Lucrarea nr.

EXAMINAREA OPTICO-VIZUALĂ

1.1 Terminologie şi noţiuni generale

1.1 Termeni specifici

Acuitate vizuală – capacitatea ochiului omenesc de a distinge detalii fine ale unei piese sau obiect. Se consideră
că acuitatea vizuală a unui om este în limite normale dacă ochiul distinge defecte de tip fisuri cu deschideri de 0,07-0,15
mm de la o distanţă de 250 de mm şi în condiţiile unei iluminări corespunzătoare.

Examinarea optico-vizuală VT – examinare bazată pe capacitatea ochiului omenesc de a capta lumina

reflectată de către detaliile unui obiect şi de a recunoaşte diferenţele de luminozitate, formă şi culoare.

Examinarea optico-vizuală constituie cea mai simplă modalitate de examinare nedistructivă. Ea se poate efectua
cu ochiul liber (examinare sau control vizual) sau cu ajutorul unor aparate optice (examinare sau control optic).

Examinarea vizuală permite detectarea a numeroase tipuri de defecte de suprafaţă, de formă, poziţie reciprocă
etc., cum ar fi: fisuri, pori, sufluri, retasuri, cratere, incluziuni de suprafaţă, stropi, scurgeri, deteriorări accidentale, urme
ale sculelor etc.
Pentru ca rezultatele examinării să fie satisfăcătoare este necesar ca suprafaţa examinată să fie suficient de bine
iluminată astfel încât să se asigure o deschidere a pupilei ochiului operatorului de 3,5 - 4 mm, corespunzătoare unei
acuităţi vizuale normale.
Normele actuale consideră ca iluminarea este corespunzătoare atunci când are valori între 500 şi 1000 lx *.
O iluminare sub 350 lx este nesatisfăcătoare, dar şi o iluminare prea puternică, peste 2000 lx, conduce la rezultate slabe.
*
Luxul este unitatea de măsură a iluminării, (simbol lx, plural lucşi), egală cu iluminarea unei suprafeţe care primeşte
un flux luminos de 1 lumen, uniform repartizat pe o arie de 1 m2.
Lumenul este unitatea fotometrică a fluxului radiant, măsurat energetic în watt.

Practic, iluminarea necesară se realizează prin amplasarea unei lămpi cu incandescenţă

de 100 W la o distanţă de 0,2 m, respectiv un tub fluorescent de 80 W la o distanţă de 1
m de suprafaţa iluminată.

În acest fel se asigură o iluminare de 500…600 lx.

Examinarea optico-vizuală se realizează cu ajutorul unor instrumente sau aparate optice care asigură o
sensibilitate mai mare a examinării, adică posibilitatea de a detecta defecte mai fine decât cele detectabile vizual.
Instrumentele optice folosite în acest scop: lupe, microscoape, endoscoape cu diverse puteri de mărire; în mod
obişnuit, nu se depăşeşte puterea de 40x.
Prin examinare optico-vizuală se pot detecta, evident cu precizie mai mare, aceleaşi categorii de defecte ca şi la
examinarea vizuală.

Pentru efectuarea examinării directe, accesul trebuie să fie suficient pentru amplasarea ochiului la cel mult 600 mm de
suprafaţa de examinat şi la un unghi nu mai mic de aproximativ 300 (fig.1.1).
 Fig. 1.1 Accesibilitatea pentru examinare

1.2. Pregătirea suprafeţelor în vederea examinării

Pentru a examina vizual o suprafaţă a unui obiect, este necesar să se ia următoarele măsuri:
- asigurarea accesului liber la suprafaţă prin îndepărtarea tuturor obiectelor care deranjază observarea; folosirea unei
oglinzi poate ajuta la observarea unor zone greu accesibile.
- îndepărtarea materialelor care pot masca discontinuităţile: murdărie, rugină, zgură, cruste, arsură, stropi, urme de
vopsea etc.

Curăţirea se poate face mecanic (perii din sârmă moale, sablare, ştergere, vibrare etc.) sau chimic (spălare cu
detergenţi, ştergere cu tampoane îmbibate în solvenţi organici, scufundare în băi acide sau bazice etc.) sau prin
oricare metodă care nu alterează detaliile suprafeţelor (de exemplu, închiderea discontinuităţilor).

