Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STAS
1.5...4 70...80 H 68/75 7064-78 2...7 70...80 H 68/75 7084-78 7...20 80...90 H 80/90 7064-78
peste 20 95..105 SAC 95/105 10546-76 La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7% se
admite utilizarea de masticuri cu pante de inmuiere IB 60/70 grade C preparat din alte
sorturi sau masticuri de bitum cu caracteristici de plasticitate si ductibilitate minime ale
bitumului tip H 68/75. La acoperisuri cu pante peste 20% straturile hidroizolatiei din foi
bituminate se vor aplica prin lipire cu bitum tip SAC 95/105. Consumul de mastic de bitum
sau bitum-cauciuc pentru fiecare strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de
2...2,5 kg/m2. 6.3.4. Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi
de bitum se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin bariera energica, dupa care
se vor lasa un timp suficient pentru relaxare si indreptarea foilor. Se va matura suprafata
suport, se vor poza si croi foile bituminate la lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa
care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva peste stratul de mastic de
bitum, turnat cu canciocul in fata si pe toata latimea sulului. Suprapunerile dintre foile
bituminate vor fi de 7...10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se si curatindu-se
totodata excesul de mastic refulat la margini. Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se
vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre suprapunerile straturilor, realizate prin
lipire la marginea acoperisului a unei fisii de 50 cm latime la hidroizolatia in doua straturi
si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi. Fiecare strat se va aplica incepind de
la streasina sau gurile de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile sa fie
realizate in sensul de scurgere al apelor. La pante pina la 7% lipirea foilor se va face
perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari foile bituminate se vor aplica
numai paralel cu panta. Dupa aplicarea fiecarui strat, cit si dupa terminarea lucrarilor, se
va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele constatate ca: basici, aderenta
slaba, intepaturi, etc. se vor remedia, dupa care se vor executa straturile urmatoare. 6.3.5.
Hidroizolatia la elementele verticale ca: atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc. se va executa
cu fisii croite la dimensiunile respective, derulate pe stratul din mastic de bitum cald
incepind de jos in sus, iar la scafe se vor realiza suprapuneri in trepte de min. 20 cm, cu
straturile hidroizolatiei orizontale. La colturi, muchii si alte locuri, unde foile bituminate
nu se pot derula, aplicarea se executa si prin intinderea masticului cu canciocul sau
gletuitorul pe element si foaie bituminata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul. La
atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe orizontala, iar in cazul
unor elemente verticale cu inaltimea mai mare, hidroizolatia se va ridica pina la 30 cm si se
va ancora cu slituri sau se vor prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la
distanta de cca 50 cm. 6.3.6. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase
circulabile se va realiza cu mortar de ciment M 100 armat cu rabit pe retea de otel beton ∅
4 - 6 mm la 25 cm. 6.3.7. Etansarea la strapungeri reci cu flanse si fara vibratii cu
diametrul mai mic de 200 mm se va executa prin aplicarea hidroizolatiei pe flansa sudata a
elementului si strinsa cu flansa mobila in suruburi cu piulita. La strapungerile fara flanse
cu diametrul mai mic de 200 mm etansarea hidroizolatiei orizontale cu elementele pe
verticala, se va executa prin mansoane cu doua straturi de pinza sau tesatura bituminata,
lipite cu mastic de bitum, si matisate pe element cu sirma zincata sau colier. In cazul
deflectoarelor, pentru o ventilare mai buna, stratul de difuzie, se va decupa sub gulerul din
tabla iar in interior tubul se va umple cu cilti bituminati, pentru a se evita condensul. La
strapungeri cu diametrul peste 200 mm, rigide, elastice, calde, precum si la cupole,
luminatoare, etc. hidroizolatia se va executa pe verticala intoarsa pe rebord, protejata cu
sort din tabla zincata fixat si etansat la elementul de strapungere. 6.3.8. Rosturile de
dilatare cu rebord sau plate, se vor izola cu un strat suplimentar din pinza sau tesatura
bituminata de minimum 0,50 m latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de
bitum. Dupa umplerea rostului cu cilti bituminati se acopera cu o fisie din tabla cu bucla
deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi impuscate pe margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in prealabil amorsata, cu solutie sau emulsie
de bitum, dupa care se va executa copertina sau straturile de protectie. 6.3.9. Montarea
gurilor de scurgere interioara sau exterioara se va face conform STAS 2742 - 80 respectiv
STAS 2389 - 77. Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere se va asigura cu guler de
plumb amorsat, aplicat la cald pe un strat suplimentar de pinza bituminata intre doua
straturi de mastic de bitum. Gulerul de plumb si stratul suplimentar vor fi prevazute cu
stuturi care se vor introduce etans in mufa conductei de scurgere. Hidroizolatia din cimp se
lipeste deasupra gulerului de plumb cu crestaturile introduse in mufa, dupa care se va
monta parafrunzarul. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de
rezistenta si al barierei contra vaporilor, iar partea inferioara a conductei cu mufa va fi
stemuita in coloana de coborire, la min. 20 cm, sub planseu. Termoizolatia din materiale
tasabile sau pilonate se va opri la circa 10 cm de gura de scurgere, iar in jurul gurii de
scurgere se va executa o termoizolatie din mortare cu agregate usoare sub forma de pilnie,
ca suport rigid al hidroizolatiei si gulerului de plumb. La scurgeri exterioare sub paziile din
tabla se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar din impislitura sau carton bituminat
cu latime de 30-50 cm.
B.I.A. MIREA IULIAN ILIE Pagina nr.3
Barbacanele de scurgere a apelor prin atice, confectionate din tabla zincata, se vor ingloba
prin lipire cu mastic de bitum intr-un strat suplimentar de pinza bituminata si hidroizolatie.
La acoperisurile circulabile prevazute cu sifon de pardoseala hidroizolatia se va lipi etans
pe gulerul recipientului. 6.3.10. Protectia usoara la terase si acoperisuri necirculabile se va
executa prin stropirea mecanizata in doua straturi, cu circa 150-200 g/m2 vopsea
reflectorizanta din vinarom sau emailuri din rasini sintetice, aplicate pe ultimul strat din
impislitura bituminata tip IB 1200 sau pe carton bituminat CA 400 la acoperisurile cu
panta peste 20%. La terase necirculabile protectia din pietris de 7...15 mm se va executa
prin asezare in strat uniform de cca 4 cm grosime. Protectia la terase circulabile se va
executa cu panta de 1...2% prevazute cu rosturi de 2 cm, la maximum 20 cm de atice si alte
elemente verticale, iar in cimp rosturi la intervale de 4...6 m in ambele sensuri, umplute cu
mastic de bitum la placile cu grosime de max. 3 cm si nisip la dalele peste 4 cm grosime. In
cimpul panourilor, rosturile strinse dintre placi se vor colmata cu lapte de ciment prin
frecare cu peria. Hidroizolatii la constructii subterane 6.3.11. La lucrarile de hidroizolare a
elementelor de constructii contra apelor cu sau fara presiune trebuie sa respecte
prevederile STAS 2355/2-79 si proiectul respectiv. La executie se vor respecta si conditiile
prevazute la hidroizolatiile pentru acoperisuri. Pentru lucrarile de hidroizolare cu sau fara
presiune, la executie se vor respecta urmatoarele: - suprafetele suport trebuie sa fie rigide
si cu forme geometrice, iar scafele si muchiile rotunjite, cu raza de 3...5 cm; - la scafe si
muchii hidroizolatia se va intari cu fisii de 30...50 cm latime; - la rosturi si strapungeri,
hidroizolatia se va intari cu straturi suplimentare de min.50 cm latime si se vor etansa cu
aceste elemente; - la hidroizolarea constructiilor din incinte inchise se recomanda ca
stratul de amorsare sa se execute cu emulsie de bitum, iar la executie cu solutii bituminoase
se vor lua masuri de ventilare si paza contra incendiilor; - solutiile, emulsiile si chiturile
reci se vor aplica numai pe suprafete uscate si cu o temperatura a suportului de minim 15
grade C, iar bitumurile 160...180 grade C in perioada de vara si cu 10...20 grade in plus
iarna; - hidroizolatiile aplicate prin vopsire se vor executa manual (cu perii sau gletuitorul
de cauciuc) sau mecanizat din straturi de etansare aplicate dupa uscarea amorsajului. Se
vor aplica la cald straturi de emulsie sau solutie bituminoasa (succesive dupa uscarea
fiecaruia presarindu-se ultimul strat cu nisip uscat grauntos; - hidroizolatiile rigide se
recomanda sa fie executate prin torcretare in 2...3 straturi, pe care se aplica hidroizolatia
suplimentara prin vopsire, cu solutie de bitum in grosime de min. 1 mm; - hidroizolatia pe
verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot conturul
