SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU Tepes

SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU
SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU
1. Caracteristicile constructiei
1.1. Datele de identificare
A.Datele necesare identificării construcţiei:
Denumire: MANSARDARE SCOALA P+1E PENTRU AMENAJARE 4 SALI DE CLASA REZULTAND

P+1E+M
Proprietar:MUNICIPIUL TIMISOARA DIRECTIA PATRIMONIU
Adresa: Timișoara, str. SURORILE MARTIR CACEU NR 47, jud. Timiș
B.In cazul obiectivului proiectat profilul activitatii desfasurate este acela de invatamant
liceeal, activitate ce se incadreaza la art.1 litera m) din cadrul HGR nr.1739 din 06.12.2006
pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii
privind securitatea la incendiu.
Prezentul scenariu de securitate la incendiu se intocmeste de catre proiectant conform
prevederilor art.2 din HGR 1739/2006, urmand metodologia de elaborare aprobata cu ordinul
MI nr.130 din 25.01.2007.
1.2. Destinatia
Situatia pentru care se intocmeste scenariul de securitate la incendiu este mentionata la
tema de proiectare care determina caracterul de cladire de invatamant gimnazial. Se prezinta in
continuare functiunile principale, secundare si conexe.
la subsol:
 subsol tehnic S=104,21mp;
la parter
 4 incaperi de sali de clasa cu suprafete variabile intre 49.87 mp si 50.02mp;
 1 incapere de atelier cu suprafata de 67.85mp
 1 hol de acces cu S=87.49mp;
 2 birou cu S=12.25mp respectiv S=11.83;
 2 grupuri sanitar pe sexe cu S=18.23mp. respectiv S=10.46;
 2 case de scara de acces la etaj I cu S=18.22mp respectiv S=12.28mp;
 2 incaperi pentru materialul didactic S=3.92mp respectiv S=6.58mp;
la etaj I
 1 incapere de laborator cu suprafata de 67.85mp
 2 birouri cu S=16.06mp respectiv S=24.50mp;
 1 incapere cabinet laborator S=10.78mp;
 1 Incapere cu material didactic 10.46 mp.
la mansarda
 1 incapere de laborator cu suprafata de 67.85mp
 2 birouri cu S=16.06mp respectiv S=24.50mp;
 1 incapere cabinet laborator S=10.78mp;
 1 Incapere cu material didactic 10.46 mp.
1.3. Categoria si clasa de importanta
A.Conform Art.22 lit.a )din legea 10/95 „Legea calitatii in constructii”, proiectantul
precizeaza in proiect categoria de importanta a constructiei conform precizarilor tehnice din
Anexa nr.3 „Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor” la HGR
766/21.11.1997 privind intreaga constructie sub toate aspectele si de asemenea precizand clasa
de importanta care priveste intreaga constructie sub anumite aspecte.
Proiectantul utilizeaza prevederile cuprinse in: „Metodologie de stabilire a categoriei de
importanta a constructiilor” elaborata de laboratorul SCB-BAP din cadrul institutului de cercetari
in constructii si economia constructiilor – INCERC Bucuresti, publicata in Buletinul constructiilor
nr.4 /1996.
Proiectantul a cuantificat un numar de 6 factori determinanti si 18 criterii asociate dupa
cum urmeaza.
1. Importanta vitala i) 2
ii) 1
iii) 1
2. Importanta social-economica si culturala i) 1
ii) 2
iii) 2
3. Implicarea ecologica i) 0
ii) 0
iii) 1
4. Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta) i) 1
ii) 0
iii) 1
5. Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu i) i) 0
ii) 0
iii) 0
6. Volumul de munca si de materiale necesare i) 2
ii) 1
iii) 0
Total: 15puncte
Conform Tabel 3 din metodologie, punctajul acordat criteriilor asociate este de 15
puncte, care se incadreaza in grupa de valori de 6p-17p, determinand astfel incadrarea
obiectivului proiectat in categoria „C” / de importanta NORMALA.
2
B.Clasa de importanta a obiectivului proiectat este determinată conform P-100/2013
tabel4.2. “valorile factorului de importanta pentru actiunea seismica”, anume clasa II.
1.4. Particularitati specifice constructiei
A.Principalele caracteristici:
a)Tipul clădirii: civilă, cu functiunea de invatamant incadrata la articolul 1 litera
m) din cadrul HGR nr.1739 din 6.12.2006, in regim de inaltime Steh+P+1E+M, și volumul edificat
de 5009,66 mc, nu contine săli aglomerate si spatii de producţie sau depozitare.
Volumul construcţiei este calculat conform STAS 4908-85, art. 2.3. Volumul cladirii
existente este de 3624.66 mc, volumul cladirii propuse este de 1386mc, total volum cladire
existenta si propusa 5009,66mc.
b)Aria construită propusa este de 554,43 mp si o suprafata desfasurata de 554,43
mp. Principala destinatie a incaperilor este de birouri, cai de circulatie (hol), grupuri sanitare pe
sexe, scara de acces etaje, sali de sclasa.
Aria construita existenta este de 5543,43 mp si o suprafata desfasurata de 1108,835mp.
Principala destinatie a incaperilor este de birouri, cai de circulatie (hol), grupuri sanitare pe sexe,
scara de acces etaje, sali de sclasa.
c)Intrucat mansardarea propusa va functiona împreuna cu corpul de cladire
existent consideram ca se constituie un singur compartiment de incendiu format din existent
+mansardare. Prezentam in continuare desfasurarea suprafetelor construite la sol maxim
admise atat pentru existent cat si pentru mansardare, incadrand valorile in tabelul 3.2.4 „Arii
construite admise pentru compartimente de incendiu ale cladirilor civile (publice) supraterane
unde se arata:
-pentru compartimente de incendiu cu gradul de rezistenta la foc “II”, cu mai multe
niveluri, in situatia proiectata Steh+P+1E+M = 4 nivele, aria maxima construita la sol este de
2500mp
Concluzie: compartimentul de incendiu al cladirii gimnaziului existent+propus totalizeaza
circa 554,43 ,construit, (1767,29 desfasurat )mp mai mic decat 2500mp admis de norme: tabelul
3.2.4. din P118/99.
d)Numarul maxim de utilizatori:
-elevi in corpul existent 300;
-profesori in corpul existent.20;
-elevi in mansardare 150
-profesori in mansarda 10
e)Activitate de invatamant ginmazial presupune permanenta utilizatorilor pe
perioada 15sep ...15iunie.
Elevii de gimnaziu cu varsta cuprinsa intre 11 si 14 ani se considera ca sunt
persoane care se pot evacua singure sub indrumare, iar proiectantul utilizeaza datele din tabelul
3.6.4 „Capacitati de evacuare” incadrand obiectivul proiectat la aliniatul 2 „Cladiri pentru
invatamnt de toate gradele” pentru care capacitate de evacuare”C” a unui flux este de 70
persoane.
f)Obiectivul proiectat nu se categoriseste ca entitate de depozitare principala ci
contine incaperi cu suprafata redusa care adapostesc:
 arhiva dosare cu suprafata de 6.58mp;
3
g)Obiectivul proiectat nu adaposteste procese tehnologice si substante
periculoase astfel incat nu necesita clasificarea in prevederile HGR nr.95/2003 (M.O.f
nr.120/25.02.2003).
h)Numarul cailor de evacuare:
In corpul existenta doua scari de evacuare acestea se continua in mansarda.
B. In cadrul documentației se tratează, solutiile pentru instalațiile electrice, sanitare și de

