Test examen la disciplina

Etică profesională

Testul General.

1. Funcţiile conducătorului, după Fayol sunt în număr de cinci, enumeraţile: (prevede

și planifică, organizează, comandă, coordonează, control)

2. Care este diferența dintre următoarele funcții ale conducerii după Fayol:
organizează (creează structura); comandă (sprijină activitatea personal);
coordonează (unifică și armonizează).

3. Explicaţi sintetic noţiunea de etică, etică profesională.

4. Etica reprezintă……., care se referă la…….,. (completați spațiile libere cu

conceptele lipsă).

5. Definiţi pe scurt etică profesională, cod deontologic, morală:

6. Definirea şi evoluţia conceptului de cultură organizaţională (explicaţi):

7. Care sunt funcţiile culturii organizaţionale, ex.:(discerne, acționa, judeca).

8. Conform definiţiei tradiţionale cultura obiectivă face referire la….. pe când cultura
subiectivă se referă la….:

9. Dimensiunile puterii sunt: enumerați și explicați la liberă alegere una dintre ele.
(intensitate-influență maximă, amplitudinea-măsura ei, întinderea).

10. Enumeraţi şi exemplificaţi ce stiluri de conducere cunoaşteţi:

11. Există trei surse ale puterii care sunt ele:

12. Morala definiţie.

13. Definiţi: deontologia, deontologia profesională, cod deontologic, morală:.

Tema: Negocierea.

14. În mod obişnuit, o negociere are patru etape, care sunt acestea: (enumerați și
explicați la liberă alegere una dintre ele).
15. Negocierea, a negocia înseamnă……. (a comunica în speranţa de a ajunge la un acord ).

16. În mod obişnuit, o negociere are patru etape, care sunt acestea; încercuiți sau
subliniați formula corectă: a). managementul situației, b). pregătirea negocierilor, c).
deschiderea, d). prezervarea, e). acceptarea, f). desfășurarea de tratative, g).
controlul, h). încheierea, i). ajustarea.

17. Există mai multe surse de putere la care se poate apela în cadrul negocierii: puterea
competiţiei. legitimităţii, puterea principiilor eticii şi moralei, puterea asumării
riscului, puterea angajării, puterea posedării de cunoştinţe profesionale, puterea
cunoaşterii nevoilor reale, puterea investiţiei, puterea ce rezultă din capacitatea de a
răsplăti sau pedepsi, puterea identificării, putere a precedentului, puterea
perseverenţei, puterea abilităţii de a convinge, puterea atitudinii. Explicați la liberă
alegere 3 dintre surse.
18. Avem trei principii ale negocierii, iar două dintre acestea principiul reciprocităţii și
principiul moralităţii şi legalităţii tind să fie în conflict. Cu ce concluzii puteți veni
dumneavoastră în acest caz.
19. Dintre cele patru tipuri de negociatori: cooperant, afectiv, conflictual, demagog;
dumneavoastră pe care l-ați alege. Motivați alegerea făcută..
20. În procesul de pregătire a negocierilor trei pârghii de bază stau la îndemâna
negociatorului (subliniați variantele corecte și explicați succint la liberă alegere una
dintre pârghii): a). puterea, b). conflictul, c). comunicarea, d). timpul, e). grupul, f).
discriminarea, g). informația, h). inteligența emoțională.
21. Principalele aptitudini necesare în negocieri sunt: (capacitatea de analiză, empatia,
capacitatea de a planifica, aptitudini interactive, aptitudini de comunicare).

22. Una dintre aptitudinile necesare în negociere este capacitatea de analiză. O putem
defini ca fiind ,,capacitatea de a ……( evalua)…. factorii cheie care ……(
influenţează)… poziţia şi tacticile folosite în negociere de cele două părţi şi folosirea
acestei evaluări pentru …………( valorificarea)……… tuturor elementelor şi
argumentelor ce pot fi aduse în sprijinul poziţiei negociatorului sau pentru slăbirea
poziţiei celeilalte părţi,,. Completați spațiile libere cu cuvintele potrivite.

Tema: Grupul și dinamica lui.