constructiei pina la inaltimea de max. 2 m inaltime, in cazul inaltimilor mai mari, legatura
straturilor inferioare cu cele superioare trebuie sa se execute in trepte cu petreceri de
minimum 10 cm; innadirile stratului urmator se intercaleaza cu cele ale primului strat, in
functie de numarul straturilor, cu 1/2, 1/3 sau 1/4 din latimea foilor; nu se admite ca la
intreruperea lucrului sa se lase nelipite capetele si marginile foilor bituminate; - pina la
aplicarea zidariei de protectie se vor lua masuri provizorii contra alunecarii, prin fixarea de
sipci sau alte materiale la distante de 1,5...2 m sau executarea treptata a zidariei si
umpluturii cu pamint; dupa executarea si verificarea hidroizolatiilor orizontale si verticale,
in cazul ca nu se trece imediat la executarea straturilor de protectie definitiva, se vor
proteja cele orizontale cu straturi de mortar sau beton de 3...5 cm si cele verticale cu un
strat de lapte de ciment; - straturile de protectie a hidroizolatiei se vor executa cu rosturi
verticale la 5 m distanta, iar pe fundatie se va am\plica un strat de separare de carton CA
300 sau impislitura bituminata IA 900; - la protectia din beton, armatura se va face cu
distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia. 6.4. PROTECTIA LUCRARILOR IN
PERIOADA DE EXECUTIE 6.4.1. La acoperisuri si constructii subterane, pentru buna
functionare a hidroizolatiei, trebuie sa se asigure o intretinere permanenta, pentru care se
vor lua masurile urmatoare: - interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de
protectie pentru executia ulterioara de strapungeri sau ancorari; - interzicerea depozitarii
de obiecte sau alte amenajari pe acoperisuri sau hidroizolatii; - interzicerea asezarii sau
montarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje cu temperaturi peste 40 grade C ori a se
face focul sau deversari de lichide fierbinti; - interzicerea unei circulatii mai intense decit
permite stratul de protectie respectiv, sau schimbarii destinatiei acoperisului. 6.4.2. La
constructii subterane si incaperi ude, trebuie sa se mai asigure mentinerea integritatii
hidroizolatiei pe durata executiei protectiei hidroizolatiei (sapa perete de protectie) si a
lucrarilor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei (armare, cofrare, betonare, etc)
luindu-se si urmatoarele masuri: - trotuarele vor fi mentinute curate, cu panta spre exterior
pentru scurgerea apelor, iar crapaturile si rosturile marite vor fi calmatate imediat cu
mastic bituminos; - nu se vor face sapaturi linga pereti care sa inlature impingerea
pamintului si nu se vor efectua lucrari linga constructie fara avizul proiectantului; - nu se
va schimba destinatia incaperilor si nu se vor face amenajari fara avizul proiectantului;
6.4.3. Verificarea tinichigeriei care protejeaza hidroizolatia in punctele cele mai solicitate,
va fi facuta cu deosebita atentie si vor fi luate masuri de remediere in caz ca se constata
urmatoarele: - deplasari si dezlipiri la innadirile cositorite sau falturi desfacute; - daca
jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sint etanse. 6.4.4. Verificarea hidroizolatiei
verticale la atice, cosuri, ventilatii, etc. se face controlindu-se daca aceasta hidroizolatie nu
este deplasata, iar protectia din mortar sau tesatura T.B.A.L. nu este dezlipita si nu prezinta
crapaturi. 6.5. ABATERI, TOLERANTE SI MODIFICARILE ACESTORA 6.5.1. Toate
materialele si semifabricatele, care intra in componenta unei izolatii nu pot fi introduse in
lucrare decit daca, in prealabil:
B.I.A. MIREA IULIAN ILIE Pagina nr.4
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de
calitate, care sa confirme fara dubiu ca sint corespunzatoare normelor respective si
prevederilor proiectului, inlocuiri de materiale nu sint permise decit cu acordul scris al
beneficiarului si proiectantului; - s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care
sa asigure pastrarea calitatii si integritatii materialelor, respectiv evitarea deteriorarii lor; -
s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice
respective si cu frecventele prescrise; - s-au efectuat masuratori ale dimensiunilor si
formelor materialelor pentru care instructiunile de folosire prin conditia in legatura cu
aceasta; frecventa acestor masuratori sa fie egala cu cea prevazuta pentru fiecare lot in
normele tehnice de livrare. 6.5.2. Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care
se aplica izolatii se face in cadrul verificarii executarii acelui suport (plansee, pereti, etc).