- uscarea suprafeţelor atunci când au fost folosite metode de curăţire ce include folosirea unor soluţii apoase (uscare
cu jet de aer cald, uscare în cuptor, uscare cu radiaţii infraroşii etc.);
- asigurarea stabilităţii obiectelor examinate în vederea prevenirii accidentelor de muncă.
 Clasificarea imperfecţiunilor (Extras din SR EN 6520-1)

Număr de Denumire Explicaţii Reprezentarea

referinţă
1 2 3 4
Grupa Nr. 1 – Fisuri
100 Fisură
1001 Microfisură Fisura vizibilă numai la microscop
101 Fisură longitudinală
Fisură a cărei direcţie este aproximativ paralelă
cu axa sudurii.
Aceasta se poate situa după caz:

1011 - în sudură
1012 - în zona de trecere
1013 - în zona influenţată trmic
1014 - în metalul de bază

102 Fisură transversală Fisură a cărei direcţie principală este

aproximativ perpendiculară pe axa sudurii.
Aceasta se poate situa după caz:

1021 - în sudură
1023 - în zona influenţată trmic
1024 - în metalul de bază

103 Fisuri radiale Grup de fisuri radiale în acelaşi punct.

Acestea se poate situa după caz:
- în sudură
1031 - în zona influenţată trmic
1033 - în metalul de bază
1034 NOTA – acest tip de fisuri de mici dimensiuni,
 sunt denumite fisuri în stea.
104 Fisură în crater Fisură situată într-un crater de sfârşit de sudură
şi care poate fi:

1045 - longitudinală
1046 - transversală
1047 - în stea
105 Reţea de fisuri marmorate Ansamblu de fisuri grupate, cu orientare
oarecare. Acestea se pot situa:

1051 - în sudură
1053 - în zona influenţată trmic
1054 - în metalul de bază
106 Fisuri ramificate Ansamblu de fisuri legate între ele, cu originea
într-o fisură comună şi care sunt distincte de o
reţea de fisuri marmorate (105) şi de fisurile
radiale (103). Acestea se pot situa după caz:

- în sudură
1061 - în zona influenţată trmic
1063 - în metalul de bază
1064
Grupa Nr.2 – Cavităţi
200 Cavitate
201 Suflură Cavitate formată de gaz(e) incorporat(e) în
sudură.
2011 PorN2) Suflură de formă practic sferică
Sinonim Suflură sferoidală
2012 PorozitateN3) Pori uniform distribuiţi în sudură. A se
Sinonom Sufluri sferoidale diferenţia de suflurile aliniate (2014) şi cuiburi
uniform distribuite de sufluri (2013).

2013 Cuib de sufluriN4) Grup de sufluri repartizate sub formă oarecare.

Sinonim Sufluri grupate

2014 Sufluri aliniate Sufluri distribuite în lungul unei drepte paralele

cu axa sudurii.

2015 Suflură alungită Suflură nesferoidală apreciabilă, a cărei

dimensiune principală este aproximativ paralelă
cu axa sudurii.

2016 Suflură vermicularăN5) Suflură în formă de galerie de vierme, în sudură,

Sinonim Suflură tubulară ca rezultat al degajării gazelor. Forma şi poziţia
acestor sufluri sunt determinate de modul de
solidificare şi de originea gazelor. Suflurile sunt
în general grupate şi dispuse în formă de schelet
de peşte.Unele sufluri vermiculare pot ieşi la
suprafaţa sudurii.
2017 Por de suprafaţă Suflură care iese la suprafaţa sudurii.

202 Retasură Cavitate datorată contracţiei metalului în timpul

solidificării.
2021 Retasură interdendritică Retasură de formă alungită care se produce între
dendrite în decursul răcirii şi în care se poate
afla inclus gaz. O astfel de imperfecţiune este în
general perpendiculară pe suprafaţa exterioară a
sudurii.
2022
2023
2024 Retasură de crater Retasură la şfârşitul unei treceri, neeliminată
înainte sau în timpul executării trecerii
următoare.

*
2025 Retasură de crater dechisă Retasură de crater dechisă care reduce secţiunea
transversală a sudurii.