încălzire aferente obiectului: MANSARDARE SCOALA P+1E PENTRU AMENAJARE 4 SALI DE CLASA
REZULTAND P+1E+M.
Prepararea agentului termic (apă caldă 70/50 oC) pentru încălzire se realizează în punctul
termic PT56, la o distanță de aproximativ 350m de obiectivul studiat.
Distribuția agentului termic în clădire se va realiza prin intermediul conductelor de cupru,
la etajul 1 si mansarda, iar la parter prin intermediul conductelor de hotel existente. Asigurarea
climatului interior din punct de vedere termic se realizează cu ajutorul radiatoarelor tip panou
din oțel la etajul 1 și mansardă, iar la parter cu ajutorul radiatoarelor din fonta existente.
Nici un material utilizat la realizarea instalației de încălzire nu prezintă pericol pentru
inițierea unui incendiu și nici nu este combustibil deci nu contribuie la dezvoltarea și
propagarea incendiului.
- Pentru stabilirea soluţiilor de alimentare a receptoarelor cu energie electrică s-a ţinut

cont de prevederile Normativului I7-2011 privind alegerea materialelor şi aparatajului, la
fel şi modul de fixare a acestora. Din punct de vedere al mediului, prezenţei apei, spaţiile
se încadrează, conform Normativului I7/2011, în categoria U0 - mediu uscat (camere de
zi, holuri, scări) şi categoria U1 - mediu umed cu intermitenţă (grupuri sanitare).
Din tablourile electrice prin circuite monofazate, cu cablu tip CYY – F 3 × 2,5 mm2, şi conductoare
CYY – F 3 x 1,5 mm2 se vor alimenta receptoarele existente, prize şi iluminat.
Tablourile electrice se echipează cu aparatură şi echipamente performante, cu grad mare de
siguranţă în exploatare, calitate şi fiabilitate, şi se va lăsa spaţiu pentru dezvoltare ulterioară.
- Protecţia instalatiei electrice se va realiza cu un întrerupător automat bipolar cu
protecţie magnetotermică, cu protecţie diferenţială 30mA, montat în tabloul electric
general. Prin montarea dispozitivului de protecție la curent diferential rezidual se va
diminua riscul aparitie a incendiului, conform normativ I7-2011 art. 4.2.2.8.
Reţeaua interioară va fi în conexiune de tip TN - S şi se va conecta la priza generală de pământare
la care se vor conecta şi reţeaua PE.
Componentele active şi părţile de siguranţă vor fi acoperite. Clemele pentru ieşiri, nul de lucru
şi nul de protecţie vor fi poziţionate alăturat. Se va face obligatoriu o inscripţionare unitară şi
durabilă a zonelor de curent şi a aparatelor aferente. Etichetarea circuitelor trebuie făcută astfel
încât să se asigure identificarea facilă a consumatorilor alimentaţi pe circuitele respective.
Prin proiectare au fost prevăzute exigenţele privind calitatea lucrărilor (cf. Legii
10/1995).
Pentru iluminatul spaţiilor interioare se vor folosi corpuri de iluminat cu lămpi cu consum
redus de energie şi randament ridicat, iar pentru iluminatul grupurilor sanitare şi a spaţiilor
convenţional umede, se vor folosi corpuri de iluminat etanşe, cu grad de protecţie minim IP 54.
Comanda iluminatului se face local de la întrerupătoare simple, duble 10A/250V cu
montaj îngropat şi grad de protecţie specific categoriei de mediu a spaţiului în care sunt
montate, precum şi prin intermediul unor senzori de mişcare la grupurile sanitare.
4
Protecţia circuitelor se va realiza cu întrerupătoare automate bipolare cu protecţie
magnetotermică, cu protecţie diferenţială 30mA, montate în tablourile de distribuţie. Cablurile,
tuburile de protecţie, corpurile de iluminat şi aparatajul vor fi de tip omologat, executate din
materiale cu intarziere la propagarea flacarii, conform normelor CE şi ISO si normativului I7/2011
art. 5.2.7.2.9.
Circuitele de prize de 16A/230V se vor executa cu cabluri CYY - F 3x2,5 mm2, montate în
tuburi de protecţie flexibile, pozate îngropat sub tencuială.
Circuitele de prize de 16A/400V și 32A/400V se vor executa cu cabluri CYY - F 5x4 mm2 respectiv
CYY - F 5x6 mm2, montate îngropat sau în paturile de cabluri amplasate aparent pe perete.
Toate prizele vor avea contact de protecţie legat la priza de pământ prin intermediul
tablourilor de distribuţie.
Prizele utilizate vor fi montate la o înălţime de minim 2 m de la nivelul pardoselii finite şi
vor fi echipate cu contacte de protecţie şi obturatoare fiind de tipul ”protecţie copil”.
Alimentarea echipamentelor aferente stației de pompare, se va face prin circuite
electrice independente pozate în tuburi de protecţie.
Instalaţiile de protecţie constau în legarea la pământ a instalaţiilor, a tablourilor electrice
prin intermediul celui de-al treilea respectiv ai cincilea conductor al coloanelor electrice, sistem
TN-S.
Rezistenţa de dispersie a prizei de pământare va avea cel mult 4 Ω
Toate conductoarele electrice vor fi montate în tub de protecție, pozate îngropat în perete.
Toate derivațiile și conexiunile circuitelor se vor realiza în cutii de derivație și conexiuni, precum
și în dozele de aparataj modulare. Nu se admit improvizații.
Protecţia circuitelor de prize se va realiza cu întrerupătoare automate bipolare, cu protecţie
magnetotermică şi protecţie diferenţială 30mA, montate în tablourile de distribuţie. Cablurile,
tuburile de protecţie şi aparatajul vor fi de tip omologat, executate din materiale cu intarziere
la propagarea flacarii, conform normelor CE şi ISO si normativului I7/2011 art. 5.2.7.2.9.
Astfel se elimină pericolul apariției dezvoltării sau propagării unui incendiu din cauzainstalației
electrice.
La intocmirea proiectului de instalatii electrice s-au respectat normele P.S.I., indicate in:
 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, indicativ P118/2-2013;
 Normele generale de protectieimpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, aprobate cu OMAI nr. 163/2007;
 NP I7-11 - Normativ privind proiectarea execuţia si exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor
 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii I18/1-2000;
Instalaţiile sanitare interioare cuprind:

- instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă;
- instalaţiile interioare de canalizare menajeră;
- dotarea cu obiecte sanitare.
Prepararea apei calde se va face local cu ajutorul unor boilere electrice monetate câte unul în
fiecare grup sanitar.
Conductele de distribuţie a apei reci sunt montate îngropat în pereți.
Obiectele sanitare amplasate în grupurile sanitare nu sunt combustibile și nici nu prezintă un
pericol pentru inițierea unui incendiu.
Materiale utilizate în instalaţia sanitară nu prezintă pericol de inițiere propagare sau
dezvoltare a incendiului.
5
Clădirea nu este dotată cu instalații de ventilare, climatizare, gaze sau automatizare.
Concluzii:
Instalatiile utilitare cu care cladirea este echipata:
-de incalzire, electrice, termice, precum si componentele acestora nu contribuie la
initierea, dezvoltarea sau propagarea unui incendiu si deasemenea nu constituie risc de
incendiu atat pentru elementele de constructie cat si pentru obiectele cu care sunt dotate
incaperile.
In cazul unui incendiu, componentele instalațiilor nu constituie obstacole în calea
evacuării, deci sunt asigurate conditiile pentru evacuarea persoanelor fara ca acestea sa fie
afectate.
2. Riscul de incendiu
A.Conform normelor indicativ P118-99, capitolul 2.1 „Risc de incendiu” , la cladiri
civile(publice) riscul de incendiu este determinat, in principal de densitatea sarcinii termice (q)
stabilita prin calcul si de destinatia respectiva.
In functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu , incladiri civile(publice), poate
fi:
mare: qi= peste 840MJ/m2
mijlociu: qi= 420-840MJ/m2
mic: qi= sub420MJ/m2
a)Densitatea sarcinii termice este calculata de proiectant conform prevederilor din
STAS 10903/2-79 „Determinarea sarcinii termice in constructii” cu completarile din revista
„Standardizarea Romana- vol. 42/1989, nr.6” corelat cu: „Exemple privind determinarea sarcinii
termice cazul 5 – birouri din Manual privind exemplificari detalieri si solutii de aplicare a
normativului P118-99, indicativ MP-008-2000”.
Birou Director –parter
 numar de persoane: 1;
 arie incapere: 12.25mp
Principalele materiale luate in considerare si puterea lor calorica:
-lemn Qi=19.25Mj/kg;
-hartie; textile Qi=16.30Mj/kg;
-materiale plastice Qi=33.50Mj/kg;
-pardosea parchet Qi=19.25Mj/kg.
Masa materialelor combustibile considerate:

-birou din lemn si metal (material combustibil 80% din greutate):
30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 1 birou x 462.00Mj = 462.00Mj
-scaun metalic tapitat cu poliuretan:
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
 0.5kg poliuretan x 33.50Mj/kg =16.75Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 2 scaune x 55.25Mj = 110.50Mj
-dulap documente (material combustibil 80% din greutate):
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
-corp mobil – modul birou:
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
6
 1 corp x 338.80Mj = 338.80Mj
-hartie (5kg/persoana):
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 1 pers x 96.25Mj = 96.25Mj
-calculatoare (monitor, tastatura, calculator, imprimanta):
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 calculator x 178.39Mj = 178.39Mj
-usa intrare (tamplarie lemn):
1.00m x 2.10m x 0.03 m x 550kg/m3 x 19.25Mj/kg = 670.91Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
-cabluri tuburi aparate din materiale plastice:
2kg/mp x 14mp x 33.50Mj/kg = 938Mj
- pardoseli din parchet
 62kg x 19.25Mj/kg=1193Mj
Total sarcina termica incapere: 4874.62Mj
Evaluarea densitatii sarcinii termice: 397.87 Mj/mp
Rotund : 398 Mj/mp
Cabinet Medical –parter


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 1 birou x 462.00Mj = 462.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 2 scaune x 55.25Mj = 110.50Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 1 corp x 338.80Mj = 338.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 1 pers x 96.25Mj = 96.25Mj
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 62kg x 19.25Mj/kg=1193Mj
7
Rotund : 398 Mj/mp
Secretariat –parter

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 1 birou x 462.00Mj = 462.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 2 scaune x 55.25Mj = 110.50Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 1 corp x 338.80Mj = 338.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 1 pers x 96.25Mj = 96.25Mj
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 62kg x 19.25Mj/kg=1193Mj
Rotund : 398 Mj/mp
Sala clasa 1–parter

 numar de persoane: 30elevi+1prof;
8
-mese din lemn si metal (material combustibil 80% din greutate):
30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
0.5kg poliuretan x 33.50Mj/kg =16.75Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Evaluarea densitatii sarcinii termice: 382.03Mj/mp
Rotund : 382Mj/mp


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
9
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp

10
30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 49.87mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 385Mj/mp

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 67.85mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 340kg x 19.2Mj/kg=6528Mj
11
Total sarcina termica incapere: 20906Mj
Rotund : 308Mj/mp
Birou 1 etaj

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 1 birou x 462.00Mj = 462.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 2 scaune x 55.25Mj = 110.50Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 1 corp x 338.80Mj = 338.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 1 pers x 96.25Mj = 96.25Mj
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 82kg x 19.25Mj/kg=1591Mj
Rotund : 330 Mj/mp
Birou 2 – etaj 1
12
30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 2 birou x 462.00Mj = 924.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
 1kg poliuretan x 33.50Mj/kg =33.5Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 3 scaune x 55.25Mj = 165.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 2 dulap x 877.80Mj = 1755,6Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 2 corp x 338.80Mj = 677.60Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 2 pers x 96.25Mj = 192.50Mj
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 124kg x 19.25Mj/kg=2387Mj
Rotund : 358 Mj/mp
Cancelarie
 arie incapere: 34mp

-masa din lemn si metal (material combustibil 80% din greutate):
60kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =924.00Mj
 1 masa x 924Mj = 924Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 20 scaune x 55.25Mj = 1105.00Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
13
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 20 pers x 96.25Mj = 1925Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 175kg x 19.25Mj/kg=3381Mj
Rotund : 329Mj/mp
Sala clasa 6–etaj


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp
Sala clasa 7–etaj

14

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp
Sala clasa 8–etaj

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
15
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 49.887mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 385Mj/mp
Sala clasa 9–etaj


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp
Sala clasa 10–etaj
16
30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 67.85 mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 340kg x 19.2Mj/kg=6528Mj

Rotund : 308Mj/mp
Birou 4 mansarda

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 1 birou x 462.00Mj = 462.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 2 scaune x 55.25Mj = 110.50Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 1 corp x 338.80Mj = 338.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 1 pers x 96.25Mj = 96.25Mj
17
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 82kg x 19.25Mj/kg=1591Mj
Rotund : 330 Mj/mp
Birou 5– mansarda

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 2 birou x 462.00Mj = 924.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
 1kg poliuretan x 33.50Mj/kg =33.5Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 3 scaune x 55.25Mj = 165.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 2 dulap x 877.80Mj = 1755,6Mj
22kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 338.80Mj
 2 corp x 338.80Mj = 677.60Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 2 pers x 96.25Mj = 192.50Mj
10.65kg x 0.50 x 33.50Mj/kg = 178.39Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 124kg x 19.25Mj/kg=2387Mj
Rotund : 358 Mj/mp
18
Sala clasa 11–mansarda