23. Grupul, prezentare generală.

24. Grupul vs colectivul prezentare generală.

25. Evidenţiem 3 situaţii de relaţii care influențează grupul: individ – individ, grup și o
a 3a situațe:……….. Caracterizați această a 3a situație.
26. Cu cât mărimea grupului de muncă este mai mare cu atât: (2 situații). (cu atât este
mai largă diversitatea talentelor, capacităţilor şi cunoştinţelor; cu atât şansele de
aport ale unui individ la hotărârile grupului sunt mai reduse, însă şansele de
participare nu se reduc în mod uniform.)

27. În cadrul grupului avem trei tipuri de situații realționale: individ-individ, individ-
grup, grup; ținând cont de toate acestea una dintre întrebările logice ar fi: ce calități
ar trebui să posede, aibe un bun conducător.

28. Există 5 (cinci) fenomenele de grup; Facilitarea socială înseamnă:

a). a avea succes în cadrul grupului,

b). a distinge mai bine diferențele din cadrul sarcinilor,

c). a îndeplini mai bine activităţile în prezenţa altor persoane,

d). a îndeplini ordinile cu exactitate pentru a obține rezultate bune.

29. Există 5 (cinci) fenomenele de grup; Comformismul înseamnă:

a). a fi creativ și performant în egală măsură,

b). a descoperi lucruri noi în timpul realizării sarcinii,

c). a depune mai puţin efort datorită creșterii numărului de membri,

d). a ceda și a fi supus datorită presiunii grupului.

30. Funcţiile grupului sunt următoarele; după clasificarea lui Adrian Neculau.
(comunicare, afectiv apreciativă, de influență, de realizare a sarcinii)

31. Funcția de: comunicare (v1) sau afectiv apreciativă (v1) după Adrian Neculau în
opinia dumneavoastră ce ar putea să însemne.

32. Mijloacele de impunere ale conducătorilor în mulţime sunt: compromisul, afirmaţia,

cedarea, repetiţia, prelegerea, dialogul, contagiunea, empatia, comunicarea pasivă.
Subliniați variantele corecte.

33. Dacă colectivul este: …….. (o colecție de oameni) …….atunci mulțimea o putem
defini ca o (reuniune de indivizi).

34. Statusul reprezintă (…poziția…) pe când rolul (….comportamentul…).

35. Prin ce se diferențiază colectivul (colecție) de mulțime (reuniune de indivizi)

enumerați cel puțin 3 (trei) atribute.

36. Simptome ale gândirii de grup sunt în număr de opt (8) explicați: iluzia
vulnerabilității și iluzia unanimității. ( i.v. -încrederea în grup, cei ce se opun sunt
 considerați răuvoitori, grupul este caracterizat printr-un optimism excesiv
asumându-și riscuri insuficient analizate; i.u.-tăcerea este interpretată drept
consimțământ, bariere autoimpuse).

37. Care este diferența dintre caracter și temperament; Ce tip de temperament vă

caracterizează și care credeţi că sunt avantajele şi dezavantajele acestuia la locul de
muncă?

38. Din cele trei clasificări rezultă 6 tipuri de motivație; dintre cele șase care considerați
dumneavoastră că vă sunt necesare la locul de muncă: (enumerați cel puțin 3).

Tema: Conflictul.

39. Conflictul il putem defini ca fiind:

40. În organizații avem următoarele cauze ale conflictelor, sunt 8 opt la număr; enumerați
la liberă alegere patru 4 dintre acestea.
41. Care sunt modalităţile de rezolvare şi negociere a conflictelor.

42. Semnele de averizare a conflictului sunt: enumerați și explicați confuzia.

43. Ce semne de avertizare ale conflictului cunoaşteţi, enumerați cel puțin patru semne,
la liberă alegere.

44. În dinamica desfăşurării conflictului, există o serie de faze, care sunt ele:

45. În cadrul temei legate de conflict am studiat aproape zece 10 etape de soluționare ale
conflictului, enumerați două dintre acestea și explicați vă rog Evitarea.

46. Care este diferența dintre Conflictul intra-personal și Conflictul inter-personal și

care sunt efectele lor.

Tema: Cultura organizației.

