Alternativa Jena

Planul Jena este un concept pedagogic apărut în anul 1920. Iniţiatorul său a fost pedagogul
german Peter Petersen care în 1924 l-a aplicat la şcoala experimentală a Universităţii Jena
(Germania). Planul Jena se înscrie între pedagogiile reformei (Montessorii, Waldorf, Freinet), etc.
În procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii
sale. Dezvoltarea personalităţii se poate desfăşura doar în comunitate...părinţi, educatori,
profesori în interacţiunea sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate.
În comunitate el învaţă să-şi dezvolte spiritul critic de timpuriu, să-i respecte pe cei din jur:
 Să-şi asume responsabilităţi
 Învaţă ce este libertatea şi care sunt limitele ei
 Să se manifeste ca o persoană dinamică cu spirit de iniţiativă

Alternativa educaţională Jena din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale acestea nu

sunt diferite de cele ale şcolii tradiţinale româneşti, ci se bazează, pe un plan ritmic în care se
succed alternativ patru activităţi:
 Conversaţia
 Lucrul
 Serbarea
 Jocul

Obiective prioritare:
 Formarea deprinderilor de bază
 Socializarea copiilor
 Individualizarea fiecărui subiect
 Crearea – modelarea de personalitate

Obiective de referinţă:
 Să înveţe să se descurce în situaţii diverse
 Să se respecte pe sine, pe cei din jur
 Să descopere lumea prin experienţe proprii

Elemente ale planului Jena:

 Accentul se pune foarte puternic pe viaţa socială
 Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a respectului faţă de cei din jur, a
spiritului de iniţiativă
 A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare

Planificarea pe o zi
 Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei în care se dezvoltă o anumită temă
(din viaţa cotidiană)
 Cursul de iniţiere în care se urmăreşte formarea de deprinderi – predare
 Perioaa compactă (lucru pe fişe)
 Introducerea cercului nchis în care se propune tema săptămânală
 Materiile sunt tratate interdisciplinar şi se porneşte pe cât posibil de la situaţii autentice de
învăţare. Pornind de la particularităţile, de vârstă se pune accentul pe intrarea în contact direct cu
natura, cu lumea înconjurătoare în general deoarece experienţa personală e cea mai bună bază
pentru învăţare.
Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor se introduc – grupele de nivel. Planul
Jena îşi propune organizarea grupelor de bază (grupuri de bază combinate).

Grup de nivel Grup de bază 1 Grup de bază 2 Grup de bază 3

Grup de nivelul 1 4 - 6 ani 6 – 9 ani 9 – 12 ani
Grup de nivel 2
Grup de nivel 3
În cazul grupurilor de bază se urmăresc activităţi formative în grupul de nivel are loc
instrucţia.
Planul Jena lucreză după un plan ritmic de activităţi în care se succed alternativ cele patru
activităţi fundamentale: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru:
 activitatea în grupuri de nivel
 activitatea în grupuri de bază
 cursul de iniţiere
 cursuri opţionale
 cercuri

Asemănări
Procesul instructiv educativ al alternativei educaţionale este asemănător cu învăţământul
tradiţional românesc.
Metode de bază:
 conversaţia
 jocul
 activitatea (lucrul)
 serbarea
Primează:
 mişcarea
 lucrul în grup
 pe grupuri omogene de vârstă
 îndrumare

Deosebiri
Grupele de bază – organizarea copiilor pe vârste când cel mic învaţă pe cel mare, tratare
interdisciplinară.

Jena Tradiţională
mică 4 – 6 ani 3 – 4 ani
mijlocie 6 – 9 ani 5 – 6 ani
mare 9 – 12 ani 6 – 7 ani

- Activitate frontală dirijată

- Activitate gospodărească
 - Sponsorizări
- Activitate cu părinţii
Apar grupe de nivel – vârstă
- grupe de nivel individual

Activitate de bază – cercul – închis

- deschis
Cercul impune nişte reguli.
1.copilul care vorbeşte să fie ascultat ceilalţi să asculte

La grupa mică
Cercul deschis – în care copiii vor fi iniţiaţi
Cercul de iniţiere
In aceste cercuri vor ieşii nişte reguli:
- se iniţiază ceva
- se vorbeşte despre ceva
- se prezintă materiale
- joc de construcţii
- truse
- se arată cum să se joace
- se aranjează mapele

La grupa mijlocie obiectivul general poate fi acelaşi.

