PROIECT

la
Telematica rutiera

Autori: Arbone Valentin-Alexandru si Ciobotaru

Ioan-Alexandru
Programul de studii: Autovehicule Rutiere
Grupa 1161

Îndrumător: Sef lucr.Dr.Ing Janos Timar

Anul universitar 2019-2020

ANALIZA SOSIRII AUTOVEHICULELOR INTR-UN PUNCT
 1. Culegerea datelor de trafic

Locatia:
- Culegerea datelor primare s-a realizat pe str. Minerva

Data efectuarii colectarii datelor: 08-01-2020, ora 13:00

In procesul culegerii datelor s-a urmarit:

• înregistrarea numărului de vehicule care trec printr-o secţiune a unui drum,
la intervale de 10 sec, 20 sec, respectiv 30 sec.

• înregistrarea volumelor de trafic timp de o ora pe o anumita bandă

2. Stabilirea tipurilor de vehicule si identificarea coeficientilor de

echivalare.

Fluxurile de trafic rutier sunt compuse din vehicule de toate categoriile, ceea ce
conduce la aspectul eterogen al acestora. Diferitele categorii de vehicule se
echivaleaza cu vehiculul etalon sau unitar ( autoturismul sau celelalte vehicule din
categoria acestuia) pentru care coeficientul de echivalare este 1.
Valoare coeficientilor de echivalare este reglementata de STAS 7348-86, astfel:

Tipul de vehicul Coeficient de echivalare

Motociclete cu ataş şi fără ataş, scutere,
0,5
motorete, motociclete, mototriciclete;
Autoturisme fără sau cu remorci, autoturisme
de tip Combi, microbuze, autobuze de mică 1,0
capacitate, autocamioane autofurgonete;
Autocamioane cu sarcină utilă sub 3 tone cu
sau fără remorcă, autocamioane cu sarcina utilă
2,0
peste 3 tone fără remorcă, autobuze fără
remorcă, autocare, tractoare fără remorcă;
Autocamioane cu sarcina utilă peste 3 tone cu
remorcă, autobuze cu o remorcă, autotractoare 3,5
cu o remorcă sau semiremorcă;
În cazul în care autocamioanele, autotractoarele
sau tractoarele au două sau mai multe remorci, 1,5
pentru fiecare remorcă se adaugă:
Autobuz articulat 4,0
Troleibuz 3,0
Tramvai motor 4,0
Tramvai articulat 6,0
Pentru fiecare remorcă de tramvai
2,0

3. PRELUCRAREA EMPIRICA SI TEORETICA A DATELOR

 3.1. Analiza sosirii autovehiculelor intr-un punct in intervale de 10
secunde.

Datele se centralizeaza intr-un tabel in care se evidentiaza frecventele de

aparitie, ale numerelor de vehicule sosite intr-un interval de 10 secunde, astfel:

t=10sec
xi 0 1 2 3
Ni 103 130 81 33
Tabel 1

Pentru usurinta efectuarii calculelor, valorile pentru argumentul variabilei

aleatoare (xi) si frecventele absolute empirice (Ni) se introduc intr-un tabel in
Microsoft Excel.

Variabila aleatoare X este compusa din argument (xi) si frecventele absolute

(Ni)
𝑥1 𝑥2 ⋯ 𝑥𝑛
𝑋 = (𝑁 𝑁2 ⋯ 𝑁𝑛 )
1

unde Ni ≥ 0 , pentru oricare i, si ∑𝑛𝑖=1 𝑁𝑖 = 𝑁.

N este numarul total de intervale de observatie : N = 360 intervale pentru

Δt = 10 sec.

Datele din tabelul nr. 1 sunt introduse in colanele 1 si 2 al tabelului

centralizator:
 Pentru t=10sec
date de intrare prelucrare date statistice
Xi Ni fi fΣ> fΣ< x med=fi*xi s2
0 103 0.29683 0.29683 1 0 0.376879
1 130 0.37464 0.67147 0.70317 0.37463977 0.006024
2 81 0.233429 0.904899 0.32853 0.46685879 0.177984
3 33 0.095101 1 0.095101 0.28530259 0.333697
Σ 347 1- - 1.12680115 0.894584
Volum orar 391

modelare
modelare tip
teoretica poisson
P(X=x) Ni' Ni^2/Ni' p(x) Ni' Ni^2/Ni'
0.250406 86.89072 122.0959 0.337527 117.1217 90.58098
0.390003 135.3309 124.879 0.366591 127.2072 132.8541
0.253093 87.82327 74.70685 0.199079 69.08057 94.97605
0.087597 30.39631 35.82672 0.072074 25.00973 43.54306
0.981099 340.4412 357.5085 0.975271 338.4192 361.9542

Tabel 2(centralizator)

Cu ajutorul frecventelor absolute se pot determina frecventele relative , fi :

Frecventa relativa reprezinta probabilitatea de aparitie a fiecarui interval.