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.2mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
19
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 49.83mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 385Mj/mp

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 84.44mp x 33.50Mj/kg = 1131.49Mj
 425kg x 19.2Mj/kg=8205Mj

Rotund : 272 Mj/mp
20

30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp


30kg x 0.80 x 19.25Mj/kg =462.00Mj
 16 mese x 462.00Mj = 7392.00Mj
2kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 38.50Mj
38.50Mj + 16.75Mj = 55.25 Mj
 31 scaune x 55.25Mj = 1712.75Mj
57kg x 0.80 x 19.25Mj/kg = 877.80Mj
 1 dulap x 877.80Mj = 877.80Mj
21
5kg x 19.25Mj/kg = 96.25Mj
 31 pers x 96.25Mj = 2983.75Mj
 1 usa x 670.91Mj = 670.91Mj
 0,4kg/mp x 50.02mp x 33.50Mj/kg = 741.56Mj
 250kg x 19.2Mj/kg=5250Mj

Rotund : 382Mj/mp
Calculele efectuate pe fiecre incapere, au generat o densitate a sarcinii termice:

qs<420Mj/mp, adica risc mic de incendiu conform art 2.1.2.din P118-99.
b)Clasele de reacţie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul privind

clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare
la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al
ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, din reglementările tehnice specifice, precum şi
din caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate.
Ca urmare a analizei realizate de proiectant se pune in evidenta reactia la foc a
produselor utilizate in general, apoi a unor subansambluri precum si performanta la foc exterior
a acoperisurilor/invelitorilor de acoperis. Proiectantul a analizat rezistenta la foc evidentiind
aptitudinea produsului utilizat pentru planseu, pereti si acoperis de a asigura stabilitatea la foc,
etanseitatea la foc si capacitatea de izolare termica.
Scopul analizei vizeaza stabilitatea elementelor portante, notate cu indicele Si , limitarea
propagarii focului si fumului, posibilitatea ca utilizatorii sa paraseasca constructia sau sa poata
fi salvati precum si securitatea echipelor de interventii.
Prin proiect se asigura mentinerea in conditii de incendiu a stabilitatii elementelor
portante, precum si a elementelor de compartimentare si a celor de protejare a elementelor
portante.
Criteriile de performanta pentru rezistenta la foc luate in considerare de proiectant sunt:
capacitatea portanta („R”) etanseitatea la foc ( „E”), izolarea termica la foc („I”) si etanseitate la
fum ( „S”).
In privinta performantei la foc exterior se arata ca singura parte sensibila este acoperisul
tip sarpanata , care este constituit din panouri rezistente la foc REi15. Transmiterea pe fatada a
focului este impiedicata de zona de buiandrug de deasupra ferestrelor care este de 1.65 m
respectiv de 0.75 m.
Proiectantul a utilizat clasa de materiale C0(CA1) adica incombustibile. Pentru
anveloparea termica sa prevazut polistiren ignifugat fixat pe fatada cu conectori si protejate cu
finisaj exterior incombustibil de tipul masa de spaclu pe suport tesatura de fibra de sticla.
c) Cladirea proiectata nu inglobeaza activitati cu surse potentiale de aprindere sau care

pot favoriza aprinderea iar faza in care incendiul sa ajunga generalizat este exclusa prin
protejarea conform normelor a tuturor elementelor combustibile de plansu si acoperis.
22
Cladirea proiectata fiind cladire civila, inglobeaza incaperi ce nu se clasifica in categorii
de pericol de incendiu.
B.Nivelurile riscului de incendiu s-au stabilit de catre proiectant pentru fiecare încăpere,
la capitolul 2.A.a concluzionand ca fiecare incapere este caracterizatea de risc mic de incendiu,
dupa cum urmeaza:
-birou cu suprafata de aproximativ 12mp,o persoana 398Mj/mp;
-birou cu suprafata de aproximativ 16 mp,o persoana 329 Mj/mp;
-birou cu suprafata de aprox 24 mp , 2 persoane 358 Mj/mp;
-cancelarie cu suprafata de aprox 34 mp , 20 persoane 329 Mj/mp;
-sala de clasa cu supraf de aproximativ 50 mp,31 persoane 382Mj/mp;
-sala de clasa cu supraf de aprox 68 mp, 31 persoane 308Mj/mp;
-sala de clasa cu supraf de aprox 85 mp, 31 persoane 272Mj/mp;
C.In cazul cladirii proiectate nu se necesita masuri alternative de reducere a riscului de