*
203 Microretasură Microretasură vizibilă numai la microscop
*
2031 Microretasură Microretasură de formă alungită care se
iterdendritică formează între dendrite pe parcursul
răciriiurmân limita de grăunte.
*
2032 Microretasură Microretasură de formă alungită care se
 transgranulară formează la itersecţia grăunţilor pe parcursul
solidificării.
Grupa Nr. 3 – Incluziuni solide
300 Incluziune solidă Corp solid încorporat în sudură.
301 Incluziune de zgură Reziduu de zgură inclus în sudură. În funcţie de
repartizarea acestora, se pot întâlni incluziuni de
zgură:

3011 - aliniate
3012 - izolate
3014 - în cuib

302 Incluziune de flux Flux inclus în sudură. După caz, pot fi incluziuni: A se vedea 3011…3014

- aliniate (sau în şiruri)

3021 - izolate
3022 - în ciub
*
3024

303 Incluziune de oxid Oxid metalic inclus în sudură în decursul A se vedea 3011…3014
solidificării.

Astfel de incluziuni pot fi:

*
3031 - aliniate
*
3032 - izolate
*
3033 - în cuib
3034 Peliculă de oxid Peliculă de oxizi metalici, formată în anumite A se vedea 3011…3014
cazuri şi în special în cel al aliajelor de aluminiu,
datorată acţiunii combinate a unei protecţii
neadecvate şi a turbulenţei băii se sudare.
 304 Incluziune matalică Peliculă de metal străin inclusă în sudură. A se vedea 3011…3014
Incluziunea poate fi de:

3041 - wolfram
3042 - cupru
3043 - alt metal
Grupa Nr. 4 – Lipsă de topire şi de pătrundere
400 Lipsă de topire şi de
pătrundere
401 Lipsă de topire (topire Lipsa legăturii între metalul depus şi metalul de
incompletă) bază sau între două straturi succesive de metal
depus. Se disting:

4011 - lipsă de topire a marginilor de sudat

1042 - lipsă de topire între rânduri
4013 - lipsă de topire la rădăcina sudurii1)

402 Lipsă de pătrundere Diferenţa între pătrundereareală şi pătrunderea

(pătrundere incompletă) nominală.

*
4021 Pătrundere incompletă la Una sau ambele margini ale rădăcinii nu sunt
rădăcină topite.
*
403 Imperfecţiune sub formă Pătrundere foarte neregulată, întâlnită la sudarea
de dinţi de fierăstrău cu fascicul de electroni sau cu laser, care
formează o sudură cu aspect de dinţi de ferăstrău.
Poate include cavităţi, fisuri, retasuri etc.

Grupa Nr. 5 – Imperfecţiuni ale formei şi imperfecţini dimensionale

500 Formă defectoasă Formă imperfectă a suprafeţelor exterioare ale
sudurii sau geometrie defectuasă a îmbinării.
*
501 Crestătură Adâncitură neregulată la nivelul liniei de
racordare a sudurii, situat fie în metelul de bază,
fie în metalul topit depus în prealabil,
5011 Crestătură continuă Crestătură de lungime importantă, fără
întrerupere.

5012 Crestătură intermitentă Crestătură de lungime redusă care apare cu

inte4rmitenţă în lungul sudurii.

5013 Crestătură la rădăcină Crestătură vizibilă pe fiecare faţă a trecerii de la

rădăcină.
*
5014 Crestătură între rânduri Crestătură pe direcţia longitudinală a sudurii, între
rânduri.

*
5015 Crestătură locală Crestătură de lungime redusă, amplasată
intermitentă neregulat, pe lungimea sau pe suprafaţa rândurilor
sudurii.

502 Îngroşare excesivăN6) Exces al grosimii materialului depus la suprafaţa

unei suduri cap la cap.

503 Convexitate excesivă Exces al grosimii metalului depus la suprafaţa

unei suduri în colţ.

504 Exces de pătrundere Exces de metal care produce o protuberanţăla

rădăcina unei suduri.

Acesta poate fi;

5041 Exces de pătrundere local

*
5042 Exces de pătrundere
continuu
*
5043 Pătrundere totală
 505 Defect de racordare Unghi (α) prea mic între planul tangent la
suprafaţa metalului de bază şi planul tangent la
suprafaţa sudurii, care trece prin linia de
racordare.
506 Scurgere de metal Exces de metal depus care acoperă suprafaţa
metalului de bază, fără legătură intimă cu acesta.
Acesta poate fi:
Scurgere de metal la uktima trecere
*
5061 Scurgere de metal la
uktima trecere
Scurgere de metal la trecerea de la rădăcină
*
5062 Scurgere de metal la
rădăcină
507 Nealiniere axialăN7) Nealiniere între două piese sudate astfel încât,
deşi suprafeţele exterioare ale acestora sunt
paralele, nu sunt la nivelul cerut.

