ARIA CURRICULARĂ : Matematică și științe

TIPUL : Opțional de aprofundare - la nivelul disciplinei

DURATA : AN SCOLAR - 2019/2020
NR.ORE/SĂPTĂMÂNĂ : 1 oră/săptămână
PROFESOR: VIORICA NIȚĂ

1
 CLASA A V-A

“ Matematica este limba cu care

Dumnezeu a scris universul “

( Galileo Galilei )

Disciplină dură, aridă, de neînțeles pentru o masă destul de largă de elevi,

MATEMATICA - presupune studiu teoretic, efort intelectual susținut, gândire logică
divergentă, flexibilă, capacitate de analiză, sinteză, integrare, transfer și rezolvare de
probleme. De aici apare necesitatea abordării în profunzime, pe bază de înțelegere, a
conceptelor cheie, a rolului, importanței ei și utilității MATEMATICII în explorarea
diferitelor domenii cât și caracterul său interdisciplinar ce oferă o imagine unitară asupra
fenomenelor și proceselor din știință, tehnologie, inginerie, artă.
Considerată formă de cooperare între discipline , interdisciplinaritatea vizează
formarea la elevi a unei imagini unitare a realităţii şi a unei gândiri integratoare ; predarea
interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului:
intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică .
Elevul trebuie să fie conştient de importanţa învăţării prin cercetare, prin
descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între diferitele discipline. Legătura
dintre discipline se poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se creează şi
un mediu propice pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber
sentimentelor, să lucreze în echipă, individual.
Ca disciplină de baza in aria curriculară „Ştiinţe“, matematica
devansează teoretic toate disciplinele si oferă punţi cognitive interdisciplinare pentru
toate disciplinele de învăţământ ..
Venind în întâmpinarea nevoii de a aplica matematica în cât mai multe domenii, prin
propunerea acestei discipline urmăresc:

 Posibilitatea de aprofundare a unor noţiuni teoretice şi învăţarea altora

care nu se regăsesc în programele şcolare actuale;
 Dezvoltarea abilităţilor de a aplica noţiunile teoretice în aplicaţii practice;
 Dezvoltarea creativităţii, a spiritului de observaţie, de investigare, de
estimare, şi de aproximare;
 Asigurarea libertăţii de acţiune a elevilor, a studiului individual, dar şi
educarea elevilor în spiritul unei activităţi desfăşurate în grup;

2
 Un profesor talentat nu doar le explică elevilor faptul că fără cunoştiinţe matematice
nu se pot studia anumite continuturi in cadrul uneia sau alteia dintre discipline, ci
reuşeşte să-i conştientizeze în mod real, făcându-i să-şi impuna stiluri de lucru adecvate.

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în

care au fost definite ;

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri

matematice;

3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau

globală a unei situaţii concrete ;

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii

concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora ;

5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă ;

6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea

cunoştinţelor din diferite domenii.

1. Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative; dezvoltarea iniţiativei, independenţei în

gândire şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate

2. Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei

distributive

3
 3. Dezvoltarea spiritului de observaţie

4. Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi

eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii

5 Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor

situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice

6 Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa

socială şi profesională

Competenţe specifice Activităţi de învăţare

1.1 Înțelegerea noţiunii de număr  exerciţii de comparare şi de ordonare a numerelor

natural . naturale;
 exerciţii de recunoaştere a numerelor naturale dintr-o
mulţime de numere dată;

1.2 Efectuarea calculelor utilizând
proprietăţile operaţiilor de
adunare şi înmulţire precum şi
regulile de calcul cu puteri.
 exerciţii care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
proprietăţilor operaţiilor;
 evidenţierea legăturii dintre o putere cu exponent
negativ şi inversul unui număr;
 exerciţii de calcul urmărind respectarea algoritmilor;
 exerciţii de comparare;
 exerciţii de estimare a rezultatelor înainte de efectuarea
calculelor;

1.3 Folosirea aproximărilor de

 exerciţii de aproximare a soluţiilor folosind
numere și soluţii ale unor
reprezentarea grafică;
ecuaţii sau sisteme de ecuaţii
pentru a estima sau verifica
validitatea unor calcule.

 exerciţii de utilizare a operatorilor logici în contexte

1.4 Utilizarea elementelor de uzuale sau matematice;
logică de teoria mulţimilor şi  exerciţii şi probleme de utilizare a termenilor ipoteză,
de divizibilitate pentru a concluzie, demonstraţie, axiomă, teoremă directă şi
justifica etape în rezolvarea reciprocă, implicaţie, exemplu, contraexemplu;