 Se lucrează interdisciplinar
 Conversaţia – discuţii - grupuri
- întâlniri
- mese rotunde
 Asculţi şi prelucrezi
 Ce ai facut

Grup de masă - grupuri indepndente

- jocul este esenţial

Lucrul – muncă independentă la nivel propriu - construieşte ceva

Serbarea – deschiderea – închiderea unei săptămâni

Organizarea copiilor pe vârste

Eu sunt copilul.
Tu ţi în mâinile tale destinul meu.
Tu determini în cea mai mare măsură dacă vei reuşi.
Dă-mi te rog acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.
Educă-mă te rog ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.

Grupele mari
Activitatea independentă liber aleasă sugerată de educatoare care-i va urmării şi corecta.
- creativitate
- jocul
- conversatia – poate aduce orice temă la nivelul lor de cunoştere
o experienţă – se concentrează
- să aibă o logică
- să înveţe regula

Cercul închis – educatoarea propunându-şi o temă adoptată ca modalitate de exprimare.

Lucrul – perioada compactă – vor lucra fişe din mape, ei îşi vor alege tema.
Serbarea – o oră, o oră şi jumătate

CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE – GRUPURI DE BAZĂ

I grup inferior (Untergruppe) – deprinderi fundamentale – scris, citit, socotit

II grup mijlociu (Mittelgruppe) – transmiterea de cunoştiinţe – cultură generală (istoria,
geografia, cultura, civilizaţie, etc)
III grup superior (Obergruppe) dezvoltarea personalităţii – cunoştiinţe despre lume şi viaţă

Amenajarea spaţiului (colţurile de joacă)

-organizarea şi grupaea copiilor

-grup de masă
-grup de nivel
-grup de lucru
-grup opţional
Metode
- conversaţia – formativă – transmitere de cunoştiinţe
- în cerc – cu diferite forme de utilizare
-tipurile de cerc – cerc deschis în care se arată lucruri pe care copiii doresc să le aducă în
discuţie
- cerc închis în care tema este propusă de cadrul didactic
- cercul de lectură
- cercul de observaţie
- cercul de organizare şi planificare a activităţilor pe săptămână
- cercul de evaluare – la sfârşitul unei săptămâni

Jocul

Jocurile educative
Jocurile ritmice şi gimnastică
Jocuri sportive
Jocuri din pauză

Lucrul pe grupe – nivel

- bază
- masă
- opţional

Cursurile - introductive
- de iniţiere
cursuri de nivel
curs de specialitate
curs opţional
curs de fixare

Perioada compactă
Serbarea – evaluare

PLAN DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Asoltanei Ionela Ancuţa

I. Aria de dezvoltare profesională

Administraţia publică are nevoie de o nouă generaţie de funcţionari capabili, care să pună interesul
cetăţeanului mai presus de interesul personal. Doresc să fac parte din viitorii funcţionari publici care să aibă ca
scop principal modernizarea administraţiei publice româneşti şi alinierea ei la standardele europene. Doresc să
mă dezvolt în cadrul administraţiei publice, deoarece sunt capabilă să mă implic în procesul de guvernare, sunt
pasionată de domeniul socio-uman, pentru că reuşesc să înţeleg cum circulă banii pe care părinţii mei şi eu în
viitorul apropiat îi voi plăti ca taxe şi impozite. Se tot vorbeşte în ultimii ani despre
reforma administraţiei publice, despre depolitizarea administraţiei,despre management performant în
administraţie, debirocratizare sau creşterea calităţii actului administrativ. De cele mai multe ori, aceste noţiuni
rămân nişte nebuloase pentru cetăţenii Romaniei. Pentru o categorie aparte însă, pentru viitori funcţionari
publici competenţi din care imi doresc să fac şi eu parte, NU. Se constată un număr
mare de posturi vacante atât la nivelul administraţiei publice centrale cât şi locale, aşadar, locul meu în ceea ce
priveşte profesia este legat de administraţia publică centrală.
În următorii 5 ani, începând cu 2016, doresc să mă dezvolt la nivelul unei structuri juridice dintr-
o institutuţie din administraţia publică centrală. Am în vedere instituţii precum Ministerul de Finanţe sau Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului. Sunt absolventă a 2 facultăţi, Facultatea de Drept din
cadrul Universităţii Titu Maiorescu în 2014 şi a Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul SNSPA în 2015,
fiind licenţiată atât în drept cât şi în ştiinţe administrative. Aşadar, pregătirea mea teoretică se pliază exact pe ceea
ce are nevoie administraţia publică. La momentul actual urmez cursurile programului de masterat Drept şi
Guvernare europeană din cadrul SNSPA. O funcţie de consilier juridic debutant într-un
departament juridic al Ministerului de Finanţe sau al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului mi-ar aduce ca
responsabilităţi reprezentarea în instanţă a instituţiei, întocmirea de acte şi acţiuni cu caracter juridic în faţa
instanţei judecătoreşti, dar şi formularea unor cereri de chemare în judecată pentru apărarea intereselor instituţiei.
Pentru realizarea tuturor acestor atribuţii sunt necesare atât cunoştinţe de drept, cât şi de administraţie publică,
deci aş fi „persoana potrivită la locul potrivit”.
 II. Obiectivele profesionale pentru perioada 2015-2020