Aceasta poate fi:

Piesele sudate sunt table.
*
5071 Nealiniere axială întrte
table
Piesele sudate sunt ţevi.
*5072 Nealiniere axială între ţevi
508 Nealiniere unghiulară Nealiniere între două piese sudate astfel încât,
suprafeţele exterioare nu sunt patalele (sau la
unghiul prescris).
509 Supratopire Scurgere a metalului depus datorată unei topiri
excesive, conducând (prin efect gravitaţional) la
un exces şi (sau) o lipsă demetal. După caz se pot
distinge:

5091 - supratopire în poziţie orizontală cu perte

vertical.
5092 - supratopire în poziţie orizontală sau peste cap
- supratopirea la osudură în colţ
5093 - supratopirea muchiei
5094
510 Străpungrre Căderera băii topite care conduce la perforarea
sudurii.

511 Subţiere Insuficienţă locală sau continuă de metal depus,

conducân la un profil al sudurii redus în raport cu
profilul corect.

512 Asimetrie excesivă a Nu sunt necesare explicaţii.

sudurii în colţN8)
 513 Lăţime neregulată Variaţie excesivă a lăţimii sudurii.

514 Suprafaţă neregulată Neregularitate excesivă a suprafeţei.

515 Retasură la rădăcinăN9) Adâncitură la rădăcina unei suduri cap al cap

datorată contracţei metalului topit. (A se vedea şi
5013).

516 Porozitate la rădăcină Formaţiune spongioasă la rădăcina sudurii

provocată de fierberea metelului topit în
momentul solidificării acestuia.
517 Reluare defectuasă Neregularitate locală de suprafaţă la reluarea
sudării.
Aceasta poate să se găsească;
*
5171 - în rândul final
*
5172 - în rândul de la rădăcină
*
520 Deformare excesivă Abatere dimensională datorată retasurii şi
deformării sudurii.
*
521 Dimensiuni incorecte ale Abatere de la dimensiunile prescrise pentru
sudurii sudură.
*
5211 Grosime excesivă a sudurii Grosimea sudurii este prea mare

*
5212 Lăţime excesivă a sudurii Lăţimea sudurii este prea mare

*
5213 Grosime insuficientă a Grosimea sudurii în colţ este mai mică decât cea
sudurii în colţ cerută.

*
5214 Grosime excesivă a sudurii Grosimea sudurii în colţ este mai mare decât cea
în colţ cerută.

Grupa Nr. 6 – Alte imperfecţiuni

600 Alte imperfecţiuni Imperfecţiuni care nu se încadrează în grupele Nr.
1…5.
601 Arsură Deteriorare locală şi superficială a metalului de
bază, ca rezultat al amorsării unui arc electric în
vecinătatea sudurii.
602 Strop Strop de metal topit proiectat în timpul sudării şi
care aderă la metalul de bază sau pe sudura deja
solidificată.
6021 Strop de wolfram Particulă de wolfram cae provine de la elecretrod,
proiectată în timpul sudării pe metalul de bază sau
 pe sudura deja solidificată.
603 Ruptură locală Deteriorare locală şi superficială a metalului de
bază produsă ca urmare a îndepărtării pieselor
auxiliare sudate.
604 Urmă de polizare Deteriorare locală produsă de polizare.
605 Urmă de dăltuire Deteriorare locală datorată acţiunii unei dălţi sau a
unei alte scule.
606 Polizare excesivă Reducerea grosimii datorate unei polizări
excesive.
*
607 Imperfecţiune a sudurii de Imperfecţiune datorată unei suduri de prindere
prindere incorecte, de exemplu:
*
6071 - sudura de prindere este întreruptă sau nu a
pătruns
*
6072 - s-a sudat peste o sudură de prindere
defectuasă
*
608 Nealiniere între treceri Abatere între liniile mediane ale două treceri
opuse executate din părţi opuse ale îmbinării.

*
610 Culoare de revenie Oxidare redusă a suprafeţei îzona de sudare, de
(peliculă de oxid vizibilă) exemplu la oţelurile inoxidabile.
*
613 Suprafaţă arsă Oxidarea puternică a suprafeţei în zona de sudare.
*
614 Reziduu de flux Îndepărtarea insuficientă a reziduurilor de flux de
pe suprafaţă.
*
615 Reziduu de zgură Îndepărtarea insuficientă a reziduurilor de zgură
de pe suprafaţă.
*
617 Deschidere incorectă a Distanţă excesivă sau insuficientă între piesele
rostului unei suduri în colţ care se sudează.

