Copilul cu vârsta între 0-12 luni se definește medical ca sugar, dar termenul larg folosit

este de bebeluș. Fiecare bebeluș are un ritm propriu de creștere și, implicit, o curbă individuală a
acesteia, influențată de factori multipli.

Pentru evaluarea dezvoltării fizice a bebelușului se folosesc graficele de creștere, care

înregistrează date privind greutatea, lungimea și perimetrul cranian în funcție de sex și vârstă.

Graficele de creștere au fost elaborate și folosite ca metodă de screening în SUA din

1977, ulterior fiind acceptate și adaptate de către Organizația Mondială a Sănătății și utilizate în întreaga
lume.

0-2 luni

În primele 2 săptămâni de viață, nou-nascutul poate pierde între 5-10% din greutatea de la naștere, ca
apoi, să recupereze pierderea și să aibă la sfârșitul primei luni de viață un spor ponderal de 700-800 g.

Activitate preponderentă - suptul și somnul.

La 2 luni

Apar elemente de motricitate: așezat pe burtică își ține capul fără balans

Mișcările membrelor sunt mai frecvente

Își duce des mâinile la gură

La 3 luni

Apare reflexul tonic cervical (își susține capul în plan vertical în poziția șezând)

Creșterea în greutate este de aproximativ 25 g/zi

La 4 luni

Își dublează greutatea de la naștere

Dispare complet balansul capului

Dacă este sprijinit poate sta câteva momente în poziție șezând

Când este poziționat pe burtică își ridică la 90° capul

Se rostogolește pe spate

Ține un obiect in mana, prehensiunea (apucarea) se face cu toată palma

Se joacă cu o jucarie, dar nu o poate ridica daca a scăpat-o din mână

Poate să apuce obiecte cu ambele mâini și le bagă în guriță

Doarme între 9 și 10 ore noaptea și mai are încă două reprize de somn în cursul zilei.

La 5 luni

Stă în șezut cu sprijin (poate fi plasat în scaunul de masă, în scaun de mașină rabatabil sau în patul său)

La 6 luni

Se intoarce de pe spate pe burtică și invers

Stă în șezut fără sprijin

Se mișcă în pat în direcții diferite

La 7-8 luni

Poate încerca să se ridice în genunchi cu sprijin

Își balansează corpul în poziția de flotări

La 9-11 luni

Sporul ponderal este de aproximativ 15 g/zi

Crește în lungime cu 1,5 cm pe luna

Se cațără și ajunge fără sprijin în picioare

Are reflexul “parașutei”: când are capul aplecat în jos își întinde mâinile înainte pentru a preveni căderea

Caută obiectele din jurul său, le lovește între ele, le aruncă etc.

Se poate hrăni singur apucând cu degetele bucățele de alimente

La 12 luni

Își triplează greutatea de la naștere

Creșterea în lungime este cu 50% față de valoarea de la naștere

Perimetrul cranian devine egal cu cel toracic

Stă în picioare fără sprijin câteva momente sau ținându-se de mobilier

Pășește singur sau ținut de mână

Apucă obiectele și le ține cu vârful degetelor

Lovește două jucării una de cealalta și le mută dintr-o mână în alta

 Dezvoltarea motorie a sugarului trebuie evaluată personalizat, fiecare copil având ritmul său de
dezvoltare antropometrică și motorie

SOMNUL

Somnul copilului este foarte important atât pentru dezvoltarea lui, cât și pentru
confortul celorlalți membri ai familiei. Somnul reprezintă un proces activ, dinamic fiziologic, cu un
impact major asupra sănătății. În timpul somnului, se produce o stare reversibilă de reducere a activității
motorii și metabolice.

Unii sugari sau copii mici au stabilită ora de culcare prea devreme și aceasta implică
trezirea foarte matinală, în acest caz fiind necesară adaptarea întregului program de masă, plimbare, joc,
băiță, etc. La polul opus este grupa bebelușilor sau copiilor cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani care adorm
seara foarte târziu, sunt agitați, iritabili, obosiți, capricioși.

CÂt ar trebui sĂ doarmĂ copilul meu?

 nou-nascutul (0-1 luna) necesită mese frecvente, de obicei alăptarea este la cerere, iar totalul
orelor de somn este de 16-18

 sugarul între 1-3 luni doarme între 12-14 ore pe zi

 bebelușul între 4-6 luni poate dormi în total 12-14 ore

 după vârsta de 6 luni, sugarul are ore de masă relativ fixe, 4-5 mese pe zi, iar ora de culcare
după baiță este în jur de 21.00. El poate dormi în total aproximativ 12 ore

 în ultimul trimestru din primul an de viață, bebelușul este mult mai activ motor, are o
independență relativă (se ridică sprijinit, pășește cu sprijin etc), poate dormi în total aproximativ
12 ore pe zi și rar se mai trezește pentru masa de noapte

 dupa vârsta de 1 an doarme 10-11 ore pe zi, ora ideală de culcare seara este între 20.00-21.00,
iar ora de trezire dimineata între 6.00-8.00

COLICI

Specialiștii denumesc colicii prin “regula lui 3”: un sugar sănătos, bine hrănit, care
plânge mai mult de 3 ore pe zi, mai mult de 3 zile pe săptămână și mai mult de 3 săptămâni.

Colicii se diagnostichează prin excluderea oricăror alte afecțiuni care ar putea provoca
plânsul persistent.

Se estimează că minim 25% dintre copii au colici. Este o etapă perfect normală în viața
unui bebeluș, desi nu îi este nici lui, nici părinților ușor să treacă peste perioada aceasta.
Rasfatul

Nu-l mai ţine în braţe, că se învaţă aşa! Lasă-l să plângă, nu-l mai răsfaţa! Nu dormi cu el
în pat, că îl înveţi răsfăţat! Orice proaspăt părinte este avertizat cu bunăvoință (sau uneori chiar presat)
să nu-și răsfețe bebelușul. Din păcate, acest avertisment, repetat uneori ca un refren, este pe cât de
răspândit pe atât de nociv.

Ce este un copil răsfățat?

În esenţă, răsfăţatul este cineva care se aşteaptă ca ceilalţi să îi îndeplinească nevoile, în locul lui.
El ar putea, evident, să se mobilizeze şi să şi le împlinească singur, însă preferă calea mai simplă
de a primi totul de-a gata. Mai mult decât atât, el apelează la toate mijloacele pe care le cunoaşte
ca să îi facă pe ceilalţi să-i satisfacă nevoile, ca şi cum el e stăpânul şi ceilalţi sunt sclavii lui.

Spre deosebire de un copil răsfăţat, bebelusul nu îşi poate satisface singur nici una din
propriile nevoi! El este total dependent de cei care-l îngrijesc!

Chiar dacă din exterior pare că un bebeluş nu face mare lucru, în realitate el trece în fiecare zi prin
schimbări majore şi este într-un proces extrem de complex de adaptare.

- Organele învaţă să funcţioneze şi încă se maturizează, funcţiile corpului se reglează, asimilează

un număr imens de informaţii şi începe să le integreze în mintea lui. Bebeluşul se transformă
permanent, atât fizic cât şi intelectual

- Chiar dacă creierul este în permanentă maturizare, el este departe de a fi capabil de

autocontrol. În consecinţă, bebeluşul nu îşi poate controla nevoile, nu şi le poate amâna şi nici
nu îşi poate ţine sub control frustrarea (sau disperarea) de a nu-i fi îndeplinite nevoile.

- - Chiar dacă că nu are instrumente elaborate de semnalizare a nevoilor (limbajul), bebeluşul

are totuşi capacitatea de a-și transmite nevoile prin plâns şi semnale ale corpului. Nevoile pe
care el le semnalizează sunt legate de supravieţuire. El niciodată nu semnalizează o nevoie care
nu este adevărată, şi nici nu cere lucruri de care nu are nevoie. În consecinţă, când un bebeluş
solicită vehement prezența adultului lângă el nu o face ca să-l ţină din treabă sau pentru că se
plictiseşte, ci pentru că are nevoie ori de confort, ori de alinare, ori de grijă.