterile disciplinare săvârşite de personalul angajat în perioada detaşării în altă
unitate se sancţionează de către conducerea unităţii la care acesta este detaşat. Sancţiunile,
retragerea unui sau a mai multor grade sau trepte de salarizare şi retrogradarea din funcţie, pot fi
aplicate personalului detaşat numai cu acordul conducerii unităţii care i-a detaşat. Sancţiunea prin
desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică de către conducerea unităţii care îl
detaşează.
Art. 48. Abaterile disciplinare săvârşite de salariaţi în timpul delegării în altă unitate se
sancţioneaza de către conducerea unităţii care i-a delegat.
Art. 49. În comunicarea ce se face angajatului în legătură cu sancţiunea aplicată se va
prevedea calea de atac, termenul de introducere a plângerii şi organele competente să soluţioneze
plângerea.
Art. 50. Sancţiunea disciplinară stabilită va trebui comunicată în scris angajatului în cauză
în cel mult 30 de zile de la data de la care cel în drept să o aplice a luat cunoştinţă de săvârşirea
abaterii. Aplicarea sancţiunii nu se va putea face mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Împotriva sancţiunii disciplinare, cel sancţionat poate face plângere în scris în termen de 30 de zile
de la comunicarea sancţiunii. Plângerea împotriva sancţiunii disciplinare se soluţionează în termen
de 30 de zile de către organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea, sau de către
judecătorie, dacă sancţiunea constă în desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 51. Salariaţii universităţii trebuie să cunoască prevederile legale referitoare la muncă,
funcţionarea instalaţiilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor şi totodată să aplice cu
rigurozitate aceste reglementări.

VI - 15
 Art. 52. Încălcarea acestor prevederi legale atrage răspunderea materială a salariaţilor. Ei
vor răspunde pentru pagubele aduse avutului universităţii prin săvârşirea unor fapte ilicite din vina
lor şi în legătură cu munca lor. Ei nu vor răspunde de pierderile inerente procesului de producţie,
care se încadrează în limitele prevăzute de lege, de pagubele provocate datorită unor cauze
neprevăzute şi care nu puteau fi îndatorate, ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost
provocate de riscul normal al serviciului sau de forţă majoră.
Art. 53. Când paguba a fost cauzată de mai multe persoane, răspunderea fiecăruia se
stabileşte ţinându-se seama de măsura în care fiecare a contribuit la provocarea ei.
Dacă măsura în care a contribuit fiecare la provocarea pagubei nu poate fi determinată,
răspunderea fiecărui salariat se stabileşte proporţional cu salariul tarifar de încadrare net de la data
constatării pagubei şi, dacă este cazul, de timpul lucrat de la ultima inventariere a bunurilor.
Art. 54. Salariaţii care au încasat o sumă nedatorată sunt obligaţi să restituie acea sumă, iar
în cazul în care au primit bunuri ce nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au
fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor,
calculată în condiţiile legii.
Art. 55. Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la
restituirea sumelor încasate fără drept, se face prin decizie de imputare.
Pentru acoperirea pagubelor produse, precum şi pentru restituirea sumelor sau plata
contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, cel în cauză
poate să-şi ia un angajament de plată scris, care constituie titlu executoriu.
Art. 56. Angajamentul de plată al salariaţilor trebuie să fie scris şi să conţină obligaţia,
asumată de salariatul ce n-a plătit, de a plăti o sumă determinată universităţii şi să conţină
precizarea clară a ceea ce reprezintă această sumă, şi să fie datat şi semnat.
Art. 57. Decizia de imputare este un act unilateral al universităţii, emis de şefii de
departamente, care stabilesc, pe baza documentaţiei, identitatea salariatului vinovat şi suma ce
trebuie restituită.
Art. 58. Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data
când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă de producerea pagubei.
Decizia de imputare va fi motivată şi se va menţiona termenul în care poate fi contestată şi
organul competent să o soluţioneze. Ea se comunică în termen de 15 zile de la emitere celui obligat
la plată sau restituire şi constituie titlu executoriu din momentul comunicării. După expirarea
acestui termen, se impută celui vinovat de neluarea măsurii de imputare.
Art. 59. Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine, în rate lunare, din salariu,
precum şi din alte sume pe care salariatul le încasează de la Universitate.
VI - 16
 Art. 60. Termenul pentru sesizarea organului de jurisdicţie a muncii, cu contestaţie
împotriva deciziei de imputare, este de 30 de zile de la data comunicării deciziei de imputare.
Art. 61. Salariatul care a pierdut termenul de 30 de zile din motive temeinice poate cere
repunerea în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării lui de a se adresa cu o cerere în
instanţă.
Art. 62. Răspunderea penală sau materială nu exclude răspunderea disciplinară pentru
actele săvârşite, dacă prin aceste acte s-au încălcat şi obligaţii de muncă.
Art. 63. În stabilirea răspunderii materiale, paguba ce trebuie reparată nu cuprinde foloasele
nerealizate ca urmare a faptei săvârşite de salariat. Când pagubele au fost cauzate ca urmare a unei
fapte ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit legii penale. În acest caz, se includ
în cuantumul pagubelor şi foloasele nerealizate.
Art. 64. Săvârşirea de către salariat a unei fapte ilicite, dacă prin această faptă salariatul
aduce o tulburare atât ordinii interioare, cât şi a unor relaţii sociale de un interes general, apărate
prin norme legale, constituie contravenţie şi se sancţionează conform legilor în vigoare.

