UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIA ȊN TRAUMATOLOGIA
SPORTIVĂ

REGIMUL ALIMENTAR AL SPORTIVILOR

Coordonator ştiinţific:

Conf. Dr. Știrbu Ilie - Cătălin

Masterand:

Constantinescu Mihai-Alexandru

IAȘI
2019
 Încă din antichitate au apărut primele noțiuni de nutriție și alimentație diferențiată pe
categorii de activități.

Grecii antici păstrau un anumit regim înainte de competiții. Alimentația era diferită în
funcție de sportul practicat:

- carne de antilopă la alergători

- carne de porc la luptători

- carne de capra la săritori etc.

Dintotdeauna s-a considerat că anumite alimente ar avea proprietăți și efecte miraculoase.

La canibali există concepția că daca mănânci inima dușmanului, dezvolți curaj și putere.

Există și în prezent conceptul că practicanții a diferite sporturi trebuie să aibă o

alimentație diferită. Un alergător de fond nu poate avea aceeași alimentație cu un săritor în
inălțime sau un luptător sumo. Se știe în prezent că atleților de viteză trebuie să li se dea alimente
bogate în glucide (dulciuri, fructe, pâine etc.) și mai sărace în proteine (carne, brânză etc.).
Alimentația rațională, “cu cap”, trebuie să facă parte din pregătirea biologică a sportivilor.

Unii medici nutriţionişti au o zicală foarte adevărată „Suntem ceea ce mâncăm”.

Sănătatea şi durata vieţii noastre sunt consecinţa alimentaţiei din trecut, şi se poate afirma că
„forma, tonusul, vitalitatea, eficienţa, dinamismul, depind în strânsă legătură de modul de
alimentaţie”.

Dacă reuşim să gestionăm alimentaţia, reuşim să gestionăm propria viaţă. Omul modern
ştie şi poate aproape absolut orice cu excepţia alimentaţiei proprii.

Excesele alimentaţiei dezordonate fară nicio noimă ( ex. fast food) duc la o boală tot mai
agresivă-obezitatea. Organismul uman este o maşină extraordinară, capabilă să suporte atâtea
excese, încât omul nu ştie niciodată când a depăşit linia roşie. Toate greşelile alimentare pe care
le-am făcut în copilărie, organismul le-a înregistrat, şi de fiecare dată a fost pusă în mişcare o
procedură de tratare excepţională.

2
 Nutriția sportivilor trebuie să asigure:

- sursa de energie

- sursa de subsanțe plastice (de structură)

- creșterea rezistenței fizice

- accelerarea vitezei de refacere

- creșterea vitezei de adaptare a corpului la activitatea intensă a mușchilor și la

condiții speciale (altitudine, climă etc.)

- reglarea greutății

Nevoile energetice ale sportivilor variază în fincție de tipul de efort, ca de exemplu:

- 4000 – 5000 Cal/zi pt eforturi medii

- 5000 – 6000 Cal/zi pt eforturi fizice mari (maratoniști, schiori de fond, boxeri etc.)