4
 unor probleme.  exerciţii de reprezentare a unor mulţimi în condiţii date;
 exerciţii de completare a unor şiruri de numere
întocmite după anumite reguli;
 exerciţii ce folosesc proprietăţile relaţiei de
divizibilitate şi alte criterii de divizibilitate;
 exerciţii şi probleme cu numere prime şi numere prime
între ele;
 determinări de numere cunoscând c.m.m.d.c. şi
c.m.m.m.c.;

 exerciţii de rezolvare a unor ecuaţii şi inecuaţii;

 exerciţii de transcriere a unei situaţii problemă în
limbaj matematic;
 rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor;
 rezolvarea unor probleme folosind proporţionalitatea
directă sau inversă, sau regula de trei compusă;

 analiza unor exemple de dependenţe funcţionale

1.5 Utilizarea unor ecuaţii şi întâlnite în studiul altor discipline;
inecuaţii cu coeficienţi numere  construcţia unor exemple de dependenţe funcţionale;
naturale.

 exerciţii de aplicare a formulelor pentru calculul

mediilor, ariilor;
 rezolvarea unor probleme în care apar medii;
 exerciţii de descompunere a unor numere;
 rezolvarea aceleiaşi probleme prin metode aritmetice şi
algebrică şi compararea rezultatelor;

 analiza şi construcţia unor exemple care să ilustreze

1.6 Identificarea elementelor unor noţiunile de funcţie, diagramă, funcţie definită pe o
dependenţe funcţionale şi mulţime finită, funcţie definită pe o mulţime infinită,
utilizarea reprezentărilor grafic; aflarea mulţimii valorilor funcţiei pe o mulţime
acestora finită;
 exerciţii de reprezentări grafice şi de calcul geometric
folosind reprezentările grafice

5
  exerciţii de reprezentare a graficului unor funcţii
precum şi exerciţii de determinare a unei funcţii liniare în
1.7 Utilizarea elementelor de anumite condiţii;
calcul algebric pentru  reprezentarea datelor prin grafice;
simplificarea unor formule de  realizarea unor experimente de tip probabilistic,
calcul. întocmirea unor tabele cu rezultatele acestora şi
interpretarea datelor;
 calculul probabilităţii realizării unui eveniment;

 rezolvări de probleme în care intervin operaţii cu

măsuri şi transformări de unităţi de măsură;
1.8 înregistrarea, prelucrarea,
clasificarea şi prezentarea
datelor sub formă de tabele şi
diagrame statistice simple.

2.1 investigarea valoarii de adevăr a  exerciţii de verificare a validităţii unor afirmaţii pe

unei afirmaţii prin construirea unor cazuri particulare sau prin construirea unor exemple sau
exemple sau contraexemple şi să contraexemple;
 identificarea unor consecinţe posibile ce decurg dintr-
construiască generalizări.
un set de ipoteze ;
 formularea unor enunţuri generale, pornind de la
cazuri perticulare;

2.2 identificarea de reguli de

formare a unor şiruri de numere şi
 exerciţii de identificare a regulii de formare a unui sir
formule de definire a unor funcţii. de numere şi completarea şirului respectiv;
 exerciţii de identificare a formulei care defineşte o
funcţie;

2.3 Recunoasterea veridicității unor

rezultate obţinute prin măsurare sau  exerciţii de verificare a rezultatului corect dintr-o listă
calcul. de răspunsuri posibile;
 folosirea estimărilor, măsurărilor şi comparărilor;

2.4 Construirea unor probleme  formulări de probleme, pornind de la o schemă, un

pornind de la un model. grafic, o formulă;

6
  compararea unor probleme create pornind de la acelaşi
instrument de sprijin;

2.5 Selectarea, din mulţimea datelor

de care dispune, informaţiilor
relevante pentru rezolvarea unei  analiza datelor problemei pentru verificarea
noncontradicţiei, suficienţei, redundanţei şi eliminarea
nprobleme.
informaţiilor neesenţiale;
3.1 Identificarea informaţiilor dintr-  identificarea şi notarea ipotezei şi a concluziei unei
un enunţ matematic după natura sa probleme;
şi să diferenţieze etapele unui  sesizarea elementelor relevante dintr-un desen;
 sesizarea greşelilor dintr-o succesiune de argumente;
raţionament matematic.