47. Valorile culturale specifice unei organizaţii pot fi: (enumerațile).

48. Explicați relația cultură organizațională vs cultură națională similitudini și
deosebiri.

49. Componentele principale ale culturii sunt:

50. Credinţele pot fi definite ca fiind:

51. Care sunt funcţiile culturii organizaţionale, subliniați variantele corecte iar apoi
exemplificaţi una dintre acestea: a) a direcționa, b) a discerne, c) a manipula d) a
acționa, e) a judeca, f) a impacienta, g) a inocula.
52. Raportul cultură națională vs cultură organizațională, realizați acest raport în două
mici tabele; asemănări vs deosebiri.

53. Componentele culturii organizaţiei sunt:.., (enumeraţile și explicați una dintre ele).

54. Valorile culturale specifice unei organizaţii pot fi: a). mărimea și imaginea
organizației; b). vechimea în muncă și autoritatea; c). importanţa diverselor posturi
şi funcţii de conducere; d). modul în care sunt trataţi oamenii; cum puteți explica
această valoare (subpunctul -b) și cât de importantă este ea pentru organizație.

55. În culturea organizațională ne întâlnim cu: rolul femeilor în conducere şi în alte

posturi, criteriile de selecţie pentru posturile de conducere şi supraveghere,
organizarea muncii şi disciplina, stilul de conducere şi administrare, procesele de
luare a deciziei, tipare de comunicaţie, contactele sociale, modul de abordare a
conflictelor, evaluarea performanţei, identificarea cu organizaţia; cum putem
explica rolul femeilor și procesele de luare a deciziilor.

56. Eticheta are la bază atât norme sociale cât şi morale, care sunt ele:.

57. Tipuri de culturi organizaţionale (clasificarea T. Deal şi A. Kennedy).

58. Dimensiunile puterii sunt trei la număr, enumerați și explicați una dintre ele:

59. În formarea conduitei morale este nevoie de trei (3) factori și anume: enumerații.

60. Schmidt şi Tannenbaum disting patru factori care influenţează stilul de conducere
,exemplificaţi.

61. După configurația organizației (Charles Handy) avem cultură tip putere ( pânza de
păianjen), tip rol (templu), sarcină (tip rețea), și persoană (tip roi); explicați cultura
sarcină (tip rețea).

62. În cadrul organizațiilor avem trei tipuri de comunicare numiți-le succint:

63. Comunicarea pe orizontală în cadrul organizațiilor se referă la: (exemplificați).

64. Stilurile de conducere sunt 3 (trei) la număr; subliniați variantele corecte: a).
excentric, b). esoteric, c). autoritar, d). creativ, e). democratic, f). exhausiv, g).
științific, h). permisiv.
 Tema: Stereotipuri, prejudecăţi, discriminarea şi mobing-ul la locul de muncă

65. Mobingul descriere generală, explicați succint fenomenul.

66. Mobbing toate acele acţiuni îndreptate împotriva unui angajat cu intenția de a
provoaca daune sănătăţii fizice şi psihice a acestuia folosește diferite tehnici pentru a
face rău (cuvântul pe post de bici, calomnia, denigrarea, ironia, sarcasmul, critica)
descrieți la liberă alegere două dintre tehnici.

67. Ce este stereotipul și prejudecata și cum le putem combate.

68. Discriminarea acea atitudine şi comportament deosebite construită în mod eronat pe

baza caracteristicilor atribuite de prejudecată decât reperele obiective pe care un
individ sau un grup le manifestă faţă de un alt individ sau grup poate îmbrăca
diverse forme: enumerați variante corecte.

69. Construiți în două colonițe caracteristici ale celor două tipuri de discriminare:
discriminare directă vs discriminare indirectă.

70. Discriminarea multiplă survine atunci când: ……. (o persoană sau un grup de
persoane sunt tratate diferenţiat, într-o situaţie egală, pe baza a două sau a mai
multor criterii de discriminare cum ar fi: sex şi religie, vârstă şi etnie, etc.)

71. Hărţuirea, îndeosebi cea de natură sexuală, cum considerați că poate fi combătută;
definiți în 4 fraze scurte câteva modalități de diminuare și eradicare a ei.

72. Discriminarea pozitivă: definiți succint termenul și veniți în ajutorul definiției cu un

mic exemplu.