*
618 Umflare Imperfecţiune datorată unei arderi a îmbinării
sudate din aliaje uşoare ca rezultat al menţinerii
prelungite în intervalul de solidificare.
 Defectele îmbinărilor sudate prin presiune
(extras din STAS 7084/2-82)

Simbol Termen Definiţie Schiţa defectului

1 2
100 Fisură. Sinonim: Macrofisură
3 4
Grupa 1 - FISURI
Discontinuitate bidimensională care se
produce fie în timpul răcirii (fisurare la
cald), fie ulterior acesteia (la rece)

1001 Microfisură Fisură cu dimensiuni microscopice.

101 Fisură longitudinală Fisură a cărei direcţie este aproximativ

1011 paralelă cu suprafeţele de contact. După
1013 locul în care este situată fisura, se
1014 deosebesc:
- fisură longitudinală în sudură ;
- fisură longitudinală în ZIT;
- fisură longitudinala în MB.
 102 Fisură transversală Fisură a cărei direcţie principală este
1023 aproximativ perpendiculară pe
1024 suprafeţele de contact.
După locul în care este situată fisura, se
deosebesc:
- fisuri transversală în MB;
- fisură transversală în cusătură.

1100 Fisură stelată Fisură sau grup de fisuri amorsate dintr-

un punct şi propagate radial în direcţii
diferite, în interiorul sudurii.

1200 Fisură la marginea nucleului Fisură sub formă de virgulă, situată către
marginea nucleului sudurii.

1300 Fisură în planul de separaţie Fisură situată la marginea nucleului

sudurii.

1400 Fisură în ZIT Fisură sub forma de virgulă situată în

zona influenţată termic.
1500 Fisură în exteriorul sudurii Fisură sau grup de fisuri situate în
metalul de bază

1600 Fisură de suprafaţă Fisura situată la suprafaţă,în zona apsării

electrodului.

1700 Fisură de refulare a marginii Fisură sub formă de virgulă situată în

bavură, la îmbinări cap la cap.

Grupa 2 - GOLURI
200 Gol Discontinuitate tridimensională,
neumplută cu material solid.

201 Suflură. Sinonim: Incluziune de Cavitate de forma regulată, produsă în

gaze sudură în cursul procesului de
răcire,umplută cu gaze.
2011 Suflură sferoidală . Sinonim: Suflură de formă sferică sau apropiată de
Suflură izolată sferă, la care axa mare nu depăşeşte cu
mai mult de 50 % celelalte axe.

2012 Sufluri sferoidale uniform Sufluri sferice distribuite relativ uniform

repartizate. Sinonim: Porozitate în sudură .
uniformă

2013 Sufluri grupate Sufluri în sudură dispuse în grupuri.

Sinonim: porozitate localizată

2016 Sufluri tubulare Sinonim: sufluri Sufluri de formă tubulară dispuse izolat
vermiculare sau în grupuri, situate în direcţii diferite
în interiorul sudurii.

202 Retasură Cavitate de formă neregulată produsă în

sudură
 2021 Microretasură Retasură vizibila numai la microscop.
Grupa 3 – INCLUZIUNI SOLIDE
300 Incluziune solidă Corp străin solid inclus în sudură.
303 Incluziune de oxid Oxid nemetalic inclus în sudură, care
apare izolat sau în grupuri.

304 Incluziune metalică Particulă de metal străin inclus în sudură.

305 Incluziune de zgură Rest de zgură încorporat în sudură, care

apare izolat sau în grupuri.

306 Incluziune de metal netopit Rest de metal netopit, solidificat cu

impuritaţi, inclus în sudură.

Grupa 4 – DEFECTE DE LEGĂTURĂ

400 Defect de legătură Defect coracterizat prin legătură
imperfectă a pieselor sudate.

401 Lipsă de întrepătrundere Lipsă de legătură între cele două

 materiale sudate

403 Legătură insuficientă Defect de legătură caracterizat prin mărimea

insuficientă a sudurii în suprafeţele de contact.

404 Legătură insuficientă a benzilor Legătură insuficientă între piesă şi bandă,

la sudarea în linie cu bandă.