Se poate observa, ca frecventa de aparatie majoritara o are valoarea 0, ceea

ce conduce concluzia, ca traficul nu este aglomerat.

Pentru o imagine mai clara asupra datelor, se lucreaza cu frecventele

cumulate in sens crescator si in sens descrescator. Astfel, in coloanele cu nr 4 si 5
s-au calculat frecventele cumulate in sens crescator si in sens descrescator.

Aceste valori se reprezinta grafic, ceea ce permite stabilizarea rapida ale

unor caracteristici ale datelor analizate.
 Frecvente cumulate

1
0.9
0.8
0.7
0.6
fsum

0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

xi
fΣ> fΣ<

Fig. 2 reprezinta diagrama de variatie a frecventelor cumulate.

Legea de distributie:

Cu ajutorul teoriei probabilitatilor se stabileste schema probabilistica in care

se incadreaza caracteristica studiata si prin rationament se determina expresia
analitica a functiei P(X=x).

Dupa calcularea mediei si dispersiei, cele doua se compara in vederea

alegerii criteriului de repartitie:

Media: 1.1268
Dispersia: 0.89458

In acest caz, deoarece media este mai mare decat dispersia, se alege
distributia binomiala.

Legea de distributie:
𝑥=𝑘−1 𝑘
𝑃(𝑋 = 𝑥) = 𝐶𝑘−1 𝑝 ∗ 𝑞𝑥

p – probabilitatea rezultatului favorabil

 q – probabilitatea rezultatului nereusit

P(X=x) – probabilitatea de aparitie a unui argument xi

𝑥̅ 𝑥̅ 2
.𝑝 = ; 𝑘= ; q=1-p
𝑠2 𝑠 2 −𝑥̅

n 5.467651 se adopta 6
p 0.206085
q 0.793915

Valorile pentru P(X=x) sunt evidentiate in coloana (8) a tabelului

centralizator.

In figura 3 este reprezentata variatia frecventelor relative si a probabilitatilor

de aparitie a argumentului in functie de argumentul xi.

0.45
0.4
0.35
0.3
0.25 fi
0.2 P(X=x)
0.15 p(x)
0.1
0.05
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Fig.3

Concluzii:
- Pentru intervale de observatie de Δt = 10 secunde, frecventa reala a sosirii
autovehiculelor intr-un punct este foarte redus pe tronsonul pe care s-a efectuat
studiul.
 3.2.Analiza sosirii autovehiculelor intr-un punct in intervale de 20
secunde

Tabelul centralizator se modifica in functie de noile frecvente absolute:

t=20sec
xi 0 1 2 3 4
Ni 8 40 52 45 17

Tabelul 3

Valorile pentru argumentele xi si frecventele absolute se introduc in tabelul

centralizator.
date de intrare prelucrare date statistice
Xi Ni fi fΣ> fΣ< x med=fi*xi s2
0 8 0.049383 0.049383 1 0 0.226571
1 40 0.246914 0.296296 0.950617 0.24691358 0.322002
2 52 0.320988 0.617284 0.703704 0.64197531 0.00647
3 45 0.277778 0.895062 0.382716 0.83333333 0.204502
4 17 0.104938 1 0.104938 0.41975309 0.362274
Σ 162 1- - 2.14197531 1.121818
modelare teoretica modelare tip poisson
P(X=x) Ni' Ni^2/Ni' p(x) Ni' Ni^2/Ni'
0.075237 12.18842 5.250887 0.337527 117.1217 0.54644
0.273676 44.33552 36.08845 0.366591 127.2072 12.57791
0.373312 60.47662 44.71149 0.199079 69.08057 39.1427
0.226321 36.66407 55.23118 0.072074 25.00973 80.9685
0.051453 8.335376 34.6715 0.01957 6.790835 42.55736
1 162 175.9535 0.994842 345.21 175.7929

Tabelul 4

Variatia frecventelor cmulate in sens crescator si in sens descrescator este

reprezentat in figura urmatoare:
 frecv cumulate

1
0.9
0.8
0.7
0.6
fsum

0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

xi
fΣ> fΣ<

Fig.4

Legea de distributie:

Cu ajutorul teoriei probabilitatilor se stabileste schema probabilistica in care

se incadreaza caracteristica studiata si prin rationament se determina expresia
analitica a functiei P(X=x).

Dupa calcularea mediei si dispersiei, cele doua se compara in vederea

alegerii criteriului de repartitie:
Media: 2.14198
Dispersia: 1.12182

In acest caz, deoarece media este mai mare decat dispersia, se alege
distributia binomiala.

Legea de distributie:
𝑥=𝑘−1 𝑘
𝑃(𝑋 = 𝑥) = 𝐶𝑘−1 𝑝 ∗ 𝑞𝑥
 p – probabilitatea rezultatului favorabil

q – probabilitatea rezultatului nereusit

P(X=x) – probabilitatea de aparitie a unui argument xi .