3.2 Extragerea informaţiilor cu

 corelarea informaţiei dobândite în diverse moduri;
caracter matematic din diverse  decodarea informăţiilor conţinute în reprezentarea
surse şi înțelegerea semnificaţiei plană a unui obiect spaţial;
globale a acestora.

3.3 Să prezinte clar, corect şi  redactarea rezolvării unei probleme date;

concis, oral sau în scris,  argumentarea orală a demersului de rezolvare a unei
succesiunea operaţiilor din probleme;
rezolvarea unei probleme.

3.4 Discutarea corectitudinii unui  discutarea în grup a metodei de rezolvare a unei

probleme;
demers matematic.
 găsirea unor metode alternative de rezolvare;

3.5 Asumarea diverselor roluri de  formularea de probleme pentru colegi;

 rezolvarea unor probleme propuse de colegi;
învăţare în cadrul unui grup.

4.1 Manifestarea perseverenţei şi  abordarea unor situaţii problemă;

gândirii creative în rezolvarea unei  utilizarea unor metode variate în rezolvarea

7
probleme. problemelor;
 determinarea mai multor soluţii pentru o problemă
dată;

4.2 Formarea obişnuinţei de a

transpune în limbaj matematic  abordarea unor situaţii problemă şi transpunerea
anumite fenomene sau relaţii din acestora din limbaj curent în limbaj matematic;
viaţa cotidiană.

4.3 Identificarea utilizării unor  brainstorming: care dintre metodele matematice

concepte şi metode matematice
studiate, în diferite domenii.
studiate sunt utilizate, de exemplu în studiul ştiinţelor
naturii;
 activitate proiect: concepte şi metode matematice
necesare într-un anumit domeniu practic de activitate.

8
Nr. Tema Nr. ore Obser-
crt. vaţii

1 Divizibilitatea numerelor naturale 7

- operatii cu numere naturale .Reguli de calcul cu puteri.

- divizor. Multiplu. Criterii de divizibilitate

- numere prime si compuse. Descompunerea numerelor naturale in

produs de puteri de numere prime.

-.numere naturale prime intre ele

- cel mai mare divizor comun a doua numere naturale

- cel mai mic multiplu comun a doua numere naturale

2 Mulţimea numerelor raţionale pozitive 2

3 Aducerea fractiilor la acelasi numitor comun 2

4 Scoaterea intregilor din fractie. Introducerea intregilor in fractie. 2

5 Adunarea,scaderea,inmultirea si impartirea nr. rationale pozitive 3

6 Media aritmetica.Media aritmetica ponderata. 2

7 Distanta dintre doua puncte. 3

8 Fracții zecimale 3

- operații cu fracții zecimale

-proprietățile adunării și înmulțirii a două fracții zecimale

- transformarea unei fracții zecimale în fracție ordinară

9 Ecuații și inecuații 4

10 Unități de măsură. Transformări 2

13 Probleme de logică şi perspicacitate 2

35

9
 Conţinuturile au fost alese astfel încât să vină în completarea materiei studiate la orele
prevăzute în trunchiul comun. Partea teoretică necesară rezolvării aplicaţiilor propuse va fi
prezentată de către profesor sau se va recapitula cu ajutorul elevilor.

Mare parte a timpului va fi alocat aplicaţiilor (exerciţii şi probleme). Acestea se vor

prezenta secvenţial pe fişe. Elevii vor lucra în grup, dar şi individual(alternativ).

Secvenţele de lucru efectiv sunt intercalate cu secvenţe de discutare, comentare,

sistematizare a metodelor de rezolvare.

Obervarea sistematică a elevilor, evaluare orală, evaluare scrisă.

1. Gina Caba(coordonator) – Matematică. Exerciţii şi probleme, Ed. Caba Educational, 2007

2. I. Dăncilă – Construcţii cu rigla şi compasul Ed. Sigma, 2003

3. I. Dăncilă – Matematică distractivă, Ed. Teora, 2004

4. I. Dăncilă – Matematică distractivă, Ed. Sigma, 2005

5. G. Popa, C. Bodeanu, C. S. Popa, G. Zanoschi, A. Zanoschi – Matematică. Probleme şi soluţii,

Ed. Books Unlimited Publishing, Bucureşti, 2007
10
6. Şt. Smarandache, ect.- Matematică. Exerciţii şi probleme, Ed. Univesal Pan, Bucureşti

11