Îmi doresc ca traseul meu profesional să înceapă ca şi consilier juridic debutant într-una din cele două
instituţii menţionate mai sus. Drumul însă poate fi mai lung sau mai scurt, şi de ce nu, anevoios, dar trebuie să
înceapă de undeva. Aşadar, ca obiective pe termen scurt imi propun:
 Îmbunătăţirea şi consolidarea abilităţilor şi tehnicilor de autocontrol emoţional în situaţii de stres major
(participarea la concursuri şi interviuri).
 Obţinerea unui interneship în vacanţa de vară, după terminarea anului I la Master care se va desfăşura la
una din instituţiile menţionate în vederea cunoaşterii mediului de lucru şi adaptării la ceea ce presupune o
viaţă activă profesional.
 Participarea la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor de consilieri juridici debutanţii la aceste
instituţii începând din ianuarie 2016 până la terminarea programului de master.

Pe termen mediu şi lung, îmi propun să ajung să-mi dezvolt cunoştinţele dobândite în Facultatea de Drept
şi să reuşesc să împletesc domeniul juridic cu cel financiar la locul meu de muncă, toate acestea făcându-le
aplicarea la nivelul unei instituţii din administraţia publică centrală. Aşadar:
 Angajarea pe un post care să-mi ofere şansa de a câştiga experienţă şi de a aplica cunoştintele de
administraţie publică într-o echipă de jurişti din Ministerul de Finanţe sau Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului.
 Punerea în practică a cunoştinţelor la locul de muncă în vedera creşterii reputaţiei instituţiei şi a
desfăşurării cu succes a atribuţiilor prevăzute în fişa postului de consilier juridic debutant.
 Avansarea în grad profesional de la debutant la asistent, şi apoi ca principal.

III. Competenţele profesionale

În vederea atingerii acestor obiective profesionale sunt necesare anumite competenţe. Unele dintre ele le-
am dobândit în timpul facultăţii:
 Perseverenţa în îndeplinirea obiectivelor propuse ( sunt o persoană ambiţioasă , iar auto-motivarea - care
nu-mi lipseşte deloc - consider că e cheia din spatele reuşitei)
 Cunoaşterea legislaţiei ce îl vizează pe funcţionarul public român ( Statulul Funcţionarului public şi Codul
de conduită al acestuia, dar şi a Legii societăţilor comerciale, necesară pentru desfăşurarea activităţii la
ONRC ) şi a noţiunilor de bază ce ţin de activitatea financiară - ca urmare a studierii disciplinei de drept
financiar şi fiscal.
 Respect faţă de lege şi faţă de autoritatea statului- dobândită în timpul studiilor de licenţă de la Facultatea
de Administraţie public.
 Aducerea la îndeplinire a sarcinilor primite - prin efectuarea la timp a diverselor proiecte de studio.
 Spirit de echipă - majoritatea proiectelor de la facultate sunt pe echipe.
 Capacitatea de a comunica, de a mă exprima în mod corect şi coerent, de a sesiza şi analiza scopul legii,
înţelegând şi interpretând corect normele juridice - pe parcursul facultăţii m-am implicat activ în
prezentarea diverselor proiecte în faţa unui public mai mic sau mai mare, am participat la diverse
conferinţe.
 Capacitate de analiza şi sinteză- dezvoltată cu ocazia întocmirii a două lucrări de licenţă pentru finalizarea
studiilor.