Capitolul VI. Protecţia muncii

Art. 65. Măsurile de protecţie a muncii se stabilesc prin norme de tehnică a securităţii şi de
igienă a muncii, pe locuri de muncă, maşini, utilaje, aparate, instalaţii, echipamente şi procese
tehnologice.
Art. 66. Personalul Universităţii este obligat să cunoască şi să respecte integral normele de
securitate şi de igienă a muncii la locurile unde îşi desfăşoară activitatea şi, de asemenea, se vor lua
măsurile necesare pentru cunoaşterea temeinică a normelor de protecţia muncii.
Art. 67. Salariaţii au obligaţia să respecte măsurile de protecţie a muncii:
- să presteze munca în aşa fel încât să nu se expună, pe ei şi pe ceilalţi salariaţi, la pericole
de accidente;
- să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii;
- să aducă la cunoştinţa şefului de departament orice situaţie care constituie un pericol de
accident;
- să aducă la cunoştinţa şefului de departament orice accident pe care l-a suferit el sau
oricare alt salariat;

VI - 17
 Art. 68. Pentru nerespectarea normelor de protecţie a muncii salariaţilor li se aplică
sancţiunile prevăzute de Legea nr. 90/1996. Pentru încălcarea regulilor privind exploatarea şi
întreţinerea instalaţiilor şi maşinilor cu grad ridicat de pericol în exploatare se aplică sancţiuni
prevăzute în Decretul nr. 400/1981.

Capitolul VII. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 69. Universitatea din Oradea a fost înfiinţată prin H.G. nr. 460/02.05.1990, prin
transformarea Institutului de Subingineri existent anterior.
Art. 70. Identitatea Universităţii din Oradea este fixată prin:
a) Denumire: Universitatea din Oradea
b) Emblema şi ţinuta de ceremonie (roba şi toca), stabilite de Senat
c) Sediul Rectoratului: str. Armatei Române nr. 3-5, Oradea, judeţul Bihor, 3700, România
Art. 71. Universitatea din Oradea este o comunitate academică distinctă, care funcţionează
în baza Constituţiei României din 1991, a legislaţiei învăţământului şi îşi desfăşoară activitatea în
deplină autonomie şi libertate academică, într-un spaţiu propriu, cu un buget format din sumele
alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi din resurse proprii.
Art. 72. Universitatea din Oradea funcţionează ca instituţie de stat cu personalitate juridică.
Art. 73. Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării lui de către Senatul
Universităţii din Oradea.
Art. 74. Autoritatea de a modifica acest regulament aparţine Senatului Universităţii, cu
excepţia unor reformulări, care clarifică şi nu afectează sensul prevederilor, care pot fi adoptate
operativ şi de către Biroul Senatului Universităţii.

Prezenta ediţie a Regulamentului a fost aprobată de Senatul Universităţii din Oradea la data
de 19 mai 2003.
VI - 18