Grupa 5 – DEFECTE DE FORMĂ

500 Defect de formă Abateri ale formei îmbinării sudate sau
ale suprafeţei exterioare faţă de forma,
respectiv suprafaţa corectă.
501 Crestătura Adâncitură care se formează pe suprafaţa
sudurii la îmbinări sudate cap la cap.

502 Îngroşare excesivă Grosime exagerată a îmbinării sudate cap

la cap.
507 Defect de aliniere Deplasare a suprafeţei unei piese în
raport cu suprafaţa corectă, axele pieselor
menţinându-se în general paralele.

508 Defect unghiular Nerespectarea coliniaritaţii pieselor

sudate evidenţiată prin apariţia unui
unghi.

520 Deformaţie Schimbare nedorită a formei pieselor.

521 Dimensiune necorespunzătoare a Abaterea dimensiunii nucleului sau a

nucleului sau a sudurii
5211 Grosime insuficientă a
nucleului sau lăţime
insuficientă a sudurii
sudurii de la forma prescrisă la sudarea în
puncte sau la sudarea cap la cap.
Nucleu plat sau cusătură îngustă.
5212 Îngroşarea nucleului sau a Grosime exagerată a nucleului sudat sau
sudurii lăţime prea mare a cusăturii sudate.

5213 Diametru redus al nucleului Dimensiune insuficientă a petei de

contact la sudarea în puncte.

5214 Diametru exagerat Dimensiune prea mare a petei de contact

în planul de contact la sudarea în puncte.

5215 Nucleu de sudură sau cusătură Lipsă accentuată de simetrie a sudurii

asimetrică faţă de planul de separaţie la sudarea în
puncte sau la sudarea cap la cap.
5216 Pătrundere insuficientă a Extinderea asimetrică a nucleului în
nucleului piesele sudate, la sudarea tablelor de
grosime egală.

522 Punct de sudură parţial străpuns Străpungerea uneia din table la sudarea în
puncte.

523 Punct de sudură străpuns sau Străpungerea materialelor celor două

sudură străpunsă table la sudarea în puncte.

524 Extindere excesivă a zonei

influenţate termic
525 Deschidere excesivă a tablelor Formarea unui interstiţiu inadmisibil de
mare între table în urma sudării.

526 Defect de suprafaţă Abateri ale formei suprafeţei pieselor

sudate

5261 Gropiţe Adîncituri locale pe suprafaţa piesei în

 zona nucleului sudurii.
5262 Suprafaţă cu proeminenţe Proeminenţe apărute în vecinătatea
amprentei electrodului.

5263 Depunere de metal din electrod Bucăţi din materialul electrodului prinse
pe piesă pe suprafaţa pieselor sudate.

5264 Amprentă defectuoasă Apăsare defectueasă a electrodului la

sudarea prin puncte.

52641 Amprenta lată Amprentă cu diametru ce depăşeşte valoarea

prescrisă.
52642 Amprentă adâncă Amprentă cu adâncime ce depăşeşte
valoarea prescrisă.
52643 Amprentă neuniformă Amprentă de formă neregulată
5265 Topirea superficială a benzii
5266 Zona supraîncălzită în locurile Topire locală pe suprafaţa pieselor sudate
 de contact în dreptul elementelor de contact.
5267 Deteriorarea suprafeţei pieselor Deteriorarea mecanică a suprafeţei
pieselor sudate, în dreptul fălcilor de
prindere.
5268 Suprafaţă deteriorată
527 Defect de etanşeitate Sudură în linie la care există distanţă
între punctele sudate sau suprapunerea
punctelor este insuficientă.

528 Sudură deplasată Cusătura sudată deplasată faţă de poziţia

prescrisă la sudurile cap la cap.

529 Benzi deplasate Deplasare nepermisă a benzilor una faţă

de cealaltă.

530 Evazare Formarea locală a unei ridicături a

pieselor sudate (în cazul pieselor cu
pereţi subţiri).

Grupa 6 – ALTE DEECTE

600 Alte defecte Defecte care nu se încadrează în grupele
1…5
602 Strop Picătură de metal topit proiectată în
cursul operaţiei de sudare şi fixată
aderent pe suprafaţa piesei.
604 Metal expulzat între suprafeţele Stropi de metal expulzaţi din amprentă pe
interioare suprafeţele de contact.

610 Suprafaţă oxidată Suprafaţa oxidată în domeniul sudurii.

611 Defect dimensional Abatere de la dimensiunile prescrise.