Altele, e necesar a fi obţinute sau dezvoltate:

 Respect faţă de cetăţeni, capacitatea de a relaţiona cu mai multe tipuri de persoane( funcţionarul public
interacţionează cu diverse categorii de persoane din toate treptele sociale, manierate sau nu, nervoase sau
mai calme, cu diferite niveluri de studii).
 Aplecare pentru detalii - orice greşeală se plăteşte din banii publici, aşadar se impune o deosebită atenţie
la detalii.
 Transparenţa în activitatea desfăşurată.
  Asumarea responsabilităţii pentru activitatea depusă, dar şi în cazul unor sarcini nereuşite.
 Neimplicarea în decizia politică.
 Partajarea netă a intereselor personale de cele instituţionale, prioritare fiind cele ale instituţiei
 Eficienţă în activitatea depusă
 Chibzuinţă, responsabilitate şi transparenţă în cheltuirea banilor publici.
 Experienţă in vechimea funcţiei, necesară pentru avansarea în grad professional.

IV. Planul de acţiune

Pentru ca să ocup o funcţie de consilier juridic debutant, la începul iar apoi să avansez în grad
professional asistent şi pe urmă principal în cadrul Ministerului de Finanţe sau la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, îmi propun să bifez toate sau măcar 80% din următoarele activităţi:

 Continuarea implicării în diverse activităţi la facultate , participarea la dezbateri , înscrierea în organizaţii

ale masteranzilor de la Administraţie Publică, pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare.
 Identificarea agenţiilor sau organizaţiilor( de exemplu, Pro Activ Arexim Audit) care au parteneriate în
vederea desfăşurării unor stagii de practică la Ministerul de Finanţe ori ONRC.

 Trimiterea CV-ului către aceste instituţii, în eventualitatea ocupării unui post contractual, crearea unui
portofoliu profesional.

 Supravegherea site-urilor www. posturi.gov.ro şi a site-urilor Ministerului de Finanţe şi al ONRC, în

vederea identificării posturilor de consilier juridic debutant scoase la concurs.

 Studiul temeinic al legislaţiei de specialitate în vederea pregătirii pentru participarea la concursuri pentru
ocuparea posturilor vacante.

 Înscrierea în baza de date a Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti ca persoană
aflată în căutarea unui loc de muncă.
 Implicarea totală în activitatea desfăşurată ca şi consilier debutant, însuşirea cunostinţelor necesare
avansării în gradul profesional.

V. Calendarul dezvoltării profesionale

 Intocmirea unui CV corect şi atractiv până la sfârşitul anului, studierea site-urilor de specialitate pentru
întocmirea corectă a CV-ului.
 Până pe 15 decembrie voi face o vizită la AMOFM Bucureşti pentru a fi luată în evidenţe ca persoană ce
este în căutarea unui loc de muncă.
 Până la sfârşitul lunii februarie, adică până ce se termină sesiunea de examene, îmi propun să mă înscriu
într-una din organizaţiile studenţilor de la Facultatea de Administraţie Publică.
 Până la sfârşitul anului universitar, adică până în iulie 2016 îmi propun să fiu luată în evidenţa
organizaţiilor ce au încheiate parteneriate de practică cu Ministerul de Finanţe ori ONRC. Dacă nu reuşesc
să contactez o asemenea instituţie, voi face posibil acest stagiu de practică prin intermediul materiei
„Practică” de la facultate, cerând în mod expres să fiu repartizată la Minister.
 După 15 februarie, adică după terminarea semestrului I, îmi voi organiza timpul în aşa fel încât 2 ore
zilnic să fie dedicate studiului necesar legilor şi bibliografiie recomandate pentru ocuparea posturilor de
consilier juridic debutant.
 De la 5 ianuarie şi până la 1 octombrie 2016 îmi propun să particip la cel puţin 4 concursuri în vederea
ocupării unui post vacant de consilier juridic debutant la una dintre instituţiile menţionate.
 După încadrarea in funcţie ca şi consilier juridic debutant, activitatea de studiu continuă, pentru a putea
participa, atunci când va fi cazul la examene de promovare în grad profesional sau treapta profesională.