incendiu.
3. Nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu

3.1. Stabilitatea la foc
Stabilitatea la foc s-a estimat potrivit prevederilor normelor generale de apărare
impotriva incendiilor şi reglementărilor tehnice, în funcţie de:
a)Rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie: este analizata conform
prevederilor tabel 219 din P118-99:
1. Stalpi din b.a. monolit cu sectiunea de 30x45cm pe toata inaltimea cladirii avand
acoperirea armaturii cu un strat de 2,5cm de beton - C0(CA1)/ 3 si 3/4h limita rezistenta la foc.
2. Pereti interiori neportanti din zidarie de BCA de 10cm tencuiti pe ambele fete
C0/(CA1)/7h limita rezistenta la foc.
3. Pereti exteriori portanti din zidarie de BCA de 30cm tencuiti pe ambele fete
C0/(CA1)/7h limita rezistenta la foc.
4.Grinzi, plansee, nervuri :
Planseedin beton armat turnat monolit cu o grosime de 15cm, tencuit cu acoperirea
armaturii cu un strat de 1,5cm de beton - C0(CA1)/ mai mare de 1 si1/2h limita rezistenta la foc.
Grinzi din beton armat monolit cu sectiune de 25x45cm tencuite cu acoperirea armaturii cu un
strat de 1,5cm de beton - C0(CA1)/ mai mare de 1 si1/2h limita rezistenta la foc.
5 Panouri de invelitoare si suportul continuu al invelitorii:
Pane, contravântuiri orizontale, şarpanta acoperişurilor vor ave rezistenta R 30 iar panourile de
învelitoare şi suportul continuu al învelitorii vor avea rezistenta la foc REI 15.
Acestea vor fi izolate la foc cu ajutorul unor tavane false din ghips carton cu rezistenta la foc
C0(A1)
b)Gradul de rezistenta la foc a cladirii proiectare este stabilit conform Tabel 219 „Conditii
minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la foc” anume gradul II de
rezistenta la foc.
Prin proiect se indeplinesc si conditiile de la articolul 4.3.3.1.6. din Normativul Indicativ
NP010-97 privind Proiectarea constructiilor pentru gimnaziu.
3.2. Limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului în interiorul constructiei
23
Pentru asigurarea limitării propagarii incendiului şi efluenţilor incendiului în interiorul
construcţiei/compartimentului de incendiu se precizează:
a)Compartimentarea antifoc este realizata prin pereti interiori rezistenti la foc ce separa
diversele functiuni ale cladirii civile caracterizate de risc mic de incendiu.
Cladirea proiectata se constituie intr-un singur compartiment de incendiu independent
asa cum s-a aratat- la capitolul 1.4.A.c. din scenariu dupa cum urmeaza:
-aria construită propusa este de 554,43mp si o suprafata desfasurata de 554,43 mp.
-aria construita existenta este de 554,43 mp si o suprafata desfasurata de 1212,86mp.
In concluzie aria construita la sol 554,43 este mai mica decat 2500mp pentru gradul II
rezistenta la foc, indiferent de numarul de niveluri; coordonat cu prevederile articol 4.3.3.1.3.
din NP010-97.
b)Măsurile constructive prevazute de proiectant au rolul de a limita propagarea incendiului in
interiorul constructiei prin prevederea de pereti si plansee rezistente la foc.
c)Incaperile proiectate sunt prevazute cu ferestre exterioare, ochiuri mobile, care pe langa
ventilarea si iluminarea naturala servesc si evacuarii a fumului şi, a gazelor fierbinţi in caz de
incendiu.
d)Cladirea proiectata este o cladire civila ce nu necesita bariere contra fumului specifice spatiilor
de productie sau depozitare.
e) Cladirea civila proiectata si cea existenta necesita sa fie prevazuta cu sistemele şi
instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiului.
Sistemul va avea în componență o centrală de semnalizare incendiu adresabilă,
detectoare de fum adresabile, butoane de semnalizare adresabile şi sirene de avertizare de
incendiu montate în interior şi exterior atât în copul de clăire existent cât și în cel propus.
Detectoarele de fum sunt amplasate în fiecare încăpere, respectându-se prevederile
normativului I18, a normativului P118/3-2015 și a prescripțiilor tehnice, obținute de la furnizorii
de echipamente.
Butoanele adresabile de alarmare manuală la incendiu se vor amplasa pe pereţi la o
înălţime de h=1.5m faţă de pardoseală, iar distanţa maximă de parcurs din orice punct al clădirii
la cel mai apropiat declanşator manual nu va depăşi 30m, conform normativului I18.
Stingerea incendiului din clădirea propusă se va realiza cu ajutorul hidranților interiori
montați câte 2 (doi) pe fiecare nivel, astfel atingându-se fiecare punct combustibil din interiorul
clădirii conform art. 4.36 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a
II-a – Instalații de stingere, indicativ P118/2-2013
Presiunea și debitul necesar funcționării corespunzătoare a instalației de hidranți
interiori vor fi asigurate de grupul de pompare pentru hidranți interiori, ce va fi amplasat în
spațiul tehnic special destinat. Stația de pompare pentru hidranții interiori va fi alimentată din
rezervoarele de apă pentru incendiu amplasate îngropat în vechinătatea spațiului tehnic.
Rezerva de apă pentru stingerea incendiului însumează un volum de apă de 130mc.
Pentru stingerea incendiilor din exterior se vor monta doi hidranți exteriori subterani
amplasati conform planșelor desenate, astfel atingându-se fiecare punct combustibil din
interiorul clădirii conform art. 4.36 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor
Partea a II-a – Instalații de stingere, indicativ P118/2-2013.
24
exteriori vor fi asigurate de stația de pompare pentru hidranți exteriori, ce va fi amplasată în
spațiul tehnic. Stația de pompare pentru hidranții exteriori va fi alimentată din rezervoarele de
apă pentru incendiu amplasate îngropat în vechinătatea spațiului tehnic. Rezerva de apă pentru
stingerea incendiului însumează un volum de apă de 130mc.
f) Cladirea proiectata cât și cea existentă nu sunt prevazute cu instalatii de ventilare-
climatizare, deci nu se necesita masuri specifice pentru acest tip de instalatii.
g)Fatadele cladirii proiectate impiedica propagarea focului pe verticala intrucat ferestrele
nivelurilor sunt separate prin elemente verticale de zidarie si beton/incombustibil cu inaltime
mai mare de 1,20 metri, asa cum se arata la articolul 4.1.10. din P118-99.
3.3. Limitarea propagarii incendiului la vecinatati
a)Distanţele de siguranţă asigurate respecta prevederile Tabel 222 din P118-99 si a art
22 .
Astfel ceea mai mica distanta in partea de Vest este de 3 m. Conform art 22 pct 3 din
P118-99 aceasta disntata se admite deaorece peretele existent indeplineste rezistenta la foc
EI120 iar geamurile respecta EW60 .. Dupa reducerea distantei nimine si anume 5 m cu
coeficienti dela art 22 pct 3 avem distanta minima de 2 m. Deci distanta se respecta.
Distanta inspre E intre cladiri este de 4 m (distanta ca dreapta dintre punctele cele mai
apropiate ale celor 2 cladiri.)>3.75 m , distanta ce provine dupa reducerea distantei minime de
5 m cu coeficientul de 25% conform art 22 pct 3(Pereti EI60 ferestre EW30).. In partea de Est
distanta perpediculara intre cele 2 cladiri este de 1.70 m. Distantale spre N si S sunt mai mari
de 12 m.
b)La cladirea proiectata este exclusa propagarea incendiului pe fatade si pe acoperis atat
in cazul unui foc interior cat si in situatia unui foc exterior, prin utilizarea de materiale
incombustibile si respectarea distantelor de siguranta.
3.4. Evacuarea utilizatorilor
A. Căile de evacuare:
a)Alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, orizontale si verticale: acestea sunt
separate de celelalte functiuni prin pereti rezistenti la foc.
In cladirea proiectatata caile de evacuare orizontale sunt constituite din coridoare cu
latimea de 3.75m respectiv de 1.37 m, separate de salile de clasa si birouri prin pereti structurali
din zidarie de carmida plina cu grosimea de 30cm tencuti pe ambele fete si limita de rezistenta
la foc > de 1si1/2ore cat se prevede la tabelul 4.2.105. din P118-99. Aceeasi conditie este
realizata si pentru separarea fata de holurile de la parter.
Calea de evacuare pe verticala este reprezentata de casele de scara care sunt separate
prin pereti structurali din zidarie de BCA cu grosimea de 30cm tencuti pe ambele fete si limita
de rezistenta la foc > de 2si1/2ore cat se prevede la tabelul 4.2.105. din P118-99.
Casele de scara (cele 2) au rampele si podestele din b.a. monolit tencuite si finisaj
incombustibil.
b)Fumul si gazele fierbinti in caz de incendiu in salile de clasa sau birouri se evacueaza in
exterior prin ochiuri mobile ale ferestrelor, de asemenea la casa scarii s-au orevazut ferestre cu
ochiuri mobile prin care sa se eleimne la exterior fumul intrat accidental si astfel persoanele
odata intrate in casa scarii sa se poata evacua pana la parter in conditii de siguranta maxima.
c)Casa de scara proiectata precum si cele doua case de scara existente sunt alcatuite
conform principiilor din STAS 2965 avand raportul convenabil intre inaltimea treptelor si
inaltimea acestora conform formulei 2h+l = 58...60cm si inaltimea intre doua rampe paralele
mai mare de 2m.
25
Scarile interioare propuse si existente sunt inchise in case de scara conform art.4.2.104.
din P118-99, cu trepete dreptunghiulare in doua rampe prevazute cu podeste intermediare.
d)Geometria căilor de evacuare: latimea rampei casei de scara propuse este de 125cm;
2h+L=60cm; inaltimea contratreptei este de 15cm. Latimea rampelor de evacuare s-a
determinat conform relatiei de la articolul 2.6.56. dupa cum urmeaza F=N/C in care F=nr.de
fluxuri, N=numarul de persoane, C=capacitate de evacuare a unui flux.
Conform articol 4.2.103. C=75persoane, N=150elevi+10profesori=160persoane , care se
impart la cele 2 case de scari deci numraul final de persoane pentru o casa de scara N=80 F=1.06
fluxuri = min.1.10m latimea rampei. Aplicand insa prevederile art.4.2.105. prin proiect rampele
proiectate au latimea de 1.25m > 1.20m minim admis.
e)Proiectantul a luat in considerare prevederile Art.2.6.71 din P118-99considerand 0.4
ml/sec pe orizontala si 0.3ml/sec pe verticala pentru a determina timpii de evacuare, precum si
tabelul 4.2.109. din P118-99.
Evacuarea persoanelor este detaliata atat pentru mansarda propusa cat si pentru
cladirea existenta intrucat acestea vor functiona impreuna. La mansarda propusa evacuarea pe
verticala pana la etajul 1 se face printr-o casa de scara situata la 12.75m fata de cea mai
intepartata usa de sala de clasa mai mic decat 20m cat prevede normativul. Timpul de evacuare
este de 12.75m/0.4m/sec= 32sec. mai mic decat 50sec. conform normativ. Evacuarea
persoanelor de la etajul 1 la parter se realizeaza in doua directii diferite pe doua case de scara
cu distanta pe orizontala intre acestea de 26.70m mai mic decat 30m conform normativ si timpul
de evacuare de 26.70m/0.4m/sec=67sec mai mic decat 75sec conform normativ.
f) Numărul fluxurilor de evacuare s-a calculat conf. Art.2.6.56 din P18-99 dupa cum
urmeaza:
F=N/C =160/70 =2,13, rotund trei fluxuri de evacuare.
F=3 fluxuri de evacuare =1.10 latime scara.
C=75persoane, N=150elevi+10profesori=160persoane , deci F=3fluxuri = min.1.10m
latimea rampei. Aplicand insa prevederile art.4.2.105. prin proiect rampele proiectate au
latimea de 1.25m > 1.20m minim admis.
Intrucat la parterul cladirii s-au prevazut trei iesiri spre exterior in doua directii diferite
cu latimea de 2.40m+2.60m+0.90=5.90m. Numarul de persoane care vin prin scari interioare de
la nivelul cel mai populat nivel este de 300elevi+20profesori=320de persoane, F=N/C=470/70=5
fluxuri. la cele 320persoane adaugam 60% care se evacueaza de la parterul cladirii
N=320+60%*160=416persoane. F=416/70=6 fluxuri.
Prin proiect latimea de evacuare la parter a celor doua trei este de 5.90m ceea ce
inseamna: 2.40m pt 4 fluxuri + 2.60m pentru 5 fluxuri si 0.90 pentru 2 fluxuri deci total 11 fluxuri.
Concluzie: prin proiect se asigura la parter evacuarea a 11 fluxuri cu cinci fluxuri mai
mult decat cerintele din norme.
g) g) Având în vedere faptul că în clădirea existentă s-a constatat în urma relevărilor că

nu există instalații de iluminat pentru marcarea căilor de evacuare, marcarea poziției hidranților
și iluminat pentru circulație, s-au propus următoarele:
 marcarea căilor de evacuare;
 marcarea poziţiei hidranţilor;
 iluminat de securitate împotriva panicii;
 iluminat de securitate pentru continuarea lucrului
alimentată din tabloul electric general TEG, secţiunea de siguranţă, consumatori vitali.
26
Pentru iluminatul de securitate pentru marcarea căilor de evacuare şi pentru marcarea
poziţiei hidranţilor s-au prevăzut corpuri de iluminat tip luminobloc, inscripţionate cu ”EXIT” şi
”H” prevăzute cu baterie de acumulatori, care în cazul căderii alimentării de bază se va alimenta
de la bateriile locale. Aceste corpuri sunt prevăzute să aibă o autonomie în funcţionare de minim
1,5 ore. S-au prevazut corpuri pentru marcarea cailor de evacuare si pentru marcarea pozitiei
hidrantilor atat in clădirea existenta cat si pentru mansarda proiectată.
Pentru iluminatul de securitate împotriva panicii, s-au prevăzut corpuri de iluminat
înglobate în iluminatul normal, însă prevăzute cu baterie de acumulatori, care în cazul căderii
alimentării de bază se va alimenta de la bateriile locale. Aceste corpuri sunt prevăzute să aibă o
autonomie în funcţionare de minim 1,5 ore.
S-au prevazut corpuri pentru iluminatul de securitate împotriva panicii atat in clădirea
existenta cat si pentru mansarda proiectată.
Pentru iluminatul de securitate pentru continuarea lucrului, s-au prevăzut corpuri de
iluminat înglobate în iluminatului normal, însă prevăzute cu baterie de acumulatori, care în cazul
căderii alimentării de bază se va alimenta de la bateriile locale. Aceste corpuri sunt prevăzute să
aibă o autonomie în funcţionare de minim 3 ore. S-a prevăzut instalaţie electrică de iluminat
pentru continuarea lucrului în spațiul tehnic destinat grupurilor de pompare pentru incendiu.
h)Usile sunt prevazute cu sistem de autoinchidere, in scopul micsorarii si chiar al
eliminarii al posibilitatii de patrundere a fumului pe casele de scara in caz de incendiu.
i)Timpul de siguranta al cailor de evacuare reprezinta perioada minima de supravietuire
a persoanelor pe timpul folosirii cailor de evacuare. Se noteaza cu simbolul „Tsac” – timpii scursi
pentru ca agentii nocivi: calcura, fum etc. care pot intervenii sa nu produca efecte negative
excesive asupra utilizatorilor.
Intrucat gradul de rezistenta la foc a constructiei este II, datorita utilizarii materialelor
incombustibile cu limita de rezistenta la foc mai mare de 1 si1/2hore (planseul din beton armat),
iar timpul de evacuare pe casele de scara este de 51sec. (10.8m, rampe inclinate
/0.3/m/sec=36sec si 5.9m de podeste orizontale /0.4m/sec=14.75 sec) se estimeaza ca timpul
de siguranta a cailor de evacuare ca find de 1 si1/2hore.
j) Pentru iluminatul de securitate pentru marcarea căilor de evacuare şi pentru marcarea
poziţiei hidranţilor s-au prevăzut corpuri de iluminat tip luminobloc, inscripţionate cu ”EXIT” şi
”H” prevăzute cu baterie de acumulatori, care în cazul căderii alimentării de bază se va alimenta
de la bateriile locale. Aceste corpuri sunt prevăzute să aibă o autonomie în funcţionare de minim
1,5 ore. S-au prevazut corpuri pentru marcarea cailor de evacuare si pentru marcarea pozitiei
hidrantilor atat in clădirea existenta cat si pentru mansarda proiectată.
Marcarea căilor de evacuare se realizeaza conform prevederilor normativului I7 din
2011, art. 7.23.7.
B.Cladirea civila de invatamant proiectata, este utilizata numai de persoane care se pot
evacua singure fiind exclusa prezenta copiilor prescolari si a bolnavilor. Pentru salariatii cu
dizabilitati din administratia gimnaziului exista rampa de acces si grupuri sanitare corespunzator
dimensionate.
C. Cladirea civila proiectata asigura ansamblul conditiilor de salvare a persoanelor
precum si a bunurilor pe timpul interventiei in caz de incendiu prin faptul ca fatadele cladirii si
accesele pietonale in cladire sunt accesibile masinii de lupta a pompierilor si a personalului de
interventie si salvare, pe suprafete libere in exteriorul cladirii.
3.5. Securitatea forţelor de interventie
27
A.Incinta proiectata este prevazuta cu acces carosabil pentru masina de lupta a
pompierilor care are acces la 3 fatade pentru stingere,portile auto avand latime mai mare de 3
metri liniari. In cladire casele de scara si coridoarele de acces la salile de clasa si birouri sunt
stabile la foc si rezistente la foc si prin aceasta se realizeaza un nivel ridicat de securitate a
fortelor de interventie.
B. Accesul carosabil in incinta si caile de interventie din interiorul incintei permit
interventia autospecialelor pompierilor oferind gabarit liber cu latime de minim 3m.
a) Numarul de accese in incinta: un acces carosabil; Numar de accese in cladire: trei usi
pietonale permanent deschise.
b) Accesul in incinta este direct de pe carosabilul strazii Carpati, poarta de acces avand o
latime mai mare de 3m. De asemenea aleea carosabila interioara permite accesul
autospecialelor.
c) Traseul parcurs de autospeciala de lupta a pompierilor de 20m in interiorul incintei .
d) Realizare si marcare: acces carosabil permanent utilizat si intretinut pentru
functionarea normala a cladirii.
C. Conform normelor in vigoare cladirea de invatamant proiectata nu necesita
prevederea de ascensoare pentru pompieri.
D. Atat cladirea proiectata cat si incinta asigura pe amplasament conditii de salvare a
persoanelor evacuate si a bunurilor pe timpul interventiei.
4. Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

Pentru stingerea incendiului din clădirea studiată se vor utiliza pe fiecare etaj al clădirii
câte 2 (doi) hidranți interiori echipați cu diametrul duzei de refulare de 50 mm, rezultând un
debit efectiv 2,1 l/s, astfel atingându-se fiecare punct combustibil din interiorul clădirii conform
art. 4.36 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a II-a – Instalații
de stingere, indicativ P118/2-2013.
Hidranţii interiori sunt montați pe pereţi, în locuri vizibile, uşor accesibile şi ferite de îngheţ.
Instalaţia este cu furtun de cânepă L=20m si cutie 570x500x210mm.
Rețeaua exterioară de alimentare a hidranților exteiori se va realiza din ţeavă de PEHD
PN 10 Dn 100 montata sub limita de inghet, la care se vor racorda hidranții exteriori.
Debitul de calcul pentru instalatia exterioara de stins incendiu este de 10 l/s.
B.Instalatii de semnalizare, alarmare si alertare
a) Tipul si parametrii functionali ai instalatiilor
28
Sistemul va avea în componență o centrală de semnalizare incendiu adresabilă, detectoare de
fum adresabile, butoane de semnalizare adresabile şi sirene de avertizare de incendiu montate
în interior şi exterior, atât în corpul de clădire propus cât și în cel existent.
Sistemul de detecţie - avertizare la incendiu va trebui sã realizeze următoarele funcţiuni:
- detecţia începuturilor de incendiu în faza incipientă;
- alarmarea localã a personalului şi alarmarea la distanţă;
Instalaţia de semnalizare a începutului de incendiu se constituie intr-un sistem complex
având ca unitate de comanda si semnalizare centrala IQ8 Control C. Centrala de alarmare
incendiu se montează în încăperea Secretariat, de la parterul clădirii. Aceasta este o centrală de
semnalizare adresabilă, ieşiri pentru semnalizare şi retranslare a semnalului de incendiu către
exterior.
La detectarea unui început de incendiu, în oricare din compartimentele protejate, atât
la cele din corpul existent cât și din corpul de clădire propus, prin semnalele transmise de un
detector sau buton de semnalizare, centrala va trebui sã semnalizeze optic şi acustic acest lucru.
Ulterior va trebui sã se facă alarmarea generalã şi să se actioneze (prin comenzi preselectate)
asupra celorlalte sisteme.
Pentru echipamentele care sunt acţionate de centrala de avertizare la incendiu se va folosi pe
tot traseul acestora cablu JY ST(Y) E30.
La protejarea obiectivului se vor crea bucle din centrala de avertizare prin pozarea cablului de
tip JY(ST)Y 2x2x0.8 mm2. Buclele pleacă din CAI străbătând zona de protecţie, la ea fiind legate
toate detectoarele şi butoanele din zona respectivă. Sirenele de avertizare se vor lega pe releele
programabile a centralei de avertizare. Totodată prin aceste relee a centralei de avertizare în
cazul unei alarme se va da comanda către celelalte sisteme existente.
Echipamentul de control și semnalizare ECS furnizează energie electrică pentru alimentarea
detectoarelor, având dublă alimentare: sursa de alimentare de bază (rețeaua electrică) și sursa
de alimentare de rezervă (bateria de acumulatoare), astfel încât să se asigure o autonomie a
instalației de detectare, semnalizare și avertizare incendiu (în cazul întreruperii tensiunii de la
rețea) de minim 48 ore în stare de veghe, plus 30 minute în stare de alarmă. Sursa de alimentare
de rezervă preia în mod automat alimentarea atunci când sursa de alimentare de bază nu mai
asigură alimentarea normală a instalației. Tranziția de la o sursă la alta nu trebuie să conducă la
modificări în starea sistemului.
Detectoarele de fum se vor monta pe tavanul încăperilor la vedere, repartizate conform
dimensiunilor din plan, atât în corpul de clădire existen cât și în cel propus.
Pentru semnalizarea manuală a incendiului au fost prevăzute butoane de alarmare
amplasate astfel încât distanta dintre 2 butoane să nu depăşească 30m, condiție respectată atât
în clădirea existentă cât și în cea propusă.
b). Timpul de alarmare reprezinta intervalul scurs de la izbucnirea incendiului pana la

semnalarea acestuia printr-un sitem automa de detectare- alarmare sau de catre o persoana.
Factorii de evaluare a timpului de alarmare „T1” sunt:
-nivelul de performanta al sistemului;
-prezenta persoanei apte sa observe si sa anunte.
c). Punctul termic este un obiectiv separat aflat la o distanta de cel putin 300m fata de
cladirea studiată.
C. Instalatii de limitare si stingere a incendiilor
a) entru stingerea incendiului din clădirea studiată se vor utiliza pe fiecare etaj al clădirii
câte 2 (doi) hidranți interiori echipați cu diametrul duzei de refulare de 50 mm, rezultând un
29
debit efectiv 2,1 l/s, astfel atingându-se fiecare punct combustibil din interiorul clădirii conform
art. 4.36 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a II-a – Instalații
de stingere, indicativ P118/2-2013.
Hidranţii interiori sunt montați pe pereţi, în locuri vizibile, uşor accesibile şi ferite de îngheţ.
Instalaţia este cu furtun de cânepă L=20m si cutie 570x500x210mm.
Rețeaua exterioară de alimentare a hidranților exteiori se va realiza din ţeavă de PEHD
PN 10 Dn 100 montata sub limita de inghet, la care se vor racorda hidranții exteriori.
Debitul de calcul pentru instalatia exterioara de stins incendiu este de 10 l/s.
b)Conform STAS 1478, art. 3.2.3.1, timpul teoretic de funcționare a hidranților interiori
este de 10 minute, iar pentru hidranții exteriori de 180 minute.
c) Incaperile si spatiile echipate
Hidranții interiori proiectați vor fi amplasați în dreptul grupurilor sanitare, pe holul aferent
fiecărui etaj al clădirii studiate, astfel atingându-se fiecare punct combustibil din interiorul
clădirii conform art. 4.36 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a
II-a – Instalații de stingere, indicativ P118/2-2013.
D. Pentru stingatoare si mijloace de interventie specificam:
a) Tipul si caracteristicile de stingere
S-au prevazut staingatoare portabile cu pulbere indicativ P6, doua bucati pe nivel.
b) Numarul si modul de amplasare a stingatoarelor
Stingatoarele sunt amplasate in spatiile de circulatie, holuri si coridoare, astfel incat sa
fie accesibile in situatii de incendiu.
5. Conditii specifice de asigurare a interventiei

a). Surse de alimentare cu apa si rezerve
Pentru alimentarea cu apă a hidranților de incendiu s-a prevăzut o rezervă de incendiu de 130m3
apă, formată din 2 rezervoare amplasate îngropat. Rezerva de apă pentru incendiu deservește
atât instalația de hidranți interiori cât și instalația de hidranți exteriori. Pentru asigurarea
debitului si a presiunii de apă necesare funcționării hidranților interiori și exteriori s-au prevăzut
o stație de pompare pentru instalația de hidranți interiori și o stație de pompare pentru
instalația de hidranți exteriori amplasate în spațiul tehnic special amenajat.
Alimentarea cu apă a rezervei de apă intangibilă pentru incendiu se va face de la rețeaua
de apă a municipiului Timișoara, jud Timiș, prin intermediul căminului de apometru .
b). Bransamente de alimentare electrica si apa
30
- Branșamentul de alimentare cu energie electrică nu se va modifica. În tabloul electric
general TEG al clădirii studiate se va montarea un dispozitiv de protecție la curent
diferential rezidual ce va diminua riscul aparitie a incendiului, conform normativ I7-2011
art. 4.2.2.8.
Racordul instalației de încălzire a clădirii studiate nu se va modifica.
c). Serviciu propriu de pompieri civili
Pornind de la volumul total edificat de 5009,66 mc, al cladirii de gradul II rezistenta la foc,
conform anexa E tabelul 20 din STAS 1478, rezulta un debit de apa penrtu stingerea din exterior
a unui incendiu de 10litri/sec.
6. Masuri tehnico-organizatorice
A. Conditii si masuri
In scopul unei lesnicioase interventii in caz de incendiu beneficiarul va mentine un
acces rutier liber in incinta pentru masinile autospeciale ale pompierilor. De asemenea
beneficiarul va asigura conditiile de functionare continua a rezervei intangibile de apa de
incendiu.
B. Masuri de imbunatatire
Cladirea proiectata se incadreaza in nivelurile de performanta prevazute in legistlatie si
astfel securitatea la incendiu a obiectivului proiectat este asigurata.
C. Recomandari
Prin grija propietarului se va intocmi planul de interventie in caz de incendiu conform
structura cadru din anexa nr.3 la normele generale aprobate cu Ordinul MAI nr.163/2007, plan
de interventie ce va contine modul de amplasare a cladirilor, retelele, vecinatatile precum si
fortele de interventie.
La nivelul proprietarului cladirii si al incintei se va asigura instruirea personalului pe linie
de prevenire si stingere a incendiilor si de asemenea se va numi prin decizie a consiliului local
un responsabil a formatiei de pompieri civili care va asigura instruirea membrilor formatiei.
Sef de proiect:
Ing. Sîngeorzan Beniamin
Proiectanti de specialitate:
Arhitectura : arh. Breazu Gheorghe
. Rezistenta: Ing. Sîngeorzan Beniamin
Instalatii sanitare: Ing. Mîrza Matei
Instalatii termice: Ing. Mîrza Matei
Instalatii electrice: Ing. Mîrza Matei
31
Lucrari edilitare: Ing. Mîrza Matei
ianuarie 2016
32

SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU Tepes

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU Tepes

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU

SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU

A.Datele necesare identificării construcţiei:

Denumire: MANSARDARE SCOALA P+1E PENTRU AMENAJARE 4 SALI DE CLASA REZULTAND

1.3. Categoria si clasa de importanta

1.4. Particularitati specifice constructiei

B. In cadrul documentației se tratează, solutiile pentru instalațiile electrice, sanitare și de

- Pentru stabilirea soluţiilor de alimentare a receptoarelor cu energie electrică s-a ţinut

Instalaţiile sanitare interioare cuprind:

Masa materialelor combustibile considerate:

Cabinet Medical –parter

Masa materialelor combustibile considerate:

Masa materialelor combustibile considerate:

Sala clasa 1–parter

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Sala clasa 2–parter

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Sala clasa 3–parter

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Masa materialelor combustibile considerate:

Masa materialelor combustibile considerate:

Sala clasa 6–etaj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Sala clasa 7–etaj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Sala clasa 9–etaj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Total sarcina termica incapere: 20906Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Masa materialelor combustibile considerate:

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 22970Mj

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Sala clasa 15–mansarda

Masa materialelor combustibile considerate:

Total sarcina termica incapere: 19178.77Mj

Calculele efectuate pe fiecre incapere, au generat o densitate a sarcinii termice:

b)Clasele de reacţie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul privind

c) Cladirea proiectata nu inglobeaza activitati cu surse potentiale de aprindere sau care

C.In cazul cladirii proiectate nu se necesita masuri alternative de reducere a riscului de

3. Nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu

3.2. Limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului în interiorul constructiei

g) g) Având în vedere faptul că în clădirea existentă s-a constatat în urma relevărilor că

3.5. Securitatea forţelor de interventie

4. Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

b). Timpul de alarmare reprezinta intervalul scurs de la izbucnirea incendiului pana la

5. Conditii specifice de asigurare a interventiei

. Rezistenta: Ing. Sîngeorzan Beniamin