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul - in intregime
sau pe portiuni succesive - nu a fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru
lucrari ascunse. 6.5.3. In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii
prevede conditii speciale de planeitate, forme de racordari, etc. precum si montarea in
prealabil a unor piese, dispozitive, etc. aceste conditii vor fi obiectul unei verificari
suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de izolatii. 6.5.4. Toate verificarile ce se
efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de exemplu
straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate) se inscriu in
procese-verbale de lucrari ascunse conform instructiunilor respective. 6.5.5. Verificarile ce
trebuiesc efectuate pe parcursul lucrarilor, in afara celor mai de sus, sint: a) asperitatile
suportului, pentru care se admit abateri maxime de ± 2 mm, precum si denivelarile de
planeitate (abatere admisibila ± 5 mm la un dreptar de 2 m asezat in orice directie); b)
existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in cimpul (la 4-5 m distanta pe
ambele directii) sapelor de peste termoizolatiile noi; c) corectarea cu mortar de ciment la
panta de max. l:5 a denivelarilor de max. 10 mm admise intre elementele prefabricate de
acoperis; d) protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu foi bituminate sau
pelicula de mortar special; e) racordarile intre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata
de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si
de 10 mm la latimi; f) respectarea retelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe
santier, masticuri, solutii, etc. conform normativului C 112-80; g) starea de umiditate
corespunzatoare stratului suport amorsat (printr-o metoda de santier, unde pentru fiecare
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cite unei fisii de carton bituminat de 5 x 20 cm,
lipita pe suport, pe 2/3 din lungime si care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau
prin stratul de bitum cu aparate pentru determinarea umiditatii; h) lipirea corecta a foilor;
nu se admit dezlipiri, alunecari si basici cind acestea apar, repararea lor este obligatorie; I)
latimea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10%
din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in
care aceste valori nu sint respectate stratul respectiv trebuie refacut; j) respectarea directiei
de montare a foilor pina la 20% panta se pot monta si paralel cu streasina, dar peste 20%
panta numai in lungul liniei de cea mai mare panta; k) mentinerea - in cazul izolatiilor
subterane a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai coborit al
lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale (abaterea
admisibila la latimea petrecerii - 10 mm). l) realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului
de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi. 6.5.6. In cazul hidroizolatiilor, prin “faza de
lucrare” se intelege - in plus fata de instructiunile pentru verificarea si receptionarea
lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si o grupare de tronsonare, in asa fel incit
portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce
dificultati functionale (de ex. in dalii). 6.5.7. La verificarea pe faze de lucrari, se va
examina frecventa si continutul actelor de verificare incheiate pe parcurs, comparindu-le
cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile. In mod special, comisia
va efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza: a) verificarea etanseitatii
hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pina la 7%
inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru
acoperisurile cu suprafete peste 20 cm2 se va cere acordul scris al proiectantului; b) in
camerele ude inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, iar grosimea stratului de apa va fi
de 3,6 cm; c) la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane, dupa
asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasind hidroizolatia timp
de 48 ore la presiunea maxima conform prevederilor STAS 2355-79 si normativului C 112-
80. Constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor inmagazinate se vor verifica
conform masurilor prevazute in proiectele respective; d) in cazul cind probele prin
inundare nu se pot efectua (sint costisitoare nivelul scazut al apelor subterane, etc)
verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventual sondaje in punctele dubioase; e)
rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se vor inregistra conform instructiunilor
pentru verificarea lucrarilor ascunse, deficientele constatate vor fi consemnate in procese
verbale si se va trece imediat la remedierea lor, incheindu-se un nou proces verbal de
lucrari ascunse; dupa aceasta se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe; f) la
protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile executata din vopsitorii, se va verifica
vizual continuitatea si aderenta prin frecare energica cu mina; La acoperisurile circulabile
se va verifica daca placile si dalele sint montate pe un strat de nisip cu grosimea minima de
2 cm, daca rosturile intre placi sint uniforme si umplute, daca sint corect executate
rosturile de dilatatie si daca sint umplute cu mastic bituminos; daca au stabilitate la
circulatie;
B.I.A. MIREA IULIAN ILIE Pagina nr.5
g) la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele
mai coborite a gurilor de scurgere, iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va
verifica daca gurile de scurgere functioneaza bine. Se va verifica daca sint corespunzatoare
proiectului racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de
dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si
sa nu fie inundate; h) tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc)
se va verifica daca este executata conform proiectelor, bine incheiata, racordata cu
hidroizolatia si fixata de constructie; verificarea se va face atit vizual cit si prin tractiune
manuala; I) in camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor,
planeitatea si inclinarile, racordarile la pereti si strapungeri, precum si daca gurile de
scurgere nu sint infundate si sint prevazute cu gratare; j) pentru verificarea zidurilor de
protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se va constata: * la
cele executate ulterior hidroizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la intervalele
date in proiect, a rostului orizontal la baza, precum si daca sint prevazute cu foi bituminate;
* la cele executate anterior hidroizolatiei: grosimea, existenta rosturilor de colt, a stilpilor
verticali la intervale de 2,5m; k) la constructiile subterane cu hidroizolatia aplicata la
interior sau la constructiile pentru inmagazinarea apelor, rezultatele verificarilor se vor
inregistra conform instructiunilor pentru lucrari ascunse, dupa care se pot executa
celelalte lucrari conform proiectului. 6.5.8. Abaterile admisibile pentru materiale
hidroizolante
Nr. crt. Abateri admisibile Carton bituminat STAS 138080 Pinza bituminata STAS 1046-78
Impislitura bituminata STAS 79-16-80 Tesatura bituminata STAS 10126/80
1. 2. 3.
4.
Lungimea benzilor Latimea benzilor Suluri din doua benzi (de minh. 3 m cea mai
mica)max Ruperi max
± 1% ± 2% 5%
± 1% min.90 cm 5%
± 1% ± 1% 3%
± 1% ± 2% 5%
2% din suluri cu max.2 rupturi de lung.max 3 cm fiecare -
5. 6. 7.
8.
± 6 cm -
5%
9.
Abaterea admisibila
1. 2. 3.
Asperitati maxime ale suportului hidroizolatiei Deplasari maxime Rosturi de dilatare ale
sapelor de peste termoizolatie: * latimea rostului * pozitie Corectarea cu mortar de panta a
denivelarilor dintre prefabricate: * denivelarea maxima * panta maxima Racordarea
suprafetelor * raza de curbura * latimi Dezlipiri sau basicari ale foilor de hidroizolatie
Latimea de petrecere a foilor * longitudinal * frontal Directia de montare a fisiilor
± 2 mm ± 5 mm -
4.
5.
6. 7.
-5...+10m -10mm pentru max.10% din foi petrecerea minima de 5 pentru max.10% din foi
petrecerea min.de 7 cm
8.
8/ MASURATOARE SI DECONTARE
8.1. Hidroizolatiile se vor plati la metru patrat conform planselor, antemasuratorilor si
listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
Pagina nr.7