Un tabel calendar estimativ arată cam aşa:

ACTIVITATEA DE REALIZAT TIMPUL DE IMPLEMENTAT

Întocmirea unui CV corect şi Până la 31 decembrie 2015

atractiv

Înscriere organizaţie 15 decembrie 2015-28 februarie 2016

studenţească

Vizită la AMOFM Bucureşti Până la 15 decembrie 2015.

Înscrierea într-un stagiu de practică Până la 30 iulie 2016

Alocarea a două ore pe zi pentru studiu Începând cu 15 februrie 2016, până la

legislaţiei specifice găsirea postului vizat

Participarea la concursuri la Minister şi 5 ianuarie-1 octombrie 2016

ONRC

Desfăşurarea activităţii ca şi consilier 1 noiembrie 2016-1 mai 2017

debutant la Minister ori ONRC

Trecerea la grad profesional asistent Noiembrie 2017

Începerea desfăşurarii activităţii ca 2022

funcţionar grad principal

STUDIU DE CAZ
 Date de identificarea ale copilului
Nume,prenume: R.M.
Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: 2008 Turceni
Vârsta: 5 ani
Domiciliul stabil: Turceni

Prezentarea familiei si a mediului familial

Mama: Numele si prenumele: R.A.

Domiciliul stabil: Turceni
Studii: medii
Profesia: vatman R.A.T.P.
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: evolutie normală în familia de origine, locuieşte împreună
cu mama şi cu fiul ei.
Tatal: Numele şi prenumele: R.P.
Domiciliul legal: Turceni
Studii: medii
Profesia: mecanic
Starea de sanatate: bună nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă.
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală, tot timpul şi-l petrece la
muncă, în străinătate şi nu prea se ocupă de copil.
R.M. îşi petrece întreaga zi cu bunica dar aceasta nu are autoritate asupra lui.
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune, aşteptări reduse din partea familiei în ceea ce - l
priveşte în plan educaţional.

Problema investigată: inadaptare

Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronica sau transmisibilă
Educaţia copilului

Copilul R.M. merge la grădiniţă de un an, este la grupa mijlocie. Are capacităţi
intelectuale de nivel mediu. Întelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare şi gândire
sunt bune. Îi place matematica, dar dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte obiecte.
Manifestări comportamentale

M. nu are prieteni, nu socializează cu colegii din grupă, este mereu deprimat

- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în
ochi educatoarea când i se cere să vorbească în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual nu - şi termină niciodată activitatea, nu stă liniştit şi îşi
deranjează colegii.
- doreşte să afle cât mai multe lucruri despre Italia, pentru că acolo lucrează tatăl său;
- reacţionează pozitiv dacă este lăudat, dar se supără foarte tare dacă este certat în faţa
altora, dorind să se răzbune pe cei care au asistat la discuţii.
- pare jenat dacă este lăudat sau certat în faţa altora
- are puţini prieteni, începe foarte rar o conversaţie
- rămâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent
Măsuri educative

Educatoarea îi va acorda mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să - l integreze în
colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.
De asemeni îl duce pe M. la şedinţe de consiliere cu psihologul grădiniţei.
Recomandări:

- de două ori pe săptămână va participa la şedinţe de consiliere

- li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult timp cu copilul şi de asemenea să - l ducă la
diverşi specialişti pentru a-l ajuta să devină un copil normal
- aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul
Concluzii
Teama pe care o manifestă M.de a nu se face de râs în faţa colegilor,
dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se
datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi
facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea
lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său este datorat lipsei unei personae de sex masculine din
casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se
simte abandonat de tata.
În continuare şi consilierul şcolar, şi educatoarea vor aplica metode
pentru a ameliora starea de teama şi de inadaptare pentru M., antrenându-l în
diverse jocuri de creaţie, în toate variantele sale desfăşurate în grădiniţă.