𝑥̅ 𝑥̅ 2
𝑝= ;𝑘 = ;q=1-p
𝑠2 𝑠 2 −𝑥̅

n 4.497404 se adopta 4
p 0.476269
q 0.523731

Valorile pentru P(X=x) sunt evidentiate in coloana (8) a tabelului

centralizator. In figura 5 este reprezentata variatia frecventelor relative si a
probabilitatilor de aparitie a argumentului in functie de argumentul xi.

0.4
0.35
0.3
0.25
fi
0.2
P(X=x)
0.15
p(x)
0.1
0.05
0
0 1 2 3 4 5

Fig.5

Validarea modelului se realizeaza cu criteriul de testare statistica notat

“Criteriul Hi-patrat”.
In acest scop, se determina frecventele absolute teoretice, calculate cu
relatia:

𝑁𝑖′ = 𝑃(𝑋 = 𝑥) ∗ 𝑁
 3.3.Analiza sosirii autovehiculelor intr-un punct in intervale de
30 secunde
t=30sec
xi 0 1 2 3 4 5 6
Ni 1 7 18 38 23 15 9

Tabel 5

Valorile pentru argumentele xi si frecventele absolute se introduc in tabelul

centralizator.
date de intrare prelucrare date statistice
Xi Ni fi fΣ> fΣ< x med=fi*xi s2
0 1 0.009091 0.009091 1 0 0.151791
1 7 0.063636 0.072727 0.990909 0.06363636 0.408488
2 18 0.163636 0.236364 0.927273 0.32727273 0.060564
3 38 0.345455 0.581818 0.763636 1.03636364 0.105302
4 22 0.2 0.781818 0.418182 0.8 0.180816
5 15 0.136364 0.918182 0.218182 0.68181818 0.272405
6 9 0.081818 1 0.081818 0.49090909 0.211356
Σ 110 1- - 2.45378151 1.390721
modelare teoretica modelare tip poisson
P(X=x) Ni' Ni^2/Ni' p(x) Ni' Ni^2/Ni'
0.000113 0.01349 667.1594 0.337527 117.1217 0.008538
0 0.164987 3206.305 0.366591 127.2072 0.385198
0.007948 0.945867 1295.108 0.199079 69.08057 4.690175
0.028354 3.374076 522.8098 0.072074 25.00973 57.73754
0.070438 8.382165 9.663375 0.01957 6.790835 71.27253
0.129223 15.37749 1.625753 0.004251 1.47512 152.5299
0.181091 21.54988 0.185616 0.00077 0.267024 303.3434
0 0 0 0.00971 3.495603 140.4071

Tabel 6

Variatia frecventelor cumulate in sens crescator si in sens descrescator este

reprezentat in figura urmatoare:
 frecv cumulate
1
0.9
0.8
0.7
0.6
fsum

0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 1 2 3 4 5 6 7

xi
fΣ> fΣ<

Fig.6

Legea de distributie:

Cu ajutorul teoriei probabilitatilor se stabileste schema probabilistica in care

se incadreaza caracteristica studiata si prin rationament se determina expresia
analitica a functiei P(X=x).

Dupa calcularea mediei si dispersiei, cele doua se compara in vederea

alegerii criteriului de repartitie:

Media: 2.45378
Dispersia: 1.39072

In acest caz, deoarece media este mai mare decat dispersia, se alege
distributia binomiala.

Legea de distributie:
𝑥=𝑘−1 𝑘
𝑃(𝑋 = 𝑥) = 𝐶𝑘−1 𝑝 ∗ 𝑞𝑥

p – probabilitatea rezultatului favorabil

 q – probabilitatea rezultatului nereusit

P(X=x) – probabilitatea de aparitie a unui argument xi .

𝑥̅ 𝑥̅ 2
𝑝= 2
;𝑘 = ;q=1-p
𝑠 𝑠 2 −𝑥̅

n 5.663877 se adopta 6
p 0.433234
q 0.566766

Valorile pentru P(X=x) sunt evidentiate in coloana (8) a tabelului

centralizator. In figura 7 este reprezentata variatia frecventelor relative si a
probabilitatilor de aparitie a argumentului in functie de argumentul xi.

0.5
0.45
0.4
0.35
0.3
fi
0.25
0.2 P(X=x)

0.15 p(x)
0.1
0.05
0
0 1 2 3 4 5 6 7

Fig.7

CONCLUZII:
- Analiza experimentală a fluxurilor rutiere s-a realizat pe baza observării trecerii
fiecărui vehicul -componente ale fluxului rutier – prin secţiuni reprezentative ale
reţelei.
- În urma comparării rezultatelor obţinute pentru aceasta analiza de trafic se poate
constata astfel ca in intervalul de o ora traficul este fluent , cu toate ca exista
anumite bariere ( trecerea de pietoni , stationari pe banda 2 involuntar ,
troleibuze)
BIBLIOGRAFIE :

- “Managementul traficului rutier” – Daniela Florea, Ed. Univ. Transilvania,

Brasov, 2000

- https://elearning.